CURSUL 15 – AVOCATUL POPORULUI

 Aparitia si evolutia institutiei Avocatului Poporului.

 Avocatul Poporului in Romania
 Numirea si incetarea din functie a Avocatului Poporului
 Atributiile Avocatului Poporului
 Raspunderea Avocatului Poporului. Incompatibilitati si imunitati
 Structura institutiei Avocatul Poporului

Obiectivele Cursului 15

 Definirea Ombudsmanului
 Aparitia si evolutia institutiei Avocatului Poporului
 Avocatul Poporului in Romania

Concepte-cheie tratate:

Ombudsman – o institutie consacrata de Constitutie sau de lege, desemnata dupa procedurile prevazute de acestea, a
carei indatorire este de a primi plangeri de la cetateni impotriva nedreptatilor cauzate acestora de catre administratie sau
de a combate administratia defectuoasa din proprie initiativa prin recomandari ori sugestii, ori informari publice anuale.

Aparitia si evolutia institutiei Avocatului Poporului

Avocatul Poporului este termenul românesc utilizat pentru a desemna, a defini instituţia Ombudsmanului.
Cuvântul Ombudsman provine din limba suedeză şi înseamnă „reprezentant”, „avocat”, „purtător de cuvânt” şi, poate, mai
exact, „cel care vorbeşte pentru un altul”. Aşa cum termenul de ombudsman provine din limba suedeză, şi instituţia, ca atare, a
apărut pentru prima oară în Suedia, în anul 1809.
Timp de peste un secol (1810-1919), Ombudsmanul a rămas o instituţie exclusiv suedeză şi apoi, până în anul 1959,
exclusiv scandinavă, după care, începând cu anul 1960, s-a răspândit pe toate meridianele globului, în ultimul deceniu şi în ţările
Europei de Est.
Creşterea deosebită a sarcinilor puterii legislative şi, implicit, ale administraţiei publice ca urmare a complexităţii din ce în ce
mai mari a vieţii economice şi sociale la nivelul tuturor statelor lumii, determină cetăţenii ca, în fiecare moment, să intre în contact
cu autorităţile publice şi structurile administrative. Aceste contacte permanente şi, de cele mai multe ori, complexe nu se
desfăşoară întotdeauna în cele mai bune condiţii, mai ales nu în favoarea cetăţenilor.
În acest context, după primul şi, mai ales, după cel de-al doilea război mondial, în multe ţări din aproape toate zonele
geografice ale lumii s-a consacrat instituţia Ombudsmanului, sau a mediatorului, cum s-a mai numit (atât la nivel naţional, cât şi
regional şi local), care s-a inspirat după modelul suedez, instituţionalizat constituţional, după cum s-a arătat, în anul 1809.
În Europa, instituţia ombudsmanului ia amploare rapid şi se diversifică chiar sub aspectul denumirii. În ţările din celelalte
continente, această instituţie a ombudsmanului s-a încetăţenit, de asemenea, rapid, fiind înzestrată cu largi competenţe atât la nivel
statal, cât şi la nivel regional şi local.
Instituţia s-a impus în ţări cu forme de stat şi de guvernământ dintre cele mai diferite, în monarhii şi în sisteme prezidenţiale,
în statele unitare şi în cele federale, în state industrializate, ca şi în cele în curs de dezvoltare, precum şi în statele care au trecut
de la regimuri totalitare comuniste spre căi democratice de guvernare.
Asemenea situaţii au survenit după anii ’90, când, într-o serie de ţări din Estul Europei, mai multe state au consacrat
constituţional instituţia ombudsmanului.
Tot în această perioadă, prin Tratatul European de la Maastricht şi prin alte acte comunitare s-a prevăzut numirea primului
Ombudsman al Uniunii Europene.
Instituţia Ombudsmanului din oricare din aceste ţări, deşi de origine suedeză, are o structură fundamentală uniformă, dar şi
o organizare de detaliu diferită, potrivit specificului şi tradiţiei fiecăreia dintre ţările în care s-a instituţionalizat, ceea ce permite
încorporarea în sistemele naţionale respective.
Pe coordonatele evocate mai sus, instituţia Ombudsmanului poate fi clasificată în Ombudsman Parlamentar şi Ombudsman
subordonat Guvernului sau puterii executive. Aceste instituţii se regăsesc atât în statele unitare, cât şi în statele federale.
După sistemul de desemnare a acestei instituţii sunt Ombudsmani numiţi exclusiv de către legislativ, dar la propunerea
executivului; de către executiv, după consultarea prealabilă a legislativului, şi exclusiv de către executiv sau Guvern.
În afară de instituţia Ombudsmanului cu competenţă generală, în multe ţări există şi Ombudsman specializat, cu o
competenţă specifică, cum ar fi pentru protecţia consumatorilor; ocrotirea libertăţii presei şi a informaţiei; protecţia intimităţii;
controlul forţelor armate şi de securitate; sfere educative, sfere impresariale, Ombudsman universitar; Ombudsman de
întreprindere.
După prezentarea succintă a instituţiei Ombudsmanului, a apariţiei şi evoluţiei sale în lume, credem că putem încerca
definirea sa. Trebuie mai întâi să precizăm că în literatura juridică s-au
formulat multe şi diverse definiţii ale Ombudsmanului.
Ţinând seama şi de aceste opinii, putem spune că Ombudsmanul este o instituţie consacrată de Constituţie sau de
lege, desemnată după procedurile prevăzute de acestea, a cărei îndatorire este de a primi plângeri de la cetăţeni
împotriva nedreptăţilor cauzate acestora de către administraţie sau de a combate administraţia defectuoasă din proprie
iniţiativă prin recomandări ori sugestii şi informări publice anuale.

[paginile 9-18]

Avocatul Poporului in Romania

Pentru prima dată în istoria ţării, Constituţia României din 8 decembrie 1991 prevede instituţia Avocatul Poporului, cu rolul
de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţenilor în raporturile acestora cu autorităţile publice.
Cu toate că a fost instituţionalizată în ţara noastră, aşa cum s-a arătat, prin Constituţia României din 1991, însuşi actul de
naştere al Ombudsmanului suedez s-a semnat pe teritoriul românesc.
Consacrarea acestor noi instituţii prin legea fundamentală răspunde cerinţelor democratice actuale, necesităţilor reale
prezente şi mai ales celor viitoare.
Instituţia Avocatul Poporului, prin caracterul ei profund democratic, permite accesul cetăţenilor la o nouă modalitate legală
pentru exercitarea, fără nici o îngrădire, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Constituţia României prevede, în art. 58, că
organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică, fără să prevadă un termen pentru
elaborarea şi adoptarea acesteia.
Legea nr 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului cuprinde o serie de prevederi deosebit de
importante referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi, din acest punct de vedere, în chiar primul articol se prevede că scopul
instituţiei Avocatul Poporului este de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţenilor în raporturile acestora cu autorităţile publice. De
asemenea, importante sunt reglementările cuprinse în art. 2 care, în alin. 1, prevede că Avocatul Poporului în activitatea sa este
independent de orice autoritate publică.
Prin această prevedere se conferă instituţiei Avocatul Poporului garanţia majoră că nu va fi împiedicată de nici o autoritate
să-şi exercite mandatul conform scopului şi atribuţiilor pe care i le-a conferit legea, nimeni neputând-o obliga să se supună unor
instituţii sau dispoziţii ale acestora. În acelaşi timp, însă nici Avocatul Poporului, în exercitarea atribuţiilor sale, nu are dreptul să se
substituie autorităţilor publice.
Toate aceste prevederi sporesc încrederea cetăţeanului lezat într-un drept fundamental al său de a se adresa Avocatului
Poporului pentru a-i fi apărat acest drept în raport cu autoritatea care l-a încălcat.
Avocatul Poporului prezintă rapoarte anuale celor două Camere ale Parlamentului, sau la cererea acestora. Aceste rapoarte
pot să cuprindă informaţii despre activitatea Avocatului Poporului, precum şi recomandări şi propuneri de modificare a legislaţiei,
de lege ferenda, sau măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Fără îndoială, această obligaţie a Avocatului Poporului, de a prezenta rapoarte anuale Parlamentului nu constituie o
restrângere a independenţei acestuia, ci, dimpotrivă, îi sporeşte şi întăreşte autoritatea şi creează posibilitatea de a se adopta la
timp şi în mod eficient măsurile legale sau de altă natură menite să asigure şi să ocrotească libertăţile fundamentale ale omului.

[paginile 18 - 22]

Numirea si incetarea din functie a Avocatului Poporului

Referitor la numirea Avocatului Poporului Constituţia prevede, în art. 58 alin. 1, că acesta este numit pe o perioadă de 5 ani,
iar în art. 65 alin. 2 se precizează că numirea se face de către Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună.
Constituţia României nu prevede ce condiţii concrete trebuie să fie îndeplinite de candidaţii la această funcţie. Legea
organică, în art. 6 alin. 2, arată că poate fi numit Avocat al poporului orice cetăţean român care îndeplineşte condiţiile de numire
prevăzute pentru judecătorii de la Curtea Constituţională. Astfel, potrivit art. 143 din Constituţie, judecătorii Curţii Constituţionale
trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică
sau în învăţământul juridic superior.
Propunerile de candidaţi sunt făcute de Biroul Permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele
două Camere ale Parlamentului.
Candidaţii trebuie să depună la Comisia Juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului actele prin care
dovedesc că îndeplinesc condiţiile prevăzute de Constituţie şi de lege pentru a îndeplini funcţia de Avocat al Poporului.
După depunerea actelor şi verificarea acestora, candidaţii sunt audiaţi de Comisia Juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări a Senatului.
Numirea Avocatului Poporului se face, potrivit art. 7 alin. 3 din lege, cu votul majorităţii parlamentarilor (senatori şi deputaţi).
Dacă la primul tur de scrutin nu se obţine această majoritate, se vor organiza noi tururi de scrutin la care vor participa numai
candidaţii situaţi pe primele două locuri la turul de scrutin anterior.
Potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. 1 din lege, mandatul de Avocat al Poporului începe pe data numirii sale de către Senat şi
durează până la instalarea noului Avocat al Poporului.
Avocatul Poporului, înainte de începerea exercitării mandatului, va depune în faţa preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului.
În art. 9 din lege sunt menţionate expres cazurile în care mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen, şi
anume: demisia, revocarea din funcţie, incompatibilitatea de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile, constatată prin
examen medical de specialitate, ori în caz de deces.
Referitor la cazurile în care mandatul Avocatului Poporului încetează, este de precizat că numai în caz de revocare din
funcţie se pune problema unor fapte ce pot fi imputate acestuia. Astfel, chiar legea menţionează în art. 9 alin. 2 că Avocatul
Poporului se revocă din funcţie ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor. Textul de lege precizează şi modul în care urmează
a se face revocarea, şi anume la propunerea Biroului Permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei Juridice de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări, cu votul majorităţii senatorilor.
Cu privire la celelalte cazuri în care mandatul Avocatului Poporului încetează, şi anume demisia, incompatibilitatea,
imposibilitatea de îndeplinire a funcţiei şi decesul, acestea se constată de către Biroul Permanent al Senatului, în cel mult 10 zile
de la apariţia cauzei care determină încetarea mandatului.
În coordonarea exercitării atribuţiilor instituţiei pe domenii de activitate, stabilite potrivit Regulamentului de organizare şi
funcţionare, Avocatul Poporului este asistat de doi adjuncţi.
Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate. Ei sunt numiţi de către acesta pe durata mandatului,
cu avizul Comisiei Juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului. Deosebit de îndeplinirea atribuţiilor Avocatului
Poporului, în ordinea stabilită de acesta, în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcţiei, adjuncţii Avocatului Poporului au
atribuţii proprii, stabilite de Regulamentul de organizare şi funcţionare.

[paginile 23 - 28]

Atributiile Avocatului Poporului

Avocatul Poporului, potrivit art.59 din Constituţie, îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în
drepturile şi libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.
Atribuţiile Avocatului Poporului sunt următoarele:
- Asigură conducerea şi coordonarea întregii activităţi a instituţiei Avocatul Poporului;
- Primeşte şi repartizează departamentelor de specialitate cererile făcute de persoanele care i se adresează cu
privire la lezarea drepturilor sau libertăţilor lor de către autorităţile publice şi decide asupra acestor cereri, în baza
referatului întocmit de şeful de departament căruia i-a fost repartizată cererea.
- Urmăreşte executarea corespunzătoare a lucrărilor şi dispune, după caz, efectuarea unor anchete, audieri sau
solicită informaţiile pe care le socoteşte necesare;
- Cere autorităţii publice şi funcţionarului public în cauză, în situaţiile în care se constată încălcarea drepturilor şi
libertăţilor cetăţeneşti, să ia măsuri în vederea înlăturării inegalităţilor, reparării pagubelor şi repunerii persoanei lezate în
drepturile sale, potrivit legii;
- Urmăreşte soluţionarea legală a cererilor, în baza recomandărilor sale, şi sesizează, în caz de nerespectare a
acestora, autoritatea administraţiei ierarhic superioare, respectiv prefectul, Guvernul sau Parlamentul, potrivit
competenţelor stabilite de lege;
- Aduce la cunoştinţa petiţionarului rezultatele cererii sale;
- Reprezintă instituţia Avocatului Poporului în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului şi celorlalte autorităţi publice, în
relaţiile cu persoanele fizice şi juridice, precum şi în relaţiile internaţionale;
- Prezintă Parlamentului, anual, sau la cererea celor două Camere, raportul asupra activităţii instituţiei. Raportul va
cuprinde constatările Avocatului Poporului cu privire la cercetările întreprinse, o descriere a principalelor probleme legate
de cazurile de nerespectare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor care i s-au adresat, situaţia statistică a cererilor primite,
admise, luate în lucru şi soluţionate, situaţii frecvente de încălcare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti prin acte
administrative ilegale, precum şi dare de seamă cu privire la celelalte activităţi ale instituţiei Avocatul Poporului. De
asemenea, raportul poate conţine recomandări privind îmbunătăţirea sau modificarea legislaţiei, precum şi orice alte
măsuri necesare ocrotirii drepturilor fundamentale ale omului;
Conform art. 14 alin. 2 din Legea nr.35/1997, cererile pot fi adresate de orice persoană fizică, fără nici un fel de discriminare
de cetăţenie vârstă, sex, apartenenţă politică sau convingere religioasă. De acelaşi drept, credem, beneficiază şi persoanele
juridice române sau străine de drept privat, chiar dacă art. 14 alin. 2 din lege se referă numai la persoane fizice, deoarece art. 13
lit. b prevede în mod expres că Avocatul Poporului „primeşte şi repartizează cererile făcute de persoanele (fizice sau juridice),
lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor cetăţeneşti de către autorităţile administraţiei publice şi decide asupra acestor
cereri”.
Cererile adresate Avocatului Poporului trebuie să se facă în scris şi să cuprindă numele şi domiciliul persoanei lezate în
drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, drepturile şi libertăţile încălcate, precum şi autoritatea administrativă ori funcţionarul public în
cauză. Petiţionarul trebuie să dovedească întârzierea sau refuzul administraţiei publice de a soluţiona cererea.
Avocatul Poporului nu poate lua în considerare plângerile anonime sau cele îndreptate împotriva unor încălcări ale
drepturilor cetăţeneşti mai vechi de un an de la data la care persoana în cauză a luat cunoştinţă de faptele care fac obiectul
plângerii.
Referitor la cererile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi
senatorilor, ale Preşedintelui României şi Guvernului, precum şi ale Curţii Constituţionale, ale Preşedintelui Consiliului Legislativ şi
ale autorităţii judecătoreşti, acestea nu pot face obiectul activităţii instituţiei Avocatul Poporului.
Cu privire la persoanele care se pot adresa Avocatului Poporului, acestea pot fi şi persoanele arestate şi reţinute în
penitenciare, instituţii de reeducare ori resocializare sau în arest preventiv, ale căror conduceri au obligaţia de a le permite, fără
nici o restricţie, să se adreseze Avocatului Poporului cu privire la lezarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu excepţia restrângerilor
legale.
De asemenea, această obligaţie revine şi comandanţilor unităţilor militare în privinţa persoanelor care îşi satisfac serviciul
militar obligatoriu sau serviciul militar alternativ, cu privire la lezarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu excepţia restrângerilor legale.
În ipoteza în care, însă, Avocatul Poporului constată că soluţionarea cererii cu care a fost sesizat este de competenţa
Ministerului Public, se află pe rolul instanţelor judecătoreşti sau are ca obiect erori judiciare, el îl va sesiza pe procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit competenţei acestora,
care sunt obligaţi să-i comunice concluziile la care s-a ajuns şi măsurile luate.
În măsura în care Avocatul Poporului le consideră necesare pentru soluţionarea plângerilor ce i s-au adresat, el are acces la
documentele secrete deţinute de autorităţile publice, însă are obligaţia de a nu face publice informaţiile sau documentele secrete
la care a avut acces. Această obligaţie se menţine şi după încetarea activităţii sale ca Avocat al Poporului şi se extinde asupra
adjuncţilor săi, precum şi asupra personalului aflat în serviciile sale, sub sancţiunea prevăzută de legea penală.
În exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandări, care nu pot fi supuse nici controlului parlamentar şi nici
controlului judecătoresc. Prin aceste acte, el sesizează autorităţile administraţiei publice asupra ilegalităţii actelor sau faptelor
administrative, inclusiv asupra situaţiilor când autorităţile publice nu răspund ori a situaţiilor de emitere tardivă a actelor.
Avocatul Poporului are dreptul să facă anchete proprii, să pretindă autorităţilor publice orice informaţii sau documente
necesare anchetei sau orice alte probe, să audieze şi să ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor publice şi de la orice
funcţionar, pentru soluţionarea plângerilor.
Autorităţile publice în cauză trebuie să ia îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităţilor constatate, repararea
pagubelor şi înlăturarea acuzelor care au generat sau favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate, informând despre aceasta
Avocatul Poporului.
În situaţia în care, în termen de 30 de zile de la data sesizării, autoritatea publică sau funcţionarul public nu înlătură
ilegalităţile comise, Avocatul Poporului se adresează autorităţilor administraţiei ierarhic superioare, care sunt obligate să îi
comunice în termen de cel mult 45 de zile măsurile luate.
În ipoteza în care autoritatea publică sau funcţionarul public aparţin administraţiei publice locale, Avocatul Poporului se
adresează prefectului judeţului, dată de la care curge termenul de 45 de zile.
De asemenea, Avocatul Poporului este îndreptăţit, potrivit art.24 alin.1 din lege, să sesizeze Guvernul României cu privire la
orice act sau fapt administrativ ilegal.
Totodată, art.25 alin.1 din lege prevede că Avocatul Poporului are obligaţia să aducă la cunoştinţa persoanei care i-a
adresat cererea rezultatele verificării şi măsurile luate. Rezultatele cererilor verificate pot fi făcute publice de către Avocatul
Poporului prin mijloace de informare în masă, cu consimţământul persoanelor interesate şi cu respectarea prevederilor ce se
referă la informaţiile şi documentele secrete.
În cazul în care Avocatul Poporului constată, cu prilejul cercetărilor efectuate, lacune în legislaţie sau cazuri grave de
corupţie ori de nerespectare a legilor ţării, va prezenta un raport cu aspectele constatate, preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului sau, după caz, primului-ministru.
Ca urmare a revizuirii Constituţiei, Avocatului poporului i se permite să se prezinte în faţa Curţii Constituţionale cu o cerere
referitoare la neconstituţionalitatea unor legi, înainte de promulgare.

[paginile 29 - 34]

Raspunderea Avocatului Poporului

Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu răspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc, cu
respectarea legii, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege.
Pe întreaga durată a exercitării mandatului, Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot fi reţinuţi, percheziţionaţi, arestaţi, cu
excepţia infracţiunilor flagrante, sau trimişi în judecată penală sau contravenţională fără încuviinţarea Senatului.
În cazul infracţiunilor flagrante săvârşite de Avocatul Poporului ori de adjuncţii săi, aceştia, aşa cum s-a arătat, pot fi
percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi, însă Ministrul Justiţiei are obligaţia de a informa neîntârziat pe preşedintele Senatului asupra
reţinerii sau arestării. Senatul, apoi, poate încuviinţa sau nu măsura luată. Hotărârea Senatului cu privire la încuviinţarea arestării
şi trimiterea în judecată se adoptă cu votul majorităţii senatorilor.
În situaţia în care Avocatul Poporului sau adjuncţii săi sunt arestaţi şi trimişi în judecată penală, Senatul îi va suspenda din
funcţii până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
Cu privire la incompatibilităţi, trebuie să remarcăm că în aproape toate ţările s-au înscris în Constituţii şi în legi interdicţii ale
ombudsmanului de a exercita şi alte funcţii, pentru ca acesta să nu acorde unor sarcini o importanţă majoră în detrimentul altora.
Din acest punct de vedere, incompatibilităţile au o contribuţie vădită la asigurarea independenţei şi imparţialităţii instituţiei.
Conform articolului 58, alin 2, „Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia
functiilor didactice din invatamantul superior.

[paginile 35 - 36]

Structura institutiei Avocatul Poporului

Instituţia Avocatul Poporului s-a organizat şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr.35/1997 şi ale Regulamentului de
organizare şi funcţionare. În temeiul prevederilor legii, Regulamentul a stabilit structura organizatorică, procedura de desfăşurare
a activităţilor instituţiei, atribuţiile şi statutul personalului de specialitate şi administrativ din serviciile generale ale instituţiei, precum
şi răspunderea în caz de abateri disciplinare.
Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare, instituţia Avocatul Poporului este alcătuită din departamente de
specialitate şi secretariatul general.
 În structura instituţiei sunt incluse: consilierii Avocatului Poporului, Departamentele de specialitate, Direcţia pentru relaţiile cu
instituţiile statului, cu societatea civilă şi relaţii externe, precum şi Biroul de presă şi protocol.
Structura serviciilor şi numărul de personal se aprobă de către Biroul Permanent al Senatului, în funcţie de necesităţile
realizării atribuţiilor ce le revin şi în limitele bugetului aprobat.

[paginile 36 - 38]

Subiecte pentru pregătirea în vederea evaluării finale:

 Avocatul Poporului in Romania
 Atributiile Avocatului Poporului
 Raspunderea Avocatului Poporului. Incompatibilitati si imunitati

APLICAŢII

Exerciţii rezolvate

1. Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de ombudsman?

a. Este o institutie consacrata de Constitutie sau de lege
b. Este desemnat dupa procedurile prevazute de Constitutie sau de lege
c. Are indatorirea de a primi plangeri de la cetateni impotriva nedreptatilor cauzate acestora de catre administratie
d. Combate administratia defectuoasa din proprie initiativa prin recomandari ori sugestii si prin informari publice
anuale
e. Se subordoneaza autoritatilor statului

Raspuns corect: a,b,c, d

2. Care dintre urmatoarele conditii legale trebuie sa fie indeplinite de catre candidatii la functia de Avocat al
Poporului?
a. Sa aiba pregatire juridica superioara
b. Sa poata ocupa cea mai inalta functie jurisdictionala din Romania
c. Sa posede o inalta competenta profesionala
d. Sa aiba o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior
e. Sa aiba o competenta profesionala de notorietate, recunoscuta la nivel national si international

Raspuns corect: a,c,d

CURSUL 18 – PARTIDELE POLITICE ( I )
 Notiunea de partid politic
 Partidele politice si libertatea de asociere
 Reguli specifice partidelor politice
 Functiile partidelor politice
 Categorii si variante de partide politice

Obiectivele Cursului 18

 Definirea partidului politic

 Reguli specifice partidelor politice
 Functiile partidelor politice
 Clasificarea partidelor politice

Concepte-cheie tratate:

Partidul politic – personalitate colectiva caracterizata printr-o reuniune voluntara, cu o gandire si actiune proprie, cu o
unitate de scopuri, interese si idei, toate grupate pe un fundament politico-ideologic acceptat si insusit de membrii sai

Notiunea de partid politic

Activitatea politică în societate se realizează nu numai prin intermediul statului, al instituţiilor şi organismelor ce ţin de acesta,
ci şi printr-o vastă şi complexă reţea de organizaţii şi instituţii extrastatale. Dintre acestea, cele mai vechi şi importante sunt
partidele politice. Existenţa partidelor politice, a partidismului ca fenomen politic reprezintă un element esenţial al vieţi
democratice. Democraţia începe şi există numai o dată cu apariţia şi dezvoltarea partidismului. Noţiunea de partid are o vechime
milenară, ea derivă în majoritatea societăţilor moderne din latinescul pars-partis şi desemnează, într-o accepţiune semantică, o
grupare de oameni constituită în mod voluntar, animaţi de aceleaşi idei, concepţii, interese, scopuri, care acţionează în comun în
baza unui program, în vederea realizării acestuia.
Problema definirii partidului politic a constituit şi constituie şi astăzi un subiect de dispută atât în literatura politologică, în
stasiologie, cât şi în sociologia politică.
În legătură cu această temă apar o mare diversitate de opinii, păreri: unele pun accentul pe latura instituţională,
organizatorică – program, funcţii sau rol social, altele reduc partidul politic la putere, la obţinerea şi menţinerea acesteia.
Definiţia partidelor politice diferă în funcţie de criteriul ales: doctrina sau organizaţia şi scopul. În secolul XX, în literatura
politologică se propune o schimbare a definirii partidelor politice, accentuând-se scopul acestora, care ar trebui să fie cucerirea
sau influenţarea puterii. George Burdeau, în Tratat de ştiinţă politică (vol. 8), susţinea că partidele politice sunt un grup de indivizi
care profesând aceleaşi opinii politice fac eforturi de a impune un punct de vedere care să atragă un număr cât mai mare de
cetăţeni şi caută să cucerească puterea sau cel puţin să o influenţeze. Aceste definiţii accentuează finalitatea partidelor politice,
însă neglijează latura guvernamentală a acestora, nu explică ce fac partidele după cucerirea puterii.
În perioada de după cel de-al doilea război mondial, accentul în definirea partidului politic se pune atât pe ideea de
organizare, cât şi, mai ales, pe rolul şi funcţiile exercitate de acesta şi, cu precădere, pe aspectul puterii.
Şi în cadrul gândirii politice româneşti interbelice şi postbelice au existat preocupări în ce priveşte definirea partidului politic,
ca la P. Negulescu, Dimitrie Gusti, M. Manoilescu sau, mai recent, la Ovidiu Trăsnea şi Virgil Măgureanu.
Sintetizând, putem aprecia ca partidul politic este o „personalitate colectivă”, caracterizată printr-o reunire voluntară, cu o
gândire şi acţiune proprie, cu o unitate de scopuri, interese şi idei, toate grupate pe un fundament politico-ideologic acceptat şi
însuşit de membrii săi.
În societatea modernă, partidele politice s-au impus ca realităţi incontestabile. Procesul apariţiei lor trebuie privit în strânsă
corelaţie cu apariţia şi dezvoltarea parlamentarismului, deci cu ideea de reprezentare în viaţa publică. În ansamblul instituţiilor unei
societăţi, cele mai apropiate pot fi considerate statul şi partidele politice, care, desigur, nu trebuie confundate.
Evoluţia partidelor politice de la apariţia lor şi până în prezent poate fi considerată spectaculoasă. Având ca punct de plecare
consi-derarea partidelor ca reprezentând grupuri, clase, ideologii, s-a ajuns uneori până la aprecierea că partidele întruchipează
statul, naţiunea.
Astăzi, mai mult ca oricând, partidele politice îşi merită caracterizările de „motor al vieţii politice”, „motiv al îmbătrânirii clasicei
teorii a separaţiei puterilor”, „un rău necesar” etc. Iar legislaţiile contemporane referitoare la structurile constituţional-politice merg
cu reglementările privind partidele până la detalii. Astăzi, partidele politice au pătruns în constituţii. O constituţie nouă care nu ar
cuprinde reglementări privind partidele politice ar putea fi lesne pusă sub semnul întrebării.

[paginile 114-121]

Partidele politice si libertatea de asociere

 În explicarea partidelor politice, se impune mai întâi clarificarea locului şi rolului lor în cadrul asociaţiilor. Firesc, în catalogul
libertăţilor publice este prezentă libertatea de asociere. Dar asociaţii se pot înfiinţa numai în exerciţiul acestei libertăţi. Putem
constata cel puţin două mari categorii de asociaţii:
a) cele create în baza dreptului de asociere, ca drept fundamental cetăţenesc;
b) cele create pe temeiuri contractuale (societăţi, fundaţii, regii, asociaţii economice) sau în exercitarea libertăţii
comerţului. Aşa văzute lucrurile, vom observa că partidele politice se încadrează în prima categorie de asociaţii, iar acest lucru nu
este lipsit de semnificaţii juridice, lor aplicându-li-se prioritar regimul juridic constituţional. Cât priveşte încadrarea partidelor în
cadrul asociaţiilor, ea rezultă, evident, din definiţiile formulate.
Stabilirea conceptului de partid politic este necesară pentru explicarea, interpretarea şi, desigur, aplicarea unor prevederi
constituţionale şi legale.
Constituţia actuală a României utilizează noţiunile de partide politice în mai multe articole ale sale. Asemenea noţiuni sunt
întâlnite şi în legi, iar legile electorale au resimţit nevoia de a arăta uneori că „organizaţiile minorităţilor naţionale…se consideră
similar formaţiunilor politice, dacă propun liste de candidaţi din partea minorităţilor respective”, sau că „organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri sunt echivalente juridic, în ce priveşte operaţiunile electorale, cu
partidele politice”. Se pune, firesc, întrebarea dacă aceste exprimări constituţionale şi legale privesc noţiuni diferite, sau nu. Fără
îndoială că ele exprimă categorii, tipuri de asociaţii.
Explicarea asemănărilor şi mai ales identificarea trăsăturilor proprii partidelor politice implică stabilirea conceptului de partid
politic, permiţând astfel explicarea consecinţelor teoretice şi legislative care decurg de aici.

[paginile 121 - 122]

Reguli specifice partidelor politice

Analizarea textelor constituţionale şi legale permite observarea faptului că numai partidele politice au anumite drepturi.
Astfel, partidul politic care are majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acestei majorităţi, partidele politice reprezentate în
Parlament sunt consultate de către Preşedintele României atunci când acesta desemnează un candidat pentru funcţia de prim-
ministru; candidaturile pentru alegerile parlamentare se propun pe liste de candidaţi numai de partide şi formaţiuni politice;
partidele politice pot face coaliţii electorale; numai partidele şi formaţiunile politice desemnează reprezentanţi în birourile
electorale; numai partidele şi formaţiunile politice care participă la campania electorală pot primi, prin lege specială, o subvenţie de
la bugetul de stat (legislaţie electorală).
Totodată, Constituţia stabileşte pentru partidele politice anumite reguli. Aceste reguli cuprind precizări ale scopului partidelor
(art.8) sau cauzele care pot duce la declararea lor ca neconstituţionale (art.40). Mai mult, Constituţia stabileşte că unele categorii
de persoane nu se pot asocia în partide politice, şi anume: judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii,
membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici, stabilite prin lege organică.
În şirul prevederilor constituţionale şi legale trebuie menţionate cele care privesc înregistrarea partidelor politice, cele care
condiţionează crearea unui partid de un număr minim de membri, cele care nu admit alegerea în autorităţile reprezentative a
persoanelor cărora le este interzisă asocierea în partide politice

[paginile 122-123]

Scopul asocierii cetatenilor in partidele politice. Functiile partidelor politice

Printre motivele şi scopurile organizării de partide politice, în general, ar fi şi următoarele: asigurarea binelui general;
asigurarea fericirii tuturor; contribuţia la dezvoltarea corpului social, uşurându-i şi grăbindu-i progresul; datoria de a conserva
existenţa politică a poporului; medierea între poporul suveran, altfel spus corpul electoral, şi poporul guvernant, altfel spus
Parlamentul; voinţa de a exercita puterea.
Rezultă din cele expuse mai înainte că scopurile partidelor sunt eminamente politice, iar evidenţa caracterului acestor
scopuri face ca astăzi să se vorbească tot mai insistent de statutul partidelor. Desigur, aceste scopuri exprimă ideologii, filosofii,
interese. Dar toate în încercarea de a fi realizate prin cucerirea şi exerciţiul puterii.
Rolul partidelor politice se exprimă, se manifestă prin funcţiile exercitate de acestea:
 funcţia politică. Rolul, atributele, prerogativele acestei funcţii nu sunt la fel în cazul tuturor partidelor politice. Partidele
politice aflate la putere au rol major în constituirea şi funcţionarea principalelor instituţii statale (parlament, guvern), în luarea
deciziilor şi aplicarea acestora, în organizarea şi conducerea vieţii social-politice. În schimb, pentru partidele aflate în opoziţie, rolul
acestei funcţii este acela de a monitoriza, de a influenţa puterea, de a prezenta opiniei publice, electoratului, eventualele
disfuncţionalităţi şi neîmpliniri ale acesteia, care constituie rezultatul unor măsuri, decizii neconstituţionale. Revenirea la putere,
recucerirea acesteia reprezintă obiectivul oricărui partid aflat în opoziţie;
 funcţia de organizare şi conducere a activităţii partidului, de menţinere a unei permanente legături, comunicări cu propriile
organizaţii, membrii şi simpatizanţi. Alături de îmbunătăţirea activităţii organizatorice şi de conducere, această funcţie urmăreşte
atragerea unor noi membri şi simpatizanţi politici. Formarea şi pregătirea propriilor cadre pentru activitatea de partid şi de stat, în
condiţiile aflării sau revenirii la putere, constituie, de asemenea, o importantă atribuţie a acestei funcţii;
 funcţia teoretico-ideologică vizează mai multe obiective:
– dezvoltarea şi adaptarea propriei paradigme doctrinare la condiţiile social-istorice, la obiectivele şi sarcinile urmărite de
partid;
– elaborarea programului politic, a strategiei şi tacticii politice a partidului;
 – organizarea, susţinerea şi desfăşurarea luptei ideologice împotriva altor partide şi formaţiuni politice.
Această funcţie devine deosebit de activă în perioada luptei electorale, ea asigurând organizarea, orientarea şi conducerea
luptei politice a partidului;
 funcţia civică, formativ-educativă şi patriotică atât a propriilor membri de partid, cât şi a simpatizanţilor.
Funcţiile partidelor politice sunt tot mai des înscrise chiar în constituţii. Sub acest aspect, este important de subliniat că ar fi o
interpretare restrictivă a constituţiei dacă am considera că partidele au numai acele funcţii prevăzute expres în textul
constituţional. Este în spiritul unei interpretări corecte a constituţiei ideea potrivit căreia într-o constituţie se consacră numai ceea
ce este esenţial pentru partidele politice. Aceasta nu înseamnă că partidele politice nu au şi alte funcţii, care însă sunt dominate,
dacă putem spune astfel, de nişte scopuri constituţionale.
Exigenţele reglementărilor constituţionale lasă deci mari zone reglementărilor legale. In România, art.8 din Constituţie
stabileşte că partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Această funcţie esenţială se
dimensionează în raport cu valorile democraţiei constituţionale aşa cum sunt ele definite în Constituţiei.

[paginile 123-126]

Categorii si variante de partide politice

Prezentarea categoriilor şi variantelor de partide politice trebuie privită şi reţinută cu o anumită doză de relativitate.

1. Partidele confesionale, partidele regionale, partidele naţionale, partidele de clasă, partidele etnice
O asemenea diferenţiere a partidelor se poate face pe criteriul apartenenţei şi orientării membrilor ce compun partidele
respective şi a platformelor lor. În mare măsură, această clasificare este specifică perioadei apariţiei partidelor, fiind corelată cu
marile probleme ale fiecărei ţări. Nu pot fi departajate aceste partide de formarea naţiunilor şi a statului modern.
a) Partidele confesionale
Aceste partide au drept criteriu de constituire credinţele religioase. În mod deosebit sunt nominalizate în această categorie
partidele formate de protestanţi şi catolici în a doua jumătate a secolului XVI, Partidul Catolic din Belgia (1830), Partidul Popular
Italian (constituit după primul război mondial). În concepţia lui P.P. Negulescu, partidele confesionale nu întrunesc condiţiile
esenţiale pe care trebuie să le îndeplinească neapărat partidele politice.
b) Partidele regionale sunt expresia unui „egoism local rău înţeles”, reprezentând interesele locale ale diferitelor regiuni ale
unui stat unitar sau ale diferitelor părţi ale unui teritoriu naţional neajuns la unificare. În această categorie se găsesc partidele din
S.U.A de la sfârşitul secolului XVIII, grupul parlamentar islandez din Marea Britanie, pe baza programului căruia s-a constituit
Partidul Islandez (1879), fracţiunea liberă şi independentă de la Iaşi, după unirea Principatelor Române.
c) Partidele naţionale au apărut în secolul XIX, o dată cu confirmarea principiului naţionalităţilor. În această categorie
întâlnim partidele din Imperiul austro-ungar, Partidul Naţional-Liberal din Prusia (1866-1870), Partidul „Popular” Slovac al lui
Andrej Hlinka. P.P Negulescu sublinia că partidele naţionale nu sunt partide politice propriu-zise, ci organe de protest contra
structurii statelor în care iau naştere, cu tendinţa manifestă de a ajunge prin luptă la independenţa naţiunilor pe care le reprezintă.
d) Partidele de clasă, o arată chiar denumirea, exprimă interesele unei clase sociale. Au apărut în secolul XIX, iar în
această categorie găsim reprezentate partidele socialiste, partidele agrariene, partidele ţărăneşti. Aici se include şi clasificarea, ce
a dominat aproape un secol, în partide burgheze şi partide muncitoreşti.
e) Partidele etnice sunt specifice continentului african, având în vedere că aici formarea naţiunilor nu a precedat formarea
statelor independente, ci formarea statelor a fost considerată de către conducătorii africani ca fiind cel mai bun mijloc pentru
crearea naţiunilor. Cele mai multe partide politice congoleze, de pildă, au avut o bază etnică, printre acestea fiind nominalizate
Alianţa Bakongo (Abako), Confederaţia Asociaţiilor din Katanga (1958), Mişcarea Naţională Congoleză (1958).
2. Partidele democratice, partidele liberale, partidele conservatoare, partidele social-democrate, partidele de stânga,
partidele de centru, partidele de dreapta
Enumerarea este evident exemplificativă şi incompletă. Integrarea într-o categorie sau alta este dificilă, dar criteriul unei
asemenea clasificări poate fi cel al căilor folosite pentru rezolvarea marilor probleme precum: raporturile dintre individ şi societate;
raporturile dintre stat şi compartimentele sale; raporturile dintre stat şi biserică. Potrivit lui Francois Borella, distincţia politică între
dreapta şi stânga s-a născut în Franţa în 1789 în legătură cu discuţia privind puterea politică a regelui în viitoarea Constituţie.
„Bineînţeles, este vorba de o structură, altfel spus de un sistem de relaţii. Dreapta şi stânga nu au sens şi existenţă decât în relaţia
de la una la alta şi reciproc. Nu valori veşnice, nu esenţă imuabilă, ci dualismul inevitabil al ideilor, comportamentelor, intereselor,
în faţa problemelor pe care le pune viaţa în societate”.

3. Partidele de masă, partidele de cadre, partidul cadru

Distincţia dintre partidele de masă şi partidele de cadre a fost trasată de M. Duverger într-un mod magistral. Noi o vom relua
doar şi vom încerca să atragem atenţia asupra unui singur aspect. Partidul tinde să evolueze spre depăşirea acestei polarităţi şi
să devină un partid cadru, un partid structurat autonom, pentru care nu mai are importanţă masa umană, nici ideologia, ci forma, o
formă lipsită de conţinut concret în universalitatea sa şi care este capabilă să se umple cu orice conţinut. „Distincţia dintre
partidele de cadre şi partidele de masă nu se bazează pe dimensiunea lor, pe numărul membrilor lor; nu este vorba de o diferenţă
de talie, ci de structură.”
Partidul de masă se bazează, şi din punct de vedere financiar, şi din punct de vedere ideologic, pe aderenţii săi. El îşi
finanţează campania electorală în principal din cotizaţii. El este, după părerea lui Duverger, o eliberare faţă de finanţarea
capitalistă.
 Un partid de masă structurat şi organizat, care se coagulează în jurul unei multitudini de organizaţii sindicale, ale tinerilor
etc., constituie o structură foarte tentantă pentru muncitorii dezrădăcinaţi din mediul rural, care nu se pot acomoda decât cu mari
dificultăţi în mediul urban. Acest tip de partid constituie pentru categoriile rezultate dintr-un exod al trecerii către oraşe, provocat de
o industrializare rapidă, un înlocuitor al satului, al familiei, al valorilor unei comunităţi restrânse şi bine structurate.
Partidul de masă este un partid ideologic, chiar un partid de clasa. El are rolul de a afirma o categorie care se simte
marginalizată. Astfel de partide au fost partidele comuniste în Europa occidentală. Ele au avut o funcţie de tribun, având la bază
un aspect de sindicat.
Partidul de cadre, dimpotrivă, îşi bazează campania pe donaţii neregulate. El nu are decât un număr foarte restrâns de
membri. El se bazează pe o categorie de notabili, care-i asigură propaganda şi finanţele sau pe o categorie de tehnicieni
specializaţi în probleme electorale, care nu sunt neapărat membri ai partidului, ci experţi plătiţi să facă acest lucru.
Partidul-cadru are cea mai mare aderenţă în rândul electoratului tocmai pentru că el nu are o bază reală în vreo grupare de
indivizi, nici în vreo ideologie. El este o ordine, într-un sens similar celui în care societatea însăşi sau statul este o ordine. Partidul
tinde, ca şi acestea, spre conştiinţa de sine. De aceea, pentru el, ordinea este totul; ea este o formă lipsită de conţinut concret,
formă ce dobândeşte un conţinut doar pentru alegător, fiind de aceea capabilă să răspundă unei foarte largi palete de cerinţe ale
electoratului.
4. Partidele suple şi partidele rigide
Este o clasificare explicată de R.G Schwartzemberg, realizată pe criteriul disciplinei votului. Partidul este suplu dacă permite
parlamentarilor săi să voteze cum vor şi este rigid dacă le impune acestora să voteze numai într-un anumit sens.
5. Partidele unice, partidele unificate, partidele dominante
Distincţia se face mai ales de către cei care au examinat partidele politice. Africa neagră a crezut că a găsit propria sa
cale în partidul unic sau unificat. Din anul 1962 s-a manifestat tendinţa de unificare a partidelor. Africanii au prezentat
partidul unic drept consecinţa problemelor lor particulare, susţinând că este vorba de ceva original. Lavroff distinge între
partidul unic şi partidul unificat. Partidul unificat este o uniune de partide care, regrupate într-un cadru nou, acceptă un
program comun, adesea puţin elaborat. Este o soluţie ce se situează între uniunea naţională şi partidul unic, care constituie un
ansamblu omogen, supus unei direcţii unice.
Partidul dominant poate exista acolo unde unui partid i se recunoaşte (sau i se stabileşte) poziţia dominantă. Desigur, ies din
discuţie sistemele cu partide unice şi rămân numai sistemele pluraliste cu, desigur, limitările inerente, datorate unei dominări politice.
Un interes teoretic aparte poate prezenta sistemul politic chinez, unde, în afara Partidului Comunist Chinez, există încă opt
partide democratice, şi anume: Comitetul revoluţionar al Guomindangului din China (creat în ianuarie 1948); Liga democratică a
Chinei (creată în octombrie 1941); Asociaţia pentru construcţia democratică a Chinei (creată în decembrie 1945); Asociaţia
chineză pentru democraţie (creată în decembrie 1945); Partidul democratic ţărănesc şi muncitoresc (creat în 1930); Zhi Gong
Dang chinez (creat în 1925 din chinezii rezidenţi în America şi membri ai societăţii Hong Men Zhi Gong Dang, format îndeosebi
din chinezii din străinătate reîntorşi în ţară); Societatea Jiu Son En 1944 (creată în septembrie 1945, de către intelectuali pentru a
aniversa victoria asupra fascismului); Liga pentru autonomia democratică a Taiwanului (fondată în noiembrie 1947).

[paginile 126-133]

Subiecte pentru pregătirea în vederea evaluării finale:

 Definirea partidului politic
 Clasificarea partidelor politice

APLICAŢII

Exerciţii rezolvate

Folosind criteriul apartenentei si orientarii membrilor ce le compun si platformelor r

Capitolul III
Partidele poJitice in sistemul constitutional

Obiectivele deinvatare ale Capitolului III

 Oupi:'i studiul aces tui Capitol de invarare veti reu i:
- sa definiti notiunea de ,,pa11id politic";
- sa faceti disli nctia tntre pa1tide politicc i alte
fonne de asociere libera a cetatenilor;
- sa cunoa teti scopul partidclor politice;
- sa atlati care este rolul pa1tidelor poli tice i'ntr-o
societate :
- sa 1ntelegeti clasiticarea paitidclor politice pe
diverse critcrii;
- sa cunoa teti ceea cc presupune ,,pluralismul
politic·' i ..pluripar- tidismul";
- sa cunoa teti cvolutia istorica a partidelor politice 111
Romania;
- sa 1ntelcgeii tipurile de finanlare a partidelor
Sectiunea 1. Aparifia i evolutia partidelor politice
politice i contro lu l fi nan ta rii acestora;
- sa cunoa teti modul de dez vo ltare a part ide lor
Aparitia partidelor politice este Evolu\ ia panidelor politice poate fi
politice fo intcrio- ml Uniuniispectac
considerata Europcne.
u- loasa, deoarece in
legata de ideea de
numai un secol i jumatate, partide le po
parlamentarism. liticc s-au transformat din sim p le
oricnti:'iri ideologice mtr-o iostitutie
politico-juridici:'i indispensabila regimului
democratic. Rolul socio-politico-juridic imp
ort an t al
partidelor politice a constituit cauza apariti ci !or. Pe o anumita
treapti:'i a evolu\ie i is torico-politice a umanitat ii a fost uevoie de
partide, 'in mecanismul complicat al organizarii $i co nducerii
societ.'lti.
Intr-o formulare simplii, partidele politice deriva din parlamcntarism
(procesu l de reprezcutare 1n viaia publica), dar aparitia lor pe
scena istoriei a fost un proces comp lex. Alegerea prio vot universal,
egal, direct, secret i liber exprimat a parla- mentarilor i a $efului
de stat, pennite electoratului sa realizeze chiar un echilibru al
optiunilor politic e care sc prelunge te 111 ech i libml celor doua
autoritati publice. Aceasta este o $ansa constitutionala, valorificarea ci
depinzand de intluenta partidelor
 Aparifia :ji evo/u jia parride /or politi ce 25

_?-Olnic c in cad ru l elect ora tu lui, de putcrea :;,i de nivelul de

percepere din partea e·eccora rului a unei asem enea 5anse.
Partidele politice au aparut pc scena istoriei la jumatatea secolului
:tl XIX -l e a, odatii cu intrarca reala a maselor populare in viata politica. Conturarea ca
: o:-;e so cia l-politice este consecinta Cirea scaa de:.cvoltarii democratiei
(extinderea
:-:-e:-ogat ive lor par larnentar e 'in dau na cc lor ale monarhu lui :;,i largirea
posibil itat i i d e a
:-:l). Partidelc po litice au clev e nit o prczenta in constitutii :;,i legi abia dupa
I850, 'in
:::..:>:n e ntu l con tientizarii rolului lor important 111lr - un regim
democratic. Prima
: ons titutie a Frantei de la 1791 nu con\inca nicio referir e la
paitidelc politice, de$i este fol1e politice incepusera sfi activeze,
iar initiato rii Constit utiei Statelor Unite
•- 7. prima Consti tutie scr is a a lumii) nu au anticipat importan\a partidelor politicc
- sistemul de guvemare, de$i compcLitia dintre cclc doua partide politice traditionale
-=:ericane (Pa.rtidul Republican i Paitidul Democra t) s-a co nmrat la putina vreme
.:_pa ad optar ea e i.

