Drept Civil - Elemente

Cuprins
Elemente de drept civil

CUPRINS
Unitate Titlul Pagina
de
învăţare
INTRODUCERE 8
1 OBLIGAŢIA 10
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1 11
1.1 Obligaţia. Noţiune. 11
1.2 Clasificare 11
1.3 Actul juridic ca izvor de obligaţii 12
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1 12
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare 13
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1 13
2 ACTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGAŢII. EFECTE 14

2.1 Actul juridic. Noţiune. Consimţământ 15
2.2 Capacitatea părţilor 15
2.3 Actul juridic ca izvor de obligaţii 16
3 GARANTAREA OBLIGAŢIILOR 18
3.1 Garantarea obligaţiei. Noţiune 19
3.2 Clasificarea garanţiilor 19
3.3 Garanţiile reale 20
4 PERSOANA FIZICĂ 22
4.1 Persoana fizică. Noţiune 23
4.2 Caractere juridice ale persoanei fizice 23
4.3 Capacitatea persoanei fizice 24
Bibliografie Unitate de învăţare Nr.4 25
5 PERSOANA JURIDICĂ 26
5.1 Noţiunea persoanei juridice. 27
5
Cuprins
5.2 Caracterele juridice ale persoanei juridice. 27

5.3 Încetarea persoanei juridice. 28
6 PREJUDICIUL 30
6.1 Ce reprezintă fapta ilicită? 31
6.2 Ce este noţiunea de legitimă apărare 31
6.3 Ce este starea de necesitate 32
Răspunsuri şi comentarii testele de autoevaluare 33
7 CONTRACTUL DE VÂNZARE – CUMPĂRARE 34

7.1 Contractul de vânzare – cumpărare. Noţiune. 35
7.2 Caractere juridice 35
7.3 Condiţii de validitate 36
8 CONTRACTUL DE LOCAŢIUNE 38
8.1 Ce este locaţiunea şi varietăţile acesteia 39
8.2 Care sunt caracterele juridice ale contractului de locaţiune 39
8.3 Analiza efectelor contractului de locaţiune 40
9 CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE 42
9.1 Reglementare juridică şi noţiunea contractului de închiriere 43
9.2 Domeniul de aplicare al contractului de închiriere 43
9.3 Forma şi termenul contractului de închiriere 44
10 CONTRACTUL DE ARENDARE.CONTRACTUL DE MANDAT 46

10.1 Noţiunea de arendare. Generalităţi 47
10.2 Caracterele juridice ale contractului de arendare 47
10.3 Contractul de mandat. Noţiune. Caractere juridice 48
6
Cuprins
11 CONTRACTUL DE ÎMPRUMUT DE FOLOSINŢĂ 50

11.1 Comodatul. Noţiune 51
11.2 Caractere juridice 51
11.3 Efectele contractului de comodat 52
12 MOŞTENIREA LEGALĂ 54
12.1 Noţiune. Generalităţi 55
12.2 Clasele moştenitorilor legali 55
12.3 Dreptul soţului supravieţuitor 56
13 MOŞTENIREA TESTAMENTARĂ 58
13.1 Noţiune. Generalităţi. 59
13.2 Legatul. Noţiune 59
13.3 Clasificarea legatelor 60
14 TRANSMITEREA ACTIVULUI ŞI PASIVULUI MOŞTENIRII 62

14.1 Obiectul transmisiunii 63
14.2 Pasivul succesoral 63
14.3 Activul succesoral 64
BIBLIOGRAFIE 66
7
Introducere

INTRODUCERE
Această lucrare a fost întocmită ca urmare a efectuării unui studiu asupra celor
mai importante reglementări de actualitate în materie de drept civil, care se află sub imperiul
normelor de aplicare ale acestuia,astfel încât să se constate cu uşurinţă principalele conexiuni
aplicative existente între instituţiile fundamentale ale dreptului civil.
Caietul de Studiu Individual reprezintă un instrument de lucru necesar în activitatea de
cunoaştere generală a elementelor fundamentale de drept civil român.
8
Introducere
9
Obligaţii
Unitate de învăţare Nr. 1
OBLIGAŢII
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1.............................................................................. 11

1.1 Obligaţia.................................................................................................................... 11
1.2 Clasificare................................................................................................................. 11
1.3 Actul juridic ca izvor de obligaţii............................................................................. 12
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1............................................................... 12
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare........................................................ 13
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1............................................................................. 13
10
Obligaţii
OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 1
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 1 sunt:

 înţelegerea noţiunii de obligaţie;
 familiarizarea cu termenii de obligaţii;
 recunoaşterea pricipalelor tipuri de obligaţii;
 sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip de obligaţie.
1.1 Obligaţii. Generalităţi
Aici cuvinte În măsura când legea comercială nu dispune, sunt aplicabile legile civile.
cheie
Regulile care guvernează actele normative civile, sunt aplicabile în
măsura în care legile comerciale nu prevăd o altă reglementare.
Cum se
realizează Dreptul civil este dreptul comun al raporturilor de drept privat.
Au caracter civil actele încheiate de liber profesionişti-medici, avocaţi,

meseriaşi, etc.
Statul şi unităţile administrative-teritoriale nu pot avea calitatea de

comerciant conform art.8 Cod comercial, contractele încheiate de acestea
fiind de domeniul dreptului public.
Test de autoevaluare 1.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Care este noţiunea obligaţiei?
Răspunsul la test se găseşte la pagina 13.
1.2 Noţiune. Obligaţie
Aici cuvinte Corelaţia dintre regimul juridic al contractelor civile şi teoria generală a
cheie obligaţiilor civile, reglementează prioritatea pe care o au regulile
speciale prevăzute în codul civil, sau în actele normative speciale pentru
un anumit contract în cauză.
Cum se Teoria generală a obligaţiilor cuprinde reguli aplicabile tuturor

realizează contractelor sau contractelor de o anumită categorie-sinalagmatice sau
unilateral, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, etc.
Se vor studia şi analiza particularităţile, principiile şi calsificările

specifice obligaţiilor.
Se familiarizează cu termenul de obligaţie. Se vor avea în vedere nu

obligaţii juridice, ci obligaţii civile.
11
Obligaţii
Obligatia este o legatura de drept, in urma careia debitorul este obligat la

o prestatie fata de creditor.

