TEMA V

-DREPTUL~ISTATUL-

1. DEFINIREA STATULUI

Stanil reprezinta cea mai veche §i cea mai importanta institutie a organizarli
politice §i administrative. Prin intermediul sau se realizeaza ordonarea ~i conducerea
1
societatii. El a aparut in urma cuaproximativ 6.000 de ani in Orientul Antic ~i a evoluat

continuu.
Intr-o definitie clasica, statul este acea entitate politica constituita dintr-un
teritoriu delimitat de frontiere, o populatie §i o putere institutionalizata.
Notiunea de stat poate avea §i alte intelesuri, printre care:
a. putere politica centrala, diferita de cea a colectivitatilor locale;
b. ansamblul guvemantilor;
c. o forma de societate, de viata in comun a indivizilor.

1.1. Elementele constitutive ale statului

Elementele constitutive ale statului sunt: (a) teritoriul, (b) populapa ~i (c)

puterea de stat (publica).

A. Teritoriul

Teritoriul este acel element fundamental al statului care, 1n mod traditional, este

reprezentat de spatiul cuprins fotre frontierele acestuia.

1Primul stat din lur~e a fost creatia_ sum~rienilor. Acesta s-a nru.cut in mileniul al IV -lea i.Hr. in Mesopotamia, pe
malul raului Eufrat, m zona Golfulu1 Pers1c.
1
 in fapt, teritoriul nu se rezuma la delimitarea unei suprafete terestre,
bidimensionale, ci este un concept tridimensional din care fac parte intinderea de pamant
~i ape delimitata de frontiere, marea teritoriala, subsolul, precum ~i spatiul aerian.
Constitutia nu define~te teritoriul RomanieP.. O descriere a acestuia se gase~te la
art. 8 alin. 2 din Codul penal, conform caruia teritoriul tarii se compune din "fntinderea
de pamant, marea teritoriala §i apele cu solul, subsolul §i spafiul aerian, cuprinse fntre
frontierele de staf'.
Marea teritoriala a Romaniei este determinata de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 17
din 17 august 19903 ca ''fa§ia de mare adiacenta farmului ori, dupa caz, ape/or maritime
5
interioare", avand o la.time de 12 mile marine4 calculata de la liniile de baza. •

Spafiul aerian national este prezentat de art. 8 alin. 1 din Codul Aerian al
Romaniei6 ca acea ,,coloana de aer situata deasupra teritoriului fn care Romania ~i
exercita suveranitatea, pana la limita inferioara a stratului extraatmosferic".
in limitele descrise de teritoriu se organizeaza statul ~i unitatile administrativ-
teritoriale care i1 compun (municipiile, or~ele, comunele, judetele ~i. sectoarele
Municipiului Bucure~ti). De asemenea, m acela~i spatiu se exercita puterea publica,
suveranitatea statului.
Teritoriul se caracterizeaza prin faptul ca nu poate fl fnstrainat. Conform art. 3
alin. 1 din Constitutie, "teritoriul Romaniei este inalienabif', frontierele sale fiind

stabilite prin lege organica.

Totodata, teritoriul este indivizibil, consecinta a caracterului sau unitar (art. 1 alin.
1 din Constitutia Romaniei).

2 in acee~i situafie sunt Codul civil, Codul de procedurA civilA ~i Codul de procedura penalA.
3 Legea nr. 17 din 7 august 1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mmi teritoriale, al zonei
contigue ~i al zonei economice exclusive ale Romaniei, republica!A in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
252 din 8 aprilie 2014.
4 22.224 metri.
5 Conform art. 2 alin. 2 din Legea nr. 17 din 1990, republica!A: ,,Liniile de baza sunt liniile celui mai mare reflux
de-a lungul farmului sau, dupa caz, liniile dre~te care unesc punctele cele mai avansate ale farmului, inclusiv ale
Jarmului dinspre larg al insulelor, ale locunlor de acostare, amenajarilor hidrotehnice # ale a/tor instalafii
portuare permanente".
2
 B. PopulaJia

Alt element al statului este popula/ia, ea desemnand, m general, o colectivitate.