A n g li a a Cost prima tara in care partidclc politice au fost

legate de ideea de de mocra tie, aviind autom at statutul de
subiccte de drept public . Anglia cuno tea 'inca
.:..:i sccolul al XVI-lea partide ri vale 'intre care cxistau disensiuni politico-religioase i
_-r e -$i di.sputa u intaictat ea: puritanii (adversari ai bisericii anglicane) i partizanii
? 3.rlamentului (Ca me ra Comune lor) care doreau limitarca absolutismului monarhic.

Partidele politicc, in acceptiunea complet11 i

urso a rele partidelor
politice. moderna a termenului, apar abia 111 a
doua jumatate a secolului al XIX-lea. La
1850 nicio tara din lume (cu exccptia
S.U.A.) nu cuno tca notiunea mocle m a de
partid politic, ci cxistau doar cl ubur i,
opinii , asoc iatii de g iinditori ,
grupuri parl ame ntare , ,,nu particle po litice 111 adeva ratu l sens
al cuvantului", cum spunea Maurice Duverger. In decurs ul istorici
s-au manifcstat germenii partidelor politice. Ace tia au fost: a)
factiunile care-i divizau pe republicanii antici; bl clan urilc
(grupuri de familii im udite) gru pat e Tn jur ul condotierilor (com
and anti m1l itari) in statelc italiene 111 p e rioa da rena scen tista
(sccolele XIV-XVI): c) cluburiJc (' are-i reuneau pe deputatii
adunarilor revolutionare; d) comitetele elec torale sau
;ru parile parlame ntare care pregateau alegerilc cenzitare in monarhiilc constitu-
:io nale, cum au fost Comitetele Centrale ale Unirii (organe politice
Tnfii n tate la la i i Bucure$ti 111 1856 pcntru coordonarea luptci
pentm Unire); i e) organizatiile popu- la re ob te ti care cxprimau
opinia publica in democra\iile modeme.

Tipuri de partide. Paul Neg ulesc u caracteriza faq iunile ca fiind ace le
grupari de cetateni care nu- i rec uno$lCa u
reciproc legitimitatea :_;i deci nici dreptul la
existcn\a politica. Grupa.rile de accst tel
 tind sii-$i dob ande a.sca i sa - i p astrcze
puterca prin oprimarea sau suprimarea
aclver- sari lor. de i emu ce ta\enii
aceluia i stat i 'imparteau
ac la i ideal (intarirea i dcL,oltarea patriei comune), difercnta
constand doadn caile 1 mijloacele utilizme. Pan idele poli ti c e
intra in co mperitie democrat ica, i$i realizcazii scopul ;;i obiec
ti,·ele intr-o atmos fcra pa$nica , de toleranta $i respect reciproc.
Adver-
 26 Partidele politice in sis /e mu/ c on s ti t u Ji o na !

sari i politici nu se vor privi ca du mani, ci trebuie sa conlucreze pentru binele l?i
prosperitalea societatii comune.
Partidele politice au la baza formarii lor doua situatii de origine: a) originea elec-
torala $i parlamentara (partidele politice clasice); b) origini exterioare parlamenta -
rismului (paitidele politice noi, neoclasice).
a) Partidele politice clasice sunt pa1tidele nascute in mediul politic, din comite-
tele electorale sau grupurilc parlamentare care pregateau alegerile cenzitare in
monarhiile constitutionale. Acestea au rezultat din Parlament, unde se formau diferite
,,tabere" care aveau opinii contrare cu privire la problemele economice, sociale sau
po,litice. Cu timpul, opiniile s-au transfom1attn doctrine;
b) Partidele politice noi (neoclasice) au originile exterioare medi ului politic, i
anume 111: a) ziare; b) sindicate $i grupuri profesionale ale taranilo r i munci torilor;
c) cenacluri Jite rare, gmpuri studente ti, grupuri intelectuale, societati 1?tii ntifice;
d) organizatii secrete (ex. francmasoneria, care a pus bazele Partidului Radical din
Franta); e) biserici i secte religioase; f) asociatii ale fo tilor combatanti, dupa termi-
narea Primului Razboi Mondial (ex. Partidul Poporului 'infiin1at 111 Romania de un
grup de intelectuali i oameni politici 'in frnnte cu mare$alul Averescu).
Din punctul de vedere al structurii interne, domina partidele politice cu strnctura
directa, adica partide politice ai caror membri nu sunt organiza\i in alte forme/struc-
turi asociative 1nainte de a intra in partid. Din punctul de vedere al ideologiei,
caracteristica este o mare eterogenitate, coexistand, 111 tol e ranta i respect reciproc,
partidele clasice (conservatoare, liberale) cu cele cre tin-democrate, social-demo-
crate, socialiste, chiar comuniste, cu partidele agrare sau ecologiste sau partidele
extremiste (cele fasciste). Singura ideologie comuna tuturor partidelor politice este
cucerirea l?i e xercitarea puterii.
in ceea ce prive te tipologia membrilor de partid, trebuie remarcate o serie de
tendinte perpetuate in timp: a) cre re numarnl simpatizantilor 1n detrimentul ade-
rentilor sau militantilor; cetatenii se retrag din politica, cunosca nd ce inseamna a
activa intr-un partid i a- i asuma responsabilitap; b) are loc fenom en ul dublarii
partidului cu o serie de organiza1ii statale, avand obiecrive spe c iale, care sa sprijine
activitatea partidului. Aceste asociatii politice sau uepolitice de femei, de tineret, de
$tiin\a, anexe partidelor au rolul de a-i atrage pe simpatizan\i 'in sfera politica.

Secfiunea a 2-a. Conceptul de partid

politic
Desfa urarea vietii social-politice modeme fara partide
Detinitii ale politice este imposibila, acestea ca tigandu-$i pozitia
partidelor politice. cheie de intermediar intre popor i autoritatile statale.
Partidele politice constituie o institutie politico-juri-
dica, deoarece in jurul unui concept bine definit este construit un 1ntreg sistem de
norme (ju1idice) care privesc constituirea, organizarea i func\ionarea acestuia, astfel
 Concep1ul de partid poli1ic 27

iilcat exista 'in permancnta interactiune intre planul teoretic i realitatea practica.
?arride le politice nu constituie o simpla notiune, ci un fenomen socio-politico-juridic,
.: arece realitatea prevaleaza asupra conceptului.
Definirea partidelor politice a constituit o piatra de 1ncercare atat pentru doctrina
:::ozofico-p ol itico-juridica, cat i pentru legisla1;ia nmltor tari, de acest lucru depin-
z:t:;d ll\l e legerea corecta i completa a fenomenului i aplicar ea efic ienta in ordinea
F.2:ala a acestuia. Cu privire la partidele politice, gasim mai multe tipuri de defi-
citii: a) definitii propriu-zise - acele definitii ample, complete, care includ toate ele-
-,t'Iltele definitorii, oferind un rezumat al fenomenului; b) definitii-
sintagme - acele
:'in1i ii succinte, concentrate in jurul unui aspect relevant, avand uneori
forma unei
= e-2.ro re; c) defini\iile care rezulta din legislatia fiecarui stat
(constitutie i legi
--=-=---==em-- e ) .

§ 1. Definifii propriu-zise
in d octrina, sc considera ca patiidul politic este ,,o organizatie durabila, consti-
i a la nivcl national i local, urmand sa cucereasca i sa exercite puterea i
ill..1
ti nd in acest scop, sustincrea populara" (Roger-Gerard Schwartzenberg).
.?om ind de la aceasta defini\ie, partidele cunosc o serie de trasaturi
esentiale: a) sunt
:::-g an i zatii durabile, care supraviep.1iesc membr ilo r lor ; b) au o organizare
locala care
.: contact permanent cu conducerea de la nivel national; c) exista o voin\a
deliberata
:::: -:on d ucatorilor nationali i locali de a cuceri i de a exercita puterea, nu
numai de a
: ·- -luenta; cl) exista o preocupare de a gasi sprijin popular.
Partidul politic este definit i ca ,,o grupare de indivizi care imparta esc acelea i
,-ecieri i opinii politice, cautand sa le puna in valoare simultan cu atragerea unui
na mar cat mai mare de cetateni i care cauta sa cucereasca puterea politica sau
eel putin , sa influenjeze deciziile acesteia" (loan Vida, Georges Burdeau) sau ca
• . gru pari durabile necesare democrajiei pentru a polariza cetatenii in structuri
ca pabile a acpona, pcrmitandu-le astfel sa exercite o intluenta eficace asupra acti-
\i ta tii autoritatilor publice sau a statului in general"(Mihai Constantinescu).

Alti autori considera partidele politice drept ,,asociatii libere ale cetatenilor prin
care se urmare te pe haza unei platforme (a unui program), definirea i
exp rim a rca voinjei politice a cetatenilor - asociatii care au i i i afirma clar i
de schls vocatia i aptitudinea guverniirii" (Joan Muran,, Elena Simino Tanasescu).

§ 2 . Definitii sintagrne

Geor ges Burdeau afirma ca partidele politice sunt ,,motor al vietii

politice" releYa nd u-se dintr-o data rolul esential al acestora i'n
organizarea statala a oricarei s.ocietai i act uale. Astfel, partidele
politice defmesc i exprima opiniile politice ale ceta1enilor i
guvemeaza sau inOuenteaza guvemarea.
28 Partidele politice in sislemul constih1/ional

Andre Hauriou conside ra pa1t idcle politice ca fiind ,,organizatii in serviciul

unei idei'' . Pa1tidul este in primul rand o fom1a organizata - adica o grupare durabila,
cu obiective bine srabilite care s-a constituit i functioneaza in baza unor reguli, iar
cetatenii au drcptul de a avea, de a exprima i de a imparta i propria conceptie
politica, aviind 111 acela i timp i vocatia de a i-o realiza.

Preluand defini\ia lui Hauriou, Pierre Pactet spune ca ,,specificul partidelor este
de a intruchipa un curent de opinie, altfel spus, de a face sa prinda fonna o conceptie
desp re om i societate i de a lupt a pentru a cuceri puterea prin atragerea clec to rilor"
i, tot cl. define te metaforic partidele politicc, ca ,,actori in compe titia pcntru
putere". In cadrul marelui ,,spcct aco l" pe care-1 reprezinta alegerile, partidele poli-
tice se exprima in fata opinici publice, ,,aplauzelc" concretizandu-se in numarul de
voturi, iar ,,premiu l" este ca tigarea putcrii in stat, spunca el.

Constantin Dissescu in manualul sa u de Drept constitutional din 1915, folose te

cu privire la pa1t idele politice, sintagm a ,,viafa a regimului constitutional", iar Paul
Negulescu, in mouogr afia destinata partidelor politicc, publicata in l926, intitulata
,,Partidele politice", considera ca acestea sunt ,,organele de capctenie ale vietii
constituponale".

§3. Definitii formulate de actele normative

Partidele politice pot fi definite i pe baza actelor nonnative. Fiind elementc

esentiale ale constructiei statale, partidele politice s -au impus ca o prezen(a obliga torie
in constitu{ie i, 1n acela i timp, se bucura de o reglementare complclii i'n cadml unei
leg i. Romania a preluat aceasta. schema nonnativa de la statele cu experientii tn mate rie
ca Franta i Germania.

Constittt(ia Romaniei fixeazii doar coordonatelc fundamenta lc pentru particle·

politice, i anume: a) libertatea de asocicre 1n pa1tide politice i limitele acesteia;
b) rolul partidelor politice in societate. Legea nr. 14/2 003 privind pan idele politice
define te partidele politicc respcctand punctul de vedere al Constitu\iei astfel: ..Parti-
dele politice sunt asociapi cu caracter politic ale cetaten ilor romani cu drept de
vot, car e participa in mod libcr la for ma rea i cxercitarea vointei !or politice,
indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. £ le sunt persoane juridice
de drept public. Prin activitatea lor, partidele politice promoYeaza rn lorile i
in teresele uafionale, pluralismul politic, contr ibuie la formarea opiniei pub lice,
particip a cu candidati in alegeri i la constit uirea un or autoritap publice i
stimuleaza participa rca cetatenilor la scru tinuri , potrivit legii".

Orice defini\ie corecta i, 1n acela i timp, necesara i suficientii i'nte legerii fcno-
menului, trebuie sa respecte regulile lo g icii cu privirc la constmirca ei. deci sa aiba
cele doua componente obligatorii: genul proxim (carei categorii aparrine) $i diferenta
specifica (ceea cc difcrentiazii de cel e lalte aspecte ale aceluia i grup, ceea ce
indivi dualizeaza).
 Parlidele politice ca asocia/ii 29
§4. Nop.uni conexe celei de ,,partid politic"

in Const itut ia Romaniei, apar urmatorii tern1cni: pluralism politic, apartenenta

politicii, configurafie politica, partide politice, partidc, organizafii ale cetiitenilor

:1p arf in and minoritiifilor nationale, grupuri sociale i politice importante.
:::>.? a se menea, Legea nr. 14/2003 utilizeaza um1atoarele notiuni: partide politice,
':trg a nizatii ale cetatenilor apartinand minoritiitilor nationale, aliante politice,
llTe fo rme de asociere.

Secfiunea a 3-a. Partidele politice ca asociatii

. .., r t:ide le politice sunt Partidul politic este o asociatic (genu l proxim)
e de asociere. care are un anumit scop, are un anumit
rol, aq ioneaza pr in anumite metode,
mijloace i beneficiaza de un regim juridic
propriu - toate acestea al.catuind
diferenta speci- fica. Asociatii le sunt
structuri sociale organizate, cu
-acier durabil, care In baza unor reg uli statutare stabilite in
momentul formarii, joneaza prin metode specifice 1n
vederea realizarii unui scop permanent, comp lex declarat in
momentul constituirii prin actu l de infiintare sau de
organizare rnt/reg ulament). Exista dona tipuri de asociafii:
a) asociatii create in baza dreptului fundamental cetatenesc prevazut in
an. 40 al Constitutici. Aceste asociatii au scopuri nelucrative: politice, culturale,
_'._igio asc, scop uri c are sa exprime libcrtatea de con tiinta,
i sunt active pe
planul
.::-eprului public. Constitu ia enumera exemplificat iv forrnele de
asociere, incepand
.::'l cele mai impor tante i anume: partidele politice, sindicatele,
patronatele i altele
:miuni, ligi, organizatii);
b) asociatii create pe temeiuri contractualc, in exercitarea libcrtatii comer-
rului - prevazute in art. 45 i art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie. Aceste
asocia\ii au scopuri lucrative (unnaresc obtinerea i impartirea beneficiilor ) i sunt
subiec rc ale dreptului privat. Deosebirile dintre cele doua categorii de asociatii
gcnereaza o consecin\a importanta, i anume regimul juridic diferit (const ituirea,
0rganizarea, func\ionarea i 111c eta r ea act i vitiitii se des:fa oara dupa rcguli diferite).

Asocicrea in partide politice este libera, deoarece individul beneficiaza de

dcpli na libe1i ate de decizie. Aderarea lui la o formatiune organizata in sprijinul unei
:dei este expresia manifestar ii liberei voin\c. Orice presiune, orice constrangere sau
;::ond i ion are la care estc supus individu l este cousiderata un atentat
nepermis la libera dezyoJta re a perso n ali tatii umane i
exprima caracteml nedemocratic al regimului
;x>li ric . N icio persoana nu poate fi constransa sa faca. parte dintr-un partid politic.
Rcstrangerileadusc Iibertatii de asocicrc in partide politicc constituie excepfii
i sum exp res i lirnitativ prevazute de lege. Limitele constitutionale i
cele legale
:-eie ri roare la scopul i activitatea partidelor politice, precum i la carac teml
asocierii au
.::a j ustificare necesitatea protejaiii valorilor supreme ale societatii consacrate
in art. 1 al
 30 Partidele politice in sistemul constitu(ional

Constitutiei. Datorita importantei acestor valori, sanctiun ile pentru cei care nu le res-
pecta sunt foarte exigcnte. Lcgea nr. 14/2003 prevede interzicerca partidului politic
care le incalca. Data fii11d pozitia partidelor politice in sistemul const itutional, controlul
scopului i activitat ii !or revine potlivit arl. 146 lit. k) din Constitutie, unui organ
special i specia\izat - Cmtea Constitutionala - al carui rol este supravegherea
respectarii suprematiei Constitutiei.

Sectiunea a 4-a. Partidele politice ca subiecte de drept

§1. Subiecte de drept public

Partidele politice nu ar putea sa aiba un rol constructiv
Partidele politice in statul de drcpt daca nu s-ar constinti ca persoane
sunt subiecte de juridice care sa beneficieze de un statut aparte i care sa
funq ioneze in condiiiile legii. Pentru a deveni persoana
drept public.
juridira, partidele politice trebuie sii aiba statut i program politic proprii i sii
respecte procedura de inregistrare prevazuta de lege.
Partidele politice sunt subiecte de drept public i nu de drept privat, deoarece
slujesc interesul general al socie tat ii i iau na tere prin exercitarea unei libertliti
cetatene ti fundamentale. Faptul ca sunt subiecte de drept public i nu de drept privat
are importante consecinte cu privire la modul de constituire $i de dobandire a pcrso-
nalitatii juridice, iar statutul i activitatile pe care le dest oara sunt supusc contro-
lului constitutionalitatii.
Se pune i:ntrebarea daca partidele politice pot fi i subiecte in raporturi de drept
privat (civil, comercial). Raspunsul este pozitiv, deoarece este permisa exercitarea de
acte $i fapte ce \in de sfera privata in masura in care este ncrnie de acestea pentru
buna organizare a partidului.
Partidele politice sunr atat subiecte de d rep t public intern. participand la constitui-
rea autoritatilor statale, dar $i subiecte de drept public en ern. intrand in alciituirca
unor organisme reprezentatiYe interstatale cum esre Parlamenrul Uniunii Europene.

§2. Subiecte de drept constitutional

in lucrarile de specialitate se men\ioneaza expres faptul ca partidele politice sunt

subiecte de drept constitutional, deoarece sunt unanim recunosc ute ca forme orga-
nizatorice prin care cetatenii participa la guvemare, iar Constirutia i alte izvoare de
drept constitutional stabiles c posibilitatea partidelor politice de a panicipa la exerci-
tarea puterii de stat. Problema este de a detcrmina concret categoria de raporturi
constitutionale in care sunt implicate partidele politice, existiind bineinteles aspecce
spccifice de la o legislatie nationala la alta. Ion Deleanu 1mpa1te raporturile constitu-
tionale in patm categorii: a) cele referitoare la trasaturile $i prerogative le puterii
originare (teoria suveranitatii); b) cele referitoarc la regulile $i mecanismele de
 Compozi /ia parridelor poliiice 31

exe rcita re corec ta a puterii (modul de guvemamant sau sistemu l constitutional); c)

-:ele referitoare la fortele care sustin puterea, o controleaza !?i o
infl uenteaza (regimul o litic); d) cele referitoare la
fundamentarea juridica a puterii (teoria constimtiei).
:::>oc rrina ana lizeaza institutia partidelor politice in cadrul regimului politic, dar 111
--:a{a polit ica contemporana cre te rolul acestora, deci, i implicatiile lor asupra
::e'orlalte categorii de raporturi constirutionale - in special cele cu privire la modul de
- Yeffiat11ant.
in rcglementarile constitutionale actuale este depii.$ita reza contemn care ia
parti-
::=:c politice sunt subiecte doar 111 raporturile electorale, adica in
raporturilc de
::o::scituire a organelor reprezentative. Partidele politice sunt subiecte $i 10 raporturile
:2: -: au ca obiect functionarea autoritrLt ilor st a tale cen trale. De asemenea, ele partici-

.,.,; ia cons tituirea structurilor interne ale Parlamentului, la exercitarea controlului

".iric al Parlamentului a s upra Guvernului, tn declan$area motiunii de cenzura etc.

Sectiunea a 5-a. Compozitia partidelor

poHtice

-ti d ele au me m b In functie de relatia pe care o stabilesc cu

ri , partidele poli- tice cetatenii pot fi: a)
..::.fl cnti i simpatizanti. membri ai partidului - cei care mi\iteaza
activ pentm realiz area doctrinei. Ei sunt
acceptati confonn unei proceduri
prestabilite. se bucura de deplinatatea
drepturi.lor conferite de acest statut (pot
::;--ra pe listele clectorale, pot ajungc guve rnanti ), dar sunt tinu1i i de
rcspectarea
-D:- obligatii specifice (propaganda ideilor, acccptarea disciplinei de
partid);
:: aderenµ pentrn partidele care cunosc sistemul adeziunii
formale. In limbaju\ em, acest termen se suprapune notiun ii de
mcmbri; c) simpatizanti - cetatenii ca:e se declara favorabili unui
partid, ad ucandu-i sprijinul, dar ramanand in afara organiz arii
sale . Co mpo zi \ia partidelor politice detcnn inii 111
mar e ma s ura
:no dalita \ile actiunii !or $i implicit climatul vietii politice.

Secµunea a 6-a. Scopul partidelor

politice
Scopul partidelor este Co nform doctrinei, scopu\ partidclor
iE-minamente politic . politice este pro- movarea interesului
 n rturile comune ale me mbrilo r, pc baza
a unui principiu asupra carnia sunt de
t acord (Edmund Burke, Pierre Avril). De
i asemenea, scopul !or este sa procure
o $Cfilor puterea $1 militant ilo r
n
a
l

p
r
i
n

e
f
o
;,2-nse de a unnari obiective i de a obtine avantaje personale (Max Weber), sa
=- liz eze un program politic (Paul Negulescu, George Alexianu) i sa realizeze o filozo fie
E\ 2.0d c a fmalitate cucerirea i excrcitiul puterii (Andre Hauriou, Jean Gicquel).

De i doctrina prezinta scopul pa11idelor politice sub formulari diverse,

totu i, se
;xiate remarca elemcntul esen\ial comun, $i anumc ca scopul partidelor este emina-
32 Partidele politic(r in siste 11111! co nsti fu(i o11a /

mente politic. El exprima ideologii, conccptii, interesc, dar care sc vor aplicate la
scara nationala, deci este nevoie de cucerirea puterii statale.

Partidele politice au doua scopuri: a) scopuri imediate (directe) i b) scopuri

mediate (indirecte). Scopul imcdiat estc de a cuceri puterea politica, adica pozitiile
de conducere din organizarea statala. Orice partid politic are vocatia i aptitudioea
guvernarii. Vointa de a exercita puterea - bine1nteles in numele poporului - cste
trasatura csentiala a partidelo r po liticc care le deosehe tc de alte tipuri de organizatii
ce au obiective politice (fonn atiunile, clientel c le , c luburile, g rupurile de interese i
cele de presiune) care nu participa la alegeri sau la viata parlamentara, deoarece nu
doresc sli-$i asume dispundcrea pentru conduc erea tarii, dar cauta sa influenteze
puterea priu ,,presiuui" (uneori ilicite) asupra oamenilor, partidel or politice sau chiar
autoritatilor publice. Scopul este cucerirea puterii, dar preocuparea trcbuie sa fie
formarea unei baze electorale, de a cauta sa afle in numele cui se exprima $i care sunt
interesele celor pe care-i re pr e z inta. Scopul de a cuceri puterea politica nu trcbuie sii
devina preocuparea pti ncipala, astfel partidul politic nu ar mai sluji democratiei, ci
interese lor particulare, fundarnentul oricarei dcmocratii fiind masa alegatorilor $i
optiunile acestora. Scopu l mediat (indirect) al partidelor politicc este de a-$i aplica
docLTin a la scara mac ro-sociala $i de a-$i realiw obicctivelc incluse 1n programul
politic pentru care au ca.$tigat supo1tul populatiei.
Scopul parti delor politice este fondamental pc o ba;::a teoretica nurnita ideologie.
Pierre Pactet spunea ca specificul partidelor esrc de a face sa prindii forma o conceptie
despre om $i societatc $i de a lupta pentrn a cuceri puterea prin atragerea electorilor.
Ideologia partidului politic este expusa in programulsau politic de unde sunt selec ta,t e
1n perioada alegerilor, o serie de obiective ce vor alcatui platforma electora la. Aceste
obicctive exprirna conceptiilc $i inter eselc 111 ba za carora s-a fondat paitidul politic $i
pe baza lor se ob\inc adeziunea populatiei tradusa in voturile primite in alegeri.
A realiza obiectivcle din platfor ma electorala nu este un simplu interes al pani-
dului politic, ci o obligat ic a accstuia fata de natiune. Obiectivele inclusc in progra-
mul politic pot fi diverse, dar intotdeauna rrehuie sa fie pragmatice. adica sa aiba
forta de a se impune ca politica na tiouala . D a c a obiectivele raman in sfera ideologiei
fara a fi institutionalizate, inseanU1a ca nu avem de-a face cu partide polltice. ci cu
asocialii cu scopuri profesionale. sociale. tiin\ifice. cultural-an istice e:c..

Toate partidele politice au acela i scop: cucerirea pmerii polnice i aplicarea

propriulu i program po liti c, scopul fiind elememul care diferen\iaza panidele politice
de celelalte tipuri de fonna\iuni create in baza dreprului fundamental cetatenesc de
asociere. Ceea ce diferentiaza partidele politice intre ele sum obiecti,·ele. concep \iile,
ideologia fie c ar uia, adica viziunea fiecfuuia asupra modalit \ii concrete de guvernare.
Obiectivele referitoai·e la multitudin ea de probleme ale unui popor sunt diverse $i
diferite de la un partid la altul.

lntr-un stat de drept singw·acale de a ajungc in pozitiile de decizie slatala este votul
cetate nilor. Astfel, alegerite libere i dcmocratice c on s tituie metoda specifica pait idelor
politice de a-$i realiza scopul, metoda ca re a inlocuit ,.barbarisrnul" disputelor politice
 Scopul partidelor politice 33
cin rrecut. Partidele politice focearc1\ s11 a t,aga cetatenii prin fundamentele lor teoretice
!.::cl use in programul politic. Daca votu1ile sunt suficiente pentru a-1 propulsaTn snuc-
::mle de guvemare, progranml politic al partidului rcspectiv devine, prin instirutiona-
'.izarc. poli tica nationala. Un partid politic t i poate indeplini programul cu atat mai
d cient, cu cat este mai scmnificativ reprczentat in compozitia organelor sta tal e.

' foralitatea partidelor Scopul partidelor politice trebuic sii tie moral? Obiec-
r litice. tivul g e ne ral al tuturor partidelor politice este binele gene-
ral (o viata cat mai buna pentrn societatc). Pentru realiz a -
rea a c es tui deziderat poate fi urmata una dintre dona cai
situate pe pozitii filozofice difcrite: a) totul este subordo-
=2.: moralei i a devarnl ui (Immanuel Kant); b) interescaza numai rezultatul fiind justi-
::::ate or ice tel de mijloace pentru atinge rca sco p ului (Niccolo Machiavelli ).
Partidele politice au de ales intre cele doua metodc. In do c trina exista puncte de
· cder e confo rm carora partidcle politice trebuie sa aiba ca tactic!'t ab1inerea de la
: pre pe care socictatea le-ar condamna ca reprobabile (imorale), gasirea ideilor celor
;:::::.; a decvate momentului i problemci i exprimarea clara $i sincera a acestora
-:x akas Miklo J ). La 1ntrebarea daca partidul politic are dreptul ca pentru scopuri
- l?Ona nte, vitale ale societatii, sa faca. cu buna tiinta., afom a\i i ireale $i mincinoase,
::xirali$tii radicali (adepii fideli ai marclui fi!ozof Kant) nu admit nic io conces ie , dar
:-..ri;;tii au ca .,po1tita" un vechi postulat roman: ,,Summus )us summa injuria"
:;.de\· a rul impins la extrema, duce la rezultate contrare celui urmarit).

Partidele politice trebuie sa respecte regulile moralei pent1u a-$i forrna un

c·ectorat stabil - acel grnp de cetateni ata ati durabil $i fide! ideologiei, care sa
sprijine cons tant ac\iunile partidului. Este mai importanta crearea unei baze electorale
stabile, de$i estc un proccs care necesita timp. decal specular ea unor situa ii ;;i
momente pentru atragerea unui numlir cat mai mare de electori i'n vederea Cii$tigarii
puter ii politice.

Co111po1at mentul instabil , li psit de onestitate genereaza fenomenul ,,deva lor izarii"
partidelor politicc, cu conseci.n1e grave pcntru viata politico-statala: nepartici.parea
ce tatenilor la vot datorit!'t neincrederii !or ,n partidcle politice gencratli de confuz ia $i
dezorganizarea platfonn elor, cor uptia oamenilor pol itici, dema gog ia etc.

Partidele politice trebui.e sa aiba o strategie bine conturata pe termen lung (nu sa
actioneze aleatoriu, in functie de moment) ;;i o con duita prin care sa pruticipe la cdu-
catia civica (calitatea electoratului depinzand de comportamenrul partidelor polit ice).
Tot legat de morala, cste $i raportul majoritate - minoritate inerent organizarii statale,
deoa rece, pentrn a guverna este nevoie de aplicru·ea regulii majoritatii. Un filozof i
economist politic, Emile Louis Victor de Laveleye afinna di ,,majoritatea se sirnte
mereu 'invingatoa re, 111 timp ce minoritatea se simte mereu 1nviosa", fotre ccle doua
nascandu-se conflicte. in politica , majoritatea trebuie sii respecte, sii sp ri jinc, sa
con s u lte minoritat ea, fiindc1't i de o pa11e$i de alta sunt tot destinele oamenilor. De
condui ta majorita.1ii depinde stabilitatca ;;i lini$tCa i ntr-o societate.
--- =------= -- 7
34 Partidele politice in sistemul cons1ih1/iona/

Partidele politice trcbuie sa se comporte ca un bonus pater

familias, ele avand res- ponsabilitate fa\a de intreaga societate.
Este nevoie - chiar in aceasta sfera a politicii
- de mai mult dedt de legi, estc nevoie macar de morala, daca. nu chiar de religie,
pentru ca civilizatia i progresul au la baza educa \ia, nu sancti unea (Fazakas
Miklol)-

Sectiunea a 7-a. Rolul partidelor

politice
Partidele au un rol de Partidele politice sunt indispensabil lega te de structurarea,
mediator in societate. institutionalizarea i cx.ercitarea puterii. Teoria suve-
ranitatii cxplica originea, trasaturitc i mecanismul de
fw1ctionarc a puterii statale. Pa.rtidelor politic c le revinc
importantul rol de intcrmediere 'in trans miterea exerci-
tiului puterii de la de tinatorul suveran (poporul) la structur ile de guvernare ca re
vor aciiona in interes general. in schimbul acestci 'incr edinta1i , tot prin intermediu l
partidelor politice, individul/clasa sociala/poporul are dreptul de a exercita un control
a.supra modului in care autoritA\ile publice ac t io ne aza ca mandata1i ai sai. Ast fe l,
ind ivid ul are sentimentul, dar i posib ili ta tea practica de a
participa la via \a politica (ata t in procesul de constitui.re a
organelor statale, cal $i in procesul de guvem are propriu-zisa)
a tarii sale. Simplul cetatean nu poate Ii s ubiect al acestor
raportu1i politico-juridice, ci doar sub fonna unor orga.nizatii spec
ia lizate precum partidele politice.
Pa1t ide lo r politice Ii se potri ve te sintagma de ,,rau necesar", deoarece elc pot
genera disfunctionalitati institutionale, crize politice , antrenand $i tensiuni socia le.
D incolo de orice efect negativ, ramane ca incontestabil faptul ca partidele politice au
ca rol transpunerea democratiei dintr-un concept teoretic i abstract intr-un
proces practic-decizional.

Partidele politice au un rol de medier e, de cchilibrare intre

stat $i soc iet atea civilii, Ele reprez inta liantul i'ntre guve rnanti
i guvema ti. Exercitiul puterii nu trebuie rupt de sursa lui.
Organismele puterii politice lrebuie sa fie recepth·e la
problemele i punctele de vedere ale societatii, iar aceasta din
urma nu rrebuie sa ramana pasiva fa1a de procese le politico-
juridice, ci trebuie sii-$i asume responsabilirarca. Altfel, se
ajunge la disfunctio nalitate: societatea va cauta sa intluenieze
statul in mod nelcga l, iar acesta va inter veni discriminato riu
in activitatea sociala.
ln fu nctie de modul in care reglememeaza activitatea
panidelor politice, exista patru tipuri de Constirutii: a) Co
nstitutii care nu cuprind reglementari ex pres e cu privire la part
id ele politice (Olanda, Belgia, SUA); b) Constitutii care
reglementeaza exclusiv rolul electoral al partidelor politice
(Franta, Austria. "\Ton egia, Suedia);
c) Constitutii care reglementea za scopul general al partidelor politice (Italia, Spania,
Germania., Ungaria); d) Constitutii care reglementeaza rolul partidelor politice nu
numai in procesul electora l, ci $i in organizarca Parlamentului sau in desemna rea
Guvemului (Romania, Port ugalia, Turcia).

Fiecare Constitutie stipuleaza rolul partidelor politice in co

nformita te cu propria constructie statala. Astfel, partidele
politice contribuie la ,,exprimarea sufragiului "
 C /asij lcarea partidelor po /itic e 35

1 Franf a), la ,, dctem1inarea politicii nationale" (Italia), la ,,fo1marea vointei politice a

poporului" (Gennania),, la ,,formarea i manifestarea vointei populare" (Spania), la
_t efinirea i exprimarea vointei politice a cetatenilor" (Romania). Constitutia consacra
::.urnai ce ea ce este esential intr-o materie. Detalierea trebuie facuta de actele nom1ative
o':lbsecv e nte i;;i de doctrina. In doctrinii, Roger-Gerard Schwartzenberg considera ca
;:ertidele politice au trei functii principale: a) func\ia de definire i exprimare a
.;:ozjilllor potitice (fonnarea opiniilor); b) funqia electorala (selectarea candidatilor ); c)
:"---rqia de control i de orientare a organelor politice (coordonarea ale ilor). Piene
? ::.:tet spune, de asemenea, ca partidele politice sunt ,,intennediari intre popor i
; -=:em·· i au rolul de ,,a- i asuma, atunci c:'ind sunt la putere, directionarea politicii
::.a::onale".
Analiza nd aceste functii ale partidelor rezulta. ca partidele politice exprima inte-
r esele grupurilor sociale, care formeaza, selecteaza i propun candidati la posturile
.:= guvernare i ca cele care au ca tigat alegerile participii la fonnarea i functionarea
:::-ganelor statale, programul lor ideologic devenind politica nationala.

Sectiunea a 8-a. Clasificarea partidelor politice

Clasificarea partidelor politice este dificil de realizat avand in vcdere diversitatea

- ,.-Olo gica, r ez ultat firesc al libe1tatii de opinie i al specificului luptei politice din
:: are epoca i din fiecare tara. Pentru clasificarea partidelor, vom utiliza mai multe
: .erii :

§1. Criteriul apartenentei membrilor la o anumita credinta, ideal

sa u interes

Partide confesionale $i In perioada de aparitie a partidelor politice pe scena

istoriei, perioada ce a coincis cu formarea natiunilor i a
partide regionale.
statelor modeme, criteriul specific de asociere politica
era apartenenta membrilor la o anurnita credinta, la un
anurnit ideal, la anumite interese. Partidele politice for-
mate pe baza acestui criteriu au fost: a) partidele confesionale, ca cele ale protestan-
{ilor i catolicilor in tarile vest-europene,111 a doua jumatate a secolului al XVI-lea; i
b) partidele regionale despre care Paul Negulescu spunea ca sunt ,,expresia unui
egoism local rau inteles", deoarece reprezentau interesele locale ale unei regiuni
dintr-un stat unitar, sau al unor piit1i dintr-un te1it01iu national neajuns Inca la
unificare (ex. partidele politice din SUA de la sfar itul secolului al XVIII-lea; grupul
parlamentar irlandez din Marea Britanie, pe programul caruia s-a constituit Partidul
lr la ndez in 1879; factiunea libera i independenta de la Ia i, dupa Unirea
Principate lor Romane).
0 alta clasificare a partidelor pe acela i criteriu este cea fo: a) partide nationale a
caror aparitie se datoreaza lansarii 111 s ecol ul al XIX-lea a principiului nationalita\ilor
conform camia popoarele din cadrul marilor imperii au dob:'indit dreptul la
 36 Parride/e poli1ice 111 sisren111! constitu(io11a!

autodetenninare. Ex.empl ificative in acest sens sunt partidele din

imperiul Austro- Ungar. Paul Negulescu nu le considcra partide
propriu-zi.se , ci ,,org ane de protestare
'impotriva imperiilor i care se infiinieaza cu scopul de a
Partide nationale, de clasli sprijini lupta pentru independenta, a
i etnice. natiunilor pc care le reprezinta";
b) partide de clasa care exprima int ercse l e
unei categmi i socia le i sunt specifice
secolului al XIX-lea, secol pentru care erau
caracteristice burghezia, reprezentata in
ma.rile
partide conscrvatoare sau liberate i muncitor imea care a
incercat sa- i exp rime interesele prin pattide social-democrate i
socialiste; c) partide etnice specifice continentului african. unde
fonnarea na\iunilor nu a precedat 'intcmeierea statelor
independente, ci fonnarea statelor a fost considerata de catre
conducato rii africa ni ca eel mai bun mijloc pentru crearea
natiunilor.

§2. Criteriul cailor folosite pentru

rezolvarea marilor problemepolitice
Partide de st:inga i
partide de dreapta.
Raporturile i11divid -stat, raporturi\e dintre
organele statale i rapo1t urile stat-biserica
au gcnerat impartirea doctrinara a
partidelor politicc. Fran9ois Borella afu-
ma ca separarea
regelui 'in viitoarea Constituti e. Acela ipolitica :intreca
autor sustine dreapta
dreaptai
'
stanga s- a nascut in Franta 'in 1789 in
i, respectiv stanga nu sunt valori ve nice, ci reprezinta ,,dualism
legiltura
ul inevitabil al ideilor, cu discutia ip1ivind
al compo1tamcntclor puterca
al intereselor in
politica a
fa\a problemelor pe care le pune via a in societate". Initial,
aceasta diferentiere era clara, programelc prutidelor politic e de
la sfar itul secolului al XIX-lea i din prima jumatate a secolului
al XX-lea, putand fi u or incadrabile intr-unul dintre cele doua
mari curente ideologice, clectoratul bencficiind de posibilitatea
unei optiuni clare . Era i firesc ca doctrine le sa fie foa1te bine
conturate. dcoarece se adresau unor clase socialc bine stabilite
in configurn1iasociala.
Dreapta are la baza, de regula, urm1Horaele idei: a) individul
pn mea?a 111 Cata soci e tat ii . i n consecinta, trebuie 111curajate cu
prioritate interesele indi\·iduale. pentru ca numai astfel se poate
realiza i inter esul gen e ra l. In Ler c sul gen e ra l e s te suma intcrese
lo r in di v idua le. Cu cat individul face mai mult bine. cu atat
societatea are mai mult de ca tigat; b) incurajarea liberci
ini1iative, dczvoltarea unui mediu concurential i a unei economii de
pia\a; c) delegarea din panea statului a unei parti din putcrea sa
catre societatea civila; d) ncintervenria prin mijloace
administrati\·e in de z voltar ea eco no mica, aceasta realizandu-
se mai ales pe baza initiativei private. pastrarea , expe- rimentarea
i dezvoltarea valorilor traditionale ale neamului. revigorarea con
tiinte i nationale 1?i sustinerea intereselor na1io n ale; e)
respectarea moralei cre tine i respeclarca rolului bisericii 'in sta t.
Stanga se ghide aza, in principal, dupa unnatoarele princ ipi i:
a) accentul trebuic sa cada pe dezvoltarea societatii :in ansamblu ,
dezvol tar e a indivi cluala decurgand din accasta. Omul este o fiin1a
soci ala, este rodul societa \ii in ca re a pare i se dezvolta.
 Clas/ficarea partidelor politice 37

De nivelul de civilizatie ;;i de progres al societatii depinde

formarea individuala. in cad rul unui grup organizat, individu l
se poate realiza mai mult $i mai bine decat In mod indiv idua l;
b) trebuie sustinuta dezvoltarea tuturor claselor sociale, pentru
a nu
;::iai exista discrepante de nivel de trai. Un real progres se
inregistreaza intr-o societate echilibrata ;;i pa$nica; c) rolul
statului 1n societate este escntial - el este un
:a ctor de echilibru atat pe plan economic (contrabalansand
monopolul privat exorbitant i stimuliind sectoarele deficitare),
cat ;;i pe p lan social (printr-o politica de
s..e-.:urirate sociala ce vine in sprijinul categoriilor defavorizate); d) trehuie incuraja\i
=, ·estitorii mici ;;i mijlocii deoarece forrnarea unei clase de mijloc prospere $i stab ile
.:.::ce la o cre$tere economica; e) se dore te o conlucrare pe
plan intema\ional i se 2.:-c ep ta o uniformizare a concep\iilor in
acest sens; t) este acceptata intrarea maselor
:;:; po litica, dar aceasta inseamna indepanarea lor de religic.
in pe1ioada actuala asistam la fenomenul de ,,amestecare" a ideilor $i de
,,aglome-
ire .. i'n cen trul spectr ului ideologic. In aproape toate programele politice

J'
gasim o suma
.:c date fundamentale asupra carora s-a cazut de acord: liberalizarea statului, economia
.:e piata, dezvoltarc economica de ansamblu, garantare efectivii
a drepturilor $i liberta- i:or fundamen tale. Stanga $i dreapta
preiau una de la cealalta idei $i comportamen te.
- ..srfel, part ide le de dreapta adopta rnasmi ca: spiijinirea clasei de mijloc prin incuraja-
=- i.nvestitiilor mici i mijlocii (nepunand accentul numai pe marile concentrari
c('.Onomice), sustinerea unor unitiiti economice prin alocarea de fonduri de la bugetul de
s-..at. m asuri de proteqie sociala, iar pmtidele de stftnga accepta
liberalizarea economica '.::}c i uda consecintelor negative ca:
lichidarea unor unitati economice $i disponibil izarea
cc pe rsonal, acceptand de asemenea ca la baza dezvoltarii economice trebuie sa stea
:..:::-era i nitiativa (sectorul privat), nu planificarea centralizata..
P[ •rti de ca tolice , arhaice, Tot utilizand criteriul cailor folosite pentru rezolvarea
agr ariene, ecologiste. marilor probleme politice, intalnim: a) partidc politice
catolice i democrat-cre tine; b) partide politice
arhaice specifice statelor africane, statelor din Orientul
Mijlociu $i statelor din America Latina; c) particle politice
care se adreseaza unui segment restriins $i determinat din populatie, viziind promovarea
unor interese specifice: partide politicc agrariene, ecologiste, umaniste; d) partide
politicc extremiste situate simetric intre cele doua margini ale spectrului politic: la extrema-
dreapta se situeaza partidele politice fasciste, iar la extrema-stanga partidele politice
comuniste; e) partide verzi sau ecologiste care au un numar din ce 111 cc mai m a re
de adepti pe fondul schimbatilor climatice tot mai accentuate din ultimii ani.

§3. Criteriul compozitiei partidelor

1
Particle de cadre $i
partide
de mase.
I
 e au fost caracteristice epocii votului
In
fi.m restrans. In cadrul spec-
ctie
de
com
po
zi\ie,
parti
dele
pot
fi: a)
part
ide
de
cad
re $i
b)
part
idc
de
mas
e.
Parti
dele
de
cadr
e
denu
mite
uneo
ri $i
,,par
tidel
e
patr
onil
or"
sunt
alcat
uite
din
nota
bili-
ta\i
,
din
rep
rez
ent
ant
ii
elit
elo
r
soc
iale
.
Ac
est
e
par
tid
 38 Partidele politice fn sistemul constitutional

trului politic se situau la dreapta sau In centrn. Erau descentralizate, slab organizate,
cele mai reprezentative,fiind partidele conservatoare. Partidele de mase sunt consecin1a
i.ntroducerii votului universal. Ele includ un mare numar de membri, au o organizare
intema rigidii, sunt centralizate i respecta disciplina de partid. Astfel de partide politice
sunt cele socialiste, social-democrate i comuniste, unele partide democrat-cre tine i
majoritatea paitidelor africane. Roger-Gerard Schwartzenberg observa ca ,,exceptand
pa1t idele fasciste, notiunea de partid de mase este straina dreptei".

§4. Criteriul disciplinei votului membrilor de partid

Partide suple i rigide. Prin raportarea la disciplina votului, partidele politice

pot fi: a) partide suple, cele care pern1it rnembrilor lor
sa voteze cum le dicteaza . con tiinta; i b) partide
rigide, cele care impun membrilor sa voteze numai intr-
un anumit sens.

§5. Criteriul originii partidelor (

Partide clasice i In funqie de origine, partidele politice sunt: a) partide
neoclasice. clasice (cele niiscute din mediul politic, din raporturile
electorale i parlamentare); i b) partide neoclasice,
cele care provin din elemente exterioare relatiilor poli-
tice, cum ar fi: sindicatele, ziarele, religiilc, ligile studente ti, organizat iile a rtistice
sau $tiintifice, asociatiile secrete de tip francmasonic etc .

Sectiunea a 9-a. Pluralism politic i pluripartidism

Termenul generic de ,,pluralism" i'nsea mna acceptarea. ca pe o realitate intrinsec ii

a oricarei societiiti, a diversitatii de opinii i de atitudini, nestigmatizarea sau opresiu-
nea celor contrare, minoritare. Pluralismul se manifesta 1n toate dorneniile vietii:
social, politic, sindical, organic sau institutional. Pluralismul inseamna, deci, spirit de
tolerantii, respect reciproc i pacifism.

Notiunea de ,,pluralism" nu intra in contraclict ie cu unitatea statului. Plu ralismul

este o ,,valoare" suprema, care dovede te caracterul democratic al unui stat, dar care
nu poate aduce atingere altui atribut esential al acestuia j anume structura unitara i
indivizibila.

§1. Pluralism politic

Pluralismul politic Pluralismul politic este dimensiunea cea mai importanta

garanteaza libertatea de a pluralismului, deoarece stabile te legaturi cu toate
opinie. celelalte fonn e. Astfel, pluralismul politic este generat
 Pluralism politic $i pluripartidism 39
::= !u:ralismul ideologic, ambele tragandu- i seva din pluralismul social, ti.ind , de
,:.5-1-::_ ea . premisa pluralismului organic (institutional).
Pl ur a lismul politic consta in consacrarea i garantarea libertaplor de opinie
-=c- .2.rea de con tiinta, de exprimare, de 1ntrunire, de asociere). Pluralismul politic
:-:-:-ezinta un sistem concure ntial de partide politice, care asigura competitia electo-
-=-l ::c :nai multor partide pentru cuce rirea puterii politice, diversitatea ideologica de
-!7:-ezenrare a interesclor poporului in organismcle statale i crearea unei opozitii
s ".':Se i \·alabile.
? luralismul politic presupune o op\iune fundamentala i'nt.re c e le doua tipuri de
- ; .:n ri politice - eel democratic i eel totalita r. Un regim democratic inseamna
-!'S?<=('tarea drepturilor i libe1tiitilor fundamentale ale cetatenilor, a cc c ptarea i
.:..:a -darea de anse egale tuturor aspectelor diversitatii, c omp et i\ia l ibera intre mai
- _ :e partide politice. Un rcgim totalitar con sta 111 monopolul unui singur partid
.,. = : •:ic . mon opol exercitat nu numai asupra procesului de guvernare, ci i asupra r::::-
egii dezvoltari so c ia le.
Pluralismul politic se poate manifesta prin existenta a trei sisteme: a) multi-
parriclismul; b) bipartidismul (dualismul); c) partidul dominant. Aceste trei siste-
::::e pluralistc se caracterizeaza prin faptul ca sw1t alcatuite din partide politice com-
:iri\'e, intre care se desfa oara o veritabi\a concurent a politica exprimata prin alegeri
::..:e re . pl uralism ideologic i politic, ega litate de ansa intre actorii politici. libertatea
:':-e:e.i, a intmnirilor, a asocier ii, dreptul la antena etc.