Cum sunt clasificate obligaţiile?
1.3 Clasificarea obligaţiilor după izvoare
După izvoare, obligaţiile se clasifică în: contracte, acte juridice

unilaterale, fapte juridice cauzatoare de prejudicii, îmbogăţirea fără just
temei, gerarea de către o persoană a intereselor altei personae, plata unei
prestaţii nedatorate.
Din punct de vedere al creditorului, raportul de obligaţie apare ca un

drept de creanţă. Din punct de vedere al debitorului, acest raport apare ca
o datorie, adică o obligaţie în sens restrâns.
Cum sunt clasificate obligaţiile după izvoare?
Răspunsul la test se găseşte la pagina 15
Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 1.
În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

rezumat în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 1 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1
Ce este o obligaţie?
Cum sunt clasificate obligaţiile?
12
Obligaţii
Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare
Răspuns 1.1
Obligaţia, reprezintă acel raport juridic în virtutea căruia o persoană
denumită debitor, este ţinută faţă de o altă persoană denumită creditor, fie
la o prestaţie pozitivă de a da, a face, fie la o abstinţiune, de a nu face.
Răspuns 1.2
Obligaţiile se pot clasifica: după izvoarele care au generat obligaţia, după
obiectul obligaţiei, după sancţiunile obligaţiei şi după opozabilităţile
obligaţiei.
Răspuns 1.3
După izvoare, obligaţiile se clasifică în: contracte, acte juridice unilaterale,
fapte juridice cauzatoare de prejudicii, îmbogăţirea fără just temei, gerarea
de către o persoană a intereselor altei persoane şi plata unei prestaţii
nedatorate.
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1
1. Deak Francisc, Drept civil, Contracte speciale, Editura Universul

juridic, Bucureşti, 2001.
2. Dobre Florin, Drept civil, Contracte, Editura Ex Ponto Constanţa, 2012.
3. Dobre Florin, Drept civil, Elemente de drept civil, Editura Ex Ponto,
Constanţa, 2015.
4. C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil, Teoria generală a obligaţiilor,
Editura All, 1992.
5. G. Boroi, Drept civil, Teoria generală a obligaţiilor, Editura All, 1997.
13
Actul juridic ca izvor de obligaţii. Efecte
ACTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGAŢII. EFECTE
Cuprins Pagina

2.1 Actul juridic. Noţiune. Consimţământ...................................................................... 15
2.2 Capacitatea părţilor.................................................................................................... 15
2.3 Actul juridic ca izvor de obligaţii.............................................................................. 16
14

 care este noţiunea actului juridic;
 ce este capacitatea părţilor;
 cazuri de acte juridice unilaterale;
 ce se înţelege prin consimţământ;
 care sunt viciile de consimţământ.
2.1 Consimţământul
Aici cuvinte Viciile de consimţământ sunt: eroarea, dolul şi leziunea.

cheie
Consimţământul, reprezintă acordul de voinţă necesar totdeauna pentru
încheierea unui act juridic.
Cum se
realizează La încheierea unui act juridic, se cere ca părţile să aibă consimţământul
liber exprimat şi neviciat.
Părţile contractante îşi vor exprima acordul de voinţă în mod liber,

pentru a încheia sau nu o convenţie sau un act juridic.

Ce reprezintă consimţământul şi care sunt viciile de consimţământ?
2.2 Capacitatea părţilor
Aici cuvinte Capacitatea de folosinţă. Capacitatea de exerciţiu.

cheie
Capacitatea de folosinţă a unei persoane, este o parte a capacităţii civile
a omului, este capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii.
Cum se
realizează Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice este capacitatea de a-şi
exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile, încheind acte juridice.
Capacitatea de exerciţiu poate fi: lipsă, restrânsă şi deplină.
15

Ce este capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice?
2.3 Actul juridic ca izvor de obligaţii.
Consimţământul este acordul de voinţă al părţilor necesar totdeauna

pentru a încheia acte juridice.
Actul juridic reprezintă manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a

produce efecte juridice, adică de a naşte, a modifica ori stinge, un raport
juridic civil concret.


Cum definiţi consimţământul părţilor?

Ce înţelegeţi prin capacitate de folosinţă?
Răspuns 2.1
Consimţământul reprezintă acordul de voinţă al părţilor necesar
totdeauna, pentru a fi încheiate acte juridice. Viciile de consimţământ
sunt: eroarea, dolul şi leziunea.
Răspuns 2.2
Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice, este capacitatea persoanei de
a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii, încheind acte juridice.
16
1. Ghe. Beleiu, Drept civil, Subiecte de drept civil, Editura Şansa, 2001.
2. Francisc Deak, Drept civil, Contracte speciale, Editura, Universul
Juridic, 2001.
3. C. Bârsan, C. Stătescu, Drept civil, Teoria generală a obligaţiilor,
Editura All, 1992.
Constanţa, 2015.
5. Dobre Florin, Drept civil, Contracte, Editura Ex Ponto, Constanţa,
2012.
17
Garantarea obligaţiilor
GARANTAREA OBLIGAŢIILOR
Cuprins Pagina

3.1 Garantarea obligaţiei. Noţiune.................................................................................. 19
3.2 Clasificarea garanţiilor.............................................................................................. 19
3.3 Garanţiile reale.......................................................................................................... 20
18

 ce se înţelege prin garanţia obligaţiei?
 ce sunt garanţiile personale?
 ce sunt garanţiile reale?
 se poate exemplifica o astfel de garanţie a unei obligaţii?
 care sunt garanţiile reale?
3.1 Garantarea obligaţiei. Noţiune.
Aici cuvinte Garantarea obligaţiei constituie o măsură de asigurare a executării

cheie acesteia.
Oricine este obligat personal şi este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale

Cum se cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare, reprezintă
realizează dreptul de gaj general al creditorilor chirografari, conform dispoziţiilor
codului civil.
Fidejusiunea sau cauţiunea, este un contract prin care o persoană numită

fidejusor se obligă faţă de creditorul altei personae, să execute obligaţia
celui pentru care garantează, dacă acesta nu o va executa.
Fidejusiunea este un contract accesoriu, consensual, unilateral şi cu titlu

gratuit.

Ce reprezintă garanţia unei obligaţii?
3.2 Clasificarea garanţiilor
Aici cuvinte Garanţiile pot fi personale şi reale.

cheie
Garanţiile personale constau în angajamentul pe care o altă persoană
decât debitorul principal şi-l asumă faţă de creditor de a executa
obligaţia. Această garanţie se mai numeşte şi fidejusiune sau cauţiune.
Cum se
realizează Fidejusiunea sau cauţiunea poate fi de trei feluri: convenţională, legală şi
judecătorească.
Aplicaţie: Art.10 din Legea nr. 22/1969 - Legea gestiunii, prevede că în

afară de o garanţie în numerar obligatorie pentru toate felurile de
19
gestiuni şi care constituie o adevărată formă de gaj, este obligatorie şi

constituirea unor garanţii suplimentare.

Ce înţelegeţi prin fidejusiune?
3.3 Garanţiile reale
Dreptul de retenţie, gajul, ipoteca, privilegiile.
Dreptul de retenţie ni se prezintă ca un drept real de garanţie imperfect,

în virtutea căruia cel ce deţine un bun mobil sau imobil al altcuiva, pe
care trebuie să-l restituie, are dreptul să reţină bunul respective, să refuze
deci restituirea până ce creditorul titular al bunului îi va plăti sumele pe
care le-a cheltuit cu conservarea, întreţinerea ori îmbunătăţirea acelui
bun. Este un drept real de garanţie imperfect, este o garanţie pur pasivă.
Acest tip de garanţie, funcţionează numai cât bunul se află încă la
detentor. Conferă o detenţie precară, nu o posesie.