Aceasta componenta a fost exprimata m doctrina prin mai multi termeni ~i anume:
societate, popor sau nafiune.
Prin societate, notiunea cea mai uzitata, vom mtelege populatia aflata sub un
anumit raport relational ~i institutional, pe un teritoriu.
Poporul are ca liant intre indivizi continuitatea de limba, de origine etnica, de
cultura etc.
In sfar~it, prin nafiune se intelege o comunitate umana delimitata teritorial ~i
politic de altele, ai carei membri manifesta loialitate fata de stat, avand con~tiinta
apartenentei la aceea~i colectivitate, prezentand ca atribute principale identitatea,
independenta ~i coeziunea.
Intre stat ~i oricare dintre indivizii care alcatuiesc populatia se stabile~te o relatie
specifica, constand m drepturi ~i obligatii reciproce. Aceasta legatura politica ~i juridica
se nume~te ceta/enie.

C. Puterea de stat (publica)

Al treilea element este puterea de stat, numita ~i putere publica. Aceasta are rolul
de a asigura unitatea politica ~i juridica a statului, fiind caracterizata prin posibilitatea de
a comanda, de a da ordine, precum ~i prin obligatia celor care le-au primit de a le

respecta.
Trasaturile puterii de stat sunt urmatoarele:

a. este o putere politica ce are o sfera larga de aplicare ~i agenti specializati care
o realizeaza;

6 Legea nr. 21 din 28 martie 2020 privind Codul Aerian a fost publicaffi in Monitorul Oficial al Romfutiei, Partea I,

nr. 222 din 19 martie 2020.

3
 b. este o putere instituJionalizata m sensul ca aceasta apartine statului ca
institutie politico-juridica, iar cei care o detin actioneaza in numele sau §i in

baza legii.
Institufiile fundamentale ale statului, prezentate de Constitutia Romaniei in
Titlul ID - "Autoritati publice"7, sunt:
(1) Parlamentul - "organul reprezentativ supremal poporului roman §i unica
autoritate legiuitoare a farii'' (art. 61 alin. 1 din Constitutie). El este alcatuit
din Senat §i Camera DeputaJilor. Parlamentarii (senatori ~i deputati) sunt ale§i
prin vot universal, egal, direct, secret §i liber exprimat, pentru un mandat de 4
ani. Organizarea ~i functionarea fiecarei camere se realizeaza pe baza de
regulament propriu8• Calitatea de membru al Parlamentului este incompatibila
10
cu anumite functii 9 ~i confera un anumit tip de imunitate • Legislativul adopta
legi constitutionale, legi organice §i legi ordinare;
(2) Pre~edintele Jiirii - reprezentantul statului roman §i garantul independentei
nationale, al unitatii §i al integritatii teritoriale a Romaniei. El vegheaza la
respectarea Constitutiei §i la buna functionare a autoritatilor publice, avand §i
functia de mediere mtre puterile statului, precum §i mtre stat §i societate.
Pre§edintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret §i liber exprimat
pentru un mandat de 5 ani. Calitatea de ~ef al statului este incompatibila cu cea
de membru de partid, dar §i cu orice alta functie publica sau privata. Imunitatea
de care se bucura membrii parlamentului se aplica mutatis mutandis ~i acestuia.
De asemenea, Pre§edintele poate, m anumite conditii, sa dizolve Parlamentul ~i
sa initieze referendumuri pe probleme de interes national. El desemneaza
candidatul pentru prim-ministru ~i nume~te Guvemul, dar are atributii ~i in
domeniul politicii exteme, eel al apararii, dar ~i in alte materii.

1 Ase vedea Titlul ID (art 61-143) din Constituµa Romaniei.

s A se vedea Hotlirfirea nr. 28 din 24 octombrle 2005 privind Regulamentul Senatului, republicata (Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 18 mai 2021) ~i Hotlirfirea nr. 8 din 24 februarle 1994 privind
Regulamentul Camerei Deputaµlor, republicata (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 778 din 12 august
2021). . . ..
9Ase vedea art. 71 din Const1tut1a Roman1e1.
4
 11
Pre§edintele poate fi suspendat §i chiar pus sub acuzare ;

(3) Guvernul - "asigura realizarea politicii interne §i externe a Jarii # exercita

conducerea genera/a a administrafiei pub/ice" (art. 102 alin. 1 din Constitupa
Romaniei) in baza programului sau de guvernare ( aprobat de Parlament prin vot
de incredere). El este alcatuit din mini§tri §i este condus de un prim - ministru.
De cele mai multe ori, in componenta Cabinetului intra §i unul sau mai multi
viceprim-mini§tri. Guvernul adopta hotarari, ordonante §i ordonate de urgen¢;
(4) Administrafia publicii - realizata prin organele centrale (Guvern, ministere,
alte organe specializate din subordinea Guvernului sau a ministerelor ori care
funcponeaza ca autoritati administrative autonome) §i cele locale (consilii

judetene, consilii locale, primari, prefecti);