§2. Pluripartidism

Pl uripartidismul este Plw-ipartidismul inseanma existenta i functionarea libera

expresia pluralismului a mai multor partide politice. Pluripartidismul este gene-
politic. rat de libertatea de asociere a cetaienilor i se concre-
tizeaza 111 e xistenta mai multor partide pe scena politica a
unui stat. Pluriparridismul nu sernnifica neaparat plura-
lism politic. Pot exista situatii in care avem de-a face cu pluripartidism fara a avea un
pluralism politic (ex. existenta mai multor partide cu acee i doctrina - cazul Poloniei
din perioada com.unsita I945-1989). Pluralismul politic nu poate exista decat prin
manifestarea mai multor pa1tide pe scena politica.
Pluri partidismul este un sistem adoptat de cea mai mare parte a iilrilor lumii, .fiin d
expresia cea mai elocventa a pluralismului politic . Lupta politica se desta oara intre
un numar insemnat de particle . Nu s e iau 'in cal c ul pa1tidele cu o reprezentare nesem-
nificativa, ci numa i cele principale care ocupa circa 75% - 80% din mandatele parla-
mentare. De reg ula, pluripazt idismul se concreti zeazii 'in co ncurenta efectiva a 3 pana
la 7 pazt ide politice importante. Sunt tari care cunosc un numar mare de partide
semnificati ve pe scen a polit ica, prccum Brazilia i Bclgia (peste 10), Spania (pana la
10), Finlanda $i Norvegia (pana la 8). tari care au un numar mediu de partide
semnificative, ca Danemarca, Franfa , Olanda, Austria, Suedia (4-5) i \ari cu doar 2-3
 40 Partidele politice fn sistemul constituriona f

particle politice principa\e ca Anglia , Statcle Unite ale Americii,

Germania, Turcia, Grecia, Portugalia, Romania.
Factorii principa\i care genereaza pluripartidism ul sunt: a)
pa11icularita{ile ficcarei tari constand in traditii, ideologii, m i cari
sociale; b) procesul de bipolarizare ideologica a vie{ii polit ice in
sta nga i, respectiv dreapta; c) factorii institutionali, eel mai
important, dar i eel mai controvers at fiind sistemul electoral.

§3. Bipartidism

Bipa11idismu\ este sistemul in care

Bipartidi smul i'n
confruntarea politica 111 vederea cuceririi
democratiile putcrii statale are loc 1ntre doua mari paitide
consoHdate. politice. Viata politica este ,.monotona", 111 s e
nsul
ca cele doua partide politice principale sunt
d urabile pentru o pcrioada mare de timp
(deccnii - ca 111 Marea
Britanic, sa u chiar secole ca in SUA). Nu exista biprutidism pur,
adica un stat a cru:ui via1a politica liber a sa cunoasca existent.a a
numai doua part ide politice. ci lupta pentru
putere se da numai intre doua particle, deoarece numai acestea sunt
inrr-adevar reprezentative pentm popor, ele fotrunind con stant,
u1 timp, un procent mare de voturi
care le propulseaza 'in Parlamcnt pe pozi1ie principa la .
Acest sistem presupune acordul celor doua particle politice
asupra problemelor funda mental e ale soc iet a tii. Nu exista
peric o lul ,,dictaturii" pru1idului majoritar aflat la putere,
deoarece se impune ca obligatoriu respectul fata de opozitie.
Mai mult, se practica ,,oficializarea" opozi\iei, adica asocierca cu
aceasta in luarea deciziilor majore pcntrn viata nat iunii.
Exista o permanenta receptivitate la opiniile contrare.
Altemanta la guvernare este un fcnomcn politic pozitiv,
constmctiv, bazat pe cola- borare 1ntre actorii politici. Regula
,jocului" este simpla: partidul de guvemamant are o anumita
conduita fa\ii de opozitic, tocmai pentru a putea pretinde i
beneficia de aceasta atunci cand rolurile se schirnba . Partidul
politic cii tigato r nu va profita in pcrioada tn care guverneaz a
de aceasta pozitie pentru a schimba direc(ii le esen1iale
ale politicii nationale. Pa1tidele politice care se succed la guvemare nu se submineaza
re c ipro c , nu ,,darama" ceea ce a construit precedentul, ele fiind
de acord asupra date- lor fundamentale ale vietii politice.
Divergcntele dintTe ele nu creeaza tensiuni, con f1icte. Este un
cornportament politic elevat, care denota ni\·elul ridicat de
civilizat ie al popoarelor respective.

§4. Partid dominant

Partidul dominant i
guvernele de coalipe.
P l dintre acestea se deta eazll., depa ind 40%
e din op\iunile electora- tului. Celelalte
partide politice sunt. fiecare, ne1nsemnatc,
f dar ar putea, unite, sa contracareze
o influcn1a partidului dominru1t. Acest
n sistem s-a intalnit in unele tari ca Ita lia , D
d ane marca, Norvegia.
u
l

l
u
p
t
e
i

p
o
l
i
t
i
c
e

m
a
i

m
u
l
t
o
r

p
a
r
t
i
c
l
e
.

u
n
u
 Partidele politice fn Romania 41
Inconvenientele acestui sistem sunt ca Guvemul este 1ntotdeauna o coalitie (fie
:,.:: i dul politic dominant asociat cu un partid politic putin reprezentat, fie \'ntre toate
;- --:idele politice manmte), iar rezultatele sun! nerealizarea unei legislatii coerente,
.:::-:ibi li s m in guvcrnare datorat prezentei permanente a acelora i forte politice,
-.abilitate guvemamentala, mutarea luptei politice in afara Parlamentului.

Sectiunea a 10-a. Partidele politice in Romania

§1. lstoric

a partidelor politice Partidele politice i i fac aparitia pe scena politico-istorica

. oma� m· a.
·c:.cR a Romaniei inaintea Primului Razboi Mondial. in perioa-
da interbelica, \ara noastra cunoa te o viata politica efer-
vescenta cu o multitudine de partide politice. De i nu au
lipsit tensiunile socio-politice $i problemele economice,
==Pmul politic rmrn1nesc s-a mentinut 1n coordonatele unui autentic stat democratic
a cand, sub influen\a evenirnentelor mondiale, regele Carol al II-lea a adoptat
=>e-cre t ul-lege din 31 martie I 938 pentru dizolvarea tuturor asociatiilor, grnpfuilor sau
idelor politice. Mi carile politice au continuat in ilegalitate, dovedindu- i
: ::im r ibutia 111 savfir$irea actulu i de la 23 august 1944. Dupa annisti\iul cu Naliunile
-_- a.ire, prin Decretul nr. 1626 din 1944 a fost repusa 1n vigoare Constitutia din 1923,
a puterea legislat iva s-a reorganizat abia in 1946. Dupa ce la sfar itul anului 1947
:::cercarile de refacere a partidelor politice au fost 1nfrante brutal, se prefigureaza ce-
sfii nta rea p luralismului i instaurarea regimului partidului unic. Vreme de o jumatate c.-
e se col partidul muncitoresc, transfonnat apoi in partid comunist, a detinut rolul
conducatorin societate.

Unul dintre primele acte nom1ative elaborate in ,,focul" revolutiei din decembrie
1989 a fost Decretul-lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind :inregistrarea i func-
1ionarea partidclor politice l?i a organizatiilor ob tqti in Romania, decret prin cares-a
reinstauratpluralismul politic.

§2. Actualitate

Partidele politice din Astazi, toate marile curente doctrinare (liberalismul,

cre tin-democratia, social-democratia) sunt fragmentate,
Romania.
fiecare fiind reprczentat prin mai multe partide politice
similare. Este o dovada a faptului ca dincolo de idei se
afla oamenii cu interescle $i comportarnentul \or. Conse-
cin\a fireasca a acestei faramitari, fara niciun criteriu la baza, este procesul de
infiintare-desfiintare-rei'nfiintare de aliante i pacte politice, ca principala slrategie de
obtinere a cat mai rnultor voluri. Din punct de vedere ideologic este acoperit 1ntreg
spectrul politic, mai putin extremele (in Romania nu exista partide politice extremiste,
de i unele manifesta o atitudine mai intransigenta 1n raport cu anumite probleme).
 42 Partidele polirice fo siste11111/ co nstit u/ional

Da torita acestui multip artidis m ac cen tuat, care permite o

reprezentare fidela a optiu- uilor politice ale poporului, este nevoie
pentrn formarea echipei guvemamentale de o coalitie. Dar coalitiilc
presupun compromisuri intre programele politice, ceea ce atrage
nemultumirca electoratului din partea fiecarui partid poli tic
implica t. Pentrn a ca tiga in aleg eri toate partidele politice propun
masuri populare profitand de nivelul de trai, nevoile i su[erin1cle
oamenilor, astfel 'inciit p latfor mele electorale sunt asemanatoare,
generand confuzie.
In Romania, pe baza Legii nr. 14 /2003 a partidelor politice,
functioneaza un sistem multipartid, jn mo mentul de fa\a fii.nd
'inregistratc la Tribunalul Bucure ti peste I00 de partide politice.
Inregistrarea unui numar mare de particle po li tice in ultimii. ani
se datoreaza i Deciziei Cuqii Constitutio nale nr. 75/2015 de a
declara neco nsti tu\ional a1t. l9 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 fn
sens ul reducerii num!!.rului minim de membri fondatori
semnarari ai listelor de sustinere pentru 'inrcg istra rea unui
pa1iid politic i a reconfigurarii conditiei. dispers iei teritoriale.
In um1a celor opt seturi de alegeri parlamentare libere de dupa
1990, viata politica romiineasca este 1nca 1'n curs de cristalizare,
traversand 111 mod n ormal, perioada plina de dificultati a 'incepu
tului .

Sectiunea a 11-a. Finantarea partidelor

politice

Modalitati de finantare Necesitatea finantarii partidelor politice

a partidclor politice. poate fi 1nteleasa i acceptata numai p1i11
tn\elegerea cu mare exactitate a rclatiei
dintre societatea civila i democratie. Este
con- trolul 1foantarii pruiidclor politicc cea
mai mare problema in fonctio narea
partidelor politice din Romania? $i daca
da, odala cu modificarea aspec telor legislative, se va obtine o mai
buna functionare a democra\iei i un respec t mai mare al alegator
ilor fata de clasa politica? Raspunsul la aceste intrcbari poate fi
fonnulat numai prinrr-o analiza atenta a sistemelor utilizatc de
diverse tari, referitoare la finaniarea partidclor politice.
Astazi, majoritatea statelor europene au adoptat acre
normati\ e referitoare la finantru·ea partidelor politice i a
campaniilor electorale. precum $i la controlul abu- zurilor
survenite in urma finantarii publice a campaniilor electorale.
Aceste normc regle menteaz a diferite le tipuri de finantare ce
pot interveni i diferite alte aspecte legate de limitru·ea che!tui
elilor pentrn campanie. Astfel. sunt avute 'in vede re:
a) subveutiilc publice (de la bugetul de stat); b) subventiile in natura (alocarea grah1-
ita a limpilor de antena, campania elec torala prin po ta etc.): c) limitarea chelluie lilor
(plafonarea cheltuielilor de campanie a candidatilor); d) limitarca contributii!or (res-
triqii asupra donatii lor individuale); e) transpa renta fondurilor (declaratia mandata-
rilor referitoare la numele donatorilor $i pu b \icarca sumelor donate); f) interzicerea
anumitor tipuri de conti-ibu\ii (ce le efectuate de catre corporatii, sindicate, persoanc
sau organismc straine, institutii de stat); g) interzicerea anumitor tip uri de che\tuieli
(,,premii" in bani i in uatura oferite alegatorilor); h) interzicerea anumitor tipuri de
 Finan/area pa r tide/or po/i tice 43

publicirate electorala la tel e viz i une; i) miisuri pentrn 1ncurajarea donafiilor (acordarea
cie facil ita\i fisca le: reduceri sau scutiri de impozite i taxe); j) controlul diferitelor surse
cc iin an (are ale paiiidelor d e ca tre ins titu1iiel abilitat e in acest
sens; k) inasprirea regimului saoq iunilor.
Din pun c tul de vedere al sursei de provcnienta a banilor, finantarea
partidelor
;xiliric e cunoa te doua mari sisterne: a) finanfarea publica (guvername ntala); i
b) finantarea privata (neguvernamentala).
Finantarea partidclor politice
Finantare privata
Finantarc publicii. (g uvemamcntala)
(neguvernamen1aili)
Finantare <lirccta
Finan\are in<lircctli
ex. aco rdarea gratuita a 1irnpilor
e:-.. aw rdarea de subven\ii ex. co tizatiile, dona\iil c i
de antenii sau diverse facilita\i
de la bugetul de stat. altc surse de vcnituri
acordace donatorilor privati.

§1. Finantarea publica (guvernamentala)

Fina n\ar ea publica cunoa te mai multe modalitati de

reali?.are. A s tfel, partidele sau ca ndida\ ii pot benefic ia de
mai multe tipuri de iinantare publica: a) su bventii
:>e ntru chelt uielil e electorate; b) subvent ii an uale 1n vedere a
acope ririi chelt uiel ilo r c u acrivi tati le cu rente ale partid elor
politice; c) facilitali fiscale acordate donatorilor
;iriYa\i $i acordarea gratu ita a limpilo r de antenll compe titorilor
in perioada campaniei electorale. Avem, a$adar, o finantare
publica directa prin acordarea de subventii de la bugctul de stat
penlru chelt11ielile leg ate d e des fa$ur a re a cam panie i e
lectorale, dar i o finantare publica ind irecta prin aco rdarea
gratuitll a timpilor de antena sau a divcrselor facilita\i aco rda te
donatorilor pri vati.

1.1. Finantarea publica directa

in decur sul ultimilor ani, formaiiunile politice din maJontatea

\arilor europene beneficiaza de o finan\.are d irecta de la bugetu l
de stat. lntroducerea finanµirii publice directe a avut drept
obiectiv asigura rea supravietuirii partidelor politic c mici, care, in
mod evident. sunt confr unta te cu dificultati legate de finantarea
activita\ii lor. Asigu- rarca mijloacelor de finantare a activitatii
partidelor politice trebuie sa fie expresi a ca racteru lui liber,
cgal $i sin ce r al co mpeti tie i politi ce . Cum p artidel e m i ci su nt
de ce le mai multc ori lipsite de sustiner ca finan ciara necesa ra,
atunci finantarea publica vine sa rezolve aceasta problema.
Finantarea publica sprijina foarte mult pluralisrnul poli tic,
pluripa rtidismul $i competiti a de idei in plan politic. Ea da
posibilitatea exprimarii pe scena politicii $i ac tor ilor mici,
gruparilor poli tic e no u formate $i a partide lor extrap
arlamentarc.
 Cele mai multe regleme nlari cu priv ire la fi na n tarea
partidelor politice $i a ca mpa- niilor electorate au fost adoptate
incepand cu anii '80 ai secolu!ui trecut datoritll d ife- rite lor
scanda luri legate de finantarile ilegale ale pait id e lor i c ampa nii
lor electorale.
44 Partidele politice 111 sistemul constitu fiona!

oi le reglcmentari adoptate au drepl obiectiv limitarca =?i

egalizarea nivelului cheltuielilor electorale, controlarea surse lor
private de finantare i instaurarea unui regim de control i de
sanctiuni 'in dom cniu.
i n Franta, spre excmplu, o scrie de actc nonnative precum Codul electoral. Lcgca
nr. 88-226 din 11 maitie 1988 referitoare la transpare n\a ti nanciara 111 via\a politic1L
Legea nr. 90-55 din 15 ianuarie 1990 privind limitarea cheltuielilor elec to rale i
clarificarea accivitiitilor de finan\are politica, Legca nr. 90-383 din IO mai 1990 privind
finantarca campaniei prezidcn\iale i legislativ e, Lege a nr. 93-122 din '.!9 ianuarie 1993
referitoar e la prcv en irea corup\iei i la transparenia victii eco nomice i a proced urilor
pub lice sau Lcgea nr. 95-65 din 19 ianuarie 1995, rcglementcaza finan\area victi i po li-
tice. Aici, pentrn alegerile legislative , cbeltuielilc electoral e ale candida\ilor sunt aco-
peritc pe baza rambursarii forfetarc din pattea statului in cuantum de 50% din plafonul
chcl tuielilo r aut o rizatc, iar 1n cazu l alcgerilor prezidenti ale, plafonul ramburs11rilor
fo rfetar e este de 20%.

in Germania, una dintre primele tari care au reglementat finan\area public11 a

pait idelor, act iun ea demar and in I 96 7, pot benefi cia de fi nan\ a re public11 conform nor-
mclor in vigoare formatiunilc care participa la campania electorala $i care au ob\inul
0,5% din voturi la alegerile federate anterioare sau I% din voturile exprimate la
alegerile de land. Daca un partid nu poseda o list11 de cand idati in tr-o cin .:umscrip\ie, el
bene ficiaz a de o fi nantare partial[ dac11 a ob\inut I 0% din vo turile ex pr imate in respec-
tiva circumscrip\ic. Prin accasta prevcdere s-a avul in vcdere incurajarea participl\rii la
alegcri a partidelor mici. Aici nu existl\ insa preveclcri speciale referitoare la finan1area
candidatilor. Statul aloca pattidelor politice subven\ii de la bugct pentrn finaniarea
activit At ilo r lor gcne rale , pc baza urm1itoa relor criter ii: a) re7llltatcle obtinute la prcce-
dentcle alegeri federate i de land; b) suma totalA a cotiza \iilor i c) suma totala a
dona\iilo r.

in alte1ari prccum Italia, contribu\ia directa a statului la cheltuielile de desfa$Urare

a campaniei elcclora le estc reprezentatA de fondul electoral distribuit in mod egal cclor
doua Camcre ale Parlamentului. Criteriile de alocare a fondurilor clcctorale catre
partide sunl s tab ilitc prin Reg ulamentul fiecarei Camere. Lcgea nr. 5150/1993 privind
regulamennil de desfa urare al campaniilor clectorale pentru alegerile in Camera
Depuca1ilor $i Senat \·izeazl\ stabilitatea i eficienia guH•rnamemala. dar i imegritatea
proecsului electoral, urmarindu-se egali zarea accesului la mas,;.inedia. precum i redu-
cerea costurilor mari ale carnpa nici pol itice i mai ales a cosrurilor de publicitate,
instaurarea cootrolului asupra acestora. Totodatl!. legea instituie limitele cheltuielilor
electoralc care pot fi efecruatc de parride i de candidati in alegcri.

in Angl,ia Legca electornla din 8 feb rnarie 1983 p1i vind finan\(lre a publica a pmti-
delor politice prevede sume mici, alocate exclusiv panidelor din opo7.i\ie. in vederca
contrabalanslirii partidului de guvemiimant. Subven\ia se acorda panidelor care au eel
putin doi membri 111 Parla ment sau un memhm ales i un minimum de 150.000 de voturi
ob\inute. Chestiunea ti nantiirii bugetarc a partidelor a provocat in aceasta tara numcroase
polemici datorita diterentclor de opinii pe aceastii tema dintre Parridul Conservator $i
Partidul Laburist. Conservatorii se opun in mod traditional finaoµrii publice, deoarecc
finan\area elect ora Hi contravinc no\iunii de organizatic politic!\, bazata pe voluntaria tul
membrilor i, drept urmare. contribuabi lii nu au niciun moliv sa sprijine indirec t. cauze
politice cu care nu sunt de acord. in timp ce laburi lii sprijina ideea finan\iirii publicc i a
asigurarii unci transparen\c dt:pline a donatiilor politice.
 Finan/area partidelor politic:e 45
in cazul Spaniei, stam l su bventioneazii cheltuieli le part ide lor din timp ul
ca mpaniei electora le 'in functie de numii.rul mandate lor obt inu te i'n unna alegcrilor
precedente. Legea nr. 5/1985 privind rcgimul electoral general (modificatii prin leg i
o rgan ice adopta te ulterior: Legea nr. 3/1995, nr. 1/ 1 997 , m. 3/1998 i nr. 8/1999 eic.),
prevede i l imitele cheltuicl ilo r elec tora le. Confom1 legii, statul poate acorda avansuri
la su bven\i ile acor datc co mpe titori lor politic i, dar care nu trebuie sa depa eascii 30%
din subvcntia la care are dreptul partidul respectiv.

In ceca ce prive te Romania, Legea nr. 334/2006 stabile te subven\iile alocate

anual partide lor polit i ce. Astfcl, toate partidele care participii la campania clectorala
pot primi o subven\ie de la bugctul de stat.
Suma alocata annal partidelor politice de la bugetul de s tat este de eel pu\in 0,01%
i de eel mult 0,04% din produsul intern brut. Pent.ru partidclc politicc care
pro moveazii femei pc listele electorale, pe locuri eligibi le, suma alocata de la bugetul
de stat va ti majorata dublu pro portional cu nu maml mandatelor ob\inute 111 a legeri de
cand ida\ ii fernei.
Subven\ ia de la bugetul de stat se acorda in functie de unniitoare lc critc ri i:
a) numa rul de voturi primite 'in alege rile parl amentare; $i b) numarul de voturi primite
111 a lege ri le locale.
75% din bugelul anual acordat partidelor politice va fi impaqit partide lo r po litice,
pro poq io nal cu numarul de voluri primitc Ia alcgeri lc pa rlame ntare, respectiv media
vorurilor valabil cxprimate pentru Camera Deputatilor $i Senat, daca au realizat pragul
electo ral.
Un procent de 25% din bugetul anual acordat partidclor politicc va fi 1mpii.t1 it
partidelor politice, propo11io nal cu numam l de voturi va.la bil exprimate, primite la alc-
ger ile locale pentru alegerea consilicrilor jude1eni i co nsilier ilor din cadru l muni cip iu-
I lui Bucure ti, dacii au ob 1inuL ee l p u\in 50 de mandate de consilier jude \ean i de
cons ilicr din cadrul municipiu lui Buc ure ti.

1.2. Finantarea publica indirecta

Finan \area publica indirecta poate 1mbraca mai multe forme,

printre care: a) alo- carea timpilor de antena; b) corespondenta
electorala sau c) reduceri ori scutir i de taxe ;;i impoz ite (TV A,
taxe pO$tale etc .).
In ceea ce prive te timpii de antena, ace$tia pot fi fixati,
limitat - gratuit (subven- tionat de stat) §i alocati 111 mod
echitabil , pe baza unor criterii stabilite de ficcarc tara conform
poli ticii sale in domeniu sau variabil , nelim itat -
nesubven1ionat de stat. Proble me tehnice legate de acordarea
timpilor de ante na apar 111 ccea ce prive te
caracterul variat al postur ilor de radio-TV, unele publice altele
particulare, deoarece legea tr e buie sa stabileasca foarte clar, care
dintre aceste posturi au obligatia acor- darii timpilor de antena i
111 ce proportie .
i n F ranta, spre exemplu, este prevazuta finantarca publicii ind irec ta a uno r chcl -
tu ieli de cam panie. S unt deconta te cost urile act iv itati lor electorale spccifice compet ito-
1i lor clecto rali ca re au ob\inut eel puiin 5% din vo tur ile ex primate. De asemem:a, sc
acorda 1n mod gratuit, timpi de anlena radio-TV, cat 5i loc uri spccia l a menajate 111
s co pul publicitatii electo ralc, ins a legea franceLii interzice orice fon11a de recla ma cu
obiecti v ele c tora l platita 111 media .
46 Part idele politice in sistemul constitu(io n a!

in Germania, statul aloca in mod gratuit tim pi de ante na la pos tur ile pub lice de
rad io i te levizi une, iar numa rul $i durata acestora este propon ionala cu rezultatele
obtinute la alegerile anterioare. In acela $i lim p, part idclc i i pot asigura pu blici tatca
electorala i contra cost, la posturile private de radio $i televizi une . Pe durata campa -
niei electora,le competitorii benetic iaza gra tuit de panouri pentru afi ajul ele ctora l. Un
ajutor financiar considerabil este alocat de catre stat ul german $i fu ndatii lo r partidelor
politice. Acestea pot organiza semina rii de educa\ie civica $i pol avea in subordine institute
de cercetare. Fundat iile primc s c de la buget sum e propo11 iona le c u reprezen - ta rea in
Parlamentul Federa l a part ide lor la ca re sun t afi liate. Totoda ta, anurnile sume sun t
alocate de la bugetul de stat i organ iza\ iilor de tineret ale partidelor.

in Italia, acordarea in condi\ii de egalitatc a timpilor de antcna la posturile de

radio $i televiz iune publice $i private tuturor co mpetito rilor elec tora li es te una dintre
cele mai importante inova\ii ale legii el ec torale din 199 3. Pentru a asigura accesul ega l
al ca nd idati lor electorali la media , cond ucer ile tel evizi uni lo r, rad iour ilor i presei sunt
obligate sa- i anu n\e pub lic inten \ia de a emi te sau publica mater iale de propagan da
elec torala cu 30 de zile inain tea date i alcgeri lo r. De ase menca, pentru tiparirea mate-
riale lor elec torate, partidele beneficia za de reduceri de TV A, iar pentru t rimiterea de

I
m ater ialc clectora lc in tc ritor iu Ii sc aco rda o reducerc a taxci po$tale.

In ceea ce prive te exemp lul Angliei, guvernul finanteaza indirect alegerile prin
acordarea unor facilitati precum: a) alocare a gra tuita a timp ilor de antena la radi o 5i
tel evizi une (durata fiind condi\ionata atat de numa rul de candi dat i ai partide lo r prezen -
tati la alegcri, cat i d e nu rnarul reprczcntan1ilor din Parlamcntul anterior); b) drep tul
de folo sire de catre candida\i a incintelor institu\iilor de Jnv a \am an t pe dura ta campa -
niei electo rale pen tru organ izarea de in truniri i de zba ter i publice cu al egato rii;
c) drept u l de a tr imite ciite o ca rte po$tala - scut itii de taxe le pO$tale fi eca re i pe rsoan c
de pe lis ta electo rala (corcspondcn\a clcctorala); d) dreptul de a trimite g ratuit prin po
ta materialc clectorale sub forma adresei electo rale i e) aco rdarea de subvcn\i i privind
publ icitalea sistem ului de votare prin po ta. Sunt intcrzise in acela i timp reclamele
politice plat ite.

in Spa nia, in timp ul campan iei clc ctoralc , sc a loca subven\ ii de la buget pa n idclo r
care au gmpuri parlame ntare intr-una din Camerele Parlament ului. aceslea prirnind o
anumit a suma de bani pent ru fieca re aleg ato r din circ umscrip\ iile in care pa rtidul a
prezentat candida \i. Aceasta subvcn\ic indirectii nu se include i n limi ra che lm ielilo r
electo rale preva zuta de lege. De aseme n ea , st atul supon a cos turilc legate de 1rimitcrca
111 te ri tori u a mate ria le lo r de propag and a ele ctora la. acorda 1impi de amena la posw1i le
publice radio-TV 111 mod gramit i pro poriio nal cu numaru l de voruri ob \inu t la
alegerile precedente. Pc de alta parte. partidele i can dida1ii au drep rul de a-$i cum para
ti mpi de antena cu cond i\ia ca acc ste cosmri sa fie mai mici de 10% d in plafo nul
cheltuie lilor electorale.

Lege a romana pr ivind finaniar ea camp aniei electora te pre ve de tina niarea pu blica
ind irc.cta pe nt ru partide , fom
, ati u ni po lit ice i candi dat i inde penden \i prin aco rda rea
gratuita a timpi lor de antenii la posuiri le pub lice $i priv ate de radio i T V. De rcmarcat
este fapu1l ca, de i legea nu prcved e nimic in legatu ra cu gratuitaiea coresponden[ei
elcctorale, persoanele care indeplinesc mandatul de parlam entar beneficiaza de gratui-
tatea corespondcn tei po tale cu alegato rii, iar in cam paniile electorale pot utiliza in
mod gratuit acest mijloc fara a lncalca legea.
 FinanJarea par1idelor po/i1ice 47
§2. Finantarea privata (ncguvernamentala)

Fina n1area privata prive$te regimul cont:ri bu1iilor i al donatiilor sau legatelor pro-
\'enite de la persoane fizice i juridicc. Sum vizate aici, in mod specia l: a) instituirea
plafonului legal al donatiilor; b) interzicerea an umitor
categorii de donato ri, din in te riorul i extcrioml tarilor
respective, precw11 i c) interzicerea unor anumite tipuri de
chelniieli. Limitarea contributiilor se face cu scopul de a reduce
posibilitatea de inrluen{are a unui candidat sau partid de catre
un contribuabil.
in ultimii ani a fost instituit un plafon pentru contributii intr-
o serie de \ari precum F:-anJa. Italia, Spania, Israe l, Japonia,
India, Mexic, Rus ia sau Turcia, in timp ce in alte
-;an precum Germania, Anglia, Suedia, Olanda, Cehia, Grecia, Canada sau Australia,
aceasta sursa de finaniare nu este limitata. Totodata, sunt Vir i car
e plafonea za n umai anumite categorii: donatori indi viduali ;;i
costuri de campanie ('in Brazilia); cheltuicli de campanie (in
India); donatori individuali (in Israel); ONG-uri ('in Mcxic).
in Fra n ta , s pre excmrlu, prevcderile lega te asup ra tinantarii neguver:namcntale, in
spe c ial pe timpul campaniei electorale, au drcpt obiectiv incurajarea contributiilor
pri, ·ate , cat i asigu rarea transparen\ci resurselor financiare astfcl dobandite. Codul
electoral franccz prevede in art. L 52-8 ca ,,persoanele juridice, cu cxceptia pa rtid clor
sau a grupurilor politice , nu pot partici pa la finan\area campaniei elccto rale a unui
cand idat nici cu dona\ii, inditerent de forma lor. nici prin fumizarea de bunuri. servicii
sau alte avantaje directe sau indirecte sau prin practicarea de prcturi mai mici dccat
cele practicate in mod obi$nuit (...)". Pe de alta parte, sunt intcrzise prin legc
contributi ilc directe sau indirecte primite de rnmpetitorii elcctorali din partea unui stat
sau a unei persoane juridice straine.
In cazul Germa niei, partidele politice i ca nclidat ii inclividuali pot bene ficia de
dona\i i din partca persoanelor fizice, a corr ora1iilor i a socictatilor comcrciale.
Persoande fizice pot face donatii oricand i de orice valoare, aceste persoane bencfi-
ciind de fucilitll\i fiscale. Penlru dona\iile fiicute de corpo ratii sau comranii nu se
acorda facilitati fiscale. Mai mull, asocia\iile $i organi 7.a\iile car e co nstituie ,,cu reaua
de transmisie a fondurilor" dintre corporatii i parti cle co nstituic obi ec tul unor restrictii
speciale. Elc nu pot dona mai mult de 10% din buget, fiind obligate sa pHileasca un
impozit de 50% din valoarea donatici ta.cute. Su nt permisc, rotodata, donati ile facute
de partide politice strainc, de ceta\cni gern,ani cu re$edinta in stri'iina rate sa u de
i'ntreprinderi co mcrciale nerez ident e, dar cu capital majoritar apar tinand unor ceta\eni
germani, donatiile fiicute partidclor minoritatilor na\ionale din \ari vecine Gcrmaniei 1n
care traiesc rcsrectivele grupuri etnice.
in Ita lia, nu se acordii scutiri de taxe sau crcdite celor care con tr ib uie la tinan\a rea
electorala a partidclor sau a candidatilor. Este pcrmisa tioan\area privatii de orice fel de
ciitre persoane fizice i juridice nationale, precum $i de clltre pcrsoane fizice i juridicc
str!\ine i organi za\i i strfiine.

i n Anglia, fonclurile ti nanciare ale partidelor provin in principal din contribu\iilc

membrilor i simpatizantilor lor, colectarea de fonduri fiind o componentii esentialil
rentrn partidele britaoice. C heltuielilc electoral e ale candida\ilor sunt ]imitate prin lege
i fixate periodic de Par la mcnt, in functie de marimea circurnscrip \ic i i de tipu l ale-
gcrii. Nu existll limite instituite asupra cheltuielilor electorale ale partidelor $i nu sunt
prcvllzute limite pentru dona\iile, co ntribu\iile fi'icute partidelor sau candida(ilor. In
acela i ti111p, nu se acordll facilitllti tiscalc pentru contribu\i ile indivi duale fllcutc 111
co ntul partid elor politicc .
48 Panidele
politice in sistemul r.:onslill/ fi onal

in Spania, persoanele fizice sau juridice pot aduce contribu1ii la fondurilc finan-
ciare ale unui partid/alian \a/coalitic. Legea inter zice finau\area electorala a panidc lor
de catre organiza\i i din administra\ia publica, organismc starale, precmn si de catre
fotreprinderi care presteaza servicii, aprovizioneaza sau executa lucrliri prin contract cu
organismele mentionate. In acela i timp este interzisa finan\area de catre persoane
ftzice sau juridice straine.

in cazul Romaniei, leg ea prcvede ca surse private de finan\are cotiza\iilc, dona-

\ i ile i a lte surse de venituri. in ce ea ce prive te cotizatiilc, veniturile totale ce pot pro-
veni din cotiza\ii sum neplafonatc , dar surna accstora, platite intr-u n an de un membrn
de partid, nu poate depa i 48 de sa lari i de baza minimc pe \ara (la valoarea salariul ui
existent la data de I ianuarie a anu lui respecti v).
Dona\iile primite de un patt id politic 1ntr-un an fiscal nu pot depa i 0,02 5% d in
veniturile prevazute ln bugetul de stat pe anul respectiv.
Dona\iile primite de la o persoana fiz ica 1ntr-un an pot ti de pana la 200 de salarii
de baza minime bmte pe \a,ra la valoarea existenta la data de 1 ianua ric a anului
respcctiv.
Dona\iile primite de la o persoana juridica intr - un an pot fi de pana la 500 de salarii
de baza minime brute pe \ara, la valoarca existenta la data de I ianuarie a anului
respectiv.

§3. Controlul finantarii

Din prezentarea efectuata se poate observa ca sursele traditionale ale finan\iirii
unui pattid ce constau in perceperea de cotiza\ii de la membrii siii, gestionarea patri-
moniului propriu, surse biine$ti produse din diferite activitii\i (publicatii, colecte), ca
i sumele provenite de la asociatii sau sindicate, legate de partid, nu sunt indeajuns,
astfe l ca foarte multe state, a a cum am observat, asigura o finan\are directii )i
publicii partidelor politice i campaniilor !or electorale, estimand ca acestea sunt
expresia diversita\ii opiniilor care fondeaza democraiia.
in Franta, sprc exemplu, artieolul L 52-4 din Codul electoral prcvede ca: ,,(...) un
candidat nu poate primi fonduri pentru finan\area campaniei dccat prin intcrmed iul
unui mandatar, desemnat special de el, care poate fi o asociatie de finan1areelectorala
sau o persoana fiziea numita rnandata r financiar. Din momenrul numirii agentului
fina ncia r, candidatul nu 1 i poate regla cheltuielile ocazionate de campania sa electo-
rala decat prin intennediul acestuia (...)". Agent.ti financiar are obliga\ia de a deschide
un cont bancar unic in care vor fi 1nregistrate toate operatiunile financiare din
campanie (colectare de fonduri, dona1ii, cheltuieli). Conml agentului financiar este
inclus 111 co ntul de campauie al respectivului candidat electoral. Contul de campanie al
candida\ilor care pa1ticipa la alegeri, altele decat ce\e preziden\iale , trebuie depus 1n
te rmen de 2 !uni de la alegeri la Prefectura, care le u·imite Comisie i Na\ionale pentrn
coulu rile de campanic $i de finantare politica.

in Germania, partidele politiee au datoria de a prezenta rapoar1e financiare anuale

pre edintelui Bundestagului, care dispune publicarea lor sub forma unui document
legislativ. Accste rapoarte anuale furnizcaza informa\ii cu privire la venin1ri, ch eltuieli,
ac tive, deb ite, valoarea patrimoniala a partidulu i, atilt la nivd federal, cat i nivel de
land i de district.
 Parlidele politice la nivelul Uni1m ii Europene 49
in Italia. fondurilc pcntn.i finanrarea campaniei elcctorale sunt colectate $i
;;rlmmis tratc exclusiv prin intcnnediul unui agent oficial ftnanciar, denumit mandatar
e.e.:.,oral. desemnat 1o accst scop de catre candidari sau particle politice . Un candidat nu
:?(! e a,·ea dedit un sing ur mandatar finaaciar, iar un mandatar nu poate fi angajat de
mai mul1i candida\i.

in Anglia. candidatul electoral are obliga\ia de a- i desemna un agent financiar.

abilitaL cu eviden\a vcnirurilor i efect uarea chelruielilor electorate. in termen de 35 de
zLe de la proclamarea rezultatelor alegerilor, agentul financiar are obliga{ia trimiterii
,ui raport financiar pri\·ind costurile electorate cAtre un inalt func\ionar guverna-
mental. numit returning officer. La dispozi\iile acestuia, rapoanele financiare sunt
:-ublicatc in eel pu\in doua ziare nationale 1n termen de 10 zile de la scaden\a eelor 35
.:e zile pre vazute pentru transrnitcrea raponului financiar.

ln Spania. to\i competitorii clcctorali au obliga{ialcgala de a-$i desemna un admi-

-1.1s trator electoral, care are drept atributii principale eviden\3 veniturilor i chcltuielilo r
,;(ecto ralc, cat l$i prezentarea de documcnte justificative a opera\iunilor contabile
efecruate in timpul campaniei.

in caz ul Roma niei, primirea pentru campania clccto rala a subven\iilor de la bugeLUl
de stat, a dona\iilor sau a legatelor de la pcrsoane fizice sau juridice sc face oumai
pn ntr-un mandatar ftnanciar, desemnat in acest scop de clirre conducerea partidului.
'.\1andataru1 financiar este obligat sli tina evidcnta contabila a opera\iunilor financiare
pentru fiecare circumscriptie t:lecto rala. Accst mandatar raspunde solidar cu partidul ce
1-a desemnat de lcgalitatea opera(iunilor financiare efecruate 1n pcrioada campaniei
electoralc. Mandatarul financiar poate ti o persoana fizica sau o persoana juridica, iar un
partid poate avca mai multi mandatari tinanciari. la ni,·el central, pentru Ciliate sau pentru
candidaJi.

Sec tiunea a 12-a. Partidele politice la

nivelul Uniun ii Europene
Un partid politic la nivcl european este o organizatie constituita pe baza unui
program politic, ai ciirei membri sunt partide nationale §i persoane fizicc §i care este
reprezentata 'in mai multe state membre. Oupii cum se men\ioncaza in tratate.
.,partidele politice la nivel europcan sunt importantc ca factor de integrarc in Uniune.
Acestea contribuie la fonnarea unei con§tiintc europene i la exprimarea vointei
politice a cetatcnilor Uniunii".

Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European i al Consiliului din

4 noiembrie 2003 privind statutul §i finantarea partidelor politice la nivel european,
sta bile te o serie de reguli referitoare la functionarca panidelor i la modul de
fina ntare a acestora.

Parrid politic la nivel european foseamna un partid politic sau o alianta de partide
politice care are personalitate juridica m statul membru 'in care i i are sediul; care
este reprezentat, in eel putin o patrime din statele membre, de membri ai Parlamen-
rului European sau in parlamentele nationale ori in parlamentele regionale ori in
adunarile regionale sau a obtinut, in eel putin o patrime din statele membre, eel putin
trei la suta din voturile cxprimate i'n fie care dintre statele membre respective la
1-·-- - - -=- -=--= --:::-==----=- ! ! ! ! ! ! ! !- - -
50 Panidele polirice 111 sisremul constitu/ional

ultimele alegeri pentru Parlamentul European; care respccta

prin programul sau i 1n cadrul activiUirilor sale, principiile pe
care se 1ntemeiaza Uniunea Ew-opeana. ;;i anume: principiile
libertatii, democratiei, respectlirii dreptu1i lor omului i a libe
ttii- tilor fundamentale, precum i principiul statului de drept;
care a participat la alegerile pentm Parlamentul European ori
$i-a exprimat inten\ia 1n acest sens.

Grupuri politice in legislatura 2019-2024

Nr. Grupul politic Nr. membri

1 Grupul Partidului Popular European (Cre tin Democrat) !Si
2 Grupul Aliantei Progresiste a Sociali tilor i Democra\ilor din 146
Parlamentul European
3 Grupul Renew Europe 98
4 Grupul Identitale i Democra\ie 76
5 Grupul Verzilor/ Alian1aLibera Europcanii 68
6 Grupul Co nservatorilor i Refonni tilor Euro peni 62
7 Grupul Stilngii Unite Europene /Stanga Verde Nordica 39
8 Deputati neafilia\i 29
TOTAL 705

Din iulie 2004, partidele politice europene au posibilitatea de a

primi fonduri anuale din partea Parlamentului European.
Finan\area se face sub form a de subventic de functionare.
Aceasta poate acoperi 85% din cheltuielile partidului, in timp
ce rcsn1I c he lruie lilor tre b uie sa fie acoperite din resurse
proprii, precum cotizatiile membrilor i donatiile.

Rezumat
Aparifia i evolufia partidelor politice: partidele politice au aparut pe
scena istoriei la ju matatea secolului al XIX-lea odata cu intrarea
reala a maselor populare 'in viata politica. Precursoare ale
partidelor politic e a u fost: a) faq iunile; b) cl an urile;
c) clubutile; d) comitetele e lecto rale i e) organiza\iile populare ob te ti.
Conceptul de partid politic: partidele politice consti tuic o
instirutie politico- j uridica. Cu privire la partidele
politice. gasim mai multe tipuri de delinitii:
a) definitii propriu-zisc - acele definitii ample, complete, care
includ toare elemcntele definitorii, oferind un rezumat al
fenomenului; b) definifii -sint agme, ace le definitii succinte,
concentrate in juml unui as pect relevan t, avand uneori forma
unei metafore;
c) definitiile care rezulta din legislatia fie c arui stat (constitutie i legi afcrent e).
Partidele politi ce s unt subiecte de drept public care au un
statut i program politic propriu. Ele sunt atat subiecte de drept
public intern, participand la constit uirea autoriratilor sta tale, cat i
subiecte de d rept public extern, intrand in alcatuirea unor
organisme reprezentative interstatal e cum cste Parlamentul UE.
Compozipa partidelor politice: a) membri; b) aderenti; c) simpatizanti-
 Rezumat 51

Scopul partidelor politice este emi namente polit ic. Partidelc politice au doua
scopuri: a) scopuri imediatc (directe) i b) scopuri mediate (indirecte).

Rolul partidelor politice: a) inte 1111edie re in t ransmiterea

exercitiului put crii de la de1inatorul suveran (poporul) la structu1i
le de guvemare; b) transpunerea demo- cratiei dintr-un co nc ep
t teoretic i abs tract intr-un p roccs pra ct ic-d ec izional; i c) rol d
e m ed iere intr e stat i societate.
Clasificarea partidelor politice se face in funqie de mai multe
crirerii: I. dupa criteriul apan enentei mem brilor la o
anumita credinta, ideal sau interes avem: 2 ) pan ide
confesionale i b) partide regionale sau a) patiide nationale: b)
pa1tide de clasa i c) pa1t ide et ni ce; 2. dupa criteriul cailor
folosite pent rn rczolvarea marilor probleme politice avern: a)
pa1iide de dreapta i b) partide de stiinga sau a) partide politice
catolice i dcmocrat-crc tine; b) pa1tide politice arhaice spec ifice
statelor africane; c) partide politi cc agrariene, ecologiste,
umaniste; d) pmtidc politice extre- miste; 3. dupa criteriul co m
pozi iei part idel o r avem: a) partide de cadre i b) partidc de
mase; 4. dupa crileriul disciplinei votului membrilor de partid
avem: a) partidc suple i b) particle ri g ide; 5. d upl!. critcri ul
originii partidelor avem: a) partide clasice i b) pruiide neoclasice.
Pluralismul politic reprezinta un sistem concurential de partide
politice care asigura compctitia elector a la a mai multor partide
pentru cuceri rea puterii polit ice. Pluralismul politic se poate
manifesta prin existenta a trei sisteme: a) multipartidis- mul; b)
bipartidismul (dualismu l); c) p artidul dominant.
Partidele po litic c in Romania: asta zi, toate marile curente
doctrinare (liberalis- mul, cre$tin-dcmocratia, social-
democratia) sunt reprezentate pe scena polit ica
··omaneasca. in baza Legii partidelor politice nr. 14/2003, funcfio nea z a un sislem
multipartid. In urma celor $ase seturi de alegeri liberc de dupa
1990, viata politica rornaneasca este in curs de crista lizare,
traversiind, in mod normal, perioada plina de dificultati a
inceputului.
Finantareapartidelor politice: din punctul de vedere al sursci de
provenienta a banilor, finantarea partidelor politicc cunoa te
doua mari sisteme: a) finanfarea publidi (guvernamentala) i b)
finantarea privata (neguvern a menta lli). Finan1a- rea publica
poate fi: a) directa (subventii de la stat) $i b) indirecta (alocarea
timpilor
de antena; coresponden\a electorala sau reduceri ori scuriri de taxe $i imµoz ite).