Ce se înţelege prin garanţia obligaţiri?

De câte feluri sunt garanţiile?
Enumeraţi şi descrieţi garanţiile reale.
20
Răspuns 3.1
Garantarea obligaţiei constituie o măsură de asigurare a execuţiei
acesteia.
Răspuns 3.2
Garanţiile obligaţiilor sunt clasificate în: garanţii personale şi garanţii
reale.
1. G. Boroi, Drept civil, Teoria generală a obligaţiilor, Editura All,

1997.
Editura All, 1997.
Constanţa, 2015.
21
Persoana fizică
PERSOANA FIZICĂ
Cuprins Pagina

4.1 Persoana fizică. Noţiune............................................................................................ 23
4.2 Caractere juridice ale persoanei fizice....................................................................... 23
4.3 Capacitatea persoanei fizice...................................................................................... 24
22
Persoana fizică

 analiza şi identificarea persoanei fizice;
 caracterele juridice ale persoanei fizice;
 capacitatea de folosinţă a persoanei fizice;
 capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice;
 încetarea persoanei fizice.
4.1 Persoana fizică. Noţiune.
Aici cuvinte Persoana fizică reprezintă subiectul individual de drept civil.

cheie
Dreptul român are în centrul atenţiei sale, ideea protecţiei, a ocrotirii
omului prin intermediul fiecărei ramuri de drept, care intră în alcătuirea
Cum se dreptului nostru.
realizează
Totalitatea acestor mijloace, formează ceea ce putem numi ”sistemul
mijloacelor juridice de ocrotire a omului“.
Ca exemplu avem: dreptul constituţional, dreptul familiei, dreptul

ecologic, dreptul administrativ, precum şi o multitudine de legi şi
decrete, hotărâri de guvern, etc.

Care este noţiunea persoanei fizice?
4.2 Caracterele juridice ale persoanei fizice
Aici cuvinte Caracterele juridice ale persoanei fizice sunt:

cheie - legalitatea-reglementată prin lege;
- generalitatea-aptitudine generală a omului;
- inalienabilitatea-nu poate forma obiect de renunţare;
Cum se - intangibilitatea-nu i se pot aduce limitări şi îngrădiri decât prin
realizează texte de lege;
- egalitatea-indiferent de sex, religie, rasă, etc.;
- universalitatea-însuşirea de a fi recunoscută, atribuită tuturor
oamenilor.
Persoana fizica este omul, ca titular de drepturi si obligatii civile; este

subiectul individual de drept.
23
Persoana fizică

Enumeraţi caracterele juridice ale persoanei fizice.
4.3 Capacitatea persoanei fizice
Persoana fizică are capacitate de folosinţă şi de exrciţiu.
Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice este aptitudinea de a avea

drepturi şi obligaţii.
Drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţiune,însă numai dacă

el se naşte viu,excepţie ce se numeşte „capacitate de folosinţă
anticipată“.


Cum interpretaţi fiecare caracter juridic al persoanei fizice?
Răspuns 4.1
Persoana fizică reprezintă subiectul individual de drept civil.
Răspuns 4.2
Caracterele juridice ale persoanei fizice sunt: legalitatea, generalitatea,
inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitate şi universalitatea.
24
Persoana fizică
Editura All, 1997.
Constanta, 2015.
25
Persoana juridică
PERSOANA JURIDICĂ
Cuprins Pagina

5.1 Noţiunea persoanei juridice....................................................................................... 27
5.2 Caracterele juridice ale persoanei juridice................................................................. 27
5.3 Încetarea persoanei juridice....................................................................................... 28
26
Persoana juridică

 înţelegerea noţiunii de persoană juridică;
 înfiinţarea persoanei juridice;
 capacitatea persoanei juridice;
 sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip de caracter
juridic;
 încetarea persoanei juridice.
5.1 Persoana juridică. Noţiune
Aici cuvinte Persoana juridică este subiectul colectiv de drept, adică un colectiv de
cheie oameni care întrunind condiţiile cerute de lege, este titular de drepturi
subiective şi obligaţii civile.
Cum se Există trei elemente constitutive ale calităţii de persoană juridică:

realizează - o organizaţie de sine stătătoare, proprie;
- un patrimoniu propriu, distinct;
- un scop propriu, determinat.
Sunt entitati sau institutii infiintate conform legii care detin elementele
constitutive ale unei personae juridice.

Definiţi noţiunea de persoană juridică.
Care sunt elementele constitutive ale persoanei juridice.
5.2 Caracterele juridice ale persoanei juridice
Legalitatea-instituită de lege,
Inalienabilitatea-calitatea de a nu putea fi înstrăinată ori cedată,
Intangibilitatea-calitatea de a nu i se putea aduce îngrădiri,
Generalitatea-exprimă aptitudinea subiectului de drept civil de a avea
drepturi şi obligaţii,
Specialitatea-calitatea care exprimă acordul cu scopul pentru care a fost
înfiinţată.
Înfiinţarea unei personae juridice:

- prin actul de dispoziţie al organului competent de stat;
- prin actul de înfiinţare al celor ce o constituie;
- printr-un alt mod reglementat de lege.
27
Persoana juridică
În sens restrâns se poate spune că o persoană juridică poate fi înfiinţată:

- prin actul de dispoziţie al organului de stat competent;
- prin actul de înfiinţare recunoscut;
- prin actul de înfiinţare autorizat;
- prin alt mod reglementat de lege.

Cum interpretaţi caracterul juridic al capacităţii de folosinţă-
specialitatea?
5.3 Încetarea persoanei juridice
Prin încetare a persoanei juridice, se înţelege sfârşitul calităţii de subiect

colectiv de drept civil.
Persoana juridică poate înceta prin: dizolvare şi prin reorganizare.
Reorganizarea persoanei juridice, reprezintă operaţiunea ce cuprinde cel

puţin două personae juridice şi care produce efecte creatoare,
modificatoare ori de încetare a lor.
Transformarea persoanei juridice, reprezintă operaţiunea juridică

intervenită în cazurile şi condiţiile special reglementate de lege, prin care
o persoană juridică îşi încetează fiinţa juridică concomitant cu
înfiinţarea, în locul ei, a altei personae juridice.