(5) Autoritatea judeciitoreascii - alcatuita din instanfele judecatore§ti (organe
12
de stat ce aplica legea in cazul litigiilor aparute intre subiectele de drept) ,

Ministerul Public (reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de

drept, dar §i dreprurile §i libertatile cetatenilor) §i Consiliul Superior al
13
Magistraturii (garantul independentei justitiei) •

c. este o putere de comandii ce instituie norme obligatorii;

d. este o putere unicii care detine dreptul exclusiv de a exercita, prin organele
abilitate, constrangerea legitima. Din aceasta ultima trasatura a puterii publice
decurge o caracteristica fundamentala a statului, §i anume suveranitatea. Ea
semnifica autoritatea suprema a tarii §i inseamna dreptul puterii publice de a

10 Confonn art. 72 alin. 2 din Constitutia Romfuliei, lmunltatea parlamentara constl in faptul cli senatorii ~i
deputatii nu pot fi percheziµonati, ~etinuti s~u ~estati tlrii _acord~l camerei din care fac parte. De asemenea, inainte
de a se lua O astfel de hotiirare, aud1erea celm V1zat este obhgatone.
11 Pentru toate prevederile referitoare la Pre~edintele Romaniei, a se vedea art. 80 -101 din Constituµe.
12 Confonn art. 126 alin, 1 din Constituµa Romfuliei: "Justifia se realizeaza prin lnalta Curte de Casafie ~i Justifie
~i prin celelalte instanfe judecatore~ti stabilite de lege". Acestea din unnii sunt Curµle de Apel, Tribunalele ~i
Judeciitoriile.
1J Conslllul Superior al Maglstraturll este alciituit din 19 membri. Dintre ace~tia, 14 sunt al~i de adunlirile
generate ale magistraµlor penti:u un m~~at de_ 6 ~9 judec~tori S pr?curori), 2 sunt reprezentanti ai societltii
civile ale~i de Senat, iar ceilalti su~t mm1strul JUstJtiet, ~r~~dmt~l_e Inalte1 Curµ de Casatie ~i Justiµe ~i procurorul
general al Parchetului de pe ldngii Inalta Curte de Casape ~1 Just1t1e. Pentru detalii in privinta atribuµilor C.S.M., a
5
 conduce societatea, de a nu recunoa~te nicio forta, deasupra ei, precum ~i
independenta statului in raporturile cu alte state. Suveranitatea este compusa din
doua elemente, unul intern (competenta exclusiva asupra teritoriului,
concretizata in elaborarea unor acte normative general - obligatorii ~i
inexistenta unei alte puteri sociale superioare) ~i altul extern (independenta in
raporturile cu alte state, nesupunerea fata de alte puteri, excluderea oricarui
amestec din exterior).

1.2. Funcpile statului

Rolul statului se reflecta in functiile pe care acesta le indepline~te.

Notiunea de fanc/ii ale statului se refera la directiile principale de actiune ale
statului in vederea organizarii ~i realizarii activitatii fundamentale specifice, la care
participa toate institutiile abilitate.
Functiile statului pot fi: (a) interne sau (b) externe.
a. Func/iile interne sunt:
1. funcJia politico - juridicii - de asigurare a conducerii sociale, pe baza
legilor, precum ~i de construire a unui cadru de drept care sa garanteze
oricarui individ respectarea drepturilor ~i a libertatilor fundamentale de
care se bucura;
2. Junc/ia de asigurare a ordinii de drept - de aparare a colectivitatii, dar
~i a oricarui individ impotriva fenomenelor antisociale;
3. f uncJia social-economicii - de asigurare a dezvoltarii economice, a
progresului tehnic ~i a cre~terii nivelului de trai al populatiei. Aceasta
functie actioneaza diferit de la un stat la altul. Ea are in vedere politica
fiscala, combaterea ~omajului, a inflatiei ~i a saraciei.

b. Func/iile externe sunt:

se vedea art. 134 din Constituµa Romdniei ~i Legea nr. 317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, republicatA (Monitorul Oficial al RomAniei,:artea I, nr. 628 din I septembrie 2012).
 1. f uncJia de stabilire ~i dezvoltare a relaJiilor cu alte state sau organizaJii
internaJionale;
2. f uncJia de participare la activitatea organismelor intern a/ion ale din
care statul face parte (O.N.U., O.S.C.E., N.A.T.O. etc.) in vederea
rezolvarii propriilor probleme, dar ~i a chestiunilor intemationale.