Finantarca part.idelor politicc

Finan\ are publica (guvemamentaHi) Finan\an: privata (ncguvernamemala)

Finantarc directa Finan\are indirecca

ex. acordarea de ex. acordarca gratuila a
subventii de la timpilor de antcna sau ex. cotizatiile, donaliile i altc sursc de
bugcrul de stac. diverse facilitii\i aco rdate venituri
donatorilor nrivati.
 Part idel e politice in sistemul constifllJional
52
Par ti de le po ltiice la nivelul Uniunii [ uropene: un partid politic la nivel
european csteo organizatie constituitll pc baza unui program politic. ai carem i em br i
sunt panidenation a el $i persoane fizice $i care este reprezentatt'l in mai multe state
membre aleUE. Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 al
Parlamenrului European i al Consiliului din4 noiembrie
2003 privind statutul i finantarea partidelor politicc la
oiYel european stabile te o serie de reguli referitoare la
funqtonarea partidelor $i la
modul de finantare a acest0ra.
3. acestora, partidele politice pot fi grupate in urmatoarele categorii:
a. Partide confesionale
b. Partide nationale
c. Partide regionale
d. Partide democratice
e. Partide dominante

Raspuns corect: a,b,c

4. Folosind criteriul cailor pentru rezolvarea marilor probleme ale societatii

organizate statal, partidele politice pot fi grupate in urmatoarele categorii:
a. Partide democratice
b. Partide liberale
c. Partide de masa
d. Partide de dreapta
e. Partide unice

Raspuns corect: a,b,d

49
50
 I]I)NSI DLR TI I GLNLRALI
TITLUL V. StSl'tiMUt_ rit,t1(,t()t{AL
colillr)fikn r(lrllri cle a fiales in Parlamentul European, in condiliile aderdrii
llonrl!r oi lr Urii!nea ELlropeand (art. 38)1.
]lllrrrxro (louaj momente adoptarea, respectiv revizu irea Const tutie -
Capitolul l. Considcr.alii gorrt,r..rlt, r rr rrrxxninl in materie electorale o sefie de acte nolmalive inflaconsti
llllr(nrr o, d ftre care, in imediata prelungire a dispoziliilor constitulionale sLlb
, Sistemul electoral cupnnde ansd rblUt I ,"'i,"r, "r rl)(xlul sferei de reglementare 9i a fo4ei juridlce sunt Legea privind
aresalo.. inLlusiv drcprui,," rl"",ir,,i,,i '.i:',"1"':{': '.'r'ir.,r".,op rlogerie ocale nr. 70/1991tl1, Legea pentru alegerea Camerej Deputalllor 9i
silip.rrileacestura".sist"r,rl"',""a,,,i,,,11"'""l{'r/JinI rr' rx!r'1r :i1r,r'',,r a senatului nr. 68/1992t'?1 si Leqea pentru alegerea Pre$edlntelui Romaniei
res;mul politic ex;stent la;;;;;:;i;,,1;'"' 'r:rr/rrr: rr"'jrlrr'r'r"r"rr'ir'l fr. 69/1992131. Este de mentionat in acest 6ontext, in considerarea legatu i
"'l'
prouesulde t,,llsh nr,r,,.ll,r t,r ,:tjrt t,.,
, , ,1,1, , L r I.r tr r, rtr si
cu materia analizatA, adoptarea Legii privind organizarea 9i desfdsurarea
^.ln,Romania.
soctat ca,e ..demnitale r onul.r, o,nJ,tr,r!,
,tn
oeTvortdre a Dprsonahldtl r.nrn.,ni(.p;.rt,.,rfrt,r,,,,r,,,,,, , ;.
:.r , ,1
j
l; ,,;
;;l:, ],
referendumului nr. 3/2000t41.
Dupd revizuirea Constiiuliei, actele normative menlionate au fost
varon supreme J ..l1rl rncepLrlct(|Di ,r,,,,i,. 1,.i,,,,),1,, j abrogale, fiind adoptaie: Legea pentlu alegerea autoritdlilor admlnistraliei
retorma
di1D, r'i .r ,r"r'rr.,.r ,rr ;, ;r,,r,r.l
ta niver ;"oi,r,,"i,ri 'l
,,l r,rrl,i .ll'|ri ,.jrJ
DrrJrttr,r,.ir
publlce locale nr. 67/2004151, Legea pentru alegerea Pregedinle ui Romaniei
,Iomentul etecroral ,r,t r,t,rt ,t r
N.37ol2AO4I6t, Legea pentru alegerea Camerei Deputa,tilor 9i a SenatLllui
a lost adoolaL DeL,Fln lu0r, t.t ). t.,q:r .37312004t7), iar, in anul 2007, a fost adoptaid Legea privind organizarea
r,-Astiel partidelor
runcronarea t,tivlnt ,r.t,,,Jtsttj , jr \r
_o;te;':tr
politice sr oroarizrrrrr uhrl'5"J rRLrr'l'rrl r",,, si desfaguratea alegerilor pentru Pafamentul European nr' 33/2007131
afiImat prjnctpiu, pru,ar,snrrtu, ",l l Legea .37312004 a fost abrogata prin Legea nr' 35/2008 penlru
prinopiu 66n.1;1.rion61 1
"
penrrL, aregered par'amentul.r,
il; r;;; ;l; ;;p1"i'o+; l;:r:?.T,#;
.-, alegerea Camerei Deputalilor 9i a Senatuluj si pentru modificarea 9i
s, r preseirnteru, non.an,ui.t" completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoriidlilor administraliei
cire a abrogat Legea elccrorara r Rcpubl,cr, -,.rlii
Soc,"t,.." n""r",,""i oi.'lii)j pJbl.e ocae. a Legii ad'n nisratei pLblice locae'rr.21512001 9i a -egil
t, nr 3q3/2004 nrivind StatLtul alesLlor locah{ql.
i_T"1,,,y'f11rjl::*' pc"rrL dc.rdsLrarea d,eger,,ororn zb;nai ",.
reeo",. La rAndul sdu, Legea nl. 35/2008 a fost abroga6 prin Legea
r.u'' r'ri|conslilulie:
duoprarea
lmponant moment in ptanut
acesrel relo,me r_" i"pi"iu"r"r
d;r 199 | dct , d,e a -redl ."d"t ,";; ;il,ffi;;;
,. nr 208/2015 pdvind alegerea Senatului 9ia Camerel Deputalior, precum ,s

pen trL dezvoha ,,

ea unei legrs,aLi etecro,dle n co""o,"u"t;;;;r:;;.;,i;;oi
r penau organlzarea gi iunclionarea Auiorilatii Electorale Fermanentell0l,
:q:a:le democrafeisr .u reqpecla.ec cl eptLr,to,
,

r, r,b.;rrj"; ,;;l;;";' r"Jr""iigl compleiata la'randul sdu prin Legea nr' 148/2019lrrl A fost
IaJe Revrzuiea Conslttultei, in anuJ20n36i " adoptatd ulterior Legea nr.288 din 19 noiembie 2015 privind votul prin
aLeslu; uadru. p'"ar. l,_r"rj, a dcle'mlrat o pcdecdonarp a
iu-,, corespondenle, prccum 9i modiiicarea 9l completarea Legii nr' 208/2015
n-.emo.u ar rJnrL,nri rurope";
celalen,br Urrllti, Eu,opene oe a
r;"il;;:
" i;,li,:#.ii,ji!",.'.1,1Ti:,:,l,li pdvind alegerea Senatllui gi a Camerei Deputalllor, precum 9i pentru
alege s, f,"f"rl ,"
nrsu alre, pub,icF locare drn
Ro.rinia _"an. ,a "", ,",. "ri",,f",L.jjril
"r". ",""r. ". , J",""o"rr,ri
Ll[4. Or nr 239 d n 28 noiembre 1991
PrNl OI nr. 164 din 16 iulie 1992.
";,:il,i :;:;i1; ''n,Ltana^ Drcp, D'a -sud, .ons.tLho.a Ed r4on,,orL
"'",r?rAd
rrl/
l.ln t3) dD conshtufe r4rlvl. Of.
nr 84 din 24februaie 2000
Of nr 9 drn JI de.cnh ," roao r5rM.Of.nr 27T din 29 martie2004, republ€iein [,4 Oinr 333dn17ma 2007
rrM Oi nr l5 d,n ls marrie la90 16lM Of nr 887 din 29 sepiembre 2004 republicatd in M. Oi nr 650 din 12 septem
brie 2011.
li ] :T' i':;:,1Jiltj::Ti:;i.l't i:1,:j!:^t y li
[ :.f"";[1J",:;* ffrij''u
r7rl,,l Oi nr.887 din 29 sepiembrie2004.
l3lMOf.nr28din16ianuarie2007,republicalal^n1,4Oinr.627din31august2012
."," #;ii:J;;6:1" "' 'r' ' '' ,n.in' ,.
".
no p, o'',,,o n M , { , ,,, rerl',4. Of nr. 196 d n 13 marte 2008
lrolM Of nr 553 dir 24 iule 2015
LrrlM Of rr 617din25 u|e2019.
 e\'r M Lro
*":*:;;;;;,)
!6t4q cn.hrqt\ nln coqb\6i rot \n Bougllg
n o'oi-o:' \b\3:^?' v'
ft o, u, eeeo" .dlorbLore\ol/

lcoszc?c !$ \$slpuls!6s ?!s!G\or eNoberi6 \u q\: d\ qe s s\Goc' L$ zb6c\sf

\\bc'\\b qe zcrni\u :'
;;;";;* ?s s\01 r oGzbouq6ut
qc 2c'*\'$ Lolc?bn$:qio' co$c\ns\'\o\ qrGbln to\ Ln[qs$r6uls\6 s\c o\jl$\ni
!\J 06\l6!st 2r s qrcbln\nl q6 s ! s\62
liiil',,"i i" n$ \'b
"t "a,"*6;ro\ qG \s Lreccdt\s\Gs €i\o$slss$\ bsus,rteut(\n\ bol t!s\l[62!s obi$u6s \rperq \u rrs[6116 c\cclots\g, cn rc?bGcls\6s
i",,l"'l,iit*.i"* ztsl6\c csL6 ?6 cstscle\\cs:9 cs sbs(\ilquq sc6z!n\ $b q6 LeA$x !2\
::'$;;ri;" il;;*"e"t"q.,s\bo1'1ce 2r zocisp s\e iirr qe \s \o\n\ \)s',\eb\o'" zs\G cou?$ln\c coorqousle s\€ n$n\ zc$tlN qel.t.tocts$C $l tsbo\-t cn csle
C"q* *i\"""-' l*t'.l:^i: :""::::i,."""1'l:H::":: I\rl\--sq€Asl gc6?l sci un sl6 nu csrscl€! oplSsioun !u?s !6co$ts[q9u\e
"*lJiiJi'*s
o,os$r:elcs ?\ q62\s2t\Ls!6s $'ror s,"Y,
)."ti"l'"p g'o'e
ro"p"."G"rnG Co\ll1z\s q€ \s Neuci\s' 1l^ocsl qo snlo|"\\ ?621s9[r. C q6s rci\uo cg

;*i,ll:';":::'i"",,ii:ii:Xi,l"l' :::'"1;";;; cob\sLto\e\ \o!rjq[€'zc ee trusnue c q\zbo\ri$\o! Coqn\$\ pnu6\or blsclc\ $r u]si6u6 c\ecpls\s' 6\spots! q6
r\ror 9\GAGU qcuocts$c6 fnguq !u qpcni\6 \u sc€?!co$ioxf \oqslnuq\cg
|6o$sls SO\O sctns\a Li"d\6\rjbutq$ s zr'\k'rjln[\\ qocn\]lG$16\ol $li6$rsi\ous\6 cslG ?lsp\czc b\uc\bN6
roq\es \ Lr\ \Q q\\r 3 \n$qs$6u{g\c s\6
:Tl-"il"-;;;"
tu \SJ"JE r\r v\ou\o!r\ o\c\s\ e\ BotlrsLrtei brc^Q\ntc \s s[ .l.lQ s[u (g) q\$ f€06s \nuqsNeuls\s a\ cn \€zb6cls!6s
iii;i
i"'';;.'t''l-,i"i"'" n'''; D6'\s\e ',r Q\ q\$ \\ \6ur1o*b sqoblsl9 \$ csqln\ qcspst6L\or bs\suleutsrc' cn €zbGclsrcs \ul€rq\ci\6\
- exll"s? - tscg' botq^[ sq \3 stu (3) \l! s) q\$ Couz$$i\6' bN \cae olas\l\cq
u{ oI !r'a0 qlu 3lGpmstl€ 5015 Cfiqes ?npl$lssg cq l60\cr.lleulsres ?i216\xn\n\ €\€cloLg\ llcpn\€ 29 ?6
co[zllni\oug\G' or0sulss!6s fl\lnl ?cln[\] q6r!ocls$.c' corecl 2i ilsu?bs\6$!
ur'143\5001br!^!uqztstntnlsFallorlocsl!F6or'i
-.. q€bos\i\ coun1j6 2\ ?b6c\s\€ eq sz\Anl6' UJ couco[qsuis cfl b[$c\b\c
,"".'.' r.iu "'iili,-r!ioi'"i tnptl"" to""t"'rr" sl etsoor'?! I - [G r€6xsui\usl9 fl[llg\lq s U couc6lusl9 !u!L-n$ coq c\ecloNL s\6 cgln\
" bosu' brccnul 2\ \s s\6dGres snp$I9i\or sq\x\u\zi!si\6\ bnplco \ocs\6 29

:i*;#'[ilililm:t[*iuii,Ha"] l; zGUSF1\fli s ble26q\Ui6\n\ goNqu\61 s\ed6$\6 b6ul$1 bsqs$lc$$\ Ecllo-

As \co\z\si\e e\6clo!s\q tel6[\!os€ \s s\6aelcs Csu6r6\ Dcbntsi\o! t\ s

":"'#lh*ig,",ru;:: u:l*,1""",:ul su.lil

gleaerrror ft;1""
bGU$n sntolltqt!16'
tso$lgu\61
Holgrglcs
bsllcs |
ilr
!r
asi ql$ 30 qeco\JlpNc:00a, $Gc€alstcs cs !u[6s-
30 q\u
.\i q6ccL[pNc S0OA' bnplcslg !u !\ou!loln\ O!\c\s\ s\
ot,i'ii;iii,iiili"" ii qeatqanr'sreg
ecouat$nilouglrgre s qrabos(ltlor' F6dlr
DG s\1tr6f Cn bu \le \S ?€l€!xn\ 6\6c[otsf cn\{cs s €^lqe$irsl b$rj
.;li"i.""ia! 'necisrsoi
<;p'""tl" T
tsouig$\€\ \u[6 csre ze q€?\q2osE brcc6a\ qc Ao!s!6
ur" 21 qru 52 tsunsLl6 50JS brocGqnr\ ?b€cts\c' csto eq ?G q6z[g2oste \u coLc\sre cn o!6\c ot\cts\e s\6
s qoul\c\lssg !u ?[Q\1tg!s|6 q6 s-2\ 6xctc\ts q!cb$\ qc
cnr{6s cou?tltni!ousl9 Sorirgl,lc! ^ot
2bo!u9 !.cpnt6 scotqslg boap\\tgi$ colqieu\orrcutgt!\ cn
!u csqln\ nll6\
q$b! q€ csLo
n!n! Coq olocfolsl \$ csq$\ br€ocnbgNo! qc r6^\\fl\l€ s \ea\z\si\6\ 6\ec!ots\c' o^o!
s!6uil€
l46cG?!tst€s sqob{qu! s\$co\€ 2\ o s$Gxq le[€$lostc \s cNcn$ecubi\6 6\6c!ots\c
lLIl nlr ' lJ
l l rl
rcirGr6l6cloLsl6 2lcnbl'uo6l6q sL62lbli 'u'l
Lill;i:ill,,,J:i;:ili \62bccls!6s sq \e a\ sq \e s[! (l) qN Cou?!l!ni\c cnbuuqes \O q€
4Jb rbljJ co!xb\6!9[ \6d$ !u couq\i\6 $t cs\-6 \60es sqobtsH \ul s\ q6 bs\s$l6ui cn
;1,"";;;;;^rq;,r=i,GcG?'rsr€s :1T.5
nLob6su S0OB buu scGsetq q\\i n$!q otqous$ig sn loel sqnz€ AS q6 Noqucgu 2\
bsL,sr.,r6urnr^L Yl"l i" i::l'::#i,;l;.',,,,,",: i"ir,,i,..i",,1 n",r,"
,,e'csrb csr6dou6 q6 st6o6Lr lo(erb " ''l;::,1,;:, \n\\rcs\s $l !\o![om\ O$c\s\ s\ tso$lE$\6t bsu€s I ut g30 q\u Sa snAnz!
,, ",;,.,,,,.,,,,.,,\,, q,.r,,i-r
i,u' n.r"l"'q"t q",n' unlt. sc[6 rrolulu r:rrrrrrrnrr'Ir:'Irrr tr'trrrrq \r1\r\ (\o \x cqoblslo bl.\$ Otqousuis qo flrA6uiq s en^6Nn\nt [! O\\S00g
zlct'n
::"";;"i;"';;;;"""1n; csq'nllea "ct rrrr'r'r' 'l'r'r rrrroror \\r V$)1r\orr\ O[c\s\ s\ goulqu\Gt bs\{6s I $r {00 q\u 30 u.rs\ S00g 2\ \s e
;;"i;"*;;r""i""t" ;€' c6le Lls"urrlror 'r':rrr\:r'rrn
r !rrrrl^"rrrlr"rurb \)r\[lrxr\rthu\r Orqousuis qc nLa6uiq s en^6Nn\Nu\j eQ\S008, boplcsiq
hhnrrr.sr116 2l coulol6lg' 1" 1'o":'u'' '1""i"'it"l" \r1r '.ti\\008 os\o s lo?t \.}loq\Ucsls \s qonq \nu\ qe \s sqobls\€s q6 cqlrc
,' .,L'iiiLi"'o . q" o.","ueq bL'rrrcrr"'urr,r!r"11.i11,.,""",u,,.,,".t'""" ( l\\ \(n1 (x)\!?\s\q cg e?lc $ec62slg o t€exsul\\lsr6 q6 s$?s\$p\n s
r6al
nraculssL6s el nucilougl6s vntorll'Jlll El(r
) t ttr,2)Dl:gvir cE,lEwf L II
/\ /l/lrvrrr llll Lr ) rvr
 Capitolul irl I l_lcn. IjL .I t II L!CTOllALLAI-F CITATEt.ILOR ROT{ANI

a r e ct r :!,
",,1]l..o.l.ll,j:,,",
" "*u" t: |rt:h rl Lber exprimal- se refere la faptul cd exprimarea voinlei
,, |i1,,|rll,r ill ircger nu trebuie vicala in niciun fel, precum g la faptul cb
i , l,il,,rrrlr fu poate fi obligat sA voteze, find la Libera apreciere a tiiularului
S?.li ttrn L t )t.tpt rll,rt,llrlLr ir vot dacd il exercitd sau nu.
l dcoot u

I )llrr(l oxpres e acestor trdsdturi ale votului, Legea nr. 208/2015 privind
rlo{loroa Senatului 9i a Camerei Deputalilor, precum s,i pentru organi'
Zlrrca 9i funclionarea Autoritefi Electorale Permanente stabilegte in
qtrfli,'l,'ffi -#-,frfu iIt.:l unndtoarele: 'Fiecare alegetor are dreptLll la un singur vol pentru
a cgerea Senatului qi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputatilor.
'1:i1'1i:- (2) Fiecare aleg5tor igi expr ma votul personal. Exerctarea votu uj in
numele allu alegator este intezisd. (3) Votul exercitat in cadrul alegerilor
este secret. (4) Partlciparea cetelenilor la alegeri se face pe baza liberului
consimtdmant al acestora."
in aceagj sens sunt gi prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 370/2004
penlru alegerea Pregedintelu Romaniei, polrivit cd rora ,,Presed intele Roma
I
nie se alege prin vot universal, egal, direct, secret liber exprimat [...]".

d+ffiffi+#.nffi
,","T-":1;;;;.0.;j:Iarrcd
a consi,rLrje; se
dadu. urrndroarF,e
carac.
Sectivrca a 2-a. Dreptul de a fi ales

Dreptul de a fi ales este reglementat de art.37 din Constitulle, potrivit

ciiruia: ,,(1) Au dreptul de a fi alegi cetdlenii cu drepl de vot care indepLinesc
cofcltiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), dacd nu le esle intezisd
rsoclerea in paaride politice, poirivt articolulLri40 alineatul (3). (2) Candidalii
lrebuie s; fiimplinit, pand in ziua alegerjlor incluslv, varsta de cel pulin 23
(le ani pentru a fi alegi in Camera Depulatilor sau in organele administraliei

o**$*fiu,**ffi p!b ice ocale, versta de celpulin 33 de anipentru afialeliin Senat givArsta
.lo cel putin 35 de anl pentru a fi aLegl in funclia de Presedinte al Romaniei'.
Adicolul 16 alin. (3) din Constitulle stabileqte cd,,funcliile 9i demnitSlile
tnrltlce, c vie sau mililare, pot fl ocupate, in conditiile legi , de persoane e
cirrc au cetatenie romand 9i domic liul in lard. [...] .
in conformitaie cu art.40 alin. (3) din Constitulie, ,,nu pot face pade din
partiLle polt ceJudecatorii Cu4ii Constlulionale, avocalii poporului, mag stra
t i, membrii activi ai armatei, poliliglii si alte categorii de funclionarl publicl

tr***ht*nfrffi:ffil::B'rffi stab lite pr n lege organicA".

in privnla condiliilor de foma bgile eleclorale precizeazd condiliile pe
care trebuie sd le indepl neascd propunerile de candidatura, aspecte ce vor

j;##*#'tir*rudl,:i*ffii:f,il,:,,;l# fidezvoltate in cele ce urmeazd.

't
 74
I r r l r rr.Ll)ltAr r. ,\lL CET,\T!NllOR ROMAII 75

. Scctittitt\ n f-n. Dftptul de i alege I 1 lr l/:'lrll J tnrvllxl unele mdsud pentru asigurarea transparenlei in exer-
gi da t l:i nh:s in Parlanefit lEuropen rr,r'r,,iri rrlirlror plbice a funcliior pllbllce giln rnediulde afaceri, pre-
v, rrl,,,r..1 ,rIx;liorarea corupliei, cu modificArie 9i compleldrie ulterioare
PoLrivrr a' J8 o|r Lnnst trF tn .onditii,a dderatii Ronot ,ai ,a Ur i r.ed .,1 ,L LrrrliLr (ichivalente dn siatele membre ale Uniunli Europene" ln
Europeand. Fl;l' ri orJn dL dreptur de a a ega s' oe a r, a.p., in pada_ ,, ll r ,1,, :10 do zlle de la data validdrii rezultatului alegerilor pentru Parla_
'.
mentLrl European r ! rrlLrl I Lrr)t)can, persoanele aflate in situatia de lncompatib liiate trebuje
De alemanod rrt.Jq
.

oit Cala D.apl.rior IrrdanFntdta a JnurI

. rr)rtr,,,ti ritrcmandatuldeparLamentareuropeanqifuncliacaregenereazb
l-u opAne rFglpmenlpdza oreDluloe a a,egF ), da a I dla- t1 paiane-.u il , ) t)irtl) lilatea, demlsionand din una dintre aceste funcli .

f-roDeal,rtt Orrre q€,1s1par a JniJnit a.a dreptLt oF d degF r' de d tl

ales in cadrLllalegerilor peniru parlamenlul European, in statuimembru ir
cdre a^cesld:.r a-e teseotr la. n rceleasiLolditi , d \,,asoni, r.lt d, p_ l
stat. /21 l\,4eno,,r Pdrlamertul ri FLroopar sLnt dtF\ p,,n vot
-n,vorcal
direct, liber sisecret .
Texlul art. 38 din Constitutie a fost introclus la revizLirea ConsUiLriet in
anuJ2003, in perspectiva adererii la Uniunea Europeafd in ap|carea sa a
lost datii Legea nr 33/2007 privind organizarea si desfdsuraiea alegenlor
penku ParlamentLll Europeanlr .
. h conforTiLare cr oispoTrlrle acFSLei ,pq du d .ptrt cl. I d,Fga nanb,l
d,r Rondria t1 Pdr'anerL!,lfLitopFdn.-taran itor d1, a,F du v;'tstd oe t8
ani. irrp inrripbna in ziua de.efe r' .d i1rtrsrr'. pJ,,r /ida raiFr nld sF -.Fleoe
IUd volali' pprtrJ menor,i d:n RoTan a In Pdramelt tt rtopeal \U dL
drepl de vordeoi, 5i alenat i n rlal oJsi qub intF-d cr e pprsoat ele cate.
",
rn 4Ld da retelnla. sLnl corddn ndte pr n hotdrdtajude-ato.eascd
oa.in i va
la pierderea drepturilor electotale
l\,4andatul membrilor din Romania in partamentul European este de 5
an,. A^J d'eprulde a I a esr -elaten i .oTani, are aJ oreplde vot )idu Inphri.
pand ;1 zilla oe rpicr rla incrus v va.sla cle 23 oe an .
Cet6lenii statelor membre ale UniLrnii Europene, in sensul ad.20 din
-ra.atJl orivnd 'Lncltonaroa Ur,,r,i TJropere (er arl
7 oin I,drdl tl oe
inclitLi e_a Conu'rital't E trooeler. .a,e d I resed,--a sau do.rtulLl pe
terjtoriul Romeniei, au drepl de vot si de a fi alesi ca m;mbri din Romenia ln
Pa'lan_ertJl Futopean. tn aceeasi cordi.i ca 5t ueraLet ,, ronanr. s tb
razFrva rndepli'lirii uelntelo oravazure oe lege.
Sunt d .e menlionat si prevederile art 9 alin. (1) clin Legea nr.33/2007,
oolr;vil cdrora. . Fara d adJc. ar .gere ,r.on pdiot i.aflor or;vd,,Llle de A, t,l,
dr 1976 Drivnd atege ea mernorlor parla,t-enlutu .uropoal O, n uo'
versaldire6l, cu modilicdrile ulterioare, calrtatea cie membru a parlamentului
"n
European este incompatibil6 cu calitatea de deputat sau senator in para
ne'ltJl Rorrariei. da nFTorJ arGuve.nLlJi Ron alip .u ,uncr he Dtevdlrle
la a1.8' si 82 dr.aned ltr.Ll 'V Lap. lrt se'tLnFd a 2J oi'l Leg.a

lrlRepLblicald in N,l Of. fr 627 din 3j augusi2012

 . Capitolul.rl I ll_lea. Scrutinul
,, 1r ,, ,rr ririrtrnr rlr absolute a voturilor exprimate, iar daca o asemenea
rr,r rr,L rir r':rLr) irllrunta. se orqanizeazd un al doiea lllr in care majo-
Sr.l i t!rn L Co,tccpt |L ".r ',r
rli.r,,:iL{i suficlenld.
lrv,!lr|i,rl()ucrior,teriioriultdriiseorganizeazdinatateacircumscriplli
. Scrutinul .srF dptrnrt ..r .,r,
despllror si 5. ;, tj,t,t rte.r Dr. dF tP qr'rbr'"' e/Ll'a.ele , L,r r,) .rL, ,rr\lli rlandate sunt puse in competilie (corespunzdlor numdrului

repre/enrdtvd '^p.'r',",,., ;,.1',;;i'" ldtelel Inl' o JL'oridlp pLDi^a ,1 ,Il{tirlr rtlin.rtor). S a apreciat in acest sens cdlllorganizarea acestor
, , rirr rr t)lr rcprezinld o problemd esenliald 9i se face de cilre executivul
Dupa mad,l dF alst,tLt,tt,. r ttt ,td ,tatat. l,) r.rl rlri l)raidlrl/partide e poiitice care all caltgal alegeriie 9i sunt la
,toarele lipL,t i de scrultne.
au,o\. ,r{:J vror.d i,,ate unnd
- sistemul majorjiar; li!rrt relinule ca avantaie ale scrutinului major:tar uninominall2l:
- sjstemul reprezentafl I pr opodtonale. simplitatea - mandatele se atr buie imediat, fAra ca cu e complexe,
- srsteme mixle irliOirsta nrbreste gradul de inlelegere a procesuluieleclora de catre aleg6-
DupA madutcle prapun_.re a candidaturjlat,
pal ti idenlifrcatel tori, posibiltatea de control al alegerii toate operaliunile incepand si
- scrutinul uninominal; lorm f;indu se la nivelul circumscr plie electoralel
- scrutinLrlde listj posibllitatea unei maibune cunoasteria candidalilor de catre electorat;
crearea, macar aparent, a posibilltSlii unei legatLlri stranse i^ntre ales si
Secliunea a 2_a. irli(l;itor
Sistem finiotitdr i
crearea unei malo tall palamenlare cale sd suslind un gLlvern stabi
I jiI ir cs in cazul scruiinului uninomlnal cu un tLlr de scrutin;
51. Cara€tedzare rl).nla Lrnei opozilii coerente;
ixrordarea de Sanse mari cand dalilor ndependenlil
SisternuJ majoritar este ceJin care
su ni alegi cand icla tji/tislele de candidail , xcLLrderea ciin viala poltica 9i reprezentarea paTamentara a padide or
;:,::j,^"?il:llll:,,r vo,J,
cpr ma, md,e oe ,\r_,d.r"" *,"r;,ilj;; L.rl r!r{r) .ieoarece acestea nll sunt atrase in asocjeri po itice sau sunt
rNleorsait candrdahlorcare obin matofltat€ ,.r r rr rl{: (lln aliante.
de raolu, ddfa ,,e Drauric, ," ,r. ,". -rripld. 1I rr tie
d"r" t;;l:':ular'dL l;LrrL retinute ca dezavantaje ale scrutinului majoritar uninominal:
ln ,unct'e de nodaJtlatea da oropunerF
., d cdndtoatJ,.lo,. Inorvtd ,d, cdu fjlst t a scrutinu u - faptu c6 este ales un singur deputat in circurn
lrqle sed!t'ng: scruLnUr rnajor,tdr ulinon tla, s, De
{.r t)lio .luce la siluali in care maloriiatea alegdlorllor din circumscrlptie
Ambale por fi organi./al
a,rrf,n,f o.",,rL.
!J rru sdLj doLrd lJrJr, de scrLt.n ",ryo,,,nl. , riiur ncreprezentali, in condiliile oblinerii unui scor de sub 50% de catre
52. Scrutinul maioritar uninominal rrllri chetuieli clr operaliunie electorale 9i cu slructurile care orga
r /,!r.,ir ti conduc aceste operaliuni, precum si pentru candidali in scopul
oresJDUle ca ,rr,-o c:rcunscr:olie
el.llo.ard sa Sp ataaoa un :,Lrllrr()r i campaniei electorale, astfel incat favotizeazA pe cei care e pot
.._Aupstd
sngLr reprezenldnl. respecr,v candrodlL,l
,o* ,nau.".,u".u, Tri"
nUmd'^de-V-olul /ooltiv,l lorn uJer
casLgalorLr,,a lo.Lt /. ""n cx(luderea padide or mlci, a iemeilor 9i a minoritdtilor in general de a
Aregelea poale aved,oc tltr_LT:,1o ot)rcrdrL:rrea parlamentara, datoritA n!mdrului mic de sustnatori;
.
ratatJv). silualp in caro canoidalut
lLt .vot Ln:nom,nal qa,oltar
care ooltne ce,* sp linii tcnd nta de centrallzare.
renl de lunarul acabto.d. es.e de.la,dr n ,,,* .,.a:i"
uacriqato.",ri poni""f,r,iru"i" to,,'in
doua tururi tvo.Jnnomrndr mdio,,ld. "r,
aoso,r_r.r. ca7 In ;r;;sr;;;;;a;;
/rG lANc! Depl Lors/r/|/r. G ANcu corsiderciii leatetice ,i practice ptivtnll scrutinul ajaritar in Libel
nat ,i , ttt ..,1,h.,
,o,o.P Ld.Ld Be,L 8,,.
t-.htt

/rV ,*d,lj,o;; d,r,rru, L IIURARU DesTe Constitulie Pi cansttulonalisn, Ed l-larnang t. 2006,

RrF..fv.t^\d or r rr :ou, p,or j, ii3 Sr DE^coNLr, oP .rr P 140.
"o C lANcu. op crt p. 137.
 7lJ
\r \rr [1trr ]|( r()111

53. Scrutinut lniio,.itir dc ti$li (plurinominal)

I rv,,rlliIrir slstemelor poliUce blpartide;
,-_Auesla_ptesJpllr. ,.r 1t... , a,cqdtol sa voleze penltL o t,brd r,rI rlrririrr p!1n favorabil6 pentru parUdele micl;
candroa!. Daca o ijsta rlstrqa marontaie: de
parlrdul ra'e pIopL!-o va
ir!r rl,) tx) itice precare.
rua roale rrandate penlr, , o, o,orn,l:9u:;
".",
rin parrjdere pol,rhe joJ"",.",",'*],jij,11n1""?
ril"*"":,,11*".;:::: Sccti fiea a 3-&. Sistemele electorule
penlrL un pa.lid oorrlic.
:l-runea iar nu penru o arurirra p".*,.".
de sdJr,n rdjor,,ar de tis€, , ,e, fi[,"; cu reprezent arc prc p ot'Pofi oId
:#io:51l. t;.I",o, b,o;i. .,;;i ;, ,isi#
",
Ca vananle aJ scruhnulut plLlrinomtnal ljisl(iIrul electo€ cu reprezentare propo4ionala este acela in care man-
cr
rllrlo o sUnt atribuite propo4ional cu voturile oblinute in alegerl, astfel incai
vorLr prereren,,ar. voru, u;; ;;;;#;:ii il;f,,i,.bffi
reprezrnta pos;bilitatea aleqatoriror ;;i;:*-" {rxist:i uf rapoft dlrect propo4iona I inlre mandatele parlarnentare obtinute de
,..Iln"pajut
oroalrtor, oe lxicare parlid polilic in parte 9i volurie pe care electoralu le-a dat acestor
din mal muJte liste extst-6ntc
Vitul,preferential da alegalorulut posioitlalea
",njo"i,,.*,,rn_ Dirrlide.
, , l,s1a de
oe de d moorfi.a o,oinea d-. Airibuirea mandatelor presupune mai multe etape. Astfel, o prima etapd
cdndjdali. conrorm unei pie+erin1.
pulea sa combine maimLrlte 5*1r,,1u Ol i"q""i;:ir', oste aceea a stabilirji coeficientuiui elecioral, care poate fi realizatd la nivel
hsie
Votul unic transferabil presupLne falional sau de circumscriptie. Acesla se ob,tine prin imp64irea numSrului
ca ace. canoiddli LJre aJ oott,lut lotrl de voturi de exprlmat la nivel nalional sau de circumscriplie la numdrul
^,,
numar de voturi cel putin eqalcu coeficjenh Ln
oecrarat ales,. Daca. insa. pena legaj ' dJ{ u aiF sJT r 11)1rl de locuri (mandate) de repaatizat. urmatoarea ebpe consta in repar
ta orima nr],Lel::totdl
dar nu € depas,r coero;"iliJ;i.il ;; :i#;|'i'":ffi:]i:';",,T:i:;1; lilirrotl mandate or lntre iisiele prcpuse de candidali, pr n impa4irea numa_
sa'e reparlzanou_se canoidadtor .a,F rflr {io voturi obtinule de fiecare lida la coeficientul elecloral Se obline un
ll.:,.]"lr',1"
rn srrualra in ca _a sr in acest
caz apar sLrprLsu| ou ", ;", l; :;;r" rillllrill.lo nrandate de atribuit, dar 9i, de regule, un rest de voluri, adicd voturi
rera nd;da lului u,malor. Se ,eal,zeaza, ,"".r." * ,]""a", fILrlli/ilto care corespund unor rnandate nedistrbuite. Ca uamafe, se
_.a rn ,noa""or",,.
si,ufi,. ,n firiiti o" r,rLlr)irll) o nolre repartizare, etapd cu grad mai mare de dificultate 9i
uonlorn prelerjntetor alegarorilo..
]olYn
oectaran cestrgalon lolicu,cure
,n ,osu, lisre si ,n sr,r,ril,s_,", ii,ifl
oblin un nr.ir,,oe volufl ega, cL l{oprezentarea propo4ionaia permite reprezentarea atal a maiorilS!i, cat
"oef,cie.l,ul
unic netransferabil presupune ca I.eca,a r,r ir rrrroitdtilor. Constituie, deci, avantaje ale sistemului reprezenterii pro
,,- -Votul
un srngurvot, darexista maimulte locur;a'..,
aregalor dra dreDlul l.)
Ie erecrorata Alegirorji pot aco,oa rn qecare uicun-srrp- o{ihiLateanumdrul mandatelor obtlnute de partidele polilice cores-
-
votut tn, n:.P,-?lr 'za-i
trIrIr electorale;
ria- ere.crorara ;n ;u'."
";"":;:C;";;:,;'1
mare de volurieste alcslrl
ii,.f 'J ;llfliiilHtlil:; forlei lor
ilsigurarea reprezentirii lutu ror tend inlele polilice, inclusiv a ce or mino-
Cat pnveste sisiemul tistetor b/ocate
esre obrjsar oa voreze r,;i, :;
5e pol,relne ca avanlaja ate
a,
j,f,]lffi": ;fil?:l promovarea opoziliei par amentare;
ov tarea dislolsiunilor intre voturlle exprimate 9i locurile in organele
'"1",1ri:]1".",1",'5
ccrUlinLlJidp l,sra. il li:nr liind inldturatd astfel, pe cat posibil, inegalitatea de reprezenlare;
- stmpttlalea si eJi^ac;lalea. cu consecinrd unpi oLne ,n,eleger, dp . un.
rsp,g7saj211;or. e .
^-
alegalo amodalila[r de ar.gerc a alre irproape toate voturile exprimate sunt utilizate.
- fearlzare-a unei rndlonldli Constituie dezavantaje ale sistemului reprezenl6rii propo','lionale:
parld1lpnlare slab:le,
slao[[ate guvernamentala dificullaii de ordin procedural Fi de percepere a mecanismului repar-
Cetprivesie dezavantajete acestui tiriiriimandalelor;
sistern, poifi retinutej se creeazA posibilitalea acc-osului a pulere a partidelor extremiste;
rrc. s aba legaturA dlntre aleli gialegdtori, intrucat alegerile se organ zeaz;
tANcu op .t p. T37
t)r) lste electorale gi pe baza de programe po itice;
:'ii'l;1"i 1.,', !o' L 2ooo o ,0,
- necesitatea unor operaliuni si calcule adesea cu grad mare de
# ,, pulp. ,xnl]plexltate penlru realizarea reparuzerii mandatelor.
 \'. sr n.MIL lilLc otAL

. Se.li fien d l-o, Sistefieuixte ( apitolul al lV-lea. Organizarea

,1,.:. f.rsu ra rea alegerilor in Rominia
S:[. Caracterizare

conbt,larod rrre ue'e do,a sisl.me electo,a.a n dto lar. Drooon on,rl St.lin ca1. Alegeile pentfl Parlnfientttl
u m t, t cate poale. ezo'"u or;i p,oUr"" a,^J,ez.n_
a dus ld apd,'r'a s/s/.rrdt
ra'rrnnor'tdLtinorgdleleleq,sldlive..als btTarea na.o.ttdli,ot te.esa.e
ouve nanlor 5lab.le D sp.l-;no dF dor; voLt:. .u p.opofl,ora
s, _nrl
'naioitdr Ln roTinal. alegalo u is ooare q dn.'e",, sp,itr,por, , , reie"e prln scrutin de lislb, potrivlt principilllui
spe.rl,ce. d:r ooalp., L ajulo u vorJlui rajorta.. sa s-.iir,a. t,a..el6 l)tlrLrlilli si senator i sunt
na.o ,, /, r l,I roroDodionae.
r tare 'tr
' n' j'' 1^'"i1'7"nra'e penlrL a-garea cdre'e DFpLLalr'ol egrede -n
,', , t. ocio r:r"'o-.-rrtoti, ar peniru alcgered SPnar-lur' dF Jr sFnalor
52. Clasificare "i.'i
.. i ,., , J, l:f f. ,-. Nllra;u lo.ulor lor Lare s' a i_ ua c l' e)lF oc'orm
' " " i'iJ -dpolaL de n>Lr'-rJl Ndlional de SldlibLrr ' ld dd a
i,,'' ,i'..
a) Sjstemul inrudirilor '1,.'
' "i "".:r"t
1,'"a l Lr-ip'"edeal an-l l' In cdle aL lol dlFger a terrPn
Ace5ta p esLp]lre a tanLa Ljnot pande sdu -o|Ic u,I pol.tr .d.e sp ',
t'li,n,"i,,to" tnna"j" peniru Senat, respectiv pentru Camera Deputalllor
Drez rtd cL lisle inrudira. Ddca aLF\ta ,ste oblr -no;o,,r.f,, ^ plil
.0"o",. a
votu,rilor, ele cagtige toate mandalele in par/ament. in caz contrar
,,,,,,,'.,'-t; prl" rapoftarea nLlmarLlLui cle locu itori al fiecd rei circumscr (4)
tcuiite ,.,'torirrle la nonrele de reprezentare prevazllte la aft 5 alin (2) din
voi,lrepddtTatetntrehsl.pOLivtp lctpiJtu,rep,e/p-tatitp.,oorlionalc. ,. ga-nmanda oF so,lalol lesoecliv dP
',, ,, .',-rirg-o: sr21.5q363r
b) srstemul german al bL,letinulu dublu
,:, .i oepasen.e.andlared norl e oe'eore/ella F E d
ln cadrul acestui sistern fiecare alegdtor dispune de doua buletine de , , '..', ';;.;" ".,." oe )e'dlo di"rtr-o nqL rol' ele lorala d fia nar
"rcu
v-oJ C.t-pimut dr''e acasLea desemnaala. pt tn sc, u in un nomin"t. r, oep,
tdl pe-LrJ crcunscr ol,a sa idr.Ll a,oo led sa oro,tLntd par tJ .
Ir L,r2 Lar'"r"""i""i
",'l celcle cleputat, maimicde4
odnid pt r tt,,ll,,uutae manAate pentrLl Senat, respectiv pentru Carnera Deputalllor'
sistenul reprezenidrii proporlionalelrl.
r, il,,.,,i"'"n"r.."tipt" in parte sunt prevdzute in anexa nr' 1 a Legea
|:rt)ll/2015