Explicaţi reorganizarea persoanei juridice: comasarea prin absorbţie şi

prin fuziune.
28
Persoana juridică
Răspuns 5.1
Persoana juridică este subiectul colectiv de drept, adică un colectiv de
oameni care, întrunind condiţiile cerute de lege, este titular de drepturi
subiective şi obligaţii civile.
Există 3 elemente constitutive ale calităţii de persoană jurudică:
- o organizaţie proprie, de sine stătătoare,
- un patrimoniu propriu, distinct,
- un scop propriu, determinat.
Răspuns 5.2
Capacitatea de folosinţă este aptitudinea subiectului colectiv de drept de
a avea drepturi şi obligaţii. Aceste drepturi şi obligaţii sunt în
concordanţă şi sunt prevăzute în statutul persoanei juridice care defineşte
specificul sau specialitatea persoanei juridice, privind obiectul
activităţiilor sale.
Nici o persoană juridică nu poate depăşi atribuţiile sale ce sunt prevăzute
în statut, conform specialităţii fiecăreia.

Constanţa, 2015.
3 C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil, Teoria generală a obligaţiilor,
Editura All, 1992.
29
Prejudiciul
PREJUDICIUL
Cuprins Pagina

6.1 Ce reprezintă fapta ilicită........................................................................................... 31
6.2 Ce este noţiunea de legitimă apărare......................................................................... 31
6.3 Ce este starea de necesitate....................................................................................... 32
30
Prejudiciul

 înţelegerea noţiunilor deprejudiciu?
 familiarizarea cu noţiunea de faptă ilicită?
 cauze care înlătură caracterul illicit al faptei?
 ce reprezintă vinovăţia?
 ce este culpa?
6.1 Ce este prejudiciul?
Aici cuvinte Prejudiciul reprezinztă rezultatul negativ suferit de o persoană ca urmare

cheie a faptei ilicite săvârşite de altă persoană sau ca urmare a “faptei“ unui
animal sau lucru pentru care este ţinută să răspundă o anumită persoană.
Cum se Pentru ca prejudicial să fie reparat, se cer a fi îndeplinite următoarele

realizează condiţii:
- prejudiciul să fie cert;
- prejudicial să nu fi fost reparat încă.
Principiile reparării prejudiciului:

- trebuie reparat integral;
- repararea trebuie făcută în natură.

Definiţi noţiunea de prejudiciu.
6.2 Care sunt formele vinovăţiei?
Aici cuvinte Vinovăţia are două forme: intenţia şi culpa.

cheie Intenţia poate fi directă-când autorul faptei prevede rezultatul faptei şi
urmăreşte producerea lui prin săvârşirea acelei fapte.
Intenţia poate fi indirectă-când autorul faptei prevede rezultatul faptei şi
Cum se dacă nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii lui.
realizează
Culpa poate fi: imprudenţă şi neglijenţă.
Imprudenţa este atunci când autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu-
l acceptă socotind fără temei că el nu se va produce.
Negiljenţa este atunci când autorul nu prevede rezultatul faptei sale deşi
trebuia şi putea să-l prevadă.
31
Prejudiciul

Ce înţelegeţi prin legitimă apărare?
6.3 Ce înţelegeţi prin stare de necesitate?
Cel ce se află sub constrângerea psihică a nevoii de a înlătura un pericol

grav imminent care îi ameninţă viaţa, integritatea corporală ori sănătatea
sa ori pe a altei personae, dacă pericolul nu putea fi înlocuit altfel, poartă
denumirea de stare de necesitate.
Pentru a ne afla în stare de necessitate trebuiesc îndeplinite trei condiţii:

- să fie vorba de un pericol imminent;
- pericolul să nu poată fi înlăturat prin alte mijloace;
- pericolul să ameninţe viaţa,integritatea corporală ori sănătatea unei
personae.
Cauzele care înlătură caracterul illicit al faptei sunt:

- legitima apărare, starea de necessitate, îndeplinirea unei activităţi
impuse sau premise de lege ori ordinul superiorului, consimţământul
victimei.


Ce reprezintă prejudiciul şi care sunt cauzele care înlătură caracterul

illicit al faptei.
32
Prejudiciul
Răspuns 6.1
Prejudiciul reprezintă rezultatul negativ suferit de o persoană ca urmare a
faptei ilicite săvârşite de altă persoană sau ca urmare a “faptei“ unui
animal sau lucru pentru care este ţinută să răspundă o anumită persoană.
Răspuns 6.2
Este în legitimă apărare acela care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un
atac material direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau
împotriva unui interes public şi care pune în pericol grav persoana sau
drepturile celui atacat ori interesul public.
Editura All, 2001.
3. Dobre Florin, Contracte, Editura Ex Ponto, Constanta, 2012.
4. G. Boroi, Drept civil, Teoria generală a obligaţiilor, Editura All,
1997.
33
Contractul de vânzare-cumpărare
CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE
Cuprins Pagina

7.1 Contractul de vânzare-cumpărare. Noţiune............................................................... 35
7.2 Caractere juridice...................................................................................................... 35
7.3 Condiţii de validitate................................................................................................. 36
34

 înţelegerea noţiunii de contract;
 familiarizarea cu părţile contractului;
 recunoaşterea pricipalelor varietăţi de vânzări;
 sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip de contract;
 care sunt efectele contractului.
7.1 Contractul de vânzare-cumpărare.Noţiune.
Aici cuvinte Vânzarea-cumpărarea este un contract prin care una dintre părţi-
cheie vânzătorul-strămută proprietatea unui bun al său asupra celeilalte părţi-
cumpărătorul, care se obligă în schimb a plăti vânzătorului preţul
bunului vândut.
Cum se
realizează Regulile care guvernează contractele civile sunt aplicabile şi contractelor
comerciale în măsura în care legile comerciale nu prevăd o altă
reglementare.
Dreptul civil este dreptul comun al raporturilor de drept privat.
Au caracter civil, actele încheiate de liber profesionişti-avocaţi, medici,

meseriaşi, agricultori, etc.

Ce este vânzarea-cumpărarea?
7.2 Caractere juridice
Aici cuvinte Contractul de vânzare-cumpărare are următoarele caractere juridice:

cheie - este un contract sinalagmatic-bilateral;
- se încheie cu titlu oneros;
- este comutativ;
Cum se - este consensual;
realizează - prin excepţie de la principiul consensualismului, poate deveni contract
solemn.
- în mod excepţional poate căpăta caracter aleatoriu.

- este un contract translativ de proprietate din momentul încheierii lui.
35

Ce înţelegeţi prin caracter comutativ?
7.3 Condiţii de validitate
Consimţământul – acordul de voinţă al părţilor este necesar totdeauna.
Promisiunea unilaterală de vânzare-cumpărare este un antecontract care

dă naştere la un drept de creanţă, una din părţi fiind obligată-obligaţia de
a face.
Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare este tot un antecontract.

Aici diferenţa este că oricare dintre părţi poate cere încheierea
contractului cu respectarea dreptului de preemţiune dacă este cazul.
Conform dreptului de preemţiune, legea conferă un drept preferenţial de

cumpărare la preţ egal, coproprietarilor, proprietarilor vecini şi
arendaşului.
Este prevăzut de lege numai dacă înstrăinarea se face prin vânzare.
Oferta vânzătorului este numai o simplă decaraţie de intenţie.