2. FORMA STATULUI

in legatura cu forma statului intereseaza trei concepte ~i anume: (1) forma de

guvernamant, (2) structura de stat ~i (3) regimul politic.

2.1. Forma de guvernamant

F orma de guverniimant se refera la crearea, organizarea ~i exercitarea puterii de

stat prin intermediul organelor supreme ale acesteia, precum ~i la impaqirea atributiilor
intre respectivele organe.
Din punct de vedere al formei de guvemamant, statele se impart in: (a) republici ~i

(b) monarhii.
a. in cadrul republicii, ~eful statului (pre~edintele) este ales de parlament sau
direct de catre popor 14, pentru o perioada limitata (de regula, 4 sau 5 ani).
Conform art. 1 alin. 2 din Constitutie, ''forma de guvernamant a statului roman
este republica". De asemenea, conform art. 81 alin. 1 din legea fundamentala,
pre~edintele t:arii este ales prin "vot universal, egal, direct, secret $i fiber exprimaf'.
15
Mandatul pre~edintelui are o durata de 5 ani (art. 83 alin. 1) •

La randul lor, republicile pot fi parlamentare sau preziden/iale.

in republicile parlamentare (Germania, Italia) rolul eel mai important in
exercitarea puterii de stat revine parlamentului, pre~edintele avand o pozitie secundara. 1n

14 Un caz aparte ii constituie Statele Unite ale ~ericii. Acolo a_ fost reglementat un sistem indirect complex de
alegere a pre~edintelui. Votul popular desemneazA m fiecare stat dm componenta S.U.A. un numm- de electori care,
ulterior, vor alege pre~edintele.
1s inainte de revizuirea Constitutiei Romdniei in anul 2003, mandatul pr~edintelui truii avea o duratA de 4 ani.
7
 rm;: I SJl&i11'JJ tit fillflllllUPW

republicile prezidenfiale (S.U.A., Rusia), pre~edintele are atribute sporite fata de

parlament in cadrul exercitarii puterii.
in doctrina a fost identificata ~i o a treia fonna de republica, cea semiprezidenfiala,
mcare raportul dintre atributiile pre~edintelui ~i cele ale parlamentului este sensibil egal
(Franta, Romania).
b. Monarhia constituie acea fonna de guvemamant m care ~eful statului
(monarhul. - rege, imparat, principe) nu este ales de popor sau de parlament, el ocupand
aceasta pozitie prin succesiune la tron sau, mai rar, prin numire pe viata.
Monarhiile pot fi constitufionale sau absolutiste.
Monarhiile constitufionale (Regatul Unit al Marii Britanii ~i al Irlandei de Nord,
Spania, Danemarca, Olanda, Suedia, Norvegia, Belgia) se caracterizeaza prin faptul ca
monarhului ii revin atributii restranse, uneori chiar simbolice, rolul eel mai important
frind jucat de parlament. in monarhiile absolutiste se acorda puteri largi monarhului,
uneori discretionare, iar celelalte institutii ale statului, de~i exista, au atributii restranse,
nesemnificative.

2.2. Structura statului

Structura de stat reprezinta modul in care se organizeaza puterea publica ~i

entitatile administrative existente pe teritoriul unui stat, precum ~i relaµile ce se stabilesc
intre ele.
Sub acest aspect statul poate fi: (a) unitar (simplu) sau (b) federal (federativ,

complex, compus).

a. Statul unitar se distinge prin unnatoarele caracteristici:

- are o singura constitutie;
_ are doar un rand de organe supreme care i~i exercita competenta pe
intregul teritoriu;
- intreaga populatie are o singura cetatenie;

8
 - este subiect distinct de drept international, participand in aceasta
calitate la raporturile internationale.

b. Statul federal (Germania, S.U.A.) se define~te prin urmatoarele

elemente:
16
- este alcatuit din doua sau mai multe state membre ale federatiei ;

- statele componente transfera unele din atributele suveranitatii lor in

favoarea statului federal, in limitele ~i modurile prevazute in
constitutia federala;
- exista o legislatie comuna, unica, la nivelul statului federal, dar ~i acte
normative proprii fiecarui stat component al federatiei in parte, acestea
din urma avand obligatia sa o respecte pe cea dintfil;
- exista organe legiuitoare, administrative ~i judiciare atat la nivel
central (federal), cat ~i la nivelul fiecarui stat membru;
- populatia are doua cetatenii, una a statului federal, cealalta a statului
membru;
- subiect de drept international este doar statul federal.