rill. A(luccren la cl1noQtin!i a datei al€gedlor' Campania electorali

''r''{'l I'tnor'lnlapuol dodatela'egea'o se ld'e c" LFI oL 'n 90

l, /r, t r .rnte de /iJa voldr I p-il. puolildred I N/o_ilorJl Olu al aL Ronarlel
l .',. .' r "o.d d r CJVe n-lJrpriv nd odla degarrror
r ,'I r,.r r, r Lreclordld 1r.'ps cr 30 oe zlle rainle de /lJo vold ' sL "e
. , i .. i;;;;; ica nro de n onecul i'lceoeivolarii ln 'dn-pdrra
, ,*'Jn,t pdrl oFre pol:lrce d idrlAle oo'rliue aidl laleclF lora'a
, ,, ,,,, .f
. .,'.",*, 'rL"i'o dpd1lnand T'nor tali'o nalo'rd'a LdlqileldLFni'-
l, r, -L /or rJ o opL l sa-s 'xpa1le ooin lra n 'rod l'b' s Jd 'l-o
p' Ti.llgLl aoularl Jt'i dlea lo'ev/:Jn' rJoloul_r' p'c"
',."',':'
n eoe.le0"
".-nrd'_ Jr' e9PIe aFo_l^qed1r'208 0 -or\r l" %
I r.'rd!on 6 a,Deo .6rlo p e(ur s o'r'ro 9o
. hr-e Pe dreF prb "d r lV O lr'r'3 o 12'i r-ia 20L\ '' r ' lrl rl
<
|J I l,4uRARLr, E S. TANtsr scu o/r .d. vo it 2OO9 p. jO2 ,ii rbtarlle u lerioare.
 \'!lSl MU LLECT!'ML . ,r L)u!,,\5lrR^REAALECERILoRiN RoraaNlA
L
^NL/^llr^fr
scdse. amijloacelor elec[o,rice sia celorlalte rnjtoace
Mijloacele lolosile in campanrd elecloralA nu pol
de,rlormare in mas;. l r| ,rl I l,r,.lu'J. ce1l'al dre url.latoarele atr:buL'i pincipale:
conlravent ord,ntjde oreor I r I I r , 1 r | , r,, l r ' :1p rcarea unilard a dispo./iliilor legale privitoa'e a alegen sr
organizarea aclirniJor de canpanre ereclorara in .rnitaii;
;i;ri*"., li,ll)rota ea unitara d pleveder ilor dcestora:
,Irhr,Iar r)r,b,r.3rea in Monrtorul Oficial al Rominiei Partea I d lstei
'rhhrr,rn,
Panidele politjce. ahantele politice. alian{ele electorale.
tenilor apa.tinand minoritatilorralionale care oarticrpa
orgar17aiile cera_ ea sisennelp eleclora e ale pa rlide or politice dliante'or
ra aleqeri si canoijatir ',"u,rvttrrrlo,,nr,rni
1u'irtt'.,,,r,r,r'r1c,orolectoralesiorganzaLilorceLalenilorapa4irSndni"lorila'
indeoendenti au acces gralu;t la servtcitle
prcportionatcu nun arulde candidaluri propuse
Duoliue de ,;;,;., ;,;,;;: lrhi lLrllufrlc codl uonstituiLe, care aL dreptul se parllclpe la aleqen sl
socielale pubhcat de radio giteteviziune lretuie sa
s, ,""i*
o"l;"iri"". ii"i"," i,,r"ru"i:,t ista ulruror b'rourJot eleclorale de circumscdplie inedaL dupb
ia ir consroera,. numa]u, (x)nrlllLr roa aceslora;
de candidalurj propuse de fiecare competito. eleLlorar
acoperH de pos lut respectiv de radio sau te,eviz:;;._
_ rrir."".,,t.,
in - _**'"'* rozo va intempindrile refedtoare la propria sa activitate 9i contestaliile
Padidere oo'ilice. aljantere poljtrce s;atianlele ,rr ,r virc la activiLaiea oirourior electo-a e de cilcumscrio.e: cortesiaiiile se
pendenU. precurn Si organLalile ceutenilor
eteclorale. can.ridani inda_ ',r,,Ilin cir:r orin decizri care sJnl obliqatoni pentru biroule eclo a in cau/a
aparlin6nd n1,4orit"iiroi
rde a-u oolqaua sa soticitp. uel ma: la?iu cu 40 de zi,e inatnre "rrii_ t,nrun qr penlrJ aJtorilalile sr ns(iluliile puohce ld ca'e
'e refe'i sLlb
ategeltor. conducerit posturilor de radrodrfuziune s,oe de dala s:IrLtiJnie orevazule oe Leqea n 208/2015:
'p'e
teteviz,une ouotiJJr] a e oe slslinaiori ai l,slelor de ca4dioali propuse de parlidele
P vale sau, oUpa caz. slLrdiourilor leritoriat- ale aceslo.a acorda.ea limoilo. 'isle e alantele
de antenS. Solicitiirile fdcute dupe acesl termen t",hlrac.organ'Talileceldlenio-apa.lrnancl ninorilalilor 'laliora
nu se tau in consjderare. i",tr." n,irnrete eleclorale ir cazul in udre acestea opteaza sa depLnd
h;hr(r dc sustilalorl a'livel naliora si conJnica birourilor elpcLorae de
53. Circumscripfiile electorale , r r.rnsc-iptie lisla co_npelilorilor eleutorali cL d'ept de a depLne candidaluri
l0 lo:rte circumscripliile electomle;
, Penhu organizared alegerilor se consiilLie circumsclolit electo,ate la
nivelul celor 4 1 de judete,
Iacc publicallile 9i afigdrile prevdzute de Legea nr. 208/2015 cu
privlre
o circumscriptie .n muntc,otul B.r.rrrFcti <i h riUnldalud;
cumscnplte separar5 penirLr romdnir cu dom,ct.iulsau ^ ^,_
resea,ra in ,ijia-raii {roftm izeaza, pe baza comunicarilor p mite de la birourile electorale
Numarul toral al ci,.cumscripliilor electorale este
Oe zS Oenim,.e;, n,r';e_ ,t,' irrrrnscr.otie. numarul de candidalLri defnitive dppuse dp cAfe part:
ruErea st nurnarut oe nandate aferpnl circumsuript po irice alianlele electorale ci organi/al,ile celalenilol
itor electo.ile sunt '" r n,,,, t,otitrce. aria,ltele
prevdzute tn anexa care face pafte
integrantd djn L"si! ' , rIifJno minor,taL,lor naliorale, comulica silualia cenlralizala in Iernpn
2oSl)Ols;.
"r. ,lo 74 dc ore de la lntocmi-e, comsiei speciale a Senalulu si Camerei
S4. Birou le electorale. Oficiile electotale l )r nrlirlrlor oe,llruaLr:buireaLlmpilordeantena precum s Soueulli Romane
,r,, 1 , l.vil!.;ne si Societatii RomAne de Rad od,fLz une:
lq,perioada organ'?ari; ategerilor se forneaza sl.rbilesre. oe baza p oceselo'verbale transmise de birourile ele( tora'e
, Bt.oLl EJecloraj Cenlral,
"er"i ,1,, r.rr"umsciiple, Lsta pa4delor politlce. alianleor pol't'ue alante'or
electo-
:l::y'1.*.1?j3l: d: Lrrcl,rs(,ipti. 'a n've'.uderean. .r
caiur,,i""irj,r,r' edi"iiiiii,";,";
:T1'jli::,:::?1*^9,:.s-ecror, in cetdlenii
"'r. "ipir,'i r,rhr sr .r oroanlaliilor ceialelllor apdrtinbnd minorilalio nalonale cale aJ
prdoul
rom'6"i i, i",i;iii""J"' i"u?l trrrrrrrit ora"oul elecloral. piecun sl lista ceor care nL au lnLruril
:i:g?fi,*""1::yi::lttje^pentru
dinl:ln afara 1dni, precum oirouri eteiioiate ate siiomun'ci oiror-ri'or elecloldle oe circunscrip!'e 9i da plb iclLaur
9i seciitor Ae votaie ',,".torai
El?::::,^ r"i,"i-0,-ii,o""aillii jriiirlXl?,+, o" irr lermon de 24 de ore de la constatare, aceste liste;
":tr!,!,
9::1,i:^t,-15!t':,
"":!,::l ""i"si vtcepies,eo-inrli;;;ji;,,;
manente si d,n cerl.ceaintere
rnutt 12 reprezenian,; ,i
ffi;#
F;;
p"n,J.ioi pofri""'riu"L,"",
anLrleaza alegedle dintr-o seclie de votare sau circumscriplie electorala
in cazulln care c;nstald cd votarea sau stabilirea rezullatului alegerilor a
'
fn^liti.o ^r^r^. ^'^-.^-^'- carb participa ra aLs;;i;"i# ;;;ftl1i-,j;
.1, -
T::,-31':if 9l."l""r"rare
oe siupLrr pairamen;-r ; ;;;;#il';;;(il:ill
irvrit loc prin fraudd electorald;
ooaLe dsDLne rFnumara'ea votu'ilor ilto sectp de volJe saJ
:1",1:-f::?ll1ll!:,-,nar
din Camera Deputatilor. r,l, h erea centrali/arir vo,u i'o- si re,'u tatulul alegelilor dirLl o clrcLmscrplie
, iLrntorale in situalia in care constatA, pe baza
probelor adminjstrate, cd au
 V, SISTEMUL ELICTONAI
L (r^Nrr^Rf^ :l otsF,\luRARLq ALECFRILOR iN ROMANIA
'
fosi comise erori ori au fosi integistrate neconcordante intre datele
inre_ hr nIIlxxxl operaliunile electorale pfivind numArarea voturilor 9i constata-
gistrale in procesele-verbale;
-totalizeaza Fzullatulnational. pe baza p.oceseJor
verba,F pr.rnite de la lttll\ h tr rln ctectorald se intelege orice fapta incriminatd de lege care are
Drrolrr,le electorale consliturte ta nivel tn,nferioar
r,r, li",r,ir,,,,, iri tirrpul sau djpd inchelerea votarii ori in timpul numardrii
traqsmite ALtoritiiti Etectorate permanente. dLpj pllbhcarea rFzulta ,oi"' i procesclor'varoale si care ale ca relu'tal deralu'ared
. alegerilor
.lelor r'u .
'i.
in Monitorul Ofioat al Romentei. partea l, matcriarele neue_ ",,i,ii
ticrearea de avantaje Lorc-eti/ale onn mandate i1 plJs
sare redactddi Cartii albe a alegedlor; ",,ii'f,,',,f'rt"'"r'ft
r tr rnr (xnnoetrtor elecioral
- stabiles@. la n;vel na[onal, nLmalul oe mandale ce rcvt1 in ftecare ' 'lrdr
i,, rrrifuiilor ceii rev n BiroLl Elecloral cenIalaooota deczii
clcLmscllplte etectoralS fiecaru, pand pol;t c.
.ieLd
rei a. ia nre Dolitice. aJianL-A "i
llLlrolnr/lri",,i''"r
ptectorate. organizalit a cetdtenitor 'jt,,irrrlrr,rcBi outuiElectolalCentalse dau pentrJ inLerp etared unitard a
apa4inend uner n,nor,Elt naronale
candidal independent care paiicioA ir ajFgcri tn cord,iire Legi,
'ecarur
ff.208120151
Irtllls
'l-l".
surt c]eneral obhgatorii
precJm ci in
rza" iii orf ri fre-ctoral cerrral se dau 'n aplicarea legii
, - alestd aLibutrea unLimandalde Oeputat organizaiier celalenilor aoarii ,,,'r,'ii,,"".", r_ni6roina'i.o si uonleslaliilor oe care esle conpetenl se le
nand m'nortat'lor nalionale care a inlrLn,t conditiite prevaTute
ra arl. 56 d,n rrt..ioncze De'.zi.tc Birou.ui Flecrcra'Cenlral sLnl oblgator iperLrJ toale
t egea nr 208/20I 5 sr eljbereaza certjiica lur doved itor depula tu,ur dese.n na.
il.'f"'ir,i". '.q.trL'f" publice brou i'e electolale p ecu'n $' penLru toate
pe aceastd bazd; adLce i la cJno9-
,,i,;irr r'n" .,,t'rr'1i' l.r n_a€rip electordla de la odta
. - trimite spre publicare rezultatele finale ale alegerilor cdlre Regia
Autonom6,,l\,4onitorul Of icial";
" Public6
lIrli1 ln sedinLb
'n,, oir" ie cuno$tlnla in $Fdinla publica si prin orice rnrlloc de
r'
,- atganizeazd si jmplementeaze un sistem de colectare de date si de
.rnlornaJe 'o'c
pJolica in Monilorul Or'cial al Ro'narier Padea I
,n' f'olu'arit".e
periodica a opinierpubrtce privtnd pretenra popLlat,ei
ta vor: ' ',i",ro
', 'r,ii".ur-r'.r,orr. C"n'rdl ;:i 'nceteala aclvilalea in termen de 48 de ore
rndepttne$te orice ake atributi, ce it rev n ootrivrt regii.
^ ,r,,ill aaL puoricarilin rlloniiorul oficial al Romaniei, Partea l' a rezullatului
uererea de anu,are a aleget,lor dinlr_o seclie oe votare saL L,rcLmscr nt,e
electorala penlru fraJda e,ectorard se poale race nJmat oe uatre 't',irl]vctrt treca'e,a Ainue cere 43 oe circunscr'ptii electorale sF uonsliiu e
Lo.npelilori
eieqotaitcare au parl:cipat la€legeri in circrt.nscriplia clecroratd rospecliva.
t,tt bhou electoral de circumsc ptie.rotmaldrn 3 judecdtolr JT'eorezen-
uererea se depune la B.roul Eteuloral Cenlral r termen de ce rLil
48 de
ore dela data tncheierii vo€rii, suo sanciLnea deL:ldeni. Cere,ea kebJie
r r,t AuLor letir I lectorale Pe'mairente 5i din cpl Tull 9 reprezenlant al
a".relor po,ilice. al'ani-''ot electorale s ai organ'zalirlor
rememrc moltvat6 9il-nsolta de dovezite peca.e se inteme,atj. psd probe
I ""'i,"'1,"
,
""ritil".
i"rrri"""o n-ino;itali'or nalrolale ca e parlcioa ld alegeri i_
lor alrage respingerea cereri;. Cererea poale fi ad.nisa numdi
daca uel care ','ni,,"1./ B'Iourelectoralde c'Icumscr'plre penlru
a_ses,7al nu este implical in producerea fraudei '.'..']"",,.',"i""f""ro'uf"reipecliva
$j lumai daca se slabiesle
cd aceasta a lost de natura se modif;ce atribuire" ,unOat"lor. Sotriin"o,.'".
.',inf,ll'."d""""i"f sdL rFsedinta n afara tar'i a'e sedLl n rrullcpiLl
cererii de anulare a alegerilor de cdtre Biroul Electorat Centrat se
mult 3 zile de ia dala inregjstrariiacesteia. Decizia eiroutui
facein J Alrrl,.rlrrle b'rourilo eleutora e de cilLumsoiolie:
Lrn aresc s asl'
ftectoraicentiai vr ntlicJza la otqanzalea di"l t rrp d seclrllor de votare
poate fi atacatd in termen de 24 de ore de oispozilli'o''egdle priviloare la alegen
la data aducerii t" cr";;ii;ta , ,rrrhriu^u .-rn laia >' respecla'ea
publica.la lnalta.Curte de Casalie s, Jusiitie. cai";;i.rd;;;;
l; ;;; j; '.'rrr
,t{, r.,1lrr toate dLton(dltlp, ilstlJl.ile si organismele cu lesporsablllall ln
cer mull 3 zile de la oata seszAri. lr rermen de cer nLlt iO
zie de la oa; irrr " r' J ' rr.lo-J a oir cadrJlci'cun scriptiei:
rbmanerii definitive a admite icereriide anulare
hoi#iJ l rlrislrcJzo canoidalulie oepLsc ld rlvelu' clrcu-nscriDt ei
jldecjitoreas:a definjuva se orgarizeaze un noL " "feg.ritoipiin ' oelinilivi a card;
scturin.-tn secti.le de volare
sau ln cl'uumsLriptia ele.totala unde s-a conslalalrrauda ':n|iJ;rLr. l1 Lermen de 24 oe ore de la ramanerea precum candi-
elec.orala. B+oul ,Irtrrrilor, Birouiui Electoral Central Listele de candidall, 9i
de clrcunscriptie eJecLorala impreuna LL autor:ta!re adminjstraLjet publ,ce
rclapenoarLe ra n;verLl c,rcumscriptiei:
tocate vor asigura buna desfasLrare a roul,li sclulin, 'l ".|LlL pJLl,catiile di$aile preva/Jte de pre/enta legF cu prvrra ld
cu aplJca.ea uoresoln_
zdtoare a drspozili'lo.l egii rr. 208/. 0l5 painb la obtinerea noiror
lr, ii
retutiate. iIrli(laturii
,:nnstri; rbmenerea definitivd a candidaturilor;
 lla
v \t\/ A,lLrt ( ton,\l
1, L L/,^ ri \r L)r,\r,;\s!tuanI^ iN RoMANIA 87
^r ^ ^LEGERILoR

\/{ )I A I arele pentru incheierea proceselor-verbale, precum si

lr)rirLr

#i*i,+.';ffi T{lTdrl{:ilff Tuni"::;r*rr r ! r|rlll, Ir]rlornle necesare procesuluielectoral;

li)l/rllrxr./lr rczultatul alegerilor, conform proceseLor_verbale primite de
Lr l,rr,Lrll,, (rlrnlorale ale sectillor de volare din subordine, 9i transmil
:f,ff
l;,#r :ilH.,::'":#f*f fji* r.ll*l nfu ,* r I,',.LrI1lrIiILr r)nl ) Birou Electoral de C rcumscriplie aj l\,4unicipiului Bucuregti,
i illlrlr i |0 rirrlx'doneazd:
,,,,;lllll?1;'"ijiill"l,li?1",;:8"?,;".::l 19iI" "","1' pYii;",",,""0,,r ir,riIln/ar birou lu i eleclora de circumscriplie cdruia i se suboldoneazd
pr.:i:" l,r,r,ri'[r vrrl)rle cupdnzand rezultatul alegerilor de pe raza sectorului
;*t*;Jij* ;1;;;j
:Ji,_y"Bl.l
f :ifl jl[ff ["jd r,,rilrr lrv l)r{x)um gi intampindrile, contestallile 9i procesele-verbale primile
iff T:H:[':"J:lsf :[S gTlil: r I r I r llr{ )rir l) clectorale ale sectiilor de votare.

;['ffi"J,':''"""::[,[::::r*,rr*,,***',,t i$",+ruii*,;t' $5. Sccliilc de votare

ou *'u= oin
"',"'1,'j::::: :t:g-{1,jil;';i,ilil.'Jfflla*l,ji!,jio, t]torit|rtea Electorale Permanentd administreazd Registrul secliilor de
n

p',,'.. i"",,i f"it'" ii.Ji"jil;"?"Ter1r cir,cumsc' jorr-'r rie' dru, Dadid vr)li|(i (lin larA, care reprezlntd o bazd de date centrallzatd privind delirni-
ri lirrjir, rumerotarea, sediile 9i dotarea secliior de votare. Registrul sectiilor
rIr vr)trro este public.
:il$*jllil'rff
-
t%liJ,",:n:".ill#,;$ff a"d#:;
elibereaza candtdaljlor declaratj
l)11nrilarea secliilor de volare dln lard 9i stabjlirea sedillor acestora s-'
,ri llriri/oiua1 de cdtre primari, prin dispozille, numai cu avjzul conform al
atesi /\ Lrli )riliili Electorale Permanente.
Nflnx)rotarea secliilor de voiare din lara se actualizeaza de cdlre Autori-
1,r1,,,rI1(nloralaPermanentalanivelulfiecdruijude!,respecuvalmunicipiului
;-*t***"n*$,;gru-gt:{'ruit':",m"".l,* rr'r. ' \t ra ep;ndLJ localfaled resedilla dejJdets conlinuind"cu calp
,t , r.|lrrrr, ora:e s .onulF. i,l o drea aldbet(a a acesto a ln muri
r[)rllr (ju subdivizluni administrativ{edtoiale, numelotarea se face cu
r, ordinli acestor subdiviziuni, prevazu€ de Lege.
'ritrnlirrea
l,l\r'r {rel mai €lzlu cu 30 de zile inaintea datei votdrii, primaril aduc La
, Lrr f,ilinli pLrblica, cu ajuloru I prefeclilor, delimitarea 9l numerotarea fiec6rei

*#g.6'$t*s';lp'i***W
,i r.1r rk, volare din lard, precum sisediile acestora, in condiliile stabilite de
/n,tr tt rl. , LaL(orala Pern_arenla. pin nolara e.
lr :tlirl(le uncle igi au sedille misiun le diplomatice s,i oflciile consu are ale
ll,,rrr\r 1ii se organizeazd, de regula, in sediiLe rnisiunilor diplomatice, ofci-
l,,r , r,llsLrlare, sectiilor consLllare, dacd acestea funclioneaza in sedii diierile
tmiJ-*{:?#:,':d}[i]il:'::;l
***p"'t;, ;;:::;:i: r,r r r;l lLrl{)lor clrlturale, una sau mai multe seclii de votarc penlru alegatorii
,.r' v,n, r/,r r sr.Jin;td.e CLI acorou a ulorilalilor o i1 Lararespe(tvaoolf
- rezoivA intjmpinafile referjtoa.e
t: ^r^. . i r, r,/.rti \' cirdovo,a'etiirahp o(u ioecatceleanterora'5ldle. h ala'a

H'q11;lx,i{f ri!;lilor {ie voLare menlionate pot fi organizate, cu acordul auloriiallor din
##tlsi:1ft:,,*J::il"L':i,""iliis:il'J: 1,rrr rcspeclivd, seclii de votare penlru ocalitdlile sau
grupurlle de localitati
ri riirrc au optat sa vobze cel pulin 100 de alegdlori, conform dispoziliior
,,;"li:ll'?1i i;:::'i:,;:.",m:,:,:;:il* ::,:1,J:;,:t r Ut) statLeaza cd incepand cu data de 1 aprllie a anului in care au loc alegeri
;:iff""",,,
l,ir lillrentare la termen gi pand la data expirarlia cel mult 15 zile de la data
ri,rjxrrii perioadei electorale, abgetorul, care doreste sd voteze in
 ! s r(1trl fLlc toRAL JI\ (A]i.LA ALECLRILOR iN ILoIV\iNLA
^\L
-t.SinalaJe 'a alage.,te oa. ane-ta,e. ca podte rreg.rtra
I R6gislr ,l FlFc_ n, Lt)l{xlumele, precum s numele avutinaintea casbtorlei s:rL I II

r,\t.5in6rdte pir rnr.Jmad Lr urLr ro, r.r a, or _rl .. a, ar po

1",,t^" :r"1:S:igl
s[e-Lr ALrorlalt Fteciorolp pet-nanerrF 1^a.e va,-s-te r
, ,rt (f rl i rrislraiive a numelui;
Jnel. prFn t_
mctp cod rt luner,c per!o1a, o, artldlFa si . talu Llrde opterzd
.d vo.ez.,
la care anexeaz6 copia scanatd sau lotog;afia actuluide
identitate. , ! rrrrtiicpelsonal;
Bilourile electorale ale sectrJTol de volare sunt alc6tuite dintr un Drese- r .r r r , ,rr,r iii
are regedinta daca este cazul;
dinle, un lo-cliiior al acestura, caie sunt, de reguld, ;;;;b"i;;;;;.i, fi_ ! lr, i ,1,,,1, nn ciLiLl;
cum qidin 7 memb|. B jroud le etectora t-^ 6 ie sactiito, aj"or"i. ,,,,, , ,l. nIe, in Fra precum 9i perioada de valabilllat| I

n, iotirnitio ',r."a
na cu maiputjn de 5 membri.
tep.ezpnlaru'o p.rrlideto. pol I r e. a,ia1.elo. pol I ce al an ,r rirun:iftrlactuiui de identtale;
-,-D.smnd.ad
letor aleutordle s di or9a1i/dri,or cetdten
lo, dpdltnano l.,l.-o,rlati,or ndtro_ I L , rrrrrlorii actuluide idenlilate;
nara cu care se tace . o,rolpldtpd b roufl ot p'e_lo-a,e a e 1l rl,r L,xl)rrirr! actului de ldenUtate
seLr i.ot oe /otzrc
-e td(e da preqed I tetF oiroJlJr aleLto.d o" cicrr,-s, iof,.. .;;""1;;; ,, .rrr 5c!.treide votare 'i r'
preredtnle e o i.tulJi el.Ctoral. tn cal"1 .n"n.,ip |-1",
Br, ,.oo, . .. o,"r.nt, ,, t, ' ,. tn,..r |r Reql'll lerF o-aroa'ltulaLal'rol
repleTenldnlrot parltoe,or pol,t ce tn oiou, e,"c:o,"t A- ,,"-m,"no],. * lrli ll {lorriciliulin straLnetate sunt urm6loarele:
p*nuln"l", ptecum 9i numele avut inaintea c'isiLorrr rr I irr I
. ,n
ol,.lJl cle.iordl esoFuliv. OpFrdltJrtte oe oascl-, d.6 a r.,-o,to, ,,,',,,,f,,
.u cri. "in n strative a numelui;
se conotetea,/5 birorlFle.total al _.ctrFioe voLdrF
s6 ,1tr r; Lj' h rr I ir(l
proces verbal, care constitLlie actul cie investilurb. ^onsenned2a
BiroLrrle electorate ale
sectiilor de votare se considerA consiituite la data compgtarli Ll! Lrlrrirstcd
aceifoia ;r
reprpTenldnr'pd4tdelo.oo,itiua.rl,an!e.orpoiri.e.rl,r"i"o,.."i;,;,;;,;. 1 1!ll I rrunreric Personal;
orga'ITat,tlor-el;lanlo apan,.ald.ninorldIorlatio1a.. i, i, :,r dri domlciiui
rLr ri !Lrl pasaporlLrlui;
i rlll)or:irlr PaFaPodlllu;
56. ReSistrul electoral
1.LL

LLr ", J rLPasapodulul

Reg cl u' .lacLoral estF Ln .tslen I 'orndl . nd. onal ,,,1. Or;fi..a, "rc ne'rlorala pFn.r' lio'd o r'6n rr ' ' '
oo nreo s rare si ',,. I r I ,Ill n\l'dndtdlec
, r'.{ locu e\la Lenooldl 11lr Lrr''
d.lLrdl,lare a datptor deidentiricare d co..ilertor.o. un,.u 'drF
ar"o, i. .,'"
rrorn-arirtor p,vind arondarea dcas.ora tj *.ri,t i"= ",
f*.i"_ ,, ,, Lr rrirll)rnelcdate:
nea/A - vede.ea acigJ,dr,i urmalodralo, oDeLtive ": ""L-, "1,,
,r rlr rcsedlnti din Romania;
e P ovr/ol I
- inregistrarea si actualizarea clatelor de identificare a cetbtenilor romeni rr
'a IioF:cl''llildoroV'1o-i':
cu drept de voll '| ''
r'r 'l ' Jrl' do ldan,i.dra
realza pa.con tltcatilor p,eva,/Jtc cJF loge oriv I , ,.^r r .!r ..arL, oe rdanli.dt4 prov,,/o l
cl da.Fl- de d.1t,tr dre
, ' ,,' , i .t. n"r rroca' perlrJ laudlealFo rlo r' i r!"r I'
a aiegdto r'or si a.o-dd.Fd d.-sto.d ld sa! t,i.a o^
Vola.e; '
drondarea Letd€"tor 'o.nanr. , orao. dA vor ld ee tt.le r'r rrrlr
reartzdrpd istetor . a( tord p 06.r-a1en'-
da vo.dra , ., ,i ' ,r, , ,ii,il,attt" opiiunea pentru votul prin colespond(xrlir
- roa'ildea "on Itiu,rrlo,otavdzLeoe
,
, .t , ; ti'' eoritadn.''raaLae De depnpr"J Ilr' 'r 'l
eq-orivrdauludl,zJred isteor aLara aegtltor 'u donclu
eleclorate peTmanenle ',, 1' "lJ, ''l IerlL lesedinlir (l rr Jr'rr
RagtslrLl er..tordr a,'6 .ttuutu,al O- jJoafe Tunicp,, r, r i,,'"iiiil, in ulla tara se pot inscrie adresa de
orase. comune I- rl u volJ prln colFspocoFrla 'odLl pLtl r'"
< I r' rl' _ i
De'ltu celalFrt, ro.n_n .Ll Jo.nr h ,l sall ,.qed I la ,n
'1"' i'""Jtr' i n.Lrai;adear"
r' '
' , ,, .".-" r'"'"
!.rra ta, pertrll cFi cL R'
don-tL'l.Lt "dL re-oclr .r Ir \l,J,n,rtdtp. pF !ldte si lora,itati LieLare
1 l 1r r'
dleoaror -i -,1,".n o" e ndi '-r.i/ala ' a ra L

nr ., . - r-s-rd oatr r o a,onodl td ' ', ',,

::^.,i,j1
oe .':.1:"':t*'."1F
o .insL,d rriizalpFrcLcvdPralreAulorr ' rl ' i '
sF^re volare DJi-l . r' .F Is, ,_ ,r r. eqt .37 ,n p6g,"111 .o.:911, ' , ,.,r ';, l, 'r'-:tra" 'l
sunt Ltrmetoarele:
 , /^1, xf l] \r,\\r{[EAALLritRrr-a]RiN lioi\1,\r\r,\ 9r
RrdrerFd d/f RFgrstrLrtL_tL1_luhrla
. Lrnr
i ,', ,Lrr'r Lsub ifterdiclie, alegatorisunt radlati din Registrul elec
ru:"::
Roranrd
:: l., srii:r'#;t ?'*
i:l'xi;rcu;1,1;"nT:
;iiii"?'ld'ooato'i,or dor i, rr,'| 1 1r
r l, r tr)Eoana alltorizatd din unitatea adm nistraliv teritorialS de

lL t! L/,r,iununicad p n intermediul Registrului electora , efectuale

d, r Req. l"l", i^ lr,.-
.rru, ai".
6.| ol,c'rr. pF bala
d',e,or <au Lomunicd.,to. ofrcidje
oll ,,'fi"1"' De'o.^ rr ,. r | .,,,r rir autorizata din unitatea administrativ-teritoriald unde
oa7" c."rl,l;"atu,Ji soan.r rnrc'ecarF. De , lr)Lr, rb interdictiejudecAtoreascd este inreg islrata intermen
a"""- ';'.".r1: ,li "areraa
par\odree '
".
J ,rarc.J ddn-r.risrral,v_1.;;,",,;,, autoti/at.
"i,nll 'arre te"|o'.a'a -.d irro-r'., d,. 'r,i , , lr(lirl.rcomuncariidecdlre nstan ta jud ecato reascd a copiei
oe oF-F. :rL'u";v p"",,, auru ,r !.rlrl,riri
nrau don r.'u ,r
ddm,,r,su drrv_ranrona1a ;;rpJ;"|""",1r,,']-]-,"/i
;-l; i.;"= un.rar.e I I ,ri illrr ld)(tistru electolala alegAtorlor carora isaintevisexer-
gt!.],
,0:
**, n,0,",",'i" X: Hflrjl,: l,"iill,,i; ,,, ,|, l, il Ili) a alege sau care all iost pu9 sub lnterdicle se poate
, , r. , ,1, r r r)ir rir autorizata din unitaiea ad min istraUv{er toriald de domi
xomanra se poate realtza st "i",, " "iJJ,i,l
*,ffTT::l-1*1 o
,::",:.;""0fi;JlTl; J, , Auorira' ,
De baza r'a rord,c , r '. l),r/ir iromunicAriaceslor cazur de catre Autoritatea Electomd
. v, r uersoana 'ntelesat; Doa,F c^rr,.id otin a.l,u ur|latrr rr I r .r l)rrrr intennediu Registrului electora. La expirarea durale
L
t|v-rpfltonale in a carei taza terrtonata et, ddn;-rstra t, , .,. lr vi !l fLorzicerea exercitAriidreptuluide a alege, aegdtoiisunt
Roman'aaav,'r'ur",'ao,"-.,i,,iu'oiuli.d'eqalotLl oa 'oa'uL don'1,1.,,'n r ., r i rinl auLonrat ln Registru elecloral. Raderea alegdtoru ui c!
oin Reg\r.r'Fre, ro d' De
oala Lnei ceren s. ."F. 0""i" LiI lLlfr,lririfalalednRegistrllelecioraL,incazul nterzicerii exe rclta r
'n opip daolrle per-on" .". ;", .";"j,,'"i.,tld
i
rsolrte dF an f'alL,
' da de'.c< ,t,l,Lrl r ill,,r ,l cge sau a puneri sub interdiclie, se face de persoana
oe .e, f-rJ[-5 7,re ,JJdro"," o" -' reaji/Fazd :" re,n-en
l, ""r;:;;"
o;," .",.!.'"d]]:'d ,L { ,.rr Iln) t]r tirtea adm nistrativ{eriloriald unde acesta si'a avlll ultimul
."":,j::x.""":,,
permanente se tegasesle
:;: :-"T,T,ll:;..:., f:*l;:":i^:l ;: ,:l: :
l]n alea;i.r / ,"nJ, oo'.i ri,r r L,,1( 1. rloct(lralc
adrrrrisrraiv_le";":; c'"p' ''d L-D,inoe lum-.,l
L,rrralpa
prenJre,p s; ,ooL, , ,;;; ;".#.,.i"-.oa
; ;; ,"'"";;,':: e' de.^od.a . l, ,lr.l,irirkr cuprnd cetalenii cu drept de vot inscrisi in Registru
'e,evanre p|v,id :d.nr,rd,""
J;;;;"; :": ':",' DrilldrLr "dL a,a ddrF , r I /\1.r|,ii$rnlpcrnanenteF sLtplimentare.
-oF, ir,irare a, dcesru,a ,;;;;,;,,;.;-",:. p..' dDd.drL,, de
'#rJ,nro r'ldl'ie e' .tFr o In t r t, 1, , | \ltttlt) pentEtnenle d//r lard se intocmesc si se Uparesc de
'egrsrru, c]e stare c:v,Ja
so t.ar,zea7- da. a asr6", ";";:;i" """rr^d g4ct'ondre
le Rddra.6n
,r t,i r,r t!r5ccLi de votare pe baza datelor si informaliilor cup rin se in
*.r,, ," ,.1"*"'".1'" ""'oaru l r0
'I'r /ia r, ta o"re oF ro
ua.d rlregrsrrarr, spsirdr,i ti ttL r'lt I t(n,lt: l.niarerle d//1 slrirrdiaie seintocmesc i setipailesc
,
Raoier.d aleqiitorLtu:cL doni ,t, r
,t 5r,a,ndtdt- oi Regicl, ,t ..ou,orat .l , AL |{rlirlt)r f cctoral6 Pefinanenta si se lransmit birouluielectora
caToF dF.Fs se ldce. d;. oi,-tL De oaTd n
L,L , rI r)nr:Ir ct] domciiu sau resedinla in afara tdrii. Llslele
aule,o, .r" 11,

;::1,::#::il:J::: ;:,T:::;iXfj.x j: j:'.',.",,:["o,j,n,"r,,lo,li,.lr,. ' r, , l,,rf ri,.rl. (xrprirzand alegatorii cu domciiul sau reied nta in
Hf ;lf ]j;i g: r i , , t,,r,rrri(krc;itreprimar in douA exemplare, pand cel nra taziu
, I , ilil, r(lirlo aegerior gicuprind: numeesi prenumele a egdto-
, , , rLrrr,ri,. txirsoral. dornicliul sau resedinla, dupd caz serla qi
,,0",1""5'."ili :iI T;"" ::;":l ::.::,T^ "1 F aL' 8','n pln,ri .unr r I r r| 11{ifttate numArul circumscripliei electorae. num6rlll
o"ll,l:.lq p" o",, '^liiiljJ""",t:::,;;::: *
,n, o.l.q_ioill, , .r
rL
,.,ri)rrb ca destifata semndtur ia egdtorului. Listeleelecto-
.. rn cazut /nterzice / "on
e\ercttar| dtenhrtr, .i. o?'pge
" ' 1,. ,rLrlnrrzand alegdtorii cu dorriciliu sau resedinla in Rorna
u.n Kpg,sr'u era.ro.dJ16.J.r,dld drcqdlo'I qLnl Ido'dl,
Dedeo.Fi il, lrimar Fi de secretarul unltal i adminislrativ-leritoriale.
r (

dj' uniiaroa adn rn srl,,i" ;; ;ffi;$._il ^. :]r ''Lr de Dercodrd aLio./dro L, ! rr r ,i) I)r:rhcaz:i de
,, o"rn
"o'.,n ui,, * :r;" i; ;: ::;:,;:;:','";l,j'J.,1,:j ;: :: :,:,ff
cetre secretarul unitAlii admlnistrativ te
L rl!,.r r r,rrrrrlt)lir se predd birourlorelectorale ale secliilordevotare.
.,1, ,t!rL(nr.r pcnnanente din str6in6tate cuprind. numee S prenLr
, .r I ,rk)rLrlLri rxxlu numedc personal, domicilLl sau resedlnla d n strdi
LIrt
 v. sr\ IrMUL fr_tc lonAr
, \r L/,\rr,\ fl L)l\l^irrF.lllLA aLEGrltxLoR iN Ro\l l^
liei Fte-rora,e. nJTarr, \F.,et de voldre s o,rbncd e parlidele ooll e.
arFg€Lo trtllt Ltstele alectordle petmanc,ltF d;1 SltAtlA.dtF
das.:nata _errnatLlr.. ', ,,. rJrooJt ' a i'ldererrpa e oeLal
h
pldLer"o
!a cpmncata de , ,,1' r'r. 1."'"1' ';' o-de oganlalila doa,ndl d
-ave /rnDJle,rllc.lti prpsedinteru: Aulo
talit I eL-orole Dorn d,lente r r' oai'pd 'a aleqerr' s-b seT ilu a oTou e-l
Leqed preutTealS ,5 .r (ddrLl \ecL,lo, cjc votJra 6u a 5en_a la
ntsruria oip,orratce. ofrLiiie consr'tdrF -e..ila o1cu,ar.
orqal'zdt- pe tanqd . |"^, Jt dcqomra(e pFnrtL rF 'al I

currura e 0 n sUatlatale se Jt hzedla rurai |,ste

.", i_"f,,,i"1" r '| { , r' i '.,'.'' p'odzd dFLlardLe'oF a' eplale ao' ae eLlordl' roidalr'i

,. *o.rt qeur,itor oe votdre oil

electotolF rLD,impntdr., ,, ' .'i'.,rzrt ata.r'o pollcAsl a dl'anl'
o.;;, ;;i; ; , " r r' , rl,d rL vo ll serndlP da condLrce ie'ocar-l
panlo oll
:i::^"T-l
dra'a m<lLn9q',1.," "l,..al.re
tor O,oto,ndlice .t a of,.t,to. . onsLrd.a :pr..i,or c;s,lare _,
r*urure or , u I itdre dtn ctr6,1;late d e Rorralie. ts, pot
se uori"loa ' ll_Lln_5' 1p a ae ora;
' r.l h lddil leol,'
er-,u.ta dreplur de ,'
vot nLrma/ ategalorii inscisi in ljstele electorale permanente
r,.":^lrei oe !ora.e. p,"^,t.,
eilfirisi
:j^:{:..""|-":',.11
prevazu! oe prezenta leqe.
;;.;;;
;"-r';, ,,1;.' , r 'r"".'i Canolo o3 oL"n1u u oenl u ae a'ar'a
,r,1 ,i"11'6. polili,e sdu F'ocorde pd.1ld-l laro
-a
.
' ' '"
, ',,,, , , , ., ", , ri ' '.oti'- o. oFLld at:Je de a^'Fprare a Land'ddt rri
qr
58. Candidaturite , ., , .,.,. ,.., ;. .andrda.r, prp-ur -l dp oFcldrdl a de dvera 'laL'o-
Ll,,,l, rr , {ri:xr irle iiecaruicandidat
I rsle'e oa card oali s , alotoa.Lnle inoepa"de,IF
rd LJep^Ltalrlot sa deDun DentrJ Sen rt . CrmF ,; , ', -,",; i'.':urr 'narrtp de d'aregoP :an-die l97o vor dd o
,a bt.oLr,te electo.atF de .i,c.l.n .^ p,,o pr.. ;;. ,,' l , u r' lJ r.'l prnoe'. pokiv t i oenalc p iv'nd apdd'cp'la
raTrtl.L 45 de tr'e .rdr1 ea ddret a poar lo. I isterF o. , ot o:cjdr, '.,, ,, ' ,,,, -, , ."Lria.e "a po ilie oorLci
sr cdnn:d
rufle TdeDeldFnlF o.ntru Selar n Ca.nar.r DaplllJt,,o. . .,i"ln.,,,,;,;, ''.,; .; .u,t,
' ,e,*o '"e'" 'a'e, d ddta oepll'e r cdndid'r'-rii nLl
arpr.ora,d De riL! ardlelr. ron-ari
c.r don cr iu. oau .;i;." ; .';. :;";;t:: '. ',
rlr.l olevdlJLo Oe egP penlrL a l ala5e
depun la birouleiectorat penlru cetbtenij romenicu
d;mjciiiut s;;r;s;d;nj; , -r' r' ''i" a,ianlee pott'l alrdnlee ee' torale sr o garizalr:le
in afara lsrii pena cetmairdrziu cu 6d de zileinainl;;;;6 J"il;L.ili; '
'r' ' r'' o rllo
llaiior lalorale cd ' dppr n ld Bi-oJl I oLto-dL
oe carre o.sdr ,Taliie c",aLe-i,o, aoaiin;.cr nho ' I ,r,sr'la.o-i ', priT/aco _a' pJln Ioo drn 'LnarJl tolar al
'llau:ll
9: or 9^qil',"':!l=:
laltola p perh , lodtF I ,,. ,r.\. p. i,a e .etora," s" oep ,r ta ' ' | | R.olsl u al'cLoral a n ve _dtiondl ool deD'ne lsle da
Birou.
Tleulo'arCantral. pand .a, ndi ta.z,- ru b0 d.2.,. ,-"f." r lrLtlmscliptille electora e
Acestea trebuie inlocmlte astfel incal se asrgure reprezentarea ""L "f"g",i."i ' ,,,,,,,rLLIr1,r,
.,, . ,ff lla'lrF,e po'rlu e. alarlere cleclordle si o
qdn.'alilP
ambelor
\exF. cu .\ceptia lstplo. cdre conUl ,r 5i19ur .ard.ddl rr nl'ol LdJol raliorap r a'e oolpd/a si dFot na | 5le e
NJn arUt de , ard.dali dp oe leCd.a t,std oodle lt .tdr ndre '
-- daLat nJ,narLt
'nanda eto. rezujial. din I o.ma de teorelar.ara
. r Oo p;na .a .l. Jn sled slr'lt ,lqLrlrl6 de nllrLn lu d'_ nJ'rd ul
*", rra-t'un te ce ..r,eqesc .a , rrd I rldite.^, r da nd,"fer.ned r ,,.r r'{l rr. r|.cqeq'5.r-l'e'iod uJ dorP"d o' oo nrL li- 5dLr
::::i:,.T,'
-' pria e'..to.d,a. Jr oan po,ri- , ,l l1 lrLl,,,roUiltori.
^ll::^"ir,.,'
^ ara-1ra
o i::",Doale
ee^lotJl:
o o at,anla poltrLd saL
-a fia suslrruli oe Tlnru'r I0o di
' , ' ' 'l rl',i r,I r'r'lolt I-'poue rcao\L leecioldl-I'ld-esadadorrl
propLne oerllU trFLa,o 6,.1,. gon-" pp I

'nenlu u,. nura o <,lqurd istd oe , anorddr. pdr",dFl. ""r;_

oo rhre A n ,t,ani"i"
pohl,ce sau didlr.,e etF.tord'a por p"rru ou
r, olq",i nlir; o;;;i:.:
dl,anle.. U r od- d n.r podte td, F Dd.ra de. dt dt1,r_o
."gr., u io"i, ooiii.,
sau alianle el-^cioral;
Nt se domir canddalr'It,rcjanFtda-tc De,s..ta de cdndroali
oa'irdFle oo tti,c .r'idltF o po rl e -d, d tat lele ota. lora,e f.r _edFpJse dp
actmir n,,
'rl
,, .',, , ,l,,ir',;rcumscriplia respedive, fard ca numarulacestora sii
r ,r | !r , 1l, l 0l)0 de aLegatori denurnirea parli
i, i., , ,,,r," r,,, ttnfr"'ie sa cuprnda data alegerilor'
, .r ', ,,,r Lroorr'a dianE' eleclo de sau a orqal/'rliai"r'r'rl
, ,,,,,,;, rr rirtro- nar'onaie ori "Lne,F arp'e.Lncr' ' drrl 4l'r rr

licte oe cano tdd r, I toop.r ,Ft ' , , r I r',r . ,/ rrure'a \i pranurrele sLsLi.larorL'lLi "od r"rr''"
dplr'l r'r "'
' " r I I L'tl_ ro uLi adresa<Ls'l'lalo'u'Li
O,oe'soara podrF. J,. ,,od ,. pFt trr Jr ranoa. oe ''
cJeollldt fte pe,lt I .l,t
n aldalde bpndlo. tLI r, ,r I o \t,tou,d ..rcLrsL,tp a a,e, tora,d
 '.fVIOn" eeunduoLU nc ElldLuel' rd 1o^ r)l) I rl' i r!l' 'lrr' I
:eleropela ellnldorp ]nprard e-rd
?zeaiurpalcul lj qlueu;ur;a
qleropele elsll u! Pzeeultras Irirrllrlr"lr 1on elleiueze:d e_s elpc eLreosled
suoitta"eut azalo^ Ps elueJeLured Plerol'od
rl: IIr ' ' r "' I
".,edno nn'olPbcr"lrr ul pued iuti 8r ap elsre^ ruldLur e ]o^ er
ir'lilpuoc elsdll lddpll ai€J "I , leiuaze,d e-s ;1:TLcJ:lf:oJ-enrz
'r "0"' "".'"^*a :pcep pzeeleuuras le6alt rnlnlo^ e eJue^erd ep t6lo^
el teiuazojd e
aleT ror,LrOu ep anpuJrolut InUJts,S .e^rt )dclsaj e,eto,n
paunruotL n. ellolue]s ls lo^ eo e'eule'no ezeetJ odr'trl ' r"r'1r"r 'r1l ep ert"es .1, eru.,.
Llr e/eeuL!.es l'riole6elP ec €dnp :elu'Jrrr 'rrr"
I r ,' r ' PlLeueuidd erelortold elst, ut ezpo,no I u nJoie6dle
J Orel ,i n;;; ""'
"L'"r..r. "ltll
oi.,. uro eucodsa.' Pueos,ed elpPr e^ i suas lso'P u rll: lr l"r I r' '
;;;" $;"irI,*t "^ ",",on.p 'ii,"t '"'""e lo l"rolplerolcala re r rrl r' 'r l rrL' ' 'r ep .i lo^ er .aiuera,d e erezlor uor,- .,'"*,oru,'fio,rjj,lf'31 ; ;ili#:l:
rrlrrl rrr rrr!rrrr I .e,eloA
'e leuosJJd cLe-!nu Inpol ot.csll, aJeJ"o eo,a,1ces,e rerojrela rnrno:iq
'"r"ton 5ii"e" Plle el Pluolsxe Plueueured eo :ntr.oteredo elurpeior etsrpe^op erer
"p ,1 lnze" ui :a1erolca1e lddLlcs]uncrrc rstrtrtllrrt ttll'tr t Inludu,ncop ,zec
i f^111",:ltllL
"r*1r"["r"0 "rn"
,'o n'"',ot'."rnlorts'u rpP dlel'un elP -' PltlloJ<dr ne: 11l rr li l1 €p InrJp eturTsrd rore6ele e,erer3.,olar,,qec rnln)grunu
::jI^i:.-"]:Ll5plljds J: ]ol ale e.plo^
aieoreTundseJoJ
tnirjt"jo o " "ro, "rposrad e-elud-u ldr) erPl"lt": ep eles Ll! rol oie6Jte tnsaJrv
", iil ,^lr' i , r' 'eturoeser nes,nlorluop re
6r opul eleJolla,€ ro,tdrrcsruncrc rnloei,r,n
alelon ep a,llos e3tio e elol lod pttiale ele,Olce,e ,rldrDs.unor ,se
n. er,d.uels ls lo^ op eloLl'ldllq P/eelu pelJLl ll eiPlJ 'l r'l L '1' r ' n,pec ,r.p pleLoluel-Arlp,ls.urLloe
rc ale:l
oou i,' ot"o.r.uos ln-ole6ae dc gdnp :elueuPu'ldd '.l' ' ' l '!li alelul glle J! qltp es r,rote6a,e ipron
pnriredl'ser e-reos.rod Plpei eA 16 suds lsaJP u JleLl olLr l rr"'l r' 'rlr' 'l :::'.:t-:]:c ultnzp. r,1 e,u,peAe, r,o 1r1rr,u.,op ne,sr opun e51e1i1eco1 ne.
[?) eA elelo^ apl,]'as leleJe lP leiolcele l,l'nolq
rlrl llLr' il l tlril' ^ eperls elepLoJe €lse ojel eJaJeloA ep eti3es pt tptrnll
e4elo^ Lto]gbe,v
"rou
"",it"i nt r"l"'re qluau eu,ed Plerolr€ld Plsrl u r I : rr"r' "l
''" rr" '00't I eto e. gueo 1ol ate
ti I eto er edecul earpron
!n r"r pets€.e oo
oi*"r"u "r,n "r ri n/ec u! aNl-'edsei orelo^ ap lellres n I l lrlr'l ' rrl rr p.o^ dp urtd,nq ruecau e eur6ed eulttn eo
loLtL,oc Lp
.a,
ia r,rets
i -
eaJe)t0p
"' r'^
ejnbtce es 1p6t,qo atse dtelu,passrd eleJr6rs etateuced
"'""rn,ij',top Pl,rauprurad e erotcola Pls I rrl' r"r'rr eoiucsao
"iu'o"s", """ "je e.eluau.tdns pe ec-erlseur ed ereio^ dp elces e lo4uoc ap elrdtr.et6 pulcnae .o.euri
ej reruaza,d e s e,ec eueosjed
"'13", ill ;: , ::;] eTeelrbrs ,S ep'qtut .tip.aoo taiseae peja aqcut ponO
,, LVtO4j
Irlirrl r"rI r'''l' '' -d j"*s
""rn,iu"*
'erorleld
lrllcl6eH uls 11:J!lsolPelseceolPtulInzecJ'
1rr'r
l?-r_:et:g""1. .n,e-unlr rs rlncero .o,,i"rnoeb n,"irl5
le)eoesJo^epartoln
nlrrni
ionuoln tso. eo"n e'olol ep ei'ds el d/elol e\ niolPbdrr''1 '
u! espcsul roleueosred'qeprotordq3edlnreunJ.ai,Leueu,radelo,olce;€opts,l
" :dielo^ Ap J'iCes elle ellepLore alsJ ' r'' I I l /r'' 'rl lewnu'glOZlBOZ- ea6e1urp pe
96 elgnzp,ratj
' dp Pilas Pl e7alo^ Ps 'n oln6'Jll: ' lrl ,eqle^-lnsJ)old u, pueuLlesLol alal'd,!ets tS lo^ dp elouttqnq .elejolrelo dl
'rpouore olsd o,eJ el elelo^ r1r
r'r tr r'l 't " t -ars'l €lduin eritrd^ !Jlelrpeicp io,auposled e,7ec eorp
'eiuopuoosJloc Lud ezalor eludTerd u,'ajelo^ep raricos
i. r,queur rilel,olac
lulrl{)^ lrl11" LIL
eueosred ri oleloicele elunldalp lnprold e-ld elec eueosrod eodcur dre.o^ ap
lp lerorrold rnlnor,q 66i9 ero el
tdi.es tp tetoicerr "le1Lrrpacei6
,rotue6Jle
prio Ir" ei rl"tdul e nu arec eueosred arelo^ Elop i)l1i.xlrl ut|'t tnJnojtq edlerr,rrlce en,z u1
"i; "ltc;t :ae1or ap rctirtrlr ltr lttt't1
c t( e nl'r r llrr' I' t 'r" ,r"9roo n"r"rrr69yrn6 .65
rnrno,ro otetu pesaJd alelll!apl ep nrnlce I'leclllld^
rLr
l.,rd e lPoelllnlrlo^eerlLe^aidrpI l' ^ r1r "arrr
"i"nt""ti,ottq"lrnr-or
n,".tjoltro, ap 3rlEurolrll InLuelsrs ep qnj"u"b'otnrnrl"l"li,],','"""r1,1]r1,,,, . tJepJodeour tieplouec nps ieptpllec ep alst.
" al nlu rprrJ.aJ'lsns e.pod tole6ele un .ipp,pup. undord
as erer nLtued eip_t
io^ el leluazerd e-s arur lxlll
ieu e-16
rrrl'r I -ot.Ele ell0!c<rLrcJtJ uteiLltpaaoj 1ps
el lo^ op lnldarp lelolexa IntJtJ,LuoD nc r"ro,r aptderp nj,ueiplac
:qiurPoirltitl' tnr'4 t' t' p9 .uotprisns ,ot.roteuisns ,ot.rrteJures ealeln,p o^ etsale
p,or.d,a rnxsl6e>l Jl esulsu! !l e ap erPl:rl'us o lel_LLloj P r' ! 1 es.ereJ !
i1Y: u io e.rpLndsa euoord od e,jeterlep o eundep
es etebiiqo atsa etsrr
LJol'rr'' I'r'- i rr' n r
.ioton Ee Pzei Ll elLrpeidr nes lnl D I Luaolur e Jjec eueosjad olt-uJotJr e aJpJ reJposled
te tpuosLeo :laurnij
Pi,ro .1." lo^ el ]€luozard s-s o:e"
"p'",1."t u'p "'oludl t"""u'1"'1,,,,1,,n lnpo. rs are-u'luejd eja-urL, eeuaulese ep .euottueur roa es e1srl u|
"-,nloi""i"' "plr
ep a[3as P]le el Plepuore alse ]o^ el ]elrazeld e-s arrrr ernleuues rs Lun.e.td Jnlruolpu[sns
txrrri)lrrrnl
le elelluapt ,O ,n,n,"n ,n.,;^ ilI";::
!(. \rntwornr L-NrDiivvil r{vr)r!/ N\"r" I
lv!oIxll lnl\].t\N
^
 \ \r.rirjr r tr r r/
n i l)t lr,\iLillAREA,\l f(il:RtLoR tN RoMANtA 97

;;li r"",: dlJ ffi ilr;i"* *:ui::l::i.,;'i:t:.l#[ l',{lrLr l{ ll,tri({r de vot fule, voturialbe, precurn gipentru cele contes_
irl', '! l! l,,r lt{)l(. separate. Sunl nule buletlnele de vot care nu ooarl;
r,, r r,t,,, r't ... ir I,t oLl,i Fle.to,al at seclici de vo€re. ou etinFle de vot
S10. Sfabilirea rezultat€lor 'r' rr L r I ri l,,l ,l(rat cei legal aprobat sau la care slampia este aplicatd
, tr

vofirii I' rrt|rLil,,t)itl I liltereoriin afara acestora. Aceste bu etine de vol nu intrd
| , ,r lllLrt v,)trrrli)r vatabll exprimate. in cazulin care exista buleiine de vot
t".,1 , ,, , r5tir opinii diferjte privind valabililatea votulut, acesta va li
,trrl,r1rrLrr,iUr(l(latsauvaficonsideratnul,infuncliedeparereamajorildtii
| 'r I rl,,i l,r oLrkr electora a sectiei de votare. Sunt voluri albe buletinele
, U, r LI I irl) iriala stampila . Aceste buletine nu intra in calculul
!, lr r r v.rirlrloxprimate. 'VOTAT
lr '. rll,ltl :t) co]semneazA in cate un tabel separat Si se incheie, in
r,r J,xr.Il)lixc originale, cate un proces-verbal care se semneaz5 cle
'l ,lrrl,,.
t, ',,, {]l:l{)ctiloru acestuia, precum slde membrii biroului electoral al
',' ! l!,, i,, vi)till{r si vor puda stampila de conlroi a acesteia.
l r lllit,fl ()l)cr:rt Lrnilor de votare si de deschrdere a urnelor se pot face
hltltt,l t, t :,ti t)t, )leslatii cl.t privire a aceste operattuni. Acestea se solulio
1! ,t.,r t!, loc dc ftitre presedintele biroului electoral al sectiei de votare.
I r ,"J 11rl,r r;o prezinie presedintelui biroului electoral al sectjei de votare.
l !n, | )r]l| jill:i in scls in doud exemplare, din care unul, semnat si siam_
r

i I rl ,1, t, ,r,irlinle, rAmane la conteslator. preFedintele biroulujelecloral al

, , ! 11,,r ,1,, vr)li o hot6rdgte, de indaia, asLrpra contestaliilor
a cdror rezolvare
', ,'1 lt,/i,re.
,,1,.ll.r t!)|tru Senal giCamera Depulatiorse irfocmestecab un dosar

**ffi
' r,, , rt)l rki procesul-verbal, in doud exemplare originale, contestatiile
lrrvIru, liri)lxrratiunile eectorale ale birouluielectoralalsectie cle votare,
,l, lri',, illrv()l nuleqi ceie contestate, butetinele de vot inlreblrintate si
| , rr,, lirt,,. ftrnnu areetipizatecareaufostfolosite la calcutulrezult;teto;
|',r' , rt, .L'o-dle r.il:lale incaclu scrr,e de votare tnoosariate
r. ll L,,l,.hslcr Dosarele sigilate sistampilate, insolite de listele electora e
Lrll, rr lr:i:olia de votare respectivd, se inainteazd biroului eecloral de
, r , |'., rt)|r), respecliv oficiului electoral, in cel muit 24 de ore de la
r,1,,,,,1v,)t;ri,decbtrepresedintelebiroulujelectoralalsectreidevotare
, Lr r..,r rritrnil si insoiit, la cerere de reprezentantii partidelor politice,
. .r i1, l,ir tt) illco, a iantelor electorale, organizatiilor ceblenilor apadinand
,,rrr1rll,ir nirtonale din bi.outelecloralalseclieide votare candiclatiisalr
lr r ,',rrr,lt) r ed ita te. P resedtntii b irourilor electorale ale sectiilo r de votare
v,, | , I r iir krsareie intocm ite la sedjile bllourilor electora le de circu mscriptie,
(

!, r,,Lrl soctiilor de votare organlzate pe teritoriuljudelelor; sediul ofiqului

, '! ll|ir de sector pe raza cdruia si-au desf6gural aciivilatea, in cazLl
., r I kr de votare organizate in municipiul Bucuresti; sediul misiunilor
 v \li /lrL I llt( r()|/\r.