Explicaţi caracterele juridice şi enunţaţi ce este vânzarea-cumpărarea.
36
Răspuns 7.1
Vânzarea-cumpărarea este un contract prin care una dintre părţi-
vânzătorul-strămută proprietatea unui bun al său asupra celeilalte părţi-
cumpărătorul, care se obligă în schimb a plăti vânzătorului preţul bunului
vândut.
Răspuns 7.2
Caracterul comutativ al unui contract, arată că în acel contract, obligaţiile
reciproce sunt cunoscute de părţi încă de la încheierea contractului.
1. Dobre Florin, Drept civil, Contracte civile, Editura Ex. Ponto, 2014.
Constanţa, 2015.
2012.
37
Contractul de locaţiune
CONTRACTUL DE LOCAŢIUNE
Cuprins Pagina

8.1 Ce este locaţiunea şi varietăţile acesteia.................................................................... 39
8.2 Care sunt caracterele juridice ale contractului de locaţiune...................................... 39
8.3 Analiza efectelor contractului de locaţiune............................................................... 40
38

 înţelegerea noţiunilor de locaţiune;
 familiarizarea cu termenul de locaţie;
 recunoaşterea pricipalelor tipuri de locaţiuni;
 sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip de contract de
administrare;
 cesiunea locaţiunii.
8.1 Definirea contractului de locaţiune şi varietăţile acestuia
Aici cuvinte Locaţiunea este un contract prin care o persoană numită locator,se obligă
cheie să asigure unei alte personae numită locatar (chiriaş), folosinţa
temporară, totală sau parţială a unui bun, în schimbul unei sume de bani
sau altă prestaţie, numită chirie.
Cum se
realizează Varietăţile contractului de locaţiune sunt: contractul de arendare,
contractul de închiriere.
Incheierea unui contract, prin acordul de vointa intre doua parti, a

dreptului de folosinta a unui bun, pentru o perioada determinate.

Ce este un contract de locaţiune şi care sunt varietăţile sale?
8.2 Care sunt caracterele juridice ale contractului de locaţiune
Aici cuvinte Caracterele juridice ale contractului de locaţiune sunt: contractul se

cheie încheie cu titlu oneros, este un contract sinalagmatic (bilateral), este un
contract comutativ, este un contract consensual, este un contract cu
executare succesivă, în timp, este un contract care transmite numai
Cum se dreptul de fofosinţă şi administrare.
realizează
Reglementarea juridică a contractului de locaţiune este dată de art.1777
Cod civil.
Obiectul contractului de arendare îl constituie bunurile agricole, iar

obiectul contractului de închiriere îl constituie suprafeţele locative.
39

Definiţi şi explicaţi caracterele juridice ale contractului de locaţiune?
8.3 Care sunt condiţiile de validitate ale contractului de locaţiune
Pentru a fi valid, contractul de locaţiune trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii: părţile contractante să aibă capacitatea de exerciţiu
valabilă pentru a încheia acte de administrare, obiectul contractului
trebuie să fie bun nefungibil, individual determinat, preţul sau chiria
contractului, trebuie să fie determinate în momentul încheierii
contractului.
Locaţiunea este un contract prin care o persoană numită locator, se

obligă să asigure unei alte personae numite locatar, folosinţa temporară,
totală sau parţială a unui bun, în schimbul unei sume de bani sau o altă
prestaţie numită chirie.
Contractul este sinalagmaic, se încheie cu titlu oneros, este un contract

comutativ, consensual, cu executare succesivă în timp, transmite numai
dreptul de folosinta.


Explicaţi condiţiile de validitate ale contractului de locaţiune.
40
Răspuns 8.1
Contractul de locaţiune este un contract prin care o persoană numită
locator, se obligă să asigure unei alte persoane numită locatar, folosinţa
temporară, totală sau parţială a unui bun, în schimbul unei sume de bani
sau o altă prestaţie, numită chirie.
Varietăţile contractului de locaţiune sunt: contractul de arendare şi
contractul de închiriere.
Răspuns 8.2
Caracterele juridice ale contractului de locaţiune sunt: este un contract
care se încheie cu titlu oneros, este un contract comutativ, este un
contract consensual, este un contract bilatera, este un contract cu derulare
succesivă în timp, este un contract care transmite numai dreptul de
folosinţă.
1. Deack Fr., S. Cârpenaru, Contracte civile şi comerciale, Editura

Lumina Lex, 1993.
2. Chirică D., Drept civil, Contracte speciale, Editura Lumina Lex, 1997.
3. Dobre Florin., Drept civil, Contracte, Editura Ex Ponto, Constanţa,
2012.
41
Contractul de închiriere
CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE
Cuprins Pagina

9.1 Reglementare juridică şi noţiunea contractului de închiriere.................................... 43
9.2 Domeniul de aplicare al contractului de închiriere.................................................... 43
9.3 Forma şi termenul contractului de închiriere............................................................. 44
42

 înţelegerea noţiunii de închiriere;
 familiarizarea cu noţiunea de termen contractual;
 recunoaşterea pricipalelor tipuri de închiriere;
 sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tipde închiriere;
 contractul de subânchiriere.
9.1 Noţiunea şi reglementarea contractului de închiriere
Aici cuvinte Contractul de închiriere este contractul prin care o persoană numită
cheie locator, se obligă să asigure unei alte personae numită locatar (chiriaş),
folosonţa temporară, totală sau parţială a unei locuinţe în schimbul unei
sume de bani numită chirie.
Cum se
realizează Reglementarea juridică a contractului este Legea locuinţei nr.114/1996.
Închirierea se deosebeşte de locaţiunea de drept comun prin obiectul ei

specific: locuinţa Art.72 din Legea locuinţei nr 114/1996, precizează că
în cazul contractului de închiriere, îi sunt aplicabile dispoziţiile de drept
comun referitoare la locaţiune.

Definiţi noţiunea de contract de închiriere.
9.2 Caracterele juridice ale contractului de închiriere
Aici cuvinte Contractul de închiriere are următoarele caractere juridice:

cheie - este un contract sinalagmatic-bilateral-;
- se încheie cu titlu oneros;
- este un contract comutativ;
Cum se - este un contract consensual, este un contract cu executare succesivă;
realizează - este un contract care transmite numai dreptul de folosinţă.
Închirierea se deosebeşte de locaţiunea de drept comun prin obiectul ei

specific: locuinţa.
Conform dispoziţiilor art.72 din Legea locuinţei nr.114/1996,

contractului de închiriere îi sunt aplicabile dispoziţiile de drept comun
referitoare la locaţiune.
43

Care este domeniul de aplicare al contractului de închiriere.
9.3 Forma şi termenul contractului de închiriere
Contractul de închiriere este un contract în scris, înregistrat la organelle

fiscale teritoriale în maximum 15 zile de la data semnării.
Termenul închirierii este lăsat de legiuitor la aprecierea şi voinţa părţilor.
Contractul de închiriere este un contract prin care o persoană numită

locator se obligă să asigure unei alte personae numită chiriaş sau locatar,
folosinţa temporară, totală sau parţială a unei locuinţe, în schimbul unei
Contractul de închiriere al locuinţei este reglementat de Legea locuinţei

nr. 114/1996.
Forma contractului este cea scrisă, iar termenul contractului este lăsat la
aprecierea părţilor.