:i!':#Xti:: t'
al oficiilor consuJare a/e
Romainiei djn lara in
care au fost lr,,lilrll I l)flrgul electoral reprezinti numdrul minim necesar de
vr,lllrl vrhbll oxprimate pentru reprezentarea parlamentarS, calculat
rIrI'I r llrr ul]Icaz6:
r, Llr ,iliNrl voturilor va abil exprimate la nivel naiional sau 20% d n

ffi'il#":rffi f l#-All5-;Li#s,i:rr r,,r,r I

!,,1r , ,,1
Ir r r virlirbi exprimatein celpuljn 4 circu m scriptii e Lectorale pentru
,l I
tr,lllLrI rl]lloralll
rr ,r.'o,riirrleorpoliliceqi alanle or electorale, la pragul de5%se
'rl,r ,t rt"'rILiirl{loileamembrualaliantei,3%dinvoturilevalabilexpimate
tr, rlr ,rLt,r lrrir I pentrlr fiecare membru a aliantei, incepand cu altrejlea,

mri**r********fi
1
,rt" r r , rr tr r t)rr)(xrnl din voturile valabil exprimate in toate circumsciptiile
'
',1'r
I rLr', I I i ir In) t)utea depeg 10% din aceste voluri.
l,r,rLi!r ,,'! ll,rrl este egal cu numarul lnlreg, fird zecimale, nerotunlit,
,', !rl rt rlrr fr rLrllLroa punctelor procenluale siabilite maisus.
I l' ll, t'.r l i/.!'1. |undatelor de deputat, resp€ctiv de Benator

tr.:*i$ttunfrip**ffi**l*iitffi lrLrt ,r rrrr,)ir (lelaBiroul Electoral Central a constatarli cuprivrela

t, lr,1,,1,, ln rltrr r. rlante e polltlce, alanle e eleclorale si organizaliile celdle-
r
1rl,,r ,r ll ritrirl rilfoilblior nallonale care intrLrnesc si care nu intrunesc
ffi hif fll'fii'tj';;f :hii*',i,:iffi hT,[ t, rrtrl ,,1,n l,'r rl, l)rou eLectoral de circumscriptie procedeazd la atribuirea
fr,r!1,r,,1,r il,,rl)t)Lrlat respectiv de senator. Atribuirea de mandate se face
,rv ll
'lr i, r vrrlorc fumai partidele po itice, alianlele poltce, a ianlele
5g;1ie15,j1**+*l*+"rufi l; ,,,,1r,r1,,,,)rlirrriratiecetdlenllorapa4inandminoritalilornalonalecare

p66i,;1g,4gf;i,, syhs,#dlti
,r r r ,r r r l t)rirtrl olcctoral, in mod distinct pentru Senat 9i pentru Camera
I r,,t, rr,rlr r t)r!rrn $ candidalii independenl care au oblnut un numdr de
i, lrr',, t,Lrlfrit,irl cu coeficientul electoral al clrcumscriptiei incareau
11,'lrrll/irft)n 9i atribuirea mandatelor de deputat 9i de senator se
j,*i1',j;.?Tiiitd#fit'"ftTd,.{*L'j""-1"'tjffi lr. rr il.'llx otilpc: la nivelul fiecirei circumscriplii electorale si la nivel
ilfi Lt rt\,1'htl \rtxntEcipliei electarale. biad electoral stab leqte, separat
I r,Li ri{.rt ,r lxirrlrLr Camera Deputalilor, coeficientul electoral aLcircum
S11. Constatarea
I I'1,, t) rr rrl): lirca numArului toial de voturi valabil exprimate pentru
rezultaf elor alegerilor rrl,, f.l,), ,1i,r:iIKlidat ae partidelor politice, alianlelor politice, alianlelor
11.1. Srabitirea
, 'rt,'i , ,r ,rl,irn{tinizaUiorcetdtenlorapa4inandminoritelilornalionale
pragului elecroral !
' rrl r i,,,,,rrl lrt
prevdzutd la art. 94 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 9i
r r r' r r h hl r rxkrpef denti ia nurnerul de deputali, respectiv de senatori,
t
"
l(i rleFi in acea circumscripliei coeficienlu eLectolal este
1 rilrr(t llri zecirnale, nerotunjit, rezLlltat din aceastd impd4lre.

fi#s,rffi:W,lrfnha*
,, r,r,1|
,r u,i r l,i l.o rcpartzeazA atatea mandate decate oricoeficientuielecto-
r rl , I Llf|nriptic electorale se incLude in volurile valabi exprlmate pentru
r ,, r I lr n tribuirca mandatelor se face de biroul electoral de circumscrip-
1 rr , {,lrror inscr eri candidalilor pe iistd.

. J,:JiTTff:i !:i"ffti:il::"ili;:,i11:il,1
#:ild:Tj"1"::i,!rl::rn:Hi#TJ
j::lr*i.:,::;i:#
;::,Tr#dJifln';ri.ji11rvff *r-lil,t{gFn4,",:':Lr;
*::n:ru:g::r:i:::*h::l.i.lr,"':r"'si'ff ,{f ti:'il*i:;:
f"":;#llff:r:J[]$;,"trn:$:ift r?*,,,li,::::["jif i
::i{il r_,y;:;,*n,, i,:ff;zi: ":.:".,::, "*.i::;" :;.::";;,::i:,i,
flr[f 'E+*ffi 51;=;,tr+=;lffi
fti;,"{J,ifr
j",",1i:[::.:
*:n^:iij*.*;r*"f #ti"{i#q,q,'l:,:
j;::r;:i:l;:rrj#,lj**:*.;:r"i":;",'jH:'rJ'ij
;1ru;:
*r,m*jiru', i;#x.j1i,i"{,i!:ji'i:s;#:#t;
t+i;i{j|:#i'#f ,:!I'i#;[,flril#f i,:'
j$it:",r'*:**"jrrri3;*tili!ili!.i*j#ff u;:ir
""ti*;ll'+l'*[r*ii;;*i+*:r,;.ry,ih*i{:
r?lj#!!i:i:i,;ti;"xt"itl5,ilti"
jL?i,t:
i;l
:"::Hlj:;;""",:;;
;3i
$!::.qi.i:{11jirq:1:1".:';,.1,*:""r:"*,ii'"t,F
jb:J;";l:ii
;i";iffi pl1*i;;:i't::fl l;";r;*:"ffi
;'jfJ#'ffi ;il[:.';:l;:;:;ln*n::l;llrni.";[i:l#
! ,\r L/^ !^ fr )r\ ROIIIANl^
^5LrR^RL^ALECLF.ll.(rl{iN
;"$i,""T?:ff : :::1 ,rl',1 ,'L,lli, rli)r rt)irrlinand m norltalilor nalionale; datele obllnute se ordo-
|,
'
r,,r,r,'r,r',rrrirkrr'l:rnivelullari 9i, separat, descrescalorin cadrulfiecarei
| ' I r,r rlt lr Ir rirrcumscriptiie in care doua sau mai multe partide politice,
,r l,r rl" ltr,llr,,i irlirnle electorale, organiza,tiiale cetalen ilor apa4in and mino
1rl,l1 l',r lli rll,, r rl,:. in unna calculelor fdcute, nu pot fi departajate in vederea
,l,,ltir1 rlf,rr I ri,t)irrlitorului circumscripliei respective, depadajarea pentru
,r,ltrr,r'rr'l,r,iroscaloaresevafaceavendinvedereintainumerulvolurilor
r,l r,r,r" ri,,irlll/irlo in respectiva circumscriplie, apoi numerul de voiuri
v,rl rl,r ,'xt)ri irki in cadrul circumscripllei, apoi numdrul voturilor vaiabil
,,-t, fr,rl', l,r Iiv,) nalional, iar, in fina, dace niciunuldin crit-'riile anteroare
rl ,1r,,, ,r rl,rt)irtajare, prin tragere la soii, o€anizat5 de Bhoul Electora
r,,flr,r l!,Ilr r liocare circumscriplie se iau in calcuLprimele partide politice,
,rl,lrl,' t ,lllr{ {i rrlanle electoraLe sau organizatii ale cetatenilor apa4inand
rrr i'r lirlll,r llrrli()llae, in limita mandatelor ce au rdmas de repartizal in
]l, LIf'( rLtrlrir r()specUva; ultimul num6r din aceastd operaliune reprezinu
'
1,,1,,I lrl,,llrliur) cicircumsc pl iiin continuare, se procedeaze la repartizarea
ll Ir I rl,, or l!i oircumscriplii in ordinea partidelor po itice, alianlelor politice'
,rl,Irl,,f)r , rnilorale precum 9ia circumscriplillor d in lisia ordonata pe Frd'
,r
'llfl l,r llll]l num:1r dln lista ordonate la nive nauonal se imparte la
o,t, I Lt
t r "v
,,rLrl
ri
,rr rxrnscrlplieide la care provine, rezultand numarulde mandate
Lrr . r(iumscriplia respeclivd; in continuare se procedeazd identic
'
, rr ll r r,,r,l, ) LU niitoare din lista odonatd la niveL nalional; in situalia in care
/,rl llLrnrift]l de mandaie cuvenite unui partid poLitic, unei alianle
', r , l,ll ]lll,,r rlranle electorale sau uneiorganizaliia cetd.tenilor apa(inand
Itr'rr"i
I r rL,rrl'rlli)r rirlionale ori dintr-o circumscriptie electorale, operaliunea se
, r,r1i r I r I llir ixrestea; dacd numdrul din lista ordonaid la nlve nalionaleste
rt Ir', li tril\t loparlilorul de circumscriplie, se acorde un mandat;
ri r r/Lr in care nu este posibila acordarea mandatelor in ordinea ce
r,.rllil ,lr irt)lcarea celor mai sus aratate, Biroul Elecloral Central are in
v' 1,1r,, I r{rlliscriptia eleclora A in care partidul polit c, alianla po ilicd, alian
'
1,r l,,rirI r sirLr organ zalia cetalenilor apartinand minoritdlilor nal]onale are
',,,,
, , I rr ,r ririnlr nlrmbr de candidati sau un candidat, carora nu li s au alribuit
frr r l,rl,, rirr dac6 gi astleL au rdmas mandate neindivldualizate pe circum-
,i rrt,1r i r{;Lrmscriplia electorald in care partidul politic, alianla poli ce,
, r ri Irl, r ,, t rlorala sau organizalia cetdlenllor apa4nand minoritdlilor nalio-
rl,,,ll,, rr,ki mai multe voturi neutiLizate oricele mai multe voturi nlerioare
, , ,'lr, ,,lltr l!ielectolal de circumscriplie;
,liriirdupa aceste opera{:uniau mai rAmas mandate nedesfegulale pe
hn[i{.#t , r, rriri:rrpti, Biroul Electora CentraL le slabilegle pe baza acordului paft-
,l,,l,r l!)litice, alianlelor politi6e sau alianlelor electorale c6rora ise cuvin
,r r, rl| rafclate, arin lipsa unuiacord, prin tragere la sorli, in lermen de 24
I o| (lo la incheierea opefaliunllor anlerioare.
R

**ffi
\,\ \ l^l i] ]]t
l()]i^l
\ r r Lir \l ,l\l,\\lIL,\rLEA r.[cER LoR jN RoMiNrA

rl I \,'tll1"'in (,rcspordent;
r

,. | , i, ,t1, i,, noie-nbtie 2015 orivino volut pr,n co,esoondenla

m:i'j;;]i,'::i#x1iileft "{fl
" " , ,'|rn.,,..iconpteta.ea tegirr 20820i5 or'vrro aleoe,ea
n , DFDIItattro . preLuT si pertru orq.nizarea sr t.t'nctio
',r,,, /\ rr r t,rll I t()clorale pennanente, cu modifjcarile coritp/etdi.ile
,rlrL, ,,,r rtn,r,1r) cii ategatoru/ cu domiciiiulsau reseainta9i
Lt
in strainlilte,
' r',,l r, i,, .r r,.i cxercrte dreptul de voi prin coresbondenta ta atege;i;
'| ..r,r ' I Deoutati,ot sau penltu preced r.FlF Rorn;nie
' ,,tr tt^/e .d dleqalo, p.r corespoldF-(a. lrraq.<,Lrdrea sc
r. pd nlr-,lr lormurdr o, l,-e dltal p" srLe ge"lionat
,l ' ' Ll
rr rt,,l I t(x)toralA permanentd. a numelui, prenumeluii codului
r, r ^ilr
,i l, lr r.rli| rt a adresei de dorniciiiu sau resedinta gi
a adreset de
. .,1r .,ptt-r I dF I-arsn tte.e in lard sau a rep,"zentarU
J,oto
, .. r.r.r' ,n rl o.,,t t o.esoo,topld .a car" ateqoto.u arexor,,a
nMfl ,,,1,;ffi!","f";i# :riru fotografia actului de jdentitate si a documentului
1,,k 1,,.1 i ,tr{t)tt]t de sedere, eliberat de autorilatiJe strbjne
care
Autorjtaiea
I r,, r! ,, I t,,,|r)iulert€i intocmeste listeje eiectoraie permanente
,",1' lt! ll {, :,tx) ndentd, in
pentiJ
fo rm;t electron ic, pe baza datelor s i jnformati o r
r,,rr. rr,, /rrr tolrnularele on_l]ne. Acestea cuprind aleqatbrii, orcdati

-a;:;ga$n'a;ffi*ffi ll, l,,lr,

, 1., r l,r lr'
r;litlo, care au solicitat transmjterea aocume-ntetor'necesaij
rllll riirde domiciliu sau resedintd din strdinblale.,,Lista etectorali
,tr, I,t t, .orasoolderJ crotrnde lipLl, scrrt,nu.Ll.
r" ,..'r l' ,' r,rloruLt. coou lL,nerc per\ola,, domi.ilut sAunuflple tesed ntz
si
r .i n t-naru, aLlu,Lt de identila.e.
codur ooFtdl a ooat:crtiJhli
,, ,, ,.rr rl p,eLun \irLlbriu, oeltru dara rr.qisltar'p,irLl.l,extero;i
'r' I i', r, i,.i, ol, ulLi,ltetior r urna oe vol ca.c vori corrptelale de calre
1. . ,I , t, ,r f^t lrL vorLlp,:r coresoonoenLa
uo.npetcnf.
ifiliflir;.H,i+-*rlrt*i{*r*+ru*":,,""1"1,* r'r L l' +' lo dlepenr.u vol.lrpll (o,espordenuausad:u,r stri;rra_
.;. ' .,',,,i), rrn.a d rodca/. Scorle brouri,or ele.iora," oenrru vot.riorin
'. I , , rr , dF tunctiolFdld - _raindlatF ti.,n i.o
S:ni+Jff ;;"".1#?:tfi f , ;"ttt=,*rt.,i*, , 'r!rrl,,r llil)knnatice sau ale oficiilor consulare, dLrpa
"rnr ",itSeOiite lirouilioi
caz. ""j
' I' r' ,' l i 'tvotu p.,r coresponoenla cate lul, lio,ledTa tn rara sr_nt
""il ,,,.'t .,t.[4i t:\rarur A{acerilor Extetre. B,roLri,e o,actord,e p""a, uo,"l
St2. tubli(ared relr,trdtojo, t' /r r,".t!)ndenta functioneaza in subordinea biroului elecioral
.rtoSeritor ' , ',,, , r, n'tJ cFLd.enii roni-i"u oo,r'c ,Jlsall .aqed.nta tr Jlardd-.tafictr-
'' 1 .r" .rdl t1 care.na nLlt oe 5.000 Oe o,eqarori Oo.nii,,,.rt _o.,
, . ,] , '
*",mF,;kli- -"mlTff#$::"?:",# ilJrr::# 'r ,r1i I
"'\.ar
rl recpe-liv dL oplal oellrL i,rr.i toroa"u."" -;";";;;
I ts Lnea dip'onatca sdu la oi,cirtl corsura. dl,p,l" .a/ sa
flig, ''lr'1 .,. roo'rt
, p,ldec,zipabirortuiplectorardecr.uns"ripri"p"nirr,",-,r.cn,
i iulsau resed:rta Inafa,a ra,,i. ceLeur O:,ou"r"
,'.,r' io,,, p.,'i"
l" 1 . , orespondelta De ase.nenea sp tl.iinrFdzd. p .t dF ,,,i. I
 i|. v \t\|N|| i/t( lr)rLAl
,\L r/n ( A fr )l\ ]\\tIltARLAAl-|(iLRlLORil nrrMAN!A r05
biroLrlui electoral de crrcLrmsLiiohe
rru ,.eraren i ,or',dn, cu oon-i..h
D-6nin,
rpsedjnia in ,r,,,1"r,,, ;;i;
;;,;:/.;: ,r saL r , ril,r llr) r Uiiir rrcuslordocumente precum li ira nsmiterea luturor d ocu

3"Tiiff ji;::1"9;i33fli##fllr:l1":"#,;"jii,:';H:f ;::J

,, ,
,1"f r !!! , r,rn(i {rxercitiril dreptu ui de vot prin corespondenla cdte ale
ll,rr,, r ,,r r Li .( tLrirl{) de ceke Compania NalionalS (Poqta Romana> ' S A "
l,,1,,Ii '!rlir)fat ci, potrivlt legii, bulet nele de vot prin corespondenld
::,,:r:: rul""::::i;liifu;xil;li#:eiq !1,,liilr :'i::r:itl ,,tr ,r",,,r lr l,)r nirl .liferit fatd de cel al buletinelor de vot utilizate in cadrul
gl ;';n:ruf :fu1*1'Ii,l/,il';;#""*"'- e'ecrora' DentJ vn' r .''l[ r ,, v,,L ri {)rganLzate in slrdinetate si vor avea imprimat pe pr]ma
t"r|" rri,, rllrrrr <Buetin c]e vot prn corespondenlA) lmprimarea buleti
,,, i ,| v, I lr rr ,)orespondente esle asiguratd de cete Regia Autonomd
$,j'#;;fr fr i,ilt#lgit;;fr ,'."jff{',,.,trf,':u
*,
..1"1,,!r ,Lr rrlx irlr. prin grrja Autorital iElectorale Perrnanenie, intermende
r rl,,l, LIl rl,r :rllb lirii machetelor buletjnelor de vot prin corespondeni6
coresp-onoenrd care sLni
- un plrc eyterior prevazlt cu
i;";;;il"J;;,"i,il,".Ii.j *::j:i j" r " it,r rLr rrll(xlucebulelinul de vot ce contine opliunea sa de vot in
elemeni
t,r' r ii, r, r !!iire ilsigieazd, completeazd, dateazd sisemneazd o ograf
^1,

jffi tL:,,,ill:if":; , , rLrlr' rl!r ,1,. ir,,i,iitor si inlroduce plicul interior sigilat in plicuL exterior' pe
;il.*xglrf+.,""*,"iir:;1:ruii , poqta I ori
rrr rl , ir,rrlir I 'licu I exle rior sigilat poate ii depus la orice oficiu
i:ii,; -'*
p,"'"
yn_
r'"*"i1"35li,l,l3#'lJ; ri {1, ,, , !rlr,, In)i;lir:1. Plicul exterior sigilat poale fi depus de cdtre abgAtor
-,-, ",.' ,r !r',,,,r rirlor clrderat sau
(kr poate filransmis la sediulmisiuniidiploma-
",,. ",,. i',, i,ll ,r L,luLrIr oonsuar dupd caz, pe cheltuiala sa Pliculexterior slgilal
::?J:t*f ,""il{fl lii;i;i":ili'*","-"pr*i""'""i"'"i5 I, lr 1,,,Lr,rL lxrrsonal decetealegdiorla sediul misiuniidiplomaticegau
rl , lr , rrl , ,)r:nriiu clupd caz. Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate
;6:ffi1':f :# jY',',"",""'""'-"*'"'":i;?:'{i:"r,ix."J"1lliii"':{i"iil , rl,1,,rr1 inrtr inaintea datei votdrii penlru a asigura llvrarea acestora
pr.,,.'' JX; ;; JJ;;i":iH,.:,ilXl:i:;l#J"E l;::1,J":: t'1f,i,Li r,'1,, ririrrtea datejvotArli, inclusiv, a sediul biroului electoral pentru
"'*io,.u "i
o,-o
i, r,r t, ri ,,,r:,it)onclenta Compana Nalionala ,,Pogta Romani" SA
r rrrLr r tr, .rrr plcuriLor exterioare sigilate, pe bazA de borderou de
,;%J$%i"1fl lir rr'!t,ri r,,. l)iroului electoral pentru votul prin corespondenld. Plicurile
*""fi [{j::y:1ff1T,:'"J;: :;:if
liilii,i,?31i13'il, j3 , , , it'! ,, r, Lirt) ivrate dupd expirarea termenului menllonat sunt anulate
lrr,r'r L1,,!,itilitc
de vo, Jr a e se ldca s: ll ,,,,,il)rale pentru votlll prin corespondenla asiguld veTlficarea
llr ',
'",;"1",i'fi!f;3',!"Jll":ii:[:l:"...;"ji:'l' rr | ,1,, l)rr() imprimate pe plcurile exlerioare 9i inregistrarea prlmilji
ff ]fl ffi xil*ii".ff rffi#r j:r j* :#$::::5':::rJ: :r ;'" r",,1 )Lit,ir ifreq stlarea plicurllor exterioare, presedintele biroului
',r rflrLrvolu
,i, l,rr prn corespondenld, locl itorulsau membruLdesemnal

"",,,?:i:illf
;*kl:"#ilf :ttl.l,"fl TiH'f:m::;::1"
,""r.'l',i*1r"3'3li:J"ij::::",?':1:':' "-,::'9*,
,r"niru votul prin corespon-
, , rl ti,r,.,rIntele biroului electorai pentrLl votul prin corespondente
, l! r', l, irilJiitrlu picului exteior.ln cazuLin care plicul exlerior este
, r rl,rt ,1!r rIrl{rforat in asemenea mdsura incat este de nalura sa afec_
i , , , rL. lrirvolulu prin corespondenld, biroule eclora pentru voiu prin
L

i:,fl iiiliffiin1XE
corespondenld
larb i5111i"":i*!;i,1;r:"'f,i
ilva up|"" pu ptiiiil*tuno,
*#ffi :iil":?ff ',",1; , ,,'t',f ,, rl,r irrlleazd prin decizle plicul exterior, acesta nemaifAcand
,,lrl t,,i,{iLrr i de desgilare, verlfcare a certiflcaiului de alegator 9i
,,1 !tr{,.,r1llr]Lrrr interior si introducerea acestuia in urna devot Pllcurile
. 5i:,'Xil:i:n:ff
_-,-,v",v ervtrdjed:':::i::**{li::,":.i'l,r eremente de sisL,ranrd
"uff'ffi
;l*':i,nil:ilg;H::
9r prenumeJe "
alegalorului, adresa ". !; corespondenl; a alei li'ff :':#:l:
dceslula , - ptruur
-i* a^ de J"i'''li'i'""::
exrenot sunt , "r,,r
,
,.r,, .rltrirto,suntdeslgiatedecdtrebirouleLectoralpentruvotul prin

oare-caie al;r;;;:ff :;:",,',1::Tifl;!13;1;r,', o.*'

si un coa ae ,,..tr{,1, rrLr (:are va proceda la verificarea certificate orde alegdtorsila
"',rlr,,r, i ril{jtritiilii plicurilor interioare 9i a sigiiilor aceslora. Plicurie
,1,, I if , ,[(] nu conlin ceftificatul de alegdtor sunt anuLate prin decizie a
r, I r lLr ,,1,!.lora pentrL votul prin corespondenl6. Tot astfel se procedeazb
 v. \lst rA,1Ul rrt_t.ctoR,\t
r '1,!,Ar.
r/^ t ,\ lr otsFA,iuRAREA ALEGLRII-oR iN RoNL\Nl,^ 107

,,.l'jjfl Scctiunea a 2-a. Alegeile Pentru

:,{,:,iil:i:!fi ".1i"i#,::":x;:;ll;l,,l.xl:ff;:ill:*, "
Pa ament l EuroPean
-1fr .';;l[*f ;iti*t*:;*+l
::1:#:+Il*r,id'i,.:ffi ftl I lali lr ( lcctorale. ComPetente ale Autorititii Electoiale P€r-

Hiiffi ll#1',,,i#,".r,:: ;: :"*i.:; lr#ili:r:r:T:: ll,,1i,l" r Ii)k)rale permanente se iniocmesc, se tipdresc 9i se actua]i-
,,,,r..,r , ,,lll{,r r Legii nr. 208/2015. Cel rnal tarziu cu 60 de zile inaintea zilel
,l', r,,1,'rlrlr'r, {rotillenii cu clrept de vot ai statelor membre ale Uniunii Euro-
fl*l**f ,",lr'i,x!;l-b"rlf.],"-m:qfr ;i"ifffi Ii$ 1,,,r
l,r ',j',rl
,'
rlli11,r([!]itRomania, careau domiciliulsau regedinlain Romania pot
rlo inscriere in listele eleclorale speciale. Aceste celeri se depun
r, r

;Li'r:r;,,,""",ff;hy]!iilliiii**:I.'j;ffi ';;ru::l; rll,, r',1,rt)rnrirrul ocalilSliidedomiclliu sau de reledin!6, insolite de o copie

,r lllrr ,i,rr1|I( t de ldentitate valabil. Listele electorale speciae cuprind
;';:*"rHrjgrr:aT"_"il#y:r;f ii".";",:l::trii;f#an |ll ,,', ,r trcnumele alegetorului comunilar, cetdtenia 9i adresa la care
,rl,,Ltill, r rrl rxnflLrnitar locuiegte in Romania.

.:i",..:li:1"*",1"1 *Il:5"::l;,.":'"r::L'."i*j,:l
,T"ef ,;T,',":'sli,ff:iJ"T:i:"#
lil#
;nn"-i":l'jii",;;i:tif
Sl,
,,||rrl!||i,
/\ r rl, ,r
,lI
I rl|r E lecto ra L6 Perm anentb notific6 autorildiilor cu respon sa bi it6!i
irlolalle state membre ale UniLlnii Europene urm5toarele:
,r) ril,,Illirliie cuprinse in cererile de lnscriere in istele electorale
**:r ,!lrr,r1.,llrl(tliiloriorcomunitari,panacelmaitaziucu20dezileinaintea

bt"*flil,'iiyffi ;:l'th::-m1ru"'"";*l;d;lir",-r; l, I r rl,,]lrr1 ilc din declaralille pe propfia rdspundere, in cel mult 24 de ore
,IL l,r ,lirl,r trirniril lor de la Biroul Electoral Central, ln vederea verificAdi
, , 1 1 (
t
l l, l 1 l / i l l rirur.lidatu ul.
;:1".i*H:J::J_"!it"lf .g:".:.J:f;:,,: tl,"Jj[:gT;,.iil:,T ;::i:i",I
l

{ i r Electorald Permanentd rdspunde la cererile de veriiicare a

/\ L r | , i r i | , r I r

iifi H#'rfiltrfl1'#:+;,ftll${ifr
y::i,::;"'*:l;il"r[:l#lill]n*#i,1"':"!.,,:1i?*""1, :ff"
i;li*;;i'jdgtrtdl#ff *{ih-i;itlj,,-':f
,,1lriil lll,111 ,r,lirtenior romeni care si-au depus candidaturile in statul mem-
l, 'l',
!r I'r,iilifll, in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data primirii
,"rffi fitr i r,rr 1,,,1 rr1l on termen maiscurtdacd este posibilgldace se solicita astfel
'
,l', r ,rl ,, | |rlr I de reledinld.
I r ,1/ r ir care Autoritatea Electorala Permanente este informata, de
,,r|,,,, rll1,)rrlate cu responsabilite! similare din alt stat membru aL Uniunii
I r, l, r,, ;rlirpra faptului cd o persoand eligiblla comunitar 9i-a pierdut
i,,'t'lr 1,1,, r fi aleasb sau cd aceasta candideazd si in statul membru de
:,,.+lid ,rllt r
',.
r1'1tr xliv asupra faptuluicd un cetelean roman a fostinscris ln listele
,'h, t,,r,rli, irc statului membru de reqedinle, ia mdsurile prevdzute de lege

, r) r
t), (l{iarea exercitdrii dreptLl ui de a fi ales !a aceleaqi a egeri atat in

if#$trn#ffi:ffisff1fi lrrl r r ll, il l r es de catre

'
lr,t,l. t)r !urm 9i pentru
cai9iin Romania, impiedicarea exercitarii drep-
' 'rlLrl rrnIrl)'u de origine,pelsoanele
impiedicarea
cerora li s-a interzis exercitarea acesiui
exerciidril rnandatuluide cafe persoa
r,l, , rrr) nu candidat fard a avea drepiul de a fi alese;
 v. r\ MlI Iitcll)u^
/AIIIAIL I)L\II5ITIAREAALECERILORiN RO]\fNIA

l;.,:t': :"-::li:ri: :l:e19,9/e permanenra a aresaroriro,

il"i?l":iil,n jl:'i]",":::9:T, I r',r'ir ,,l,rl, rlir
irdresa, apartenenla politicd, ocupalia 9j profesia candi_
1,T"il",:'Jl;:[ : d;:;;-;,;:i,li:,:'?l?:;:,1:l ,l,rr'1Lr ,, r,,rrlrfrl\ftll expres de a candida, precum 9i precizarea inde-
li,il,:l5h:55;1"::::Fj:":!l;;;.H::Til:l';"illil;'.:!:J?? lrriLir,, , i)rxIliior prevezute de lege pentru a candida;
:"$11il;:,;llilil,':
rasponsab:litau -' "* * rd"i::i?;:,,;"'::
djn ceretarti ,i;;;lj ""?;;';:1
auorratJlF.'l t,1r,r|r
,lr l'trlr,il l,i,lt)avercs de interese a e candidalilor prevdzutede anexa
"injtare
nrvrno aeqalo[ resori,e ^*'::^r,:*1",fi
jJts*ii'ff :1':anx'i';;;;;;neb; ,.rernbre
are Uniunil EJ opene
i;;,5:""#;"ij T'"5i"Tii; 1r1r,it',t r lll'/11)!16 cu modificdrile gicompletarile ullerioare, gide anexa
Slillj
de ore de la data primirii aceitJrJ 1,r ll"l,rr r'r1 r ;Lrvrxru[]i nr. 506/2003, cu modificArile ullerioare, completate
' I ,.,ll r r,rr,, ]1,', rr(lidati, intocrnite in cate doud exemplare;
i:i::,:jr,::","j:,111:ll"1e ":,: sinsura aurorjtare pubrice din ,r rlr ,, tri propria rAspu ndere ale ca nd idalllor in sensulcd au avut
"r",#ii ",iJl,io,li,i,.ffi ::T#:i::"T
::i:?1f#f l::j:::1.r" .,,"''","1"',i""u"ii,X''..;:i#;""i:,::ff- ',,1lr
',i,1,,
1l r , rll rl').r il{r lrcrdtoriai Secu tatii sau de colaboratori ai acesteia, al
f:,i.::i:'31:""f ^::l:;r,*
tarrencua,esponsab,lrar' ;1il;; ;;; ;:; i,[ "Jl:'.?#"J",,:,r,;fi; , ,r,i ir ,' ,,1 la Ordonanla de urgenld a Guvernului
Europene 'rJii t)rovazut in anexa
r!, 'l/.,rlrrr t,rrvr r(i accesul la propriul dosar s,i deconspirarea Securiia!i,
,rt,r',l,,rr,r rr |,nl{{j..i 9 completAr prin Legea nr.293/2008, intocmite in
Candidaturile r atr, ,!rrrrl r{,, rrt)irrc
52.
ll,.r,'1,, , r illr{lL{lati peniru alegerea membrilor drn Romania in Parla-
',
,:a q: cand,dati nLr.na, parl,de,c Dorrtrce
Ir',r|rl l ! r t tr'] r r |ilr intocmesc astfel incat sd asigure reprezentarea ambe-
., ^l-"]Ll:p:*cetatenilot
;r organzatlle at,anlelp poJiriLe l"r'r,',' l I ri, rr l (lc candidati de pe fiecare listd poate fi cu cel mult l 0 rnal
apartinand mrnd ratronare leqa' conbr rrir.
precun si ajrantate F,ecl" r 1, ri', ,1r.rl rir r1iIrr] mandate or la cale are dreptul Roman a in Par amentLl
'"1
e de
^ano,oar p."n, "L1;""i'rii"'lil't't
-EUropean
","s"*l ;".";jl::Xll'li$:ll;-. ii3g#:,,:;
se depun la Biroul EJectoral C'^
n'"' te flal t;tzlJ cu 60 de z;le I', ,r1., , , ,lrlir (jir independent cet;leanul roman sau cetdleanul a tui slal
rrrarnle de zrua dc refern," r1' ,1 l, ,r ,r L|lrlLIiii l:Lrropene care are dreptulde a fiales si este suslinut de
Lislele de candtdatj se depun
rn scns r'
, ,,1 i,Lrl1 r i)t) r){)r)rlc alegatori. Cererea de admitere a candidaturii indepen-
orisindt sr 3 ( opi;-. se s";;;;:
*;: 'n erFmprare - Ln ex.morar ,i,, ,r,, ,,,1 ,1,,t{ [) r B rou Eleciora] Central, in 4 exemplare, insolita de un
zdlrei cerare.rilor pan;durui po,r.c a otgan;- , ",, ri,,1r ,11 l 1,, (le sustinatod, cu ce pulin 60 de zile inainie de zua de
+"ni"r"" m""^lolli'wtarea
a,'anre erectorare oau de ,,,1, r rl,1 r ,i ,lrir de admitere a candidaturii independente cuprinde nume-
re semna
,;;;;;ffi ;J,;ilil:l"; fl,J:1,:ll:llff:l: :
:t cuprind numele, prenumele t, t ,rr i,,, l)rrifumele perinlilor, cetalenia, domiciliul,locu gidala nagte-
;il;J; i; ;;;:i iilx:"",:", j'n ?llilj: :?::ii: r r ,, ,t'nl,L t)rofosia candidatului, precum gisemndtura acestuia.
ij;,:# il ;ii:,::i: I lLi ' ,' tn)l rl,,l)rne liste de candidati ndependenli. Nu se admit candida-
t rrtrl, ttr) il,rrL{r pe llstele de candidali depuse de partidele politice, alian-
,r
l,,l, t", r , ,, "rLr ir rantele electorale. N! se adrnil candidaturi independente
x"1#if #"rili j: lif,i[]"5J,J,*:,:i;'i# ::.,..::,",:i?r.r; trillidelor politice, aliantelor politice, alianlelor electorale sau
., ,, Lt,, ,..rlr,r rrtiteni or apa4inand minoritelllor nalionale.
r-enru a i inreglstrate la Bjroul Etecro
pr upuse de pan'dere poljt,ce o,oanitrr,;r^
..1 lcerral lislelp de candloali lri {r I l'! l,)rir Centra verifica indeplinirea co ndiliilor de fo nd 9i de forma
narionare. aiianrelo por,ri;;:;;;fi1]"";:t:*nilorapadinano n:rolrari,o; I,rrl |, rrlxlrlLll,admitecandidalurilecareindeplinescaceslecondiliisau
lreoure insoli'e de o rjsla ,, , i, r Lt,, , . r I inlirtur le care nu indeplinesc conditiile egale. ln termen de 24
cer putin 2o0.ooo oe sL,stiur",;toralp
^u'rpflnTano
jnl._un sinqLr
exernotar ' -
' ',u '. Llsla s.rsrjnitor'lo. se clcoune 1',, r,,' l, L. r rirr)rlistrare, Biroul ElectoraL Ceniral aduce la cunoslinld publica
I tsta
de caldtdatj'rebuie _a Jie ,150ltla ri,r,,L',ii',,rr|(lati si candidalurile ndependente pe care le-a primit, prin
a) un exemplar al lislet sustlnatonlor
de urmalodrale oocLrnente: ,rl ,r,,,r 'iilu saru, la sediile birourlor electorale judelene, ale birourilor
o)copta aclututd. tdenlt,ale al I;aLarut ,ir i,rr1,,,r,,lioctoarelormunicipluluiBucureqli9ilasediulbirouuelectoral
caldtdat r. !r,,,.1 r]ti (le votare din straindtate, precum gi prin intermediu Soceldlii
e de a.Leplare a Ldnoiddlurji
uecrarala de acceptare a candJdatuflr psra I tnlocntle tn cale 4 e{Fmprdre:
i^.cioecraralr r (,., | ,l, l clcviziune si aL Societalii Romane de Radiod fuziune.
ii."",: Lrrr ,r rnp inrrea a 45 de zile inalnle de ziua de referinla, alegblorli
"una'au' "i "upuni! ";J""Jil
::i;":-;ffi :;.jflilil:::::Ti,l: ,, rr.ri1 ir ccritorii comunitari, parlidele politice, organizallile cetEtenilor
 ' \r Ir1r I1 t r,\l
ltL
,, ,1,ri\ r/^ if]\5r Dtsi-i!uR^Rt^ ALEcERILOR iN RCr[4iN
^
ffi,g;T"fll"jinff'r "aiionate,
arianrere porirjce si alianrere
electorare pot in cazul
',r', ,r I l,r rirjpectiva seclie de votare. La fel se procedeazapreventvd
,
t". r',1) Iilnute, detinute in baza unui mandai de areslare
53. DesfAFurarea votirii , tr tr r,,| llrrlor care suntin executarea uneipedepse privauve de libertate
ptardLr dtFprurie eleLto ale.
lr',Ltrl 1,, l)rvind desid$urarea votbrii 9i solulionarea sesiz;rlor sunt, de
1'3l#!iri-r'iil i"" I'lr ltriLl trrioitsicu cee prevazute de lege pentru alegede parlamentare.

**# ,.*l*#lgt***l-gl"' jff=::f i1''ir"^,:r

l; l, rl' i I ir(..r rczultatelor vot:rii

f +;jl"1r"{[".ilr:E;:ti5.ix3;yii lr
rr t,,r llrJiidorea sali unde se voteazd presedintele, in prezenla mem-
trl,riLrLrrrlccloral,electueazdoperaliuniiedenumdrareabuletinelorde
ffffi#:"+;;it*r",,,"rtrrT""j:H,:# v I ' r ,1,, ,r)|semnare a rezultatului vot6 i, regullle prevazute de lege in
I r v r I r . r,,rtrxior parlamenlare fiind aplicab le in mod corespunzator.
lrr1, r tl,,rrhderea urnelor qi numararea voturilor, pregedintele biroului
:".",**";rtf ruru#f ,+.:"",#idi::;::t:r;;:::i*s; ' l,r lI rl ir :n)ctiei de votare va incheia un proces-verbal, in 3 exemp aTe,
,r, ! rt r|11lrrczutatelevoi6rii. un exem plar al p rocesului-vefbal se afisea-
r;%Tj:if k;i:i"";
?::q#lt : *,;d"'run[i#;":1, ,r,,
vrl l)il,lasedlulbirou uielectora a I secliei de votale Doudexempla-
insolite de toate intampindrile 9i contestaliie
'r vrl tr1r rL,rr)lxiratunleelectoraleaebirouluielectoralalsecUeidevotare,
t),tri(::julu-verbal,
rgnru",:**l]siii"f""d,,iif 'T;'iJl;'ff :il:""ff fl:: ti
lr , lr ! l,, rl,) vot nule si cele contestate, precum 9r listele electorale utilizate

l:fl ".,if
,*;;*;;#r?f ,rl, rrr, ,, rf dosar sigilal gi gtampilat. ln cel mull24 de ore de la incheierea
,,,, rr r L r)rirLr este inaintat biroulul electoral judelean sau, dupd caz,
;*H1:#i;fl i:.iiiff "tli.::"#Tr t,r ,, n r
',f r.loral al sectoru ui municipiu ui Bucuregti de cAtre
preqedinte e

;;:": jrj!:*.i*:i.,:rr i';i:;$i r':J ::',:"';J;r s?lj:*l: r' r', r r r ,,1! l,)lal al secliel de votare, cu pazd inarmate, insolit, la cerere, de

;li,f :ii{"jiii:1,'""""ji1;: j*ll:*mli

rlll,! ril,r ri biroulul electoral respecliv.
.'
j#;:"""Iffi 'I r r ',1r| | velbale inlocmite de birourile electorale ale secliior de votare
'rI r ,n r rlirlc, insotite de toate intampindrile 9i contestaliile pdvitoare la

:u:*n:m, ;1,;i; -.;:::x I,i !lLrirr'()locloraLe aLe biroului eleclora al seclieide votare, sunt lrans-
""::L |1'1:l*;:"x1i;ffi:ili r,r,' r I rrljoarce electronice la biroulelectoral pentru secliile de votare din
'i,rr rrl,rr, t)ringija rnisiunior diplomatice sia consuiaielol, in cel mult24
r'';i*i,;,,j;i1iff tr,,,1,,1;r prmirea acestora. Exaclitatea datelor din aceste procese ver
iqLt".1,;rr;zuri;frilnlrli*:";: ',,
r' r '1,, tx)ffnnald lelefonic de cdtre presedintele sau locliitorul biroului
,l, t,,,r ttrjllru sectiile de votare din slrdindtate, care contrasemneaza I
r' r' 1,, r,, r documenteLe pdmiie. Procesele-verbale contrasemnale sunl

*ffiH**ffi
,r r ,1,, ri,rrnlralizarea rezu tatelor voldrii.
Ir 1, r r!ir de 24 de ore de la pr mirea dosarului, biroul e eclora judelean
,L ,I ti r ,:iv, a sectorului municipiulul BLrcure9ti irimite cate un exemplar
rl,u ULr li r(rces-verbal intocmit d e birour lee ectorale a e sectilordevotare
l , l , r ll,rh in a cdruirazd te lorialS isidesfdsoara adivtatea; birou|electo'
, iti.ri! l:diciiile de votare dln strdindtate transmite cete o cope, contra
., rri rL i ; stampiaie, a fecdrui proces-verbaliniocmit de blrourie eleclo'
i 1, .r,, i\ilii or de votare din sirdindlate, Tribunalului Bucure9u

55. Ahibuirea mandatetor
s*+t'*ts#x di*il#$ffi
,1"::*ltx#1il,"j:1".r:
tr'.Jtrdft##l*fitr*#;fiH,:tJ';i',,"ffi
yl*#-*ili*?; *#Hi"""ffi
*fir*.*jffiffi
***ffi
'lijlA
,r, rrl,,rlrlr rndependent cdruia iar
reveni cel putin un mandat i se
r
' I'r ll-,, r,,,r r ll ri rrqur mandat, tndiierentde cele mandate all rezultat din
' tl i I r f, ,l r:;r,, repadizarea celorlalte mandate se iace in continuare,
r" ,I r I',1,". rrr ,rirrrdidali independenli.
l'r L r I virl) l,'iftocmit potrivit legji, se semneazd
.. r'r ,1,,
de cate pregedinle
l,r llrl,rLrl r(josluta 9i de ceilalli membi ai Bjrou ul Electoral Central,
r,,1,"'{lr,,l{,rralosliniocrnit.Lipsasemn5turiunormembriaibirourllor
r',, rl'il,,r. rvllirbiltatea proces!lui-verbal si a alegerilor. Presedintele
,!r i,lr, ,, r,, r rrrrlivc e care au l^mpiedicat semnarea.
.y,,"";;:,, :,:TiJ;";;,,:.1;:i:::5:l: 'r
I I r,, r I l, r Ir rl Central inmaneazd candidatilor a egi un certifical consta
lrr r ti r r|rir proceselor-verbale de la toale birourile judelene, birourie
,,, L' rh, :rlrloarelor municip u ui BLlcuregti sau biroul e ectora pentru
r
, lr ",i" v,,liIrirlin sta ndtate, Biroul Electoral Cenlralincheie un proces
,' i L l || rvr I I i | ll lri:tliza rea voturilor si alribLrirea mandatelor.
llr,Lrll ,tr1{)r;rlCenlra pred d Autodtatil E lectorale Perma n ente dosarele
, ti ri r lf I lrrl, () oleclorale utilzate in cadrul secliilor de votare, indosariate
t',' I,l,,v,,llr)sipetipurideliste.
I rl rv,, 1,,nlogerile pentru pregedintele Romaniei, acestea Lrrmeaza
i#:f ,rs##iTir$ l, lu dFd ral acestei insltuti
 TITLUL VI. REFERENDUMUL ( .rpitolul al Il-lea. Tipuri de referendum

,. r' ' 'u,ll.1 .ie.onsau'd e a'ec.e sau sle a probenalol :tpJceree-

Capitolul I. No{iune ', ,' ,'r',, ll rt,5ldl i'e -tdLelor se d sling diverse lipurioe leferenoun oe
' " '

. Celalenir pol parlidoa ta exe,dlarea pJteni oe sLdr

fie dtrecl fre nrin t) t\)tit ttiluitl conpetentei discrelionare lesarc initiatorului rcferen-
Lnor reprezentanti. care. ooara dtesr. vor exedta purerea
::::]":..:"
rufiFre rr pe spama inhegutui popor penlru ir,drurarpa j*in lll'l',rorrdum obligatoriu - se organ zeaze ex oficlo' de indaia ce sunt
oezavuni"
sr peTlru a,vatoflttca avant4e,e celor doua "roi.
sisten e de guvernare s a,r;rscris llI llrtl],,, ) r lilii c pre;azute de lege gi de regula are caracter decizlonal;
'n consItut, atdtJ, de reqLl,le tradilronale dte Aemoc,itiei reo.ezeniatiu. llrt,'lollrlum facultativ - este prevdzut ca posibil de Constitulie' dar
unete nstrLmenle ale demo.ratie, direc,e _ ,efe,erdunu si "t
in,ltatv; ,1, t,r r l,, , ,) lliiurifeslarea expresa de voinla a uneiautoritali
puuurara. rrsremut de guvarnamant rezu,lal | ) l r rti,r,,/r(j/c/eprocluse
din d,alurared cclo,ooua se
numesie democratie semtdirect6. l(of[ll'rxlum decizional produce efecte juridice obligatorii:

, -lermelu, de relerendum ts,a.e originea In oreplu. ronat unde releren. rx'll rtiv ce care tinde ]a adoptarea unui aci normaUv;
dl.mul tgeru4ziJl, ve,bulJi rel"rarel desen nd o procedLra
dc cons.lkare nlD0 lr(iv celcare iinde la abrogarea unuiact normativ
drrectd a celSlenilor Lu p,tvire la o anum,la proorena,
,r acest fel ltin., te.rtr_ llnt0r';r(hrm consultaliv nu produce eiecte juridice obligatorii'
mara,oect/ a adoolau in problema supLsa consutta,,i.
Rele.erdumrl aoare t ) | trt\t tlt x il problemelar vizale 9i nodul de organizare
asuer ca Itld t.tstr.l.nenl dl democralie, dtecLe p ll!1"r,'rxlLrm nalional acel referendum organizat la nivelLl unui stal
n care aieoalori, rsi
expin a opin,a giadoprd o oecizie ir mod oireci lar, 't ,1rl,r ,,,rrr ,rL rrror ;tate feclerale, referitor la probleme care intereseaza
, ..^"^rr^stl, ]I::l:
";.,r" "f"iri,Jii
regremenrarea ndl,ondra. Leoca nr J.2000 prvrld organi ,,,1'' l vll,ilrl,r rlirtalelll;
zdrea oeslasu.a,ea reierpnoLmu,uy''t p,evedc ca ele.e.rdu-nul
naibnal lloluir(lllm local acel referendum organizat in unitelile admi
uursUrute rorn a si rrllocur de consLlla.e d euta
s, de exprtrnare a vo,ntet r11',lr,rl1v i,rrIrirle ale slatulu, refedtor la probleme care intereseaza

::l::'.1".-? q"f"t,tu' r9n-an (u priv"e la 'ev zu rea Cor'tituliei o.n,ie.e-a , ,,

'" I vrl rll1,, lt)(ialet'zl.
r-.eseo'ntetLt Homanie,. p,obten. de inlere< ndtrOr-a,
Fsre oe ase.neneJ
reglementat sl referenclurnul Jocal
Asoiata noiLn ioe ,efarendLm
- rnreDare de calre aLrlorilali. nLmaaoa.e
o
sia.eea oe pleb,s.rl desenndnd
.n scoprt
diari, op,rie ceraieni,oi in
prezenr. auestei noliuni tiesle alasard
o.onorar,. n"g"t,u" ial",ur"
pleb scrtuJ ,de i oe instrln ent popuiisl
"rr"
!i oe rdtura den agog..a.

lrJl\,,1. Of. nr.84 din 24 februarte 2oo0 \ tt\1 \ t\ acetluri canstttulonale, ap ci!.,p.372
 Capitolul al III-lea.
Functiile
reterendum ( .rpitolulal tV-lea.
ulu ilrl Regimul iuridic
.r I referendumului
rn Rominiat,,

Src[i te6

*Up#*****r**m
1, Sediulhldteriei si tipl.ti
de rc/erenlwn

, i ,i li 1:l jj;iJ*"j cuprinde rereriri ra insrftulia rererendumutui

in
, t..,, | (1 ): ,,Suveranjtatea nalionala apartine poporuluiroman,

,*tr#***tr***'iffi
, ,,., , tt ltr I ,,rganele sale reprezentati care
p':n aleget: Iioere.
',' l:,r /,'Lrr i! o'."ur
] (J) tit. d). -, on" ,."t".u,Iurrconsrjturle
,.,,.,,, .r,, ,,prin teqe oro (e reqremenredTa:
ruro,"norruLll'"" r...1 d r

., :,, ",r-,r,un
It ,t1t ..l,rL sedtntele Rom6njer.
duDa
::,i r Ii ",i I ;:;;il:';fi';':':ffi:il'"11ff'":i;iT""il',1,::*:
{J,. .Daca propunerea
.r,r..lrlr
]. ,, il este
I rrrliL, aprobat;,
de sLrsoerdare la pre.,ed:ntelu, -
tn cei mu
de Tlle se orga'llzeaza Ln
' 1 ,i nt , ,r t!1rtrL o.m,le,ea p,e"eoinL.h,,{
r,' Ill il rr. Crriea Corsriutronala
, a.e u,ndloarete atr;but,: I l
' lr ,,,r..r lr rL,spectarea procedufli Denh s' desfasurd;ea
" " ,,t '.' :l':"'. Lonrrn d rezurlarere au.",l'u9tn"t't''"u
t,., .rt,r ,J..: ..RevizJirea rConsri.L,re;_
..
rtr ,r' r ,1 t,rin referendum, orqjnizai in n.a.l este delrrtrva oLDa
' ",/ , r,,, , ri, "1 tLrJisau a o,oounu,,, o" ,"urli'"Jurt 30 de 7i,e oa ,a datd
I r,, . di"pozilitror rega,e citate
I
se conslala ca re fere ldlt.n
'''/ 'i ' r''lr' I, r,u,loruJu;(onstiluant. una d,1vF n,ooalitat,la
r ,,t,.,
d"
ut esle.

' ' ' ,lionale s: a'e rr toc (enl,a' inlre ,nslrlut,ifi .1;,r1:1'"'*r"
";;.,ir;;
pr'r nrvelJl de reslemenr"'"
ii ;, ;' I
u.o'o"r ou ii"ru+llo"ii,ir"'fu

"',,11IIi;i]]]li"td"anotrivitconstituliei,existdurmdtoarereripuriderere-
,r, r. ,.rnp de re{ereldurr
. ,..., r.'t'.1 ,r rn cazul suspendarii caracter deciztonat (pen.ru demterea
LLI
aupst ria de .r,"
tr, 'r' ',v /||ea constituliFir ?.o".ii
.ro .ele "r,L"",
e,rd,n consuJtdt,v rcu pnvr,p ra prob,ene
,,tri',t] "r,,{ereapresedintetuiRom6ntei). de ,n,o.es
rrrG IANLU,op,u-**..-...-.---

l\n , , Nat bnat tetet en.tun E^Etna rc.rr,

-;d;'"'Ji'6"1:r"aa^a'It'It']''Itt"D
"''|d'' ""'' G;
 lJti

RttLRLNDUMUT(Jr iN RoMAN
^
(l, ,rlltutionalitatea dispozitiilor legale ce reglementeazi
cvorumul de participare la referendum

'*ff$l#*iuqJ:*1i##;1*,itfr+,{.}t"i:}:;ffi cURTEA coNSTlTUTtoNALA A RoMANtEt

ani:n,r*fr a#iu:' jft :if ,:f Htrlljt{ii"ii#r r
Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013
ll t) vlre la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
Secliunea a.2_a. Reguli I r\tli pantru modificarea Sicompletarea Legii nr. 3/2000
gexerale piztiwl l)rlvind organizarea Si desfdsurarea referendumului
refercwlw%ul fiatiollal
lVI. Of. nr. 407 din 5 iulie 2013
_ exlEs _
51. Tipuri de referendum
\/,rliil ll, rir rrlzultatului referendumului depinde, potrivit dispozitiilor legii

u' .:*f
::ffi lil3:';lii,Jlx;J:llJ:; j:,::,:r lrq,, oe consu'are directd
n::: ;:,il?""i.luiroman
lrt !lrt, , ll,,, (lo nrdeplinirea cumulativa a doud conditii:
l
rttt r)fttitaare la numAtulminim de ceatenicare trebuie sd oani-
- "-"1,r:;"J#,J
revizuirea Constifu
tiei; cu privire ia-: ,,t . !,' t, t h tm ppnt ru ca acesl d s; tE vatabl ni
t, t t|

_ ff,il j!ffiT",ffff Li ro,anr"i; L1 rhrrit privitaare la numA de voturi valabil expimate, care cleter-
tIl1t,I t t,, tll,thI Eferendumulut.
l\rr,t rxrtdilie este cansacratd de aft. 5 alin. (2) cln Legea nL 3/2000,
52. participarea la referendurn t,ltl l \ t1|ti.l,,Referendumul este valabil dace h acesta patticipd cel putin
ltttt lttlt) l,lt$ unul djn numArul persoanelor insctise in listele eleclarcle

N'\rt rlglementare prevede cd ,,Referendumul este valabjl dacd ta

tt t
;*i*.'l*fi1i-t*:.lifl $;:u1,:,1+lli#i j*:lp '
I'lt1 |
Lt
ttlt) l)cnnanente.
I lit)ipa cel putin 30o% din nunArul persaanelar

t t'txhlrt ce trebuie indeplinifi pentru valditatea referendunului este

inscise in llstele

53. Valabititatea ref erendumufu

,t t\\t:,,l l lt ru toate tipuile de rcfercndum, aft.5 alin. (2) din Legea
i rt | .'t)t )o ittpunand intrunirea unui anunit prag de paiicipare rapaftat la
trl|,ltttl t\)tsaanelor inscise in listele electorale permanente,
/\ thr|r urldilie referitaare la majoitatea votuilor valabil exprimate
tLrtt tht it:;etnenea, a reglementarc unitard, dend expresie siexiaentei
,$:,:ffi jifi:ir tt,t\, '.
fr *J*,:*i"]F#*f-#Li: ',tltliviatii sub aspect'ul rczultatului votului. Astfel, aceea$i salutie
i , /r' i;r/rvr/ so /egisegte i, cazul rcferendumului pivin(j revizuirea Cansti

'#llff litlr t tl t' )ft)rendumului pentru demiterea Presedintelui Ramaniel al refe-

t'rr hl tlui cu privirc la prableme de interes nalional si al refercndunului
t" I rtrhj. patrivit ad.7 alin. (2), aft. 10, aft.12 atin. (2) si, respectiv,
)tl l l l|t. (2) (!in Legea nr. 3/20A0, rezultatul se stabileste in func e cle
t't.ttrl.ltltt votuilorvalabil expimate pe intreaga lard sau, dupe caz, la
t | | I t I tt!iitii administrativleritoiale.
t'1 t
I \ t1:it dedusd controluluide constitulionalitate introduce
un element
lrl 6ryw venEe coe rnl '

nat/onat referendums
Slldy on referendum _ D|at Summary th' trtrttate sub aspectul conditiilor de validitate a refercndunului. sta
Reporr relating lo ltltlrl t 1 Rezultatul referendunului este validat daca optiLnite valabil
',,jrnr.lt) teprezintd cel pulin 25% din cei inscrisi pe listele eleclorale
 !r lll |lll NJ)lrMLrl

I (L1irv1Ul juRtDlc,\L RLI.L&ENDUMULIIt

iN RoA4,\Nt,\ l2r
ltth.t ttnnare, reglementarca sau nodificarea
f##Ei[##,Hrntrn" \t,t, t,,ttatctumutui este de compete4Ld
.t '-.t r l, td, et in.lrcplatt. pohvh an. ZS
atin.
contljtiitar
e\tusiva u,"giri,o)ii,
131 1,1.611;1n
pivincl vali(la-
iii2i
gor"tj,r; i)
,, t ', tttpzp arganizarca si a"sust rarea $ii teg; ;;;";;:;:;i;;si;t
h |,t t I I xI t de cansullarc paputare.
l) ,".ed Culteaapre^idzacA vd.iantd de tegtemen€,q a c\orltmulur

f*rwr;*i,e,gr* '
tt ,pJtp ateaso de tegiutat pnn bgea
t .r

.. t t'..t.orutut.
t,t'r"
1n
r,.ttt,t + dsiS:tto. o reprczentaivtat; supusa cantrctr,tut de cons;I;-
'

nuticicnb
t., t.t.taDtete taia care rc{lecta vo,ntd papulara. dF i"nr" i'riiii,i
aslet ,ncat suiirai;-
ca4sa.rata ta an. 2 dn Consttutie sa nu tio atect)ti
,n
l,,,1,,t d-dusa con,ralulut rcgtemen!ea/a. sub anpeclul

ttg*a,xarwtrw
\.n,r conditiilot de
,1, pe hngd mic$orarea c\,orulutut de nant;:.
-i -lelctendumului.
I r, ,tt ,tu"i, st condilia patnvit careD re,.utlaut reterenclunutLt iite
\ tr t,'t 1r d opttunilc valabit e\pnndlp teprczn@ .el puin
tt) tti.t pc Istete elFctoBte pe4nanen@... pnn
ZC.. aii *i
1t,\,n t t).htmstut FsLe u,."rul.
necesard nttu4tpa dcestor aoua conali
puruu ,"iiorio
niniiioii
"-.t , " topreziota uh mod dc secLt,zarc a reprezentdttv ;tti tohjttt, t^
, l, t t h tm cte nalutu s; satisfac. $i.aadhile ;m;;;;;r;';;;;,r';;;r;;
, th r)ra a A)tii Constttutionatc

rM-#-M , 1:,4..,
^ r.,td ,.olu!.ie tegistat;d rcspect. si Recomanddtite
Camis,ei de td
u.\ d:l ta!lu!9a. in Rapafut aclapt.t ta cea de-. 64-a se;,;n;
:,:
t,t..tt !,t11
tvetlpta. 2t-.22 octambie 2005t. rcleitor ta..R.lenrauiii
t tr'\,1 .|..t -
Analtza rcqlcmanErilot ju1dicc din src,ele eurcpenp..cu
i
a' t vr\tnnut oe pantctpdre s_a relnd ot*jrc
ce ..cele nai nuhe nlate nu otc,,).]
't . t.'t,'m pet,hu a val;dd rczuhalut unu .elerendum. tn i, ii,i
r
''
lrrl,/ orlcl; scesla po ale inbra.a doLtb formF. ""ri
t,t
.:.?fu-1de
aprcbate rr.a._ esle vatbo oespte "r",";;;';;;;;:;
mdjontdtc) I I LJn
t v trru op aprooate este coosictptdt prctezbl trnuirvorum
t. de aani,aatc
'i :r:rcrtlta a grave probtem". Adtersdit praieclutui pi,or.nL, to
t, tt)line, chiar daca acestia sunt in mino etein i.arart

#Wffi
"i"gali;il;iirZii
l.\j asenenea, in Liniite directaare ale Conisieide
la Venetia Codu!
'
l, lr )c practici in naterie de referenalum _
s-a stabitit reconanaaii i
.
.,' bord di<pazr,i cu pnvrc ta t equ e apti^a!.
i"ii,",n
1.

t:.1".1\t p<pl;cat:v dl a, ctuid$i.la-umFnt. "roru.urtor.

s-a rcttnut: ,,Aotunutde Dani-
it ,rt tpraqujmtntmt
arc (d rF/utat tdplutca este in tntcresut aDoz.nhl;l
d"cat sa tateze impoLnva . dat st ea..i1tcua ,?.
'''1\, .,:::::1:?:!!!!
t\ot jdu tmpunetad punc.tului de vederc al unet
minorit ,h nu este
t.t t itt -dnlas pen|u o dema^,dtie. in ptus,
.l este lo ,ne tontanta h)s,h-
,rt :t t )rptoe pantctparc in fald uneiopoztt blabe.
 122
vr r{tII/{tNDLJtvtUJ
I ]]L IMLJL IURIDJcAL REFERENDUMULUI iN RoMANIA 123

l'[,4(l|lri|r l]acd ParlamentuJ nu lrimite punciul de ve(lere in termen,

llrl'rtrll rIr|rrxnile decretul pentru organizarea refetendumului, procedura

e{S-ffiiwg#-i,,r,M
1l,r ,,ll,,11| |,i corrsiderendu-se indeplinit6.
'
11,,1,' rl{)r lir obtectul referendumului legea stabileste urmdtoarele reguii:
,r) lI t irI Lrl referendumului populatia poate fi consultatd cu privire ia una
r,ri Lr rrI ri!lte probleme de interes nalionai sau local, dupd caz, precum
vl ,r lr rvlI r lrl revizuirea Constituijer sau la o probleme de interes national 9i
Secfiunea a 3_a. ,r I rrl,l)rirr (kr fteres local, pe buletine de vol separale .
Organizalea
,i desfiguralea l,)l,r,l) rNrole care nu pol fisupuse revizuiriinu pot face obtectu referen-
referendumului
'I ll1riLr iUrftim ca, potrivit art. 152atin.(1)9i (2)din Constitulie,,,(1)dis-
51. Stabilirea obiectului t|,r lll,r llr i.,of tei Constituiii privind caracterul national, independent, unitar
fi a datei refer€ndurnului ri ir,lv,,llr rl statului romen, forma republicand de guverndmant, integfl-
l,il,i,r lrirlloriuiui, rndependenla justiliei, pluralismul politic 9i limba oficiata nu
Itr,l l,,rrr rt)ectul revizuirii. (2) De asemenea, nicio revizuire nu poate fi
:::ilf11*iit#1i,l!,"'*",,;;:?"::tj#,;t .;?:3,'t ::e:j:,,.r* l,r, ril,l ,I r)ir are ca rezullat suprimarea drepturilor si a libeftdtilor fundamen
r,r{..,,,,l,, rtor sdL a ga.antiitor acesb;d.
(irxlrt)otenta exclusiva a Presedintelui Romaniei in determinarea
I'fi)l)lcmelor de interes national ce se supun referendumului

Curtea Constitu$onale a Romaniei

Decizia nr.567 din 11 iulie 2006
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind
organizarea gi desfisurarea referendumului
M. Of. nr. 613 din 14 iulie 2006
- exlras -
I )1, (illrl exceptiei de neconstitulionalitate il constituie prevederile
,Ul l;r rhn. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfesLrrarea
r,
'h,r,rx[]mului, publicatd in l\,4onitorul Oficial al Romaniei, Partea l, nr. 84
'l ri ;'4 hlnuarie 2000, care prevad:
/\tl 12 alin. (1): ,,Sunt cansiderate prablene de interes natianal in
/\ A(laplarea unarmesui privind rcfarna gi strctegia ecanamic' aEtii
lt A(loplarea unor decizii politice deasebite cu pivire ta:
,l i)alitlulgeneralal proptietdtii publice si private;
lr) trqanizarea administnliei publice locale, a tetitotiului, precum Fi
1,\tlttrI lrc'neral privind autonomia localA;
, \ . o rnizdred gpneela d nvAlbm;ntutut
tl) :lructura sistemului nalional de apdrare, organizarea armatei, parti
I tttrttltt loielor armate la unele openliuni intemalionale;
 121
V], RTI]:AENDUMUI
,,::":i:J7i:,i,:i::::;" : ;";t::;:,: * - ""'e,n @
: ; ; ::ir :* :::r: :; : #)!f{io!|,!"?i!;, "
i': :tV z
'fy"iW;':i:!i,fi't:Az'ri3:;:!;i:;ii;ig
re[r*i:t5y*:,rre;-ii-"r",,,;rm
w[t'r,t#f;;{trrtr*
i:ii! ifr"ii!{;:,! r t"::*i n ::fl"; :,:",i:;, :;:i::;, :
,:"ij
3
;i:n:,":,f;#i*:r,::x!#:::;':i,:;:ji;i!!"'"niJ
,"ii|r:i{ii:ti::!,":;:, :;;;:; !: ::ii:,7:"::;re
:; ni:iii;ii i:,::,f- s';::;:;; "': ;:.?:,i:!f !i;:::,!z:;;
rr;sil{i;r{:[ii{i#ri{i:iftirjgt:*i!
i;i#!::ii;,#f;ii,*:,;;tr;#:irj^"_"i:t;,;;i,*2;:;
f:,;IW::;,,tr:::#"n::,z:;:;::;,:l:.:;mXi:,j,";
r;:i,:il:m;i:ii*::#:l:i!f!i:'ili":'";;!:t:::
ftrrl*"e;r;:,t";::,r:[r,lxrrrf*",,,":rn
I III]IMUI.IURIDIC AL RIIIRfNDUMULUI I.N ROMANI 125
n a lion a t e,,p
l\tttt|tl tu)est drept exclusiv al Presedintelui ili gdsegte supoftul in
"
tttt\\,/tltib constitutianale ale art. 80 rcferitor Ia ,,Rolul Prcgedintelui", ale
trt . Lttin (1), potrivit cdruia ,Suveranitatea nalionalSl apa4ine poporului
tr|r'l|. cate o exercit\ pin organele sale reprczentative, [...], precum $i
trtr rftr.ndum", ale aft. 81 alin. (1) refeitat la legilimitatea electarald
t, tllt1 | Prcsetlintelui Romeniei cu legitimarea Palamentului Si ale aft. 1
rt l l1), care stab/e.tle cd ,,Statul se aryanizeazA pofivit pincipiului
, t\)ttrtltoi si echilibrului puteilor- legislativd, executivd 9i judecdto-
t t', r t :i i n cad rul demacra[ie i constitulion ale".
tlll)iliea prin leqe a problenelor de interes nalional reprezina un
, tr,tlc al Palamentului in exercitarea at'ibutiilor exclusive ce-i sunt
t th' k) prin Constitulie Pre$eclintelui 9i, ca atare, o nesocatire a pinci-
ttrthl ::cparaliei $i echilibrului puterilat in cadrul democ6tiei cansti-
l\tlvcdetile atl. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 nu sunt sustinute nici
thl tll:t)ozitiile art.73 alin. (3) lit. d) din Constitutie, potivit cerora pin lege
,r /ril,rii;j se reglementeazd ,,arganizarea 9i desfA7urcrea referenclu'
r|tlrt bxtul arc in vederc stabilirca pin lege a unormAsuriteh'
):nlrucat
tt\t), lnocedunle, necesate ln pracesul de cansultare a poparului pe
t 1th )t t tlerendumului.
l\)t
t
nt cansidercntele expuse, Curlea constatd cd prevederile at1. 12
tlh ( 1) din Legea nr. 3/2A0A pivind organizarca gidesfd$urarea referen'
h|t thti, in redactarea criticafi de Avacatul Poporului, liniteaze, in mod
t, I xrlificat, preroqativele constitutionale ale Prcgedintelui Romaniei in
a Dr.o e. ,) t':;l tloneniu si, ca atare, sunt neconstifutionale.
I
i.'. ( )rganizarea re{erendumului
-iard se intocmesc, se tipblesc 9i se
lrrtole electorale permanente din
lr r
'
Lr rispozitia blroudlor electorale ale secliilor de votare conform preve-
,,r l,,r I cg i nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Canrerei Deputa
I r l)rocum si pentru organizarea s funclionarea Autorjtdlii Electorale Per-
,,i
' 'r1r
Ir,!rlr) cu modiflcdrile 9i completdrile ulterioare. La seclile de votare
Uir.,irte in strdindtate se utilizeazd numaj liste electomle suplimenlare
\l)lirrea in 1ar5 se desfSgoard in secliie de votare organlzale conform
t rt.20812A15, cu modificarile gi compieidrile uterioare. Pana ce mai
',r..rLr
rLr 5 zile inainle de data voterii, primarii 9i Autoritatea Eleclora 6
!, riirrrentd aduc la cunogtinld publicd delimitarea si numerotarea seclilor
pdn Loljoa
' '! v,)tirre, precum 9i sediile acestora. in condiliie stab lite
r l,l)ll/2015 cu modificdrile 9i completdrlle ulterioare.
lr riol mult 15 zile de la data stabiliril referendumului national, po li\rl{lii
r , r fr c d plomatice, oficiile consulare, secliile consulare si institutok) cllllrl
-
rale din slrdinetate [/ isleru I Afacerilor Externe organizeazd secliide votare
in
pentrLr alegatorii care se aflS in straindtate in ziua votarii. in acelasi termen
Ministerul Afacerilor Externe poate oTganlza, cu acordu autoritelilor sirdine,
alie secliide votare in afara secl ilorde votare mentronate. La referendurnul
naliona, activitdlile de coordonare a pregdtirii si organizdrii procesu ui de
votare in straindtate sunl asigLrrate de c6tre b roul electoral pentru secliile
de votare din str5indtate, cu sprijinul logistic al MinisieruluiAiacerrlor Exter
ne. organizarea gidesfdqurarea referendumuluinalronal, in cel mult
'Penlru
5 zile de la data aduceri la cunostinld publicd a dalei acestuia, se constituie
Biroul Eiectoral Central, birouri electorale de crcumscriplre ale judelelor,
biroul electoral de circumscriplie a municipiului Bucureqti 9i oficii e eclorale
ale sectoarelor municipiului Bucuregti Fl brrou e ectoral pentru secllile de
votare din strdindtate, iar cu 3 zile inaintea dateivolari se consttuie birourl
electorale ale secl ilor de votare.
Bkoul Electoral Central este alcatuit din 7 judecdtor ai lnaliei Curti de
Casalie giJustilie, dintre care unulva indeplini funclia de presedinte precum
si din cate un deleqat al fiecarul partid polilic reprezental in Parlament. De-
semnarea celor 7 judecalori se va face in-ce mu t 3 zie de la dala stabiliri
zilei referendumului de cdtre pregedintele lnalie Cu4ide Casale giJusilie,
prin tragere la so(i, de pe o isld cuprinzand iolijudecatodiin exercliu ai
Cu4ii. Preged ntele Biroului ElectoraL Central este aes p n voi secret de
catre membrii acestuia in cel mu t 24 de ore de la desemnare.
Brrourile eeciorale de c rcumscriplie alejudelelorgia mLrniciplului Bucu-
re$ti, biroul electoral pentru secliile de votare din strAindtate, ofic ile electo-
rale ale sectoarelor municipiului BLrcLrreqti 9i birourie electora e ale secliilor
de votare din lara se compun dintr-un pre9edinte 9i cel muLt 6 delegalr ai
partidelor politice paramentare $i ai organzaliilor cetdlenllor apa4inand
minorild,lilor nalionale cu grup parlamentar propriu in ambele camere a e
ParlamentuLLri. Tragerea la so4 pentru pregedinlil birourlor electorale de
c rcumscriplie ale judelelor Fr al municipiulu Bucureili, ar ofic ior electorale
alesectoarelormunicipiuluiBucuregtigipentrupregedintelebirouluielectoral
pentru sectlile devotare din strS nSlatese face de pe o ist6 care va cuprinde,
inurmbtoareaordine:judecato,procurori,precumgiallijurigtidinjude!sau
din municipiul Bucuregli care fac pa.te din Corpul expertrlor eectorali. Tra-
gerea la so4i pentru preledinlii birourilor eleciorale a e secliilor de votare se
facedin cad ru I Co rpu lur expertilor electorali, prioritate avand ceicu domiciliu
in circumscr ptia pentru care se face traqerea la sorti.
Birourile eecto€le ae secliior de volare din strdinSlate se compLrn
dintr un preqedinte 9 cel mu t 6 delegali ai partide or politice parlamentare 9i
ai oQanizaliilor cetdlenilor minoriiSlilor nationale cu grup parlamenta_r pro-
priu in ambele camere ale Parlamentului. Presedint i birourilor eleclo le ale
ra
secliilor de votare din sirdinSlale sunt desemnali de cdtre presedintele
4 Rrcll\luL tLrllDlc '\l RLILI{fNDllMLrlLll iN lLoI\ANlr\
birolrluielectoral pentru secliile de votare din straindtate pane cel mait6ziu
cu 5 zile inaintea datei refer;ndumului nalional, din rendulexpedllor eecto-
r-h oroD-li de l\,4,n (Ielu Arace"'o'Exlelna Conpeta ea birou ioreleclo-
,are.,le secti lor oe votdre oir st a,natate cL oe egalii parrdelor polilicp parla'
narLare si a o.qJrizalrilo ueLalpnilo n'ro'tatlol lat'onale^r gluopafla
nonta- proprru i1 a'noee ca'nFrp dle PallarrentJlJl <e dLe cu apLlcarea
u prevederilor din Legea nr' 208/2015, cu modilicdrile 9i
"orusprnrato"r"
completArile u terloare."
referendum
54. Campania Pentru
Campania pentru referendum incepe la data adlrcedi la cunostinlb
oublicA a datei referendumului.
' in campania pentru referendum partidele politice 9i cetalenii au dreplul
sd is exp;ime op,nrrle i" noo loersl 'ara n'cio oisdi'nlndrF ornmtng'ri
pr.n adJnai pJblce s orln r'ioace oe i,lfor,llare i' Tasd
55. Deslisurarea ielerendumului
Scrutinul se va deschide la ora 7,00 si se va inchela la ora 23,00
C. u=n
'unt
crera.' sa se p'oaulLe p-:r ' DA sau NU dsJpra prob enei
sJolrse reTerenciLnJlu,. Pallc.parll-l a rele-e'lour lsi v€ etor'na volrLd l
'
_u41ai
nod i.o vidJa r'ltr-o uaorla rL,lrsa aplicand starrp;ld Voldt i1 -nJl
o;^L e cele doLd pat ate are bJlel nu L da voL co-espur'/ttor ool'-n l sa
e
sau invalidiiate'
PenlIu persoanele netranspoftabiLe din cauzA de boala
la cererea celor aflaliin aceastS situalie sau la cererea organelor de con-
ducere ale lnslituliilor sanitare sau de ocrotiri sociale, in care cei netrans
Dorlaoili se a',a'iLerrati prcsecli"lLere brouu eleLlord al secli'l dF vola e
desemnea2a din cadrul b,rouru r n lLna dp IrFnori udre se deplasedz; J
o umd speciala 9i cu materialul necesar votArii la locul Lrnde se afla cel in
cauzd, Pentru a se efectua votarea.
S6. Stabilirea rezultat€lor relerendu ului
Dupa inchiclerea votarii presed inte e biroulu i electoral al secliei de voiare
va oroueoa la dnJlarea buleline'or dp vot 1e:nlrebJi'lLdte si la desLl_id' ea
n prazenla merb-io' broJ'u s dJpi Lal a persoanoror acrFditdlF
-rnclor,
sd asisie la refer;ndum. PresedinteLe va citi cu voce iare, la deschiderea
fiecdrui bu etin, rdspunsul voiat 9l va areta buletinul de vot celor prezenli
se
DJDa inchere'ea nJrrcrir ivolLlilor se vd llchea Ln oroLe(-ve bdlcara
i-rneara de p'es"oi.Le .i uail"lh nFn b i a bitouru :i 5e l.d I ea/d n
cal
mult 24 de ore. biroului e ectoralde circumscriptie
r2E
Pentru coTisemnarea rezultatelor reierendumului national se intocmesc
procese-verbale ale cdror modele sunt prevAzute de lege. Procesul vebal
pentru consemnarea rezultalului reierendumului, insotit de bu etinele de vot
nule si cele contestale, de contestaliib formu ate, de listee eeclora e per,
manente si de listele eleclorale suplimentare comp etate la sectia de volare,
va fiinaintat biroului electoral ieraftic superior de catre presedinlele biroulur
electoral al secliei de votare, insolit de 2 membri ai brroului, stabiiti prin
tragere la so4i, 9i de pazd rnilitare. in cazul reierencl!mu ui national,
procesele-vebale inlocmlte de birourile electorale ale secttilor de votare d n
sirbin6tate, insoiite de loate intampindriLe si contestat ile prviloare la
operatiunile electorale ale biroului elecloral al sectiei de volare, sunt trans-
mise prin miloace electroni6e la biroul electoral pentru sectrile de votare din
strdinatate, prin grija reprezentanlelor dip omatice, in ce mu t 24 de ore de
la primirea acestora. Exaciilatea datelor din aceste procese-vebale este
confirmatd de cbtre preqedintele biroului electora pentru sectile de votare
din straindtate, care consemneaza 9l gtampieazd documentele primite.
Procesele verbale contrasemnale sunt utilizate in centralizarea rezu tatu ui
votarii. Procesele-verbale intocm te de birolrrile eiectorale judelene, de
birouleleclora al mun cipiului Bucuregti, de oficiile electorale ale sectoarelor
municiprului Bucuresti si de birou electoral pentru secttile de votare din
slrdindtate, insolite de toate procesele-verbale ale sectiior de votare din
subord ne, impreuna cu listele electora e permanente 9i lisiele e ectorale
suplimenlare ulilizate, p recu m s de contestatii e nerezo vate, vor fi in aintate
Biroului Electoral Central. Biroul Eleclora Central va transmite lstele
electorale permanente, respectrv listele electorale suplimentare utrlizaie in
cadrul sectiilor de votare AutorrtSlii EecloTale Permanente. La sesizarea
persoaneor interesate, fAcuta in cel mult 15 zie de la data constatdriivala-
bilitdt i referendumului nalional 9i insolite de probele pe care se intemeiazb,
Autoritatea Eleclorala PermanentA vedfic6 lisiele e ectorale permanente si
iistele electorale slrplimentare uiilizate in cadru sectiilor de votare la care se
referd sesizarea, in vederea descoperirii cazurilorin care o persoane a voiat
'ara a avea drepr de vol sdL d volal de .nai n u,le ori. in qirua_a tn 'l e
Autoritatea ElectoralA Permanente va constata existenta unor persoane
care au votai fArb a avea drepl de vot sau si-au exercitat votul de rna multe
ori, va sesiza organee de urmarire penald in vederea aplicar i prevederilor
art. 387 din Codul penal.
Rezullalee refare-d,rn rlu. se slabilF5L oupa cLr Jtnea/a
a) in cazul referendumului pentru revizuirea Constiluliei:
'Rezultaiu
referendumului se stabilegte ln functie de majoritaiea voturior valabil
exprimaie [...]" lart.7 aln (2)dln Legea nr.3/200011
b) in cazul referendumulu pentru demiterea Presed ntelui: ,Dem terea
Pregedintelui Ronaniei este aprobat; daca, in urma desfasurdrir referen-
4 RICr\11]L JURllr C ,^r (r,rFRri.rD(rMLrLUr ii\ Ro\1,\NLA r29
dumulul, propunerea a intrunit rnajoritalea voturilor valabl exprimate"
(aft. 10 din acelasiact normatlv);
c) in cazul reierendumulul pe probeme de interes nalonal: 'Cetdteni
sunt chemali sa se pronunle 1...1, decizand cu majoritatea voturilor valabi
exprimate".
Rezu tatele centralizaie la n vel national de catre Blroul Electoral Central,
cuprinzend numaru votu rilor vala bil exprimale pentru fiecare rdspuns de pe
blrieunuL de vol sl numSrulvoturilor nule, se inainteazd, cu pazd mllitare, la
Curlea Constiiulionald, in lermen de 24 de ore de la incheierea centra izdril.
Sec[itrnea a 4-n, Rolul Cutlii Collstitu[io1lale
in cadrul p ro cedwii referet1.lllttlului
Cuftea Constitu{iona 6 vegheazd la respeclaTea procedurii pentru orga-
niTarea si clesfdsurarea teferendumului si confrmd rezuliaiele aceslu a
currea a staiuat, cu prvire la atribulla sa de a veghea la respectarea
procedurii pentru organizarea 9i desldlurarea referendumului, ca "prin
aceasta formuLare generalS, Conslilulia recunoasle dreplul Curlii de a
soluliona actiuni specifice contenclosllLui constitulional 9i, de pe aceasta
pozille, de a rezolva cererile sau sesizdrile care privesc eventualele abatei
de la regulile gi procedurile referendare. Nu este ins6 mai pLrlin adevaral c6
in sfera dreptului ce ii este conferit pdn Constitulie de <a veghear la res
pectarea procedurllor de organizare gi desfegurare a referendumLllui intra sl
posibiiitatea Cu4lide a se autosesza atuncicand constata in nrod directsau
cand are infomalii (de la celdlenl, din presd, de la organizatil neguveTna-
mentale etc.) in legaturd cu nerespectarea acestor reguli 9i procedud
Aceastd posibi itate este indisolubll legatd de^exercitarea atribuJiior Cu4ii de
<canfimare, a rczull.alelor referendumului. ln cazul constalAri! unor fraude
care pun sub semnul lndoielii corectitud nea rezultatu ui referendumului
Curlea nu confirmd aceste rezultate. Semnificatia neconfrmdrii care este
un act ju dic cu conseclnle grave, este aceea a constatarli nulitdl i referen'
dumuluinalional'trl.
Cuirea ConsUtutlonale confirmi rezuliatele referendumului prin hotd'
rare, adopta€ cu votul a doud treimi din numdrul judecetodlor' Legea de
revizulre a Constitullel sau dupd caz, mesura demiteriidin flrnclie a Pre$e-
dintelui Romaniei intr6 in vigoare la data publicerii in l\,4onitoru Oficial a!
Romanie Paa(ea l, a hotarariiCu4iiConstitulionale de conf rmare a rezulta-
telor referendumuLui.
Cufrea Constjtullonale publice rezultatul referendumului in IVonitorul
Ofcial al Romaniei, Partea i, giin presd.
De /i"n.-0 oo9 tv ot r' .,/ d ' lq1. 'ooq
 ! Rf(i]]!1I]L URLD t] AL Ii.LIiL]RINDL] 'lUIUI JN ROMANIA t3l
130

Cutii Constitulionale de a veghea la respectarea consultativ presupune, printre aftele, 9i vetificarea constitufiona'
comDetenta
*srnizarea si desr5surarea referendumului fite i actelo; normative emise in vederea organizdrii refercndumului
;;;;;;ii;";il sai cele prin care se sfabrJesc norfie cu caracter procedural de
emise otganiza;e -si desfesurare a acesfuia, in masura in care solulionarea
Controlul de constitutionalitate al actelor normative
prin care nu inte in at butiile birouilot eleclorale sau ale
ln u"deta" otqanit6tii referendumuluisau cele coTt
ri Jiir.t" nol,n" "u caracter proceduralde organizare 9i "taliitit
instantet;r iudeci:torcsti. CLnca Cooshtulonala n'd pranunlal in a' esL
desfegurare a acestuia s"ns pin Hotararpa nr. 1 dtn 15 oclombiP 2003 puDtt^d'a tn Maniolul
Oficial al Ronaniei, Paftea I, nr.728 din 17 octombie 2003.
Hotirarea nr. 33 din 26 noiembrie 2009 Ca atare, Curtea Canstitutional'este campetentd, pativit art 146lit i)
asuDra contestatiei privind nerespectarea
procedurii din Canstitule, se solulioneze prezenta cantestalie, astfel cun a fost
l.i1ru oroanitarea si desfirsurarea relerendumului farnubfi.
iationat ionsultativ ain data de 22 noiembrie 2009
Stabilirea desfiFurerii relerendumului nalional
M. ot, nr' 918 din 29 decembrie 2009 privind revizuirea Constitutieiin doud zile, in loc
de o singuri zi. Regimril ordonanlelor de urgenF
de
Cr.rlea ConslilLlionala a fosl spsilata cu uontestalia Jorrnulala
p,"o-"i"tii"..p'o o"to.'rlia ii de Aqent a de lvlo,trlorzare d Presej-asuora Hotdrarea nr. I din 15 octombrie 2003
pentru o,!aniture" 9i desfS$u€rea referendu- asupra contestatiei referitoare la respectarea procedurii
Liliii'itl""i
""L"pl"iir'iipr"""a"tii ain aia de 2l noiernbne ?99?:"lltr3l"*3 pentru organizarea gi desfaqurarea referendumului national
il:;;i;U&;#;i;i iJerendun naliorat publ'caL??i1 ::lil:i'."i9^0^:
prii o""'"r,, nr' so7
"J""Jt,tiv .crrn
IVoriro olic al Lrr
Privind revizuirea Constituliei
p"iiir"Ji!:.,""ir"i"""t", M. Of. nr' 728 din'17 octombrie 2003
liiominiei, p"rte" t, nt 714 din 22 octombrie 2009
"' ' Ar" neiaft pe dispoziliile at1 146lit i) din Constitulie' Curtea Constitulionala a fost sesizata cu conteslatia formulaid de
C"ri""iii"
ii'ii)i11 ii teaea nr' 4rtss2 piind aftJanlzatea
',"\7 c'ii
"i-*.
""l"
l csea
si tun'Lia'
J 2a0a
Padidul Romania Mare asupra respectdrii procedulii pentru organizarea
Cirturit,";aie $i dE an 45 dxa tlt d'n si desfAsurarea referendumulul national pfi vind reviz!irea Constitutiei,
oivind oroantTdrca siclenlosurcrca teleFndumului a ta'l tnrpqtstra@ta astfel cum este reglementatd prin Ordonanla de urgentd a Guvernu|ri
art
Tri*Zir",;*iia" ta daia de 23 naipnbtip 20ag si to!ncaza oDtectul nr. 92 din 9 octomb;ie 2003, conteslalie intemeiata pe dispoziliile 144

Dosarul ui nt. 8 1 05 1 /2009 .it o) din ColstilLlie, coroborate uu cele ale a.l '2 a'ln r1) din Leqea
"" ni"iiit""iti" ir.uhfi, autoii acesteia salicitb Culii canstitu- n,.A7tBg2 ptiv.nd otgalvarea sr fu.lcLonarea CJrli, Conslilulionale
republicate.
'
"
i ."ia nnut"re D""retul Pregedintelui Raneniei nr' 15a7 din 22 actom' Contestatia a fost inreglstrata la Cuftea Constitulionala la data de 13
n,i. zlloi iii'i,qu^rdtea unuirefercndum nahonat pubtiLdt in Mani' ociombrie 2d03, formand obiectul Dosarului nr' 456G/2003 si ea cuprin
i"i,tZiii,"t
'"' ").-i
at aorln;ei, Patted I /14 dn 22 o( rcmrlP 2409: de, ln esentd, urm5toarele sustineri:
iii.",irittut le refercndunului natianal cansultativ desfa$urat 1. Potrivit prevederilor art. 144 lit g) din Constitulie, Cudea Constitu-
in data de 22 noiembie 2009 [] tionald are atributia sd veqheze la respeclarea procedLlrii pentru orga
" 'EJriiniiu
ioip"t"rla sa ae'a solutiana prczenta cantestalie' curlea ;izarea gi desfapurarea referendumului, iar potrivit ad 3 aljn (1) din
cA se impun anumtte prectzart: Leaea nl.4/ tlgg2, repJb.icala. uorpelelta C,lrl'i este cea s.ab lil; pli'
""-"iiuin
abseNA
i. iea n. il din constitutie, curtea constitu.tionald "ve' Co;snLu.re. CJrtea fi nd s rgLra rndreot,rL ta sa hotdrasca asupra ' on-
ia r*pectatea irccedurii pentru organizarca 9i desfelurarea pelenteisale, in cazurile expres 9ilimitativ prevAzutein ad 144 din Legea
"nli)
-relerendumului
si confima rezultatele acestuia' ' In intelesul pteve- funclamenialS. Avand l
in veclere ce, in lemeiul art alin (1) din Legea
'i"iii
i"iiitt ti;*t" men.tionate solutionarea conteslaliilor cate nr.47l1992, republicate, Curtea este Llnica autoritate dejurisdictie consti-
,irt uar"""ti curtii constitutionale cu pivire la respectarea..pro', tulionald si {inand seama de prevederlle alin (3) al aceluiaqi articol,
;eduii pentu organizarea 9i desldsuftrea rcferenclufiulut nattonat
132
potrivit cdruia scopLll Cu4ii Constltulionale este garanlarea supremalei
Constitutiei, acestea creeazd obligalia instanlei de contencios conslitLl-
iional de a se p ronu nla in cazu rile exp res 9i limitativ prevdzute de aft. 1 44
din Constituiie. Se precizeazd cd obiectul contestatlei il constiiule proce_
durile pentru organizarea 9i desfdqurarea referendumului' iar nu ne-
constitutionalitatea Ordonanteide urgenta a Guvernului nr' 9212003' care
este invocatS numai pe cale incidentd.
2. in Constitulie se prevede, la aft. 147 alin. (3), cb revizuirea este
definilivd dup6 aprobarea sa prin referendum, care se organizeazd in cel
muLt 30 de zile de la data adoptdrii proiectului sau a propunerii de
revizuire, iar modul de organizare qi desfaqurare a referendumului este
reqlementat de Legea nr.3/2000, in baza careia a fost adoptatd Legea
nr. 375/2003 pentru organizarea 9i desfe$urarea referendumului national
privind revizuirea Constjtutiei, care, la art. 1, prevede cA rcferendumul va
avea loc in ultima duminica a perioadei de 30 de zile de la daia adopterii
propunerii de revizuire, iar data acestuia se aduce la cLlnosiintA publica
de c6ire Guvern, in cel mult 3 zile de la intrarea in vigoare a legli Data
referendumului asifelfixate prin lege organicd a fost adusA la cunostinta
populatiei prin publicarea, in N,4onitorul Oficlal al Romaniei, Partea l,
;r. 672 dln 23 septembrie 2003, a Hotdrarii Guvernului nr' 1 100/2003 $i
prin mass-media, insd, cu toate acestea, Guvernul a em s, la I octombrie
2003, Ordonanta de urgenta nr.92 pentru modificarea 9i completarea
unor regLementdri referltoare la organizarea 9i desfaqLlrarea referen-
dumului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Pariea I, nr. 710 din
10 octombrie 2003. Prin ordonanta mentionatd s-a modificat Legea
nr.375/2003, ,,stabilind data referendumului nallonal cu prvire la
irea con stitutiei in z lele de sam bata, 1 B octombrie 2003, inire orele
revizLr
8,00 9i22,00, giduminica, 19 octornbrie 2003, intre orele 8,00 9i20,00",
precLn si procedura de desfaiu are a vol llu ln cele do ld zile
ir conlinLare se s'lsline ca acesle modiicar incalud orevFdelile
Constituliei qilegilor in vigoare, pentru urmdtoarele motve:
Atat Legea nr.3/2000, cat $l Legea nr.375/2003 sLrnt legi organice
Prin Ordonanta de urqentd a Guvernuluinr. 9212003,,se incalcd succesiv,
in mod flagfant, cele doud legi organice", fara a se d spune modificarea
explicitd a acesiora. Astfel, ,,prin organizarea scrLllinului in doud zile se
incalcd preveclerile capilolului ll, sectiunea I, si capitolu ui lv din Legea
nr. 3 din 22 februade 2000 [...] la care iace lrimitere Legea nr' 375 din 22
septembrie 2003". Se sustine c5,,din economia tuturortexte or rezufta cb
referendu m ul national se desfdgoard intr-o singurb zi, cum a stabilit Legea
ff.375 d\n 22 septembrie 2003'. Astiel, a.t.34 din Legea nr' 3/2000
prevede ce se va deschide la ora 8,00 9i se va incheia la ora
'Scruiinul
4 RF{JIN,1I]L IL]IIIDIC AI RL:FI]ttNDUMULUI iN RL]N1ANIA B3
20,00". Pe cale de consecinle, rezulta cd slabilirea altorzile 9ia altol ore
de desfalurdre a scJulirLru ecte in afa'a leqii.
Se apreciazd c6, prin em terea unei asemenea ordonanle de urgentd,
,,se incalca pentru plima oar6 Constitulia ce se doregte a fi adoplaie pdn
refercndum, modiiicarea propusa la art. 114 alin. (41) si (4'?) intezicand
emiierea de ordonante de urqenld in aceastd materie",
in ceea ce privegte dispozitia prevezu6 la art. 11 alin. (4) din Legea
nr. 375/2003, introdus prin Ordonanla de urgenld a Guvernului
potrivit sfarEitul primei zile de votare, se va inche a
nr. 9212003, cAreia, la
un proces-verbal care va contine,,Qi numdrul persoanelol care au parti-
cipat la votin plima zi", se sustine cd nepTezentarea la urneesle o opliune
electorad echivalenta cu abtinerea, iar incheierea procesului-verbal in
aceste condilil arinc6lca secreiul opiiunilorelectorale.
Curtea,
luand in dezbatere contestatia formulata de Partidul Romania Mare,
refedtoare la respectarea procedurli penlru olganizarea $i desfd$urarea
referendurnului national cu privire la revizuirea Constituliei, reline
urmdioarele:
Curtea Constltutonale este competente sA solutioneze coniestalia cu
care a fost sesizata de cetre Part dul Romania [,4are la data de 13 octom-
brie 2003 privind modul de respectare a procedurii pentru organizarea 9i
desfd$urarea referendumului nalional cu pr:vire la revizuirea Constitutiei
[...], Curtea are aaibutia de a veghea la respectarea procedurii pentru
orqanizatea si desfaguratea referendumului Si de a confirma rezullalele
acestuia. in intelesul prevederii constitulionale [...] solulionarea contes-
latiilor care ii sunt adresate cu privire la respectarea procedurii pentru
organizarea $i desfesurarea referendumului naliona, inclusiv cele refer -
toare la legile siordonanlele prin care se stabilesc norme cu calacter pro-
cedLrral de organizare 9i desfSgurare a acestuia, apa4in sferei sale de
competenta, in mdsura in care sollltionalea contestatiilor nu intrd in
alribuUile bkourrlor electorale sau ale instanteloriudecdtore$ti.
Tn esenfa, auiorul contestatiei sustine ce procedura penlru organiza
rea Si desfSgurarea referendumului a fost incdlcatd de cdtre Guvern prin
emiterea Ordonaniei de urqenta nr. 92 din I octombrie 2003 penlru modi_
ficarea sicomplelarea unorreglementdri referitoare la organizarea si des_
fdsurarea referendumului, publicata in N,4onilorui Oficia alRomaniei, Par_
tea I, nr. 710 din 10 octombrie 2003, pdn stabilirea datei de desfequrare
a referendumuluinalionaLprivind reviz!irea Constitulieiin do!5 zile (18 9i
19 octombrie 2003), in loc de o sinqurd zi.
Potrivil sustinerilor autorului coniestatiei, incalcarea cons6 in modi-
flcarea, printr-o ordonanF de urgenle, a unor legi organice Legea
 4 RFCIMI]I II]RIIJI( AI RIFERENDUMULL]IJN ROA1ANIA 135
114