Defeniţi contractul de închiriere al locuinţei şi explicaţi care sunt

caracterele juridice ale contractului.
44
Răspuns 9.1
Contractul de închiriere este un contract prin care o persoană numită
locator, se obligă să asigure unei alte personae numită chiriaş sau locatar,
folosinţa temporară,totală sau parţială a unei locuinţe, în schimbul unei
Răspuns 9.2
Legea locuinţei nr.114/1996 reglementează contractele de închiriere care
îi sunt aplicabile dispoziţiile de drept comun referitoare la locaţiune.
1. Deak Fr., Drept civil, Contracte speciale, Editura Universul juridic,

2001.
2. Chirică D., Drept civil, Contracte speciale, Editura Lumina Lex, 1997.
3. Dobre Florin., Drept civil, Contracte, Editura Ex Ponto, Constanţa,
2012.
4. Fr. Deak, S. Cârpenaru, Contracte civile şi comerciale, Editura
Lumina Lex, 1993.
45
Contractul de arendare. Contractul de mandat
CONTRACTUL DE ARENDARE. CONTRACTUL DE

MANDAT
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 10............................................................................ 47

10.1 Noţiunea de arendare. Generalităţi.......................................................................... 47
10.2 Caracterele juridice ale contractului de arendare.................................................... 47
10.3 Contractul de mandat. Noţiune. Caractere juridice................................................. 48
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 10............................................................. 48
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 10........................................................................... 49
46

 înţelegerea noţiunilor de arendare;
 familiarizarea cu termenii arendaş şi arendator;
 recunoaşterea pricipalelor tipuri de mandat;
 sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip mandat;
 ce este contractul de mandat.
10.1 Noţiune contract de arendare, Generalităţi.
Aici cuvinte Arendarea este un contract prin care una dintre părţi numită arendator,
cheie transmite celeilalte părţi numită arendaş, bunuri agricole în vederea
exploatării pe o durată determinată şi în schimbul uni preţ numit arendă.
Cum se Este reglementat prin Legea nr.16/ 1994, modificată prin Legea nr.58
realizează /1995 şi Legea nr.65/1998.
Părţile contractante pot fi:

- personae fizice;
- personae juridice.

Definiti notiunea contractului de arendă.
10.2 Caracterele juridice ale contractului de arendă
Aici cuvinte Contractul de arendă are următoarele caractere juridice:

cheie - este un contract sinalagmatic-bilateral-;
- este un contract solemn;
- este un contract care se încheie cu titlu oneros;
Cum se - este un contract netranslativ de proprietate;
realizează - este un contract cu executare succesivă.
- în termen de 15 zile de la semnare trebuie înregistrat la primăria unde

sunt arondate bunurile ce fac obiectul arendei;
- este obligatorie forma scrisă ,pentru a îndeplini condiţia “ad
probationem”.
47

Ce înţelegeţi prin termenul de “netranslativ de proprietate”?
10.3 Contractul de mandat. Noţiune. Caractere juridice
Contractul de mandat este un contract prin care o persoană numită

mandatar se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama
unei alte personae numită mandant, care îi dă această împuternicire şi pe
care il reprezintă.
Dovada mandatului, sub sancţiunea nulităţii impune ca procura să fie

autentică.
Se cere ca mandatarul să aibă capacitate de exerciţiu iar mandantul să fie

capabil de a contracta.


Definiţi noţiunile de contract de arendare şi contract de mandat.
Răspuns 10.1
Contractul de arendă este un contract prin care una dintre părţi numită
arendator, transmite celeilalte părţi numită arendaş, bunuri agricole în
vederea exploatării pe o durată determinată şi în schimbul unui preţ
numit arendă, stabilită de părţi.
Răspuns 10.2
Prin termenul de “netranslativ de proprietate” se înţelege că nu se va
48
transmite dreptul de proprietate asupra bunului ci se va transmite un alt

drept, ex:. de folosinţă,de administrare, etc.
1. Deak Fr., Drept civil, Contracte speciale, Editura Universul juridic,

2001.
2. Chirică D., Drept civil, Contracte speciale, Editura Lumina Lex,
1997.
2012.
49
Contractul de împrumut de folosinţă
CONTRACTUL DE ÎMPRUMUT DE FOLOSINŢĂ
Cuprins Pagina

11.1 Comodatul.Noţiune................................................................................................. 51
11.2 Caractere juridice.................................................................................................... 51
11.3 Efectele contractului de comodat............................................................................ 52
50

 înţelegerea noţiunilor de împrumut de folosinţă;
 familiarizarea cu termenii de comodatar şi comodant;
 obiectul contractului;
 dreptul transmis;
 capacitatea părţilor.
11.1Comodatul. Noţiune.
Aici cuvinte Contractul de comodat este un contract prin care o persoană numită
cheie comodant remite spre folosinţă temporară unei alte personae numită
comodatar, un lucru determinat cu obligaţia pentru acesta din urmă de a-l
restitui în natură, în individualitatea sa.
Cum se
realizează Este un contract real, se încheie cu titlu gratuity şi este un contract
unilateral.
Comodatul poate avea ca obiect numai bunuri nefungibile, individual

determinate.
În ceea ce priveşte dreptul transmis, comodatarul dobândeşte numai

dreptul de folosinţă, devenind un simplu detentor precar, obligat la
înapoierea bunului la încheierea termenului contractual.

Definiţi noţiunea de contract de comodat.
11.2 Caractere juridice
Aici cuvinte Contractul de împrumut de folosinţă -comodatul- are următoarele

cheie caractere juridice:
- este un contract unilateral;
- este un contract care se încheie cu titlu gratuity;
Cum se - este un contract consensual;
realizează - este un contract comutativ;
- transmite numai dreptul de folosinţă pentru perioada valabilităţii
contractului.
Dovada contractului de comodat pentru a îndeplini condiţia “ad

probationem”, este înscrisul sub semnătură privată.
51

Ce înţelegeţi prin noţiunea de detentor precar?
11.3 Efectele contractului de comodat
Se vor prezenta obligaţiile părţilor şi stingerea efectelor comodatului.
Comodatul se stinge prin: restituirea bunului, prin rezilierea contractului

şi prin moartea comodatarului.
Contractul de împrumut de folosinţă, comodatul, poate avea ca obiect

numai bunuri nefungibile, individual determinate. Comodatarul în acest
contract, dobândeşte numai dreptul de folosinţă asupra bunului pentru
perioada de valabilitate a contractului.
Părţile trebuie să aibă capacitatea de a încheia acte de administrare.


Care sunt efectele contractului şi care este capacitatea părţilor?
Răspuns 11.1
Contractul de comodat este un contract prin care o persoană numită
comodant, remite spre folosinţă temporară unei alte persoane numită
comodatar, un lucru determinat cu obligaţia pentru acesta din urmă de a-l
restitui în natură, în individualitatea sa.
Răspuns 11.2
52
Detentor precar poate fi orice persoană care deţine un bun pentru o

perioadă determinată şi care nu este proprietarul de drept al bunului
deţinut, deoarece nu deţine cele două elemente ale posesiei, corpus şi
animus, pentru a deveni proprietar.
1. Deak Fr., S. Cârpenaru, Contracte civile şi comerciale, Editura

Lumina Lex, 1993.
2. Chirică D., Drept civil, Contracte speciale, Editura Lumia Lex, 1997.
3. Dobre Florin., Drept civil, Contracte, Editura Ex Ponto, 2014.
53
Moştenirea legală
MOŞTENIREA LEGALĂ
Cuprins Pagina

12.1 Noţiune.Generalităţi................................................................................................ 55
12.2 Clasele moştenitorilor legali.................................................................................... 55
12.3 Dreptul soţului supravieţuitor.................................................................................. 56
54
Moştenirea legală

 înţelegerea noţiunilor de moştenire legală şi testamentară;
 familiarizarea cu moştenirea legală;
 recunoaşterea pricipalelor tipuri de moştenitori;
 sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip moştenitor
legal;
 drepturile soţului supravieţuitor.
12.1 Moştenirea. Moştenirea legală.Noţiune.
Aici cuvinte Moştenirea legală constă în transmiterea patrimoniului defunctului către

cheie moştenitorii săi în temeiul legii.
Pentru a moşteni în temeiul legii ,o persoană trebuie să îndeplinească

Cum se următoarele condiţii:
realizează - să aibă capacitate succesorală;
- să aibă vocaţie succesorală legală;
- să nu fie nedemnă;
- să nu fie dezmoştenită;
- cand aceasta a fost transmisa mostenitorilor in temeiul legii.

Ce înţelegeţi prin moştenire legală?
12.2 Clase de moştenitori legali
Aici cuvinte Clasa moştenitorilor este o categorie de rude.

cheie
S-au stabilit patru clase de moştenitori legali:
- cls.I ,- a descendenţilor în linie directă;
Cum se - cls.II,- a ascendenţilor privilegiaţi şi a colateralilor privilegiaţi;
realizează - cls.III.,- a ascendenţilor ordinary;
- cls.IV.,- a colateralilor ordinary.
potrivit dispoziţiilor Codul civil, reprezentarea produce două efecte:

- urcarea reprezentantului în locul, gradul şi drepturile reprezentatului;
- împărţirea pe tulpini.
reprezentanţii dobândesc, ca urmare a culegerii moştenirii, nu numai

activul ci şi pasivul succesoral, în raport cu vocaţia succesorală a
55
Moştenirea legală
fiecăruia, răspunzând pentru pasivul succesoral în limitele activului dacă

a acceptat moştenirea sub beneficiu de inventar şi peste această limită,
dacă reprezentantul a acceptat moştenirea pur şi simplu.

Enumeraţi clasele de moştenitori legali pe care le cunoaşteţi.
12.3 Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor.
- are un drept de moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de

moştenitori legali sau în lipsa rudelor din cele patru clase;
- are un drept de moştenire special asupra mobilelor şi obiectelor
aparţinând gospodăriei casnice şi asupra darurilor de nuntă;
- are un drept temporar de abitaţie asupra casei de locuit.
Devoluţiunea legală a moştenirii este reglementată de trei principii:

- principiul chemării la moştenire a rudelor în ordinea claselor de
moştenitori legali;
- principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi
clasă;
- principiul egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi de aceleaşi grad
chemate la moştenire.


Definiţi termenul de moştenire legală şi cine anume poate fi moştenitor

legal.
56
Moştenirea legală
Răspuns 12.1
Moştenirea legală constă în transmiterea patrimoniului defunctului către
moştenitorii săi în temeiul legii.
Răspuns 12.2
Clasele de moştenitori legali sunt:
- cls.I .,- a descendenţilor în linie directă;
- cls.II,- a ascendenţilor şi colateralilor privilegiaţi;
- cls.III,- a ascendenţilor ordinar;
- cls.IV.,- a colateralilor ordinari.
1. Deak Fr., Drept succesoral, Editura Universul juridic, 2002.

2. Chirică D., Drept civil, Succesiuni, Editura Lumina Lex, 1996.
3. Dobre Florin., Drept civil, Drept Succesoral, Editura Ex Ponto, 2012.
57
Moștenirea testamentară
MOŞTENIREA TESTAMENTARĂ
Cuprins Pagina

13.1 1Noţiune. Generalităţi............................................................................................. 59
13.2 Legatul. Noţiune...................................................................................................... 59
13.3 Clasificarea legatelor............................................................................................... 60
58
Elemente de dpret civil

 înţelegerea noţiunilor de moştenire testamentară;
 familiarizarea cu noţiunea de legat;
 recunoaşterea pricipalelor tipuri de legat;
 sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip legat.
13.1 Clasificarea legatelor
Aici cuvinte După obiectul dispoziţiei testamentare legatele pot fi:

cheie - legate universale sau cu titlu universal;
- legate cu titlu particular.
Cum se După obiectul lor: legatele pot avea ca obiect un patrimoniu, o

realizează universalitate de bunuri determinate private “ut singuli”.
- legatul universal, -are ca obiect întraga avere a testatorului;
- legatul cu titlu universal, -dacă se vizează o cotă-patre din acea
universalitate;
- legatul cu titlu particular-singular-, având ca obiect bunuri determinate.
Legatele mai pot fi: legatul pur şi simplu, legatul cu termen, legatul sub
condiţie, legatul cu sarcină.

Ce înţelegeţi prin moştenire testamentară?
13.2 Moştenirea testamentară. Noţiune
Aici cuvinte Moştenirea este testamentară atunci când transmiterea patrimoniului

cheie succesoral are loc datorită voinţei celui care lasă masa succesorală printr-
un testament.
Cum se Transmiterea moştenirii este o transmisiune pentru cauză de moarte.

realizeaz
Transmisiunea moştenirii este o transmisiune universală, deoarece are ca
obiect patrimonial persoanei fizice decedate, ca universalitate juridică,
adică toate drepturile şi obligaţiile care au valoare economică şi care au
aparţinut defunctului.
59

Definiţi noţiunea de legat.
13.3 Clasificarea legatelor
Legatele se clasifică în funcţie de obiectul lor şi în funcţie de modalităţi.
Ineficacitatea legatelor există atunci când apar cazuri în care dispoziţia

testamentară este lipsită de efecte juridice.
Legatul este o liberalitate pentru cauză de moarte, ca act unilateral de

voinţă, testatorul urmărind să procure un avantaj patrimonial, drept real
sau de creeanţă, legatarului, fără a pretinde un contraechivalent în
schimb.