- l:l't aliindeplinite condilia existenlei Competenla Cu4ii Constitulionale de a

nr. 3/2000 9i Legea nr. 37512003
confirma rezultatele referendumului
u nor ..cazuri exceptionale".
' ;i;;;;;;'i)rt""tele invocate in sustinerea contestaliei' curtea Conf irmarea rezultatului referendumului
*
constate cA acestea sunt neintemeiate' pentru revizuirea Constituliei
i^ inslanla cle contercios corslilutlonar a slabilil
"ir",i""
., ;;;;;;;;;" "" """"t"nLd adoplaLe in LemerLl uner 'eg de db'li-
pol'l
"rdonanLele emise de Guvelr 9i in rra e'iile re-
Hotadrea nr. 3 din 22 octombrie 2003
irr. i,a""""t"r" a" urqentd pentru conflrmarea rezultatului referendumului national
)irui.l"!i"i oig*i*:cu condilia existeFtei cazulu erceotional care
din 18-'19 octombrie 2003 privind Legea de revizuirc
"- imouna o masurd de o;onanla
se urgenla q2l2003 a Constituliei Romaniei
l"i'..... de urgella a GuvarnLlri nr'
#;;J; "ii"".t"
il.j; ,i"t" oitpo/rlii cl n cele ooJa res M. Of. nr,758 din 29 octombrie 2003
"'; dispo/iti le art l 14 d in (4) d n uo1stF
"ompi"i"atu
i:.irtea retine ca au fost respedaie ln conformitate cu prevederile aft. 144lit. g) din Constilutie, ale art. 35
i"ii.l"r"ritli* 'i cazu llri exceotional nolivat oecalre cJVern
"*i"t"nla aceslei din Legea nr. 4711992 prvind organizarea gifunctionarea Cu'"lii Constitu-
iil;;;;;;;;; 'noiiu. p,oi""t,r de ege penlru aprobarea
,a
populatlal unpul tionale, republicatd, precum $i ale arl.45 alin. (1) din Legea nr- 3/2000
nrdo;anL€ oe urqenLa, pe necesiiarca de a se asig'rra privind organizarea si desfaqurarea Ieferendumului, cu modificarile
i,ipritirea dreptulur de vot faot ce inpule o noLa
"..".1i'o"t'ttu ullerioare, Curiea ConstituUonald s-a intruniiin pien in vederea examinArii
abordare a campanei afelente acestui deners
'"";;;;"-;";i; ;" prin stabilirea deslasJrarii reier.ndJmu ui national rezultatulur referendumulul nationaL din 18-19 octombrie 2003 privind
zile r roc de o s:ngJri l" ru esle Legea de revizuire a Constituuei Romaniei.
ln ooJa
-i"-ina t"virriie, Con.titutrei Curtea
;;;;i;"t aldesfalurar'ii1 bune condt ia refe elounLlJi
i;;;;"1;;""r"' constatd ce, in conformitate cu prevederlle constitu-tionale 9i legale
mai mare la Lrrne si nu sunt incilcate o'spoliliib
"rru.
i,i "i"t*f""ia,
i+i !ri". ,sio. c*stitutie care sLab;lesc ca orgal/area rplerendL- menlionate, esle competentd $ confirme rezullatul referendumul!i
national p vind Legea de revizuire a Constitu-liei Romaniei.
.rrr; i"l"""ii i"r 30 de zrle de 'a da a adoptarri proiectJlur sau a
tr't co1sLF Din examinarea datelor comunicate Cu(li Constitutionale de cdtre
nioouneri, de revizuie. De artfel aceslea sunt singLr€le dispoTfrl Biroul Electo€l Central cu privire la referendumul dln 18_19 octombrle
si desfbsurarea
iriiJnul" l" i"rr"t"t p'ocedural refe'iroare la o.ganiTarea 2003. rezu[a urmdtoarele:
i"i"r"nartrfri nalional privind revizuirea Constituliei' in raport cu carc
'"
Curtea Conslitutionala este chemau sa se oronunte - nundrul Petsoanelor 17 842103
n-u;no in uuO"t" expJse dlspozitirla a{ 144 lt g) din inscise in listele pentru
Constiruue ale an
9i 13 alln {1) l't or u) oir I egea nt Alllvvz
"onsioerenlele
republicate, - n um arul p atTicip anlilar: 9.938.441 (reprezenand 55,704k din
Curiea tofalul Dersoanelor inscise in liste)
in numele legii - numdrul votuilor valabil 8.915.022 (rcprczenand 89,70% din
Hote16ste: cxnrimat'e la res'unsul ..D4": tota I ul votu ti lor val a b il e xp i n ate)
:"ont"atrri"'"fer iLoa-e'a mooul de respoctdre a procedurii
nI.iin-o" - numArul votuilor valabil 875.172 (rcprezenand 8,81% din
iroi"irrt"r.i,r"sf;furared reterendLnurur raliorar privrnd Ievi exorimate la rdq)unsul ,,NU": tot'alul voturilor valabil exarinate)
"."tru fo.mulatd de Pat'dur Romdnid Mare
)rrirea Co"nsttltiei, - ntlmini vatuilar nule: 148.247 (rcprezenand 1,49% din
t...1 total u I v otu rilor e xp ri m ate).

Av6nd in vedere ca la referend umu L national d in 1 8-'1 9 octom brie 2003

s-au prezentat mai mult de jumebte din numarul persoanelol inscrise in
listele penau referendum, iardintre participantii la vot majoritatea s-a pro-
nuntat prin ,,DA", in temeiul dispozitiilor art. 144 lit. g) 9i art. 147 alin. (3)
136
din Constitutie, piecum giale 5 alin (2) si arl. 45 din Legea nr' 3/2000
afi
privind organizarea $i desfAqurarea referendumului, cu unanimitate de
voturi,
Cuftea
in numele legii
Hotdregte:
Confirma rezultalul referendumului national din 18_19 octombrie 2003
si consiaid cd Leqea de revizuirc a Conslilutiei Romaniei, publicata in
tulonitorul Oficial al Rom6niei, Partea l, nr.669 din 22 septembrie 2003, a
fost aorobalS Drln refelendum
Prezenta hotdrdre se pLblca in l\,4orilorLlOllcalarRo'ndriF Palea I
La data publicArii prezentei hotarari in lMonitorlrL Oficial al Romaniei,
Partea l, Legea de revizuire a Conslituliei Rornaniei intra ln vigoare
Confirmarea rezultatului referendumului
Pentru demiterea Pregedintelui
Hotirarea nr. 6 din 21 august 2012
referitoare la respectarea procedurii pentru
organizarca Si desfesurarea referendumului national
din dala de 29 iulie 2012 pentru demiterca
Pre$edintelui Romaniei, domnul Traian BSsescu,
9i la 6onfirmarea rezultatelor acestuia
M. Of. nr. 616 din 27 august 2012
- extras -
in confomitate cu prevederile art 146 lit i) din Constitulie, ale art 46
alin. (1) Eiale art. 47 din Legea nr. 47l1992 p.ivind organizarea Sifunclio-
narea cu4ii Constitulionale, precum 9! ale art- 45 alin (2) 9i (3) din Legea
nr.3/2000 privind organizarea 9i desfdgurarea referendumulLli, cu mo-
dificdfile si completdriLe ulterioare, Cudea Constitutionala s-a intrunit in
Plen peniru a verifica dacd a fost respectata procedura pentru organi-
zarea 9i desidqurarea refelendumului nationaL din data de 29 iulie 2012
penLru demile:ea PresedrrtPlui Ro'nanei oomlul Tlalan Basescu si
bentlr confirmarea rezulLatelor rele'enoumLlJi.
Cuftea
canstafi cA. in canfomilate cu prevedeile canstitutionale $i legale
mentiana€ este,anpcp a sa \/pntoe respectatea prcceduni panhu
oma;nizarea si desldsurdea tPlerendumutui nalional dn dald cle 29 iulie
2d12 penru tlemiterea Presedin'elui Rameniet domnut Trdidn BasPstu
s; confirme rczuttalul acestui tplprcnclum
$i
4 RICIMUL IURIDIC AL REFERENDUMIJLI]I iN ROMANIA 137
I. in ceea ce pfivegte procedura pentru organizarea 9i desfd$u.
rarea referendumului:
1. Contestalii 9i cereri prealabile
1 .1. Curtea a examinat o serie de cantestalii
9i cerei prealabile for-
mulate cu pivirc la organizarea $i clesfAgurarca referendumului nalional
din data de 29 iulie 2A12 penttu demiterca Pre,edintelui Ramaniei, dam-
nulTrcian BAsescu. -T
1.2. Contestatiile au fost lornulate de: [...]. Acestea au fotmat
abiectul dosarelat nr. 1289 1/2012 $i, respectiv, nr. 1291-1294 1/2012 pe
rolul Cutlii Canstitulianale, fiind rcspinse, ca neintemeiate, prin Hohrerea
nr. 3 clin 2 august 2412, publicatd in Manitorul Oficial al Ramaniei, Partea
l, nr. 546 din 3 augu* 2A12.
1.3. Cererile prcalabile depuse inainte de Sedinta Plenului Cu4ii din
1 august 2012 au fost examinate in Sedinla din acea dafi. Din docu-
mentele depuse de autoii cererilar, documente provenite de la institutiile
cu activitate rclevantd in mateia referendumului (Autoitatea Electanld
Pemanena, lnstitutul Nalional de Stafisticd), au rezultat date cantra-
dictoii, fag de cele camunicate aficial de Biroul Electorcl Central, cu
pivirc la numarul petsoanelor inscise pe Istele electomle permanente.
Ca urmarc, Cuftea a constatat necesitatea unat ldmuiti suplimentarc din
patlea autoiatilat publice cu campetente in aceasd materie gi a dispus
o s,oie de mesui in acesf sers, 6slfe/ cum se va a rdta in cele ce urmeaza,
la pct. 2.
1.4. AIte cereri depuse la dosarul cauzei de diverse persoane ti
organizalii neguvemanentale, de presedintele Camerei Deputatilat gi
pre7edintele interimat al Senatului, rc'pectiv de domnul Traian Bdsescu,
pre|edintele su'pendat al Rameniei, au fost exaninate cu caracter
prealabil, Cuiea stabilind, pentru cansiderentele menlionate in cuptinsul
incheieii de sedintd din data de 21 august 201 2, cd aspeclele invacate in
cupinsul acestora nu prezin6 relevantA pentru ho6r^rea pe care
urmeaze sA a adapte cu pivire la referendum.
t...t^
II.ln ceea ce privegte confirmarea rezultatelot refercndumului
1.Cuftea constatd ce rezultatul referendunului depinde de inde-
plinitea cumulafive a doue condilii: una refe taarc la numerd minim de
cetdleni care trebuie sd patTicipe la rcbrendun pentru ca acesta sd fie
valabil (cvorunul legal de pafticiparc) Si una privitaare la nundtulde votui
valabil expinate, carc determine rezultatul refercndumului. Aceste
condilii sunt prcvdzute in aft. 5 alin. (2) 9i, respectiv, aft. 1A din Legea
nr. 3/2004 pivind atganizarea 9l desfiisL/rarea refercndumului. Patrivit
art. 5 alin. (2) din lege, ,,Refercndunuleste valabildace h acesta paiicipd
cel pulin jundtate plus unu din nunarul persaanelat insctise in listele
I lll
electonle pernahente" iat, pativit aft.1A, "Demiterca Presedintelui
Rameniei este aprcbafi dacd, in urma desfesuratii rcferendumului'
a nlrunil maprilJlea \oluilo! \aldbilexpnmdte
'DrcDunerca
'z
n n drLule comun'cale Cudii Con5liluliorare da catre BioJl Eleclo'
ral Cenlral, cu privire la referendumulnationa din data de 29 iulie 2012,
rezu116 urmdloarele:
Cifre
a) num,iul percoanelor inscrise in lista 18.292.464 104.40%
nenlru rcferendum:
b) nu m d ru I pa ft icipa n ti lor: I459.453 46 24al
c) numdrul votuilor valabil expnmate la 7.443.836 87.52%
rdsounsul ..D4":
c, numArul votuilor valabil expinate la 943.375 11 15%
fi'sDunsul ,NU":
el numArul votuilat nule: 111 842 1.32%
3. Din examinarea documentelor transmise de Biroul Electoral Central
rezuli6 ca referendumuls_a desfSgurat cu respectarea dispoziliilor prevS_
zute de lege, neinregistrandu-se incSlcdrl sau incidente de naturd sa
conduce lalndeplinire; sau neindeplinirea cvoftlmulul de prezenta la vot'
respectiv la modificarea rezultatu ui referendumului
'4.
Examinarea contestatiilor 9i a cererilor prealabile farmulate in cadrul
acestei procedui nu a relevat diferente fatd de datele consemnate de
Biaul Hectorat Central 9i nici incAlcdti sau incidente de nafurA se con-
ducl h indeptinirea sau neindeplinhea cvorumului de prezenld la vot,
respectiv ta mo(lificarea rezultatului referendumului
5. Scisaarea Guvernului Raneniei din data de 20 august 2012, nai
suE'-analizafi. relevd a difercnfi in minus de 34 654 persoane fald de
numerul persoanelor inscise pe listele electorale pernanente transmis
de Birout Electorc! Centrcl, persoane cu privire la carc se anft cAtebuie
ntliate de cAte ptimai Si seNiciile publice comunitare de evidenlA a
persoanelor din iistele electorcle permanente utilizate la rcfercndunul
nalianal din data de 29 iulie 201 2
6. Cu privire Ia acesle date comunicate de Guvem, Cuftea Consti'
tutionala constatd ce nu are atributii in procedura actualizedi istelor
el;cbtale pemanente 5i, p n urmare, nu poate opera modificdi in
liste electonle. Ceea ce poate constata Curtea, potrivit competentei
sale, este numai dace diferenta de date transmisd este de nafure sd
conduce b indeplinirea sau neindeplinirea cvorumului de prezenld
ta vot, respectiv ta modificarca rezultatului rcferendumului. Or, este
4. RECIML]L JUR]DIC AL R!FI'RINDUNlULUI iN RO]VIANIA
evident, din compararea datelor comunicale de Biloul Electonl
Central, respectiv de Guvem, ce nu existd o astfel de situatie.
7. Ca urmare, avand in vedere ca b rcferendumul nalianaldin data de
29 iulie 2012, din totalul de 18.292.464 persaane inscise in listele electo-
rale permanente au participat la vat 8,459.053 persoane, ceea ce repre^
zinh mai putin de jumAtab plus unu din numdrul persoanelor inscrise in
listele electorale petmanente, in temeiul dispozitiilar aft. 146 lit. i) din
Constitulie, ale ai. 11 alin. (1) lit. B.c), ale aft. 46 alin. (1) ,i ale an. 47 din
Legea nr.47/1992 privind organizarea 9i functionarea Cu4ii Cansti-
tulionale, precum $i ale att.5 alin. (2) 9i aft.45 aln. (1) 9i (3) din Legea
nr. 3/20A0 pivind oryanizarea Fi desfegunrea refercndumului, cu nodi-
ficdile 9i conplefi rile ulteriaare,
Cu majoitatea de vaturi prevezua de aft.47 alin.(1) din Legea
nr.47/1992,
Cuiea ConstitulionalA
ln numele legii
HaEre$b:
1. Conshh cd procedura pentru organizarea Sidesfdgumrea rcfercn-
dumului nalionaldin data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Prcgedinlelui
Romeniei, damnulTraian BAse9cu, a fost respectatd.
2. Confinna rezultatele rcfercndumului national din data de 29 iulie
2012 conunicate de Biroul Eleclanl Central $iconstatd cd din tatalulde
18.292.464 persaane inscise in listele electorale permanente au parli-
cipat la vat 8.459.A53 percaane (46.24%), din care 7.403.836 (87.52%)
au respuns ,,DA" la intrcbarea ,,Sunteli de acord cu demiterea Pre$e-
dintelui Romaniei?", iat 943.375 (1 1.1 5%) au rdspuns,,NU".
3. Consb6 cd Ia refercndum nu au parlicipat cel putin jumdtate plus
unu din numerul persoanelor inscise in listele electarale pemanente,
pentru ca rcferendumul sA fie valabil in confornitate cu prevedeile aft. 5
aln. (2) din Legea nt.3/2000 pivind aryanizarca 9i desfegurarea refe-
4. La data publcdrii prezentei hafirai in Monitarul Oficial al Roneniei,
Paftea l, inceteazd interimatul damnului George-Cin Laurcntiu Anto-
nescu in exercitarca funclieide Prc$edinte al Roneniei.
5. De Ia data publicaii prczentei hotereri in Manitorul Oficial al
RomAniei, Partea I, dannulTraian Besescu i1ircia exercitarea atibuliilor
tans,itutianale T legalc de Pregedinl- al Ramaniei.
Prczenta hoarere se prezinh Camerei Deputalilor $i Senatului, intru-
nite in FedinF conune.
.
Hofitdrea este defini vA $i genenl obligatorie ii se publice in
Manlard Ahcidl alRoman,et. Patlea l. S, in presa.
 .1. LTLCLMLJI lLrRrDrC AL Ii!l'Lr.LNl)rjN1(jl Ut iN ROMAN ]\

Confirmarea rezultatelor reterendumului Cifre

Pe Probleme de interes national
a) numerul persoanelor inscrise in 18.293.277 104
Hoterarea nr.37 din 26 noiembrie 2009 I i stele e I ecta H I e Dem anente

referitoare la respectarea procedurii pentrtr b) numatul nafticiDanfilot 9324 240 50 94 104

organlzarea gi desfesurarea referendumului national c) numA votuilarvalabil exptimate 6 744 213 72 31
din data de 22 noiembrie 2009 pentru respunsul ,DA"
$i confirmarea rezultatelor acestuia
la d) numard valutibr valabil exptimate 1.925.209 m,as
pentru rdspunsLl NU"
M. Of. nr.923 din 30 decembrie 2009
e) numerul vohnilot ntle 653.234 740
in conformiiate cu prevederile arl. 146 lit. i) d n Constitutie ale ad.46
alin. (1) 9i ale arl. 47 dln Legea nr. 4711992 privind organ zarea si functio_
in ceea ce privegte rdspunsul la intrebarea,,Sunteti de acord clt
reducerea numaru ui de parlamentari a max mum 300 de persoarc'l
narea Cu(ii Constit!1ionale, precum 9i ale art. 45 alin. (1) qi (3) din Legea
s-au inreg strat urmdtoarele rezu{tate:
nr. 3/2000 privind organizarea 9i desfbgurarea referendumului, cu mod fi-
cdrile sicompletdriLe ulterioare, Curtea Constitul ona16 s-a inirunitin plen Cifre
pentru a verifca daca a fost respectatd procedura pentru organizarea si
desfasurarea referendumului nallonal din data de 22 noiembrie 2009 Fi a) numArul persoanelor insctise in 18.293.277 104
pentru a confirma rezultatele acestuia. I islele electorale De rma n e n te
Curtea constatd cA, in conformitale cu prevederie constitLllionae $ b) numArul Daiicinantilar 9.320.240 50 94 104
legale mentionate, este competentd sa examineze respectarea proc-oduri c) numenll vaturilar valabil expnnate 7.765.573 83,3 7
penlru organizarea si desfdsurarea referendumulu nationa din data de pentru respunsul ,,DA"
22 noiembrie 2009 gisA confirme rezll tatele acestLlia. d) numdrul vaturilor valabil exprimale 975.252 14,46
La data de 22 octombrie 2009, Presedinte e Romaniei a ernis Decretul penttu rasDunsul ,,NU"
nr. 1507 penlru oTganizarea unui refelendum na.tional, publicat in I\/loni- e) numAtulvotuilor ntle 578.477
torul Oficia al Roman ei, Paftea I, N. 714 din 22 actombrie 2009, prin care
a chemat poporul roman sa-gi exprime vointa cu prlvire La doua probleme Din dalele prezentate rezLlllS cA la intrebarea'Sunteti de acord cu
de intetes national: treceTea la un Parlarnent unicameral 9i reducerea trecerea la un Parlament unicameralin Romania?" un numar de 1.584 de
numaruluide parlamentari la maximum 300 de persoane. persoane nu a introdus buletineie de vot in urne. De asemenea, la intre-
intrebarile inscrise pe buletineLe de vot au avut umatoru continut: barea,,SLrnteli de acord cll reducerea numerului de parlamental la
1. de acord cu trecerea la Lln Parlameni unicameral in Ro maximum 300 de persoane?" nu a inlrodus bulelineie de vot in urne un
'Sunteli numdr de 938 de persoane.
mania?"
2.'Sunletide acord cu reducerea numdruluide paiarnentarila maxi- ln baza datelar existente, Cuftea constatd cE, clin totalul participantitar
mum 300 de persoane?" Ia referendumul nalianal din 22 naienbrie 2009, Ia intrebarea ,,Sunteticle
Din examinarea datelor comLtncate Curti Constitutionale de c6lre acord cu trecerea la un Padament unicameralin Romenia?" celmaimarc
Biroul Electoral Ceniralcu privire la referendumul rational din daia de 22 numat de voturi valabil expimate a fast dat pentru ,DA". De
noiembrie 2009 rezuft a urmatoarele: asemenea la intrebarca ,,Sunteti de acatd cu reducerca '5spunsul
numArului de
in ceea ce privegte raspunsul la intrebarea,,Sunteti de acord cLr tre- pa amentari la maxinum 300 de persoane?'cel mai mare numAr de
cetea la un Parlamenl un cameral in Romania?" s-au inregistrat urmd- voturi valabil exprimale a fost dat pentru rdspunsut ,DA".
loare e rezultate: Pin Ha6rArea nr. 33 ditl 26 noiembrie 20A9. Cuftea Consiltutionali a
rerptn$, at,F t,lidlfltntlrttdoA a.atid P,aDema^,at,a .tde Aqen\a
de llonitarizarc a nesei, priD care s-a salicitat anularea Decretului

142
Prcsedintelui Romaniei nt.1507 din 22 actambrie 2009 pentru arga'
nizarea unui referenclum national si infirmarea rezultatelar acestuia
Cuftea conshz cd rcferendunul s-a desfa9ural cu respectarea
dtspaziLiilor prcva/ul1 de tcge. neinrcE>trandLt se
n(al dri sau tn^idenlF
llcnahtre s; influenteze rezultatulvalului
Pottivit aft. 5 alin. (2) din Legea nr' 3/2A00' referendumul nalionalesle
vatabil dacA la acesta patticipa cel putin junAtab plus unu din nunArul
ncrsoanelar inscrise in listele electarale permanente
AvAnd fu vederc ce h rcferendumut nationaldin data de 22 naiembrie
2AOg din totalut de 18.293.277 de persaane inscrise in listele electorale
d,n numarul Dercaan1lo/ rnscrrre rn dcp>te lisle n lemeul dtspozthilar
an. 146tit. tt ctin Canstitutie, aleatl. 1 t dlin \t )tit. B L,. ale.l 46 alin.
/1)
\i at-o an.47 din Lpaea nr 47 1992 ptirincl organ'rareo st luncttonaFa
Cunit Cons'iuiana6, aerum st alc dn 5 atin ets'ad 45 alin t ll n' (7\
dn Leqed nr 3/2ooa pri,nd otgan7.rca g deotapwaeo telercndumului
cu naaificdrile 9i compleftrite ulteriaare, cu majatitate de vatui ,
Culea Canstitutianaa
In nunele legii
Hoftra$b:
1. ConsF,fi cd a fast respecfuE pracedura pentru aryanizarea $i
clesr;sLna? 1rcfeAndumului naliolat dn da!a dc 22 noPnbne 2049
2 Canlitma rczulldete @letendumul| hatondldin da'd dF 22 noiem'
bip 2009 st const.ta cd din totatuldc t 8 29 J.277 de pc^oane ins.16e in
tis'ell elAcla!ale pcrmdnente du paFiLtpat la vot I 320 24A de pcrsaatrc'
numdr suficient ca referendumul sA fie declarat valabil it1 conformitate cu
oretedenle a4. 5 atin. Q) din Leqea J 2A0A lalad"'" coned!; a
(ltntre volurtlp valdb e\p4mate. /2 3taa .u fo"t pentru tuspuhsut D4 la
intebarea ,sunteli de acord cu trecerea la un Padament unicameral in
Ranania?", iat 83,31% dinlre vaturile valabil expimate au fost penttu
rAspunsul,,DA" la intrebarea ,,Sunteli de acard cu reducerea numArufuide
Da;tamentai ta naximun 300 de persoane?" Pin urnare, maiaitatea
'Ddtlicoanlilat
la val o dles ]d ambet^ intreD.n raspunsut dhtmali\
R^ferendumul cu priwrc ta prcblema dc nletas naianal intLat da
Presedinted Romaniei in teneiul aft gO clin Constitutie' este consultativ
iloftrerea se prezintA Camerei Deputalilor Fi Senatului' intrunite in
sedin6 comunA.
' Hotdrarea este definilivd 9i general abligatatie ;i se publice in ManL
tatut Ofi,hl al Romdnd, Pdnod I \i in ptes;
.t. ITICI lUL IU]1ID]C AL REFEIENf'U lULUI Ji\ ]LOMANIA 141
Hotararea nr. 2 din 27 iunie 2019
referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea 9i
desf;surarea referendumului national din data de 26 mai 2019
si Ia confirmarea rezultatelor acestuia
M. OI. nr. 803 din 3 octombrie 2019
- cxfras-
lV. Validarea 9i confirmarea rezultatelor referendumului
74 FatA de erorile de inscriere $i, respectiv, de calcul consemnate in
proceseie-verba e, conflrmate si de BEC, Curtea a avut in vedere la
stabilirea cvorumului potrivit art. 5alin. (2) 9i(3) din Legea nr. 3/2000
numdrul persoanelor inscrise pe listele electorale permanente co-
municatde AEP, adice 18.267.997 de persoane, iar nLr nLrmdrulpersoa-
nelor inscrise pe lista/lislele electorale pentru referendum, consemnat in
procesele-verbaie transmise de BEC. ln raport cu numdrul persoanelor
inscrise pe listele electorale permanente comunicat de AEP Curtea a
calculat procentele de 25% qi, respecUv, 30%, prevdzute de lege.
75. De asemenea, ca o consecinla a dispoziliilor art.5 alin. (3) din
Legea nr. 3/2000, care impun, drept conditie de valabilitale a referen
dumului, ca optiunilevalabilexpfimafe sa reprezinie ce puln 250lo din,,cel
inscrisi pe listele electomle pernanente", Curtea a introdlrs acest para-
metru in tabelu centra izatoral rezuliatuluireferendumului, respeciiv,,Nu-
marul optiunilor valab I exprimate s a procedat la consemnarea pro
cenlului rezultat prin raportare la numarul peBoanelor inscrise pe lsiele
eectorae permanente. Cat priveste determinarea optiunii majoritare
pentru fiecare d nlreintrebddle de la referendum, aceasta s a realzat prin
€podare la fumarLrl total al opliunilor valabil exprimate (adicd numer de
parlicipanti minus voturi nule, djn care s-a calculat proceniul de voturi
corespunzatoare rAspunsului'DA gi, respectiv, raspunsului,,NU' ).
76 Ca urmare, Curtea reline, pentru prima intrebare, unndtoarele
tezulTale.
) Num;rul persoanelor 18.267.997
rise in listele electorale
permanente
) Num:iftrl partic paflilor: 7.g22 5g1
) Numiirul optiunilor valabil 7.519.06'1
xprimate
) Nrmarul v0tr ri or vir irl)i1 85,91%
xprimatc ir rr:jt)LIrsrl ,llA'
,F-
1.1,1 ,+ RLcl\1!r tlr{rLr cAL IlLttIfNL)l]MULUt iN RoMiNtl t.t 5

e) Num5rul votuilor valabil 1.059.678 14 W% lonale, preclrm si ale art. 5 alin. (2) 9i art.45 alin. (1) si (3) d n Legea
exprimale Ja rasounsu ..NU": nr.3/2000 privlnd organizarea si desfdsurarea referendumulu. cu
D Numarul voturilor nule: 403.530 modificSrie sicompleterile ulledoare, cu unanim tate de voturi,
cURTEA CoNSTITUTIoNALA
77- Curtea retine, pentru a doua intrebare, urmatoarele rezultate: in nume e legii
HOTARASTE:
'1. Respinge contestatiile formulate.
) Numerul persoanelor inscrise 2. Constatd cA a fost respectate procedura pentru orqanizarea si
istele electorale permanente desfdsurarea referendumului national din data de 26 mai 2019.
t Numdrul participantilorl 3. Constatd ce referendumul national din data de 26 rnai 2019 este
) Numirul opliunilor valabil valabilintrucat din totalul de '18.267.997 de persoane inscrise in listele
electorale permanente au participat la vot un numar de 7.922.591 de
d) Nurn;ru1 voturiLor valabil persoane la primaintrebare si7.923.869 de persoane la a douaintrebare,
exprimate la respunsul,pA"l adicd un procent de 43,37olo si, respectiv, 43,38% din numarul persoa-
b) NumerulvotLrnlor va abil 1.03€ 13,A2% nelor inscrise pe listele eleciorale permanente. Totodate, optiunile va abii
bxprimate a rasPunsul,,NU": exprimate pentru prima intrebare sunt in procent de 41,16% iar pentru a
nLrle 407. doua intrebare de 41,15yo dn num5rul persoanelor inscrise pe listele
D Numarul voturilor
electorale permanente.
78.in concluzie, Curtea constata ca este intrunitd conditia privind 4. ConfinnA rezultatele referendumului national din data de 26 mai
participarea la referendum a cel putin 30% din numdrul persoane orinscli 2019. Constata ca 85,91% dintre voturile valabil exprimate sunt pentru
se in listele electorale permanente (la ambele intrebari). De asemenea, respunsul
'DA" la inirebarca ,,Suntelide acord cu interzicerea annistiei Si
este lntruni€ condilia potrivit careia optiunlle valalril exprimate reprezinlS gralieni pentru infracliuni de coruptie?",iat 86,18% pentru rdspunsul,,DA"
cel pulln 25% din cei inscrisi pe listele eleclora e permanente (la ambele la intrebarea de acord cu intezicerea adoptarii de cAtre cuvern
'Suntetr
inteberi). Peniru plma intrebare, votul majoritar al paf(iclpantllor care au a ordonanlelor de urgentd in domeniul infractjunilor, pedepselor si al
exprimat opliunivalabile (85,91%) a fost pentru rdspunsul ,,DA", aqadarin organizdrii judiciare gi cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele
sensul acorduluicr.r'inlezicerea amnistieisi gratierii pentru lnfracliunide d rect la Curtea Constituiionald?". Prin urmare, majorjtatea participantilor
coruptie'. Penlr! cea de-a doua intrebafe, votulmajorltar alpadicipantior la vot care au exprimai opliuni valabie a ales la ambele intrebdri ras-
care au exprimat optiuni valabile (86,18%) a fost pentru r6spunsul ,,DA", punsLrlafrmativ.
asadar in sensul acordului cu ,intezicerea adoptArli de cdtre Guvern a 5. Reierendumul cu privire la probleme de interes nalional, initiat de
ordonantelor de urqenta in domeniul infracliunior, pedepseor s,i al Prcscdirtele Roman ei in terneiul art. 90 din Constitutie, este cons!l1ativ.
organizArii judlciare $l cu extinderea dreptului de a ataca oldonantele Deiin t v:i ligeneralobligatorie.
direcl 1a Cudea Constitulionald". Holi'idlftrr sc prezintd Camerei Deputatilor si Senatulur, intruniie in
79. Pentru confirmarea Iezullalelor referendumului, Cuftea a avut in sedinlir ir(nrunri sise publica in Monitorul Oficialal Romaniei, partea L
vedere datele comunicate de BEC 9iAEP, cu distincliile maisLls aretale.
Cu loate acedtea, Curtea observd ca, in conditiile in care referendumul
este un sctuUn unitar, numarul participantilor la referendum nu poate s5
fie diferit pentru intrebarile care au format oblectul consuliari. Acest
numdr ar fi irebuit sd fie identic jnd ferent de cate intrebari se afla pe
buletinele de vol, consecintb a individualltat i proprii a referendumului.
80. Pentru considerentele arelaie, in temeiul dispoziliilor aat. 146 lit. i)'
din Constitutie, ale art. 11 alin. (1) lit. b), c), ale art- 46 a in. (1)qiale art. 47
din Legea nr. 4711992 privind organizarea gifunclionarea Cu(ii Conslitu-
 5 LL llr Lrir]lr\Irlll'1lrl.ljl tl

Prln Ho6rarea nr. 2/2019, precilald, cu referire la considerentelej!rispru-

CaPitolul al v-lea' Efectele dente incidente mai sus citate, Cudea Constitutlonalb a realizat o dislinclie
referendumului cla16 intre referendumul pe problerne de interes national 9i ceelalie fonne
de referendum reglementate de Constitutie, nclusiv sub aspectulefectelor,
deficltard sLlb acest rel nand c5:
Examinand leglslatia nalionale' se conslatd cA este referendumul decizionat produce efecte juridice. respectiv demi
,..ia,nLru"r, n, p'avede :r nod F)(p es perllJ lodLe cdzJr'le -ara surl
terea Presedinie ui lart.95 alin. (3) din Constitutlel si aprobarea legLi dc'
$ procedura de L'n al A\de cal p rves e rp'erar
'"f"..d."r,
"iJ-"i"o"ii', ilonslilLti"rsr' Iesoecnv ca' oenlrJ oFTraPd Pre
revzu re a ConsUtuuei [art. T51 alin. (3)d n Consttulie];
a,-irf ji'15ll - referendumul consultativ nu produce efecte juridice, ci de natur?i
."0'" Jt, '"uir"n""p) drn Legea n 3 2000 preveoe ud Legea de'-'v - politice.
" a H_eseo I -
zJ[e d Co'l.l.rJL'e sau dLpa ual n_asJla den tar i dln lJ'clle oficlal al Curtea a relinlrt irr acest sens car Legea fundamenla a catacletizeaL\
ilii,i R"";;; l;i;i; viioare ia oata publicerii in l\'4onitorlrl
p cla confrrrna'e a tezJl[a' referendumul consultaliv,,ca iiifd o form:1 de <consultale) a popoitllLli
ii".r"i"'. prrr", i, r,r"ur;r i cL4 i Cons r'Liiona
re P rarFrcnclJmu u oe asupra probemelor pe care Presediniee le apreciazd ca fiind de nle():l
Hl ;;i;;#l;;"' L;;"-' n., p'"uoo" ""p:"' "re' ralerar national. Texlul constitutional de referin!:1 nu realizeaza vreo circumstanli(:r(l
i.r",t J" i"i"r"r *f'o-nal 'i nici efeule e co_-la.driinevalab lirdu IUL
f",* in privinla domeniu u ori a consecinl,3lor luridice ale consu tdr i. ceea (j(l
cad' r'r" consr ondl
;i; , ,;r" ;;t;;.J o;r r ded"se din 'nrerpr.ra ea
rc conduce la conc uz a ca efecte e unui asfie de referendum sunl de naltlr;i
i"la ae rele'ir.a lnLerprelared obriqalo'ie a no nelo uors|1-llocde
d're D'oct rrdte.de a poliUcd, iar nu jurldlcA Tol astfel, dispoziliile art. 45 d n Legea referendunrtr
;Ji.". ;i;. t;; ;e currea corlrnurioca'a pri.'.
lui nr. 3/2000161. care se referd, in a in. (1), a toate lormele de referendufil
iaor, i,"or', rn aLedsld iale lc r dcc5L sens cL or'lo,u solJl'ondr'lu'er
national, stabileqte efecte juridlce numai cu priv re la doud dintre acestea. s
obi;cL,r oe neuonsri(Lrliora fate {p i'l DFcl''ld n tj82 dt1
/l tJrte /atzt \t
anume ce e deciziona e, prin dispoziliie aLin. (2), potriv t cdrora <Legea de
;;;;i"i; ;;;nrnrir r a'uora t nai i'rrlrdriv' cie avilJi'e
;;;;;. -o""'r:"ii a consr'
a\erla revizuire a Consttute sau dupa caz, mAsura dem terii din funclie a Prese
ilii","t:" e0 ;ir Ib leb uar'F 20 l4' cLiaa a sra Lal rn
saL conslrlra dintelu Romanei ntrd in vlgoare la data publicdrii in Monitorul Ofical al
cd ....l|aferendLnll i,loilprell de' d aclelulsdu -deL/lora
ii , '"t""i"ii"t" .odal Lale oe prercJare d sl'vardrilaur rdliond'e l . l Romaniei, Partea l, a hotdrarii Cu(ii Constitutiona e de confirmare a rezulta-
" 1t a-tF staor'rld o a-rle do telor referendumului). Din intepretarea pera corirarb a dispozlllilor legale
t',"1,r ," ll irrrt ,"oiendJrrLlJr cons-hat'v
re[e'e' citale. rezulta cd referendumul consLlltativ nu produce efecie juridice'
rfL"ri"r* ru t'adJce
se Fl-o l'p'a d Ffeuterol aca:L-'
(para!.4B).
"',i*ar'r
5r.. Nm" statde dreptcavoinla popu ara' exprimata
Cat priveste modul in care se concreUzeazd acesle efecte, Curlea a
"ifi"jt"loilinir-un
Il"u'*."i"'il"*i,, 5afre glord'a dereDre/enta'li des a poporJlu
nqe ul rF'erend-rr ' or.u La'LV oF
slaluat ca ,.rezultatele unui astfel de referendum relevd guvernanlilor,
, O n"acea.t, pe stl"cLlva ueca ue oist autoridtilor publice, iniliatorului, voinla populare in problema/pro-
'.rnutcl"cizonatnu rr
e,t" pr nulpar chFtt u rea p'ivlLoa-o la racDAcla
6d cdLr
oooo L blcmele cLr privire la care poporula fost consultat, ardtand direclia care
i"i"Li ooou.n'" acFasta volnla nJ Doate -r'g_oraLd do dlA-i elaLlL se dorostc a fi urmata in aceast; privinla Un aslfel de referendum poate
",'l
i; i
:nlrrcaL
eslp o e/presie a g.lve'allLdli I dt'ondle L d d'lelJl ul
(lrlllrir ir rnr lls v adoptarea unor acte cu caracter legislativ, in masura if
ld r" f tau 'nd rFctJ Sp'e dcoqab ra de ra'erand' n ll dec (iilr' , 11r,r ;lir .slc modalilalea plin care autoritdlie decid sA pLlnd in operd
'"i.renoLrmutri
rl"""f. i"i"i"",lirarf consuLtauv prodllce un elect indirect' in sensul ca
ro,,LrlLirlr rr)rirlliripopLrlare sau poale delerm na o conduitd de ablinere
;;;;r;.;1";;;;, i"r otqale da cela rai nu,Ie on a ce or 'esis'arivF (lt) ir r,, t, rirrr1r lf sens contrar vo nlei exprimate de votanll". (parag. 48)
.."U, t nia el pr'mdla de'ol oll e e' Iol al Aueasl; i,llal.
" """^ "0"', -i pF pr'n' pr'il lola ridli conslitL"oralF dF'Drrs.sr
"o ArirIr r r 1,,lli,,trl inl 90 din Constitulie, poporul este consultat de Prege
lrehrc.e rleneaza (irrlI i,li,irj ir,,iIriirlrLtatulconsultdriilrebuieavutinvederedeauloriliitl
dtsool,lt,lot co." i'r.'i' ae <rlF a( ir rl ,l,u, lrl,l),!ril()r dc inleres fa(ional care au format obiectul con
inlerDretat Ofln": co,oboratea 6l RoL' s srLcLr Ia {Patldn e-rJlu"
i.ii""'j',i i sr"J',i iiarea 'rarr i a aJlo'talle 'L 'ompcle_la .ir l,I i ,, rr',r,Ix,rtirri poltce a acestola. Aceasta abordare se poalo
r acoatta n uro''e mpllne
",i""rj"
il;;;J ""*,; Ii" vilare oF p'ob'era ca srpusd 'elP '^ou'ru ' i / ) co i,r.LL..r , ,lv, r,r.rfrrrrrriacautorltbtilorpublice,fdreaimpuneoopllurr)
";t;i sr crdvc/e c sd ldanll l 6 n oddltdl o' pul e'c i_ l)(NrLrLr,, L,,rr r,, .irL r lir (l.r miisur cum arf revizllirea Constilutiei, vizatti
r":" ," r"""'""'r'. drjrLrl,'r r,,r,-.1 LlrL,r l1r rrlLrLille in aceasb cauza Ca ulmare, decLanFarcil
practrca a voinlei exprimate de popor ( )
!8
reterendumului consultativ, intrebdrile adresate poporu ul de cAtre Prese-
dinte, valorificarea raspunsurilor primite de cdtre autoritA!b publice sunt
subsumate unui efeci politic care, la randul sdu, produce consecinle in pla-
nul raspJnder.i polit ce a aclorilor inst tJL olalt iTolcali. idt nu ln plalul rEs
plrnde'iijLridrce a acesto.a.ln'nasura n care decil,a oolt (5 esrp dp adop
tare a unor mAsuri cu caracter legislativ, acestea pot forma obiectul conlro-
lului de conslilutionalitate in conformitate cu cadru constilutional aplcabil".
(parag.73)lrl in acelagi sens este si doctrina in materie, relinandu se, de
exemplut2l, ci odatd legitimat gi reglementat la nivelconstitutional, rezultatul
unuiasemenea referendum nu poaie fi pur qisimplu rgnorat de autoritelile
reprezentatlve ale unui stat in care puterea se poate in egalS mdsurA
exprima 9i realiza prin oricare din cele dou6 modalitdli _ alegeri sa u referen
dum. Maimult, in plan politic, chiar glun referendum consu tativ qifacultativ
de tip plebiscitar poaie prodLrce efecte depline: ,,in cadrul unui astfel de
rapori de nature esenlialmente politicd, nu neap6rai vezut ca un raport de
fort6, se pun intr-o luminA noue obligalii pur politice care, chiar lpsile de o
sancliune la a carei indeplinire sA poat6 contribu 9i fo4a coercitivA a statu lu i,
pot ii aduse la lndeplinire de bunivoie, din considerenle legate de inlele_
qerea ratiunli supreme a institLltiilor (fie ele politice sau jurldice) care, de
regul6, indicd ceea ce lrebuie realizat (so en), spre deoseblre de c'oea ce
este (sein)131
Cat privegte situalia referendumului pentru demiterea Pregedintelui care
nu a intrunii cvorumu de valabilitate prevazut de lege, efectLll referendumu
lui il constituie incetarea lnterimalului fLlnciei de Preqed nte al Romaniei,
precum 9i reluarea exercitdfii atribuliilor consiiiulionale 9i egale ale Prege
dinleluiales.

rrr[1. safla Nori delursprude nld a cuiiicanstitulianate 130 sepiembrie - 4 octombrie

20191, htips://!vw jLrridice ro/657460/nola de-tlrisprudenta a cuadi constilutiona e-30'
septembrie 4octombde-201 9.html
r2rl. MUMRU, E.s TANASESCLJ op ct.val. l,2ao9,p 142.
Rlt. tvtuRARU, E s
TANASESC!, op crt, vot l,2009, p. 142.