Definiţi ce este moştenirea testamentară şi ce este un legat cu titlu

particular.
Răspuns 13.1
Moştenirea este testamentară atunci când transmiterea patrimoniului
succesoral are loc datorită voinţei celui care lasă masa succesorală printr-
un testament.
Răspuns 13.2
Legatul este o dispoziţie testamentară prin care testatorul dispune ca una
sau mai multe persoane urmează a dobândi cu titlu gratuit la decesul său,
o parte sau în tot, patrimoniul său, ori anumite bunuri determinate.
60

2. Chirică D., Drept civi, Succesiuni, Editura Lumina Lex, 1996.
3. Dobre Florin, Drept civil, Drept Succesoral, Editura Ex Ponto,
Constanţa, 2012.
61
Transmiterea activului şi pasivului moştenirii
TRANSMITEREA ACTIVULUI ŞI PASIVULUI MOŞTENIRII
Cuprins Pagina

14.1 Obiectul transmisiunii.............................................................................................. 63
14.2 Pasivul succesoral.................................................................................................... 63
14.3 Activul succesoral.................................................................................................... 64
62
 înţelegerea noţiunilor de activ şi pasiv;

 familiarizarea cu noţiunea de transmisiune succesorală;
 caracterul individual al privilegiului.
14.1 Ce reprezintă activul şi pasivul unei moşteniri.
Aici cuvinte În cuprinsul activului succesoral intră numai drepturile patrimoniale

cheie existente la data deschiderii moştenirii.
În alcătuirea pasivului succesoral, intră datoriie şi sarcinile moştenirii.
Cum se Datoriile succesorale sunt acele obligaţii patrimoniale ale defunctului

realizează care există în patrimonial succesoral la data deschiderii moştenirii,
inclusive datoriile defunctului faţă de moştenitori.
Sarcinile succesorale sunt acele obligaţii care se nasc în persoana

moştenitorului la deschiderea moştenirii sau ulterior, independent de
voinţa defunctului sau din voinţa lui.

Care este obiectul transmisiunii succesorale?
14.2 Transmiterea activului succesoral
Aici cuvinte Transmiterea activului succesoral poate fi universală, cu titlu universal

cheie sau cu titlu particular.
Aceasta operează de drept de la data deschiderii moştenirii.

Cum se Diviziunea de drept a activului succesoral între moştenitorii universali
realizează sau cu titlu universal:
- se divide, prin efectul legii, între comoştenitori şi terţi, în proporţie cu
partea sa de creeanţă;
- comoştenitorii dobândesc numai cote-părţi ideale din dreptul real
asupra bunurilor.
La decesul unei personae fizice, patrimonial ei se transmite asupra

moștenitorilor, legali sau testamentari.
63

De cine se suportă plata pasivului succesoral?
14.3 Cum este transmis pasivul succesoral
Pasivul succesoral este transmis prin transmisiunea și cu titlu universal și

prin transmisiunea cu titlu particular.
Moştenitorii regulaţi răspund pentru plata pasivului succesoral cu

bunurile moştenirii şi cu patrimonial lor propriu.
Moştenitorii neregulaţi răspund pentru pasivul succesoral numai în limita

bunurilor moştenite.


Cum explicaţi transmiterea pasivului şi a activului succesoral?
Răspuns 14.1
La decesul unei persoane fizice, patrimoniul ei se transmite asupra
moştenitorilor, legali sau testamentari. Se transmit numai drepturile şi
obligaţiile defunctului cu conţinut patrimonial, cele personale
nepatrimoniale se transmit pe cale de moştenire.
Răspuns 14.2.
Pasivul succesoral se suportă de către succesorii universali sau cu titlu
universal.
64

2. Chirică D., Drept civil, Succesiuni, Editura Lumina Lex, 1996.
3. Dobre Florin., Drept civil, Drept succesoral, Editura Ex Ponto,
Constanţa, 2012.
Referenţi ştiinţifici: Prof.univ.dr. Florica Braşoveanu;

Conf.univ.dr.Marinela Marin;
65

Drept Civil - Elemente

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Civil - Elemente

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Elemente de drept civil

2 ACTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGAŢII. EFECTE 14

5.2 Caracterele juridice ale persoanei juridice. 27

7 CONTRACTUL DE VÂNZARE – CUMPĂRARE 34

10 CONTRACTUL DE ARENDARE.CONTRACTUL DE MANDAT 46

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 10 49

11 CONTRACTUL DE ÎMPRUMUT DE FOLOSINŢĂ 50

14 TRANSMITEREA ACTIVULUI ŞI PASIVULUI MOŞTENIRII 62

Elemente de drept civil

Unitate de învăţare Nr. 1

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1.............................................................................. 11

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 1 sunt:

1.1 Obligaţii. Generalităţi

Au caracter civil actele încheiate de liber profesionişti-medici, avocaţi,

Statul şi unităţile administrative-teritoriale nu pot avea calitatea de

Test de autoevaluare 1.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 13.

1.2 Noţiune. Obligaţie

Cum se Teoria generală a obligaţiilor cuprinde reguli aplicabile tuturor

Se vor studia şi analiza particularităţile, principiile şi calsificările

Se familiarizează cu termenul de obligaţie. Se vor avea în vedere nu

Obligatia este o legatura de drept, in urma careia debitorul este obligat la

Test de autoevaluare 1.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 13.

1.3 Clasificarea obligaţiilor după izvoare

După izvoare, obligaţiile se clasifică în: contracte, acte juridice

Din punct de vedere al creditorului, raportul de obligaţie apare ca un

Test de autoevaluare 1.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Cum sunt clasificate obligaţiile după izvoare?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 15

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 1.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1

1. Deak Francisc, Drept civil, Contracte speciale, Editura Universul

Unitate de învăţare Nr. 2

ACTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGAŢII. EFECTE

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2.............................................................................. 15

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 2

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 2 sunt:

Aici cuvinte Viciile de consimţământ sunt: eroarea, dolul şi leziunea.

Părţile contractante îşi vor exprima acordul de voinţă în mod liber,

Test de autoevaluare 2.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 16.

2.2 Capacitatea părţilor

Aici cuvinte Capacitatea de folosinţă. Capacitatea de exerciţiu.

Capacitatea de exerciţiu poate fi: lipsă, restrânsă şi deplină.

Test de autoevaluare 2.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 16.

2.3 Actul juridic ca izvor de obligaţii.

Consimţământul este acordul de voinţă al părţilor necesar totdeauna

Actul juridic reprezintă manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 2.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2

Cum definiţi consimţământul părţilor?

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2