Statul federal nu trebuie confundat cu asociaJiile de state care, de~i se aseamana

cu acesta din multe puncte de vedere, se deosebesc prin faptul ca reunirea lor nu da
n~tere unui stat nou, distinct de cele componente.
Principalele forme de asociere a statelor sunt: (a) confederafia, (b) uniunea realii
~i (c) uniunea persona/a.
a. Confederafia este alcatuita, pe baza unui acord international, din doua sau mai
multe state independente ori de unitati teritoriale autonome care i~i unifica legislatia ~i
care i~i creeaza anumite organe comune, pastrandu-~i insa suveranitatea ~i calitatea de
subiect distinct de drept international (Uniunea Europeana, Elvetia). Se recurge la aceasta
forma de asociere pentru gasirea unor solutii comune in ceea ce prive~te domenii
esentiale cum ar fi: apararea, comequl extern, moneda comuna etc.

16 Plirtile membre ale unei federatii poartA diverse nume: state, landuri, contoane, provincii.
9
 b. Uniunea persona/a consta ID asocierea a doua sau mai multe state datorita
existentei unui monarh comun, statele membre pastrandu-~i intreaga suveranitate (legi,
interese ~i frontiere distincte) 17 ;
c. Uniunea reala este asocierea a doua sau mai multe state ce au acela~i monarh,
dar care i~i creeaza ~i alte institutii comune18 •

2.3. Regimul politic

Regimul politic reprezinta totalitatea metodelor ~i mijloacelor prin care puterea

publica conduce societatea.
Acest concept vizeaza raporturile instituite intre stat ~i individ ID ceea ce prive~te
respectarea drepturilor subiective ale celui din urma.
Din aceasta perspectiva, regimurile politice se pot imparti ID: (a) regimuri
democratice ~i (b) regimuri totalitare (dictatoriale sau autoritare).
in cadrul regimurilor democratice opereaza principiul reprezentativitatii. Puterea
de stat are ca fundament pluralismul politic ~i se manifesta ID baza legii ~i ID limitele ei,
cu respectarea drepturilor ~i libertatilor fundamentale ale omului.
in regimurile totalitare, puterea de stat se exprima prin mijloace dictatoriale,
autoritare, statul asumandu-~i un rol dominant in societate, intervenind ID toate domeniile
existentei acesteia, chiar ~i in viata privata a individului. In asemenea regimuri nu exista
pluralism politic (prin urmare nici opozitie), principiul separatiei puterilor in stat este
IDCalcat sau nu exista, iar drepturile ~i libertatile fundamentale ale omului, de~i
reglementate de multe ori, nu se respecta.

11 De-a lungul timpului, in lume au existat mai multe uniuni personale. Dintre ele, astAzi a mai ramas doar una,
cunoscutA sub numele de Commonwealth (British Commonwealth sau Commonwealth of Nations). ~eful acestei
uniuni personale este Regina Elisabeta a II - a a Regatului Unit al Marii Britanii ~i Irlandei de Nord, pozitie
simbolicli, ce nu confera nicio putere asupra statelor membre.
1s De~i, la inceput, uniunile reale erau alciituite din state pe deplin suverane, ulterior, pe durata existentei lor, statele
componete mai slabe din punct de vedere politic au pierdut aproape total suveranitatea, fiind coordonate de cele mai
puternice. Astlizi nu mai existii astfel de asocieri de state.
10
 3. STATUL DE DREPT

3.1. Nopune

Statul de drept19 este acel stat democratic ~i social, care se infiinteaza ~1

functioneaza in baza legii ~i cu respectarea stricta a acesteia, in care drepturile ~i

libertatile fundamentale ale omului sunt garantate.

Conceptul este complex ~i a evoluat in timp.
El are originea in lucrarile lui Immanuel Kant care aprecia ca statul are ca scop
doar ocrotirea dreptului ~i garantarea libertatii, fara atributii in legatura cu binele general,
cu fericirea, cu nivelul de trai sau eel cultural al oamenilor. Singura preocupare a statului
imaginat de filosoful german trebuia sa fie asigurarea aplicarii dreptului ~i impiedicarea

incalcarii acestuia.
Continuatorii ideilor lui Kant afirmau ca doar statele care exista pentru realizarea

justitiei pot fi legitimate ca state de drept.

Ulterior, alti ganditori au sintetizat conceptul statului de drept in trei principii: (1)
accesul la putere se face prin vot popular, liber exprimat, (2) exercitarea puterii se
realizeaza in baza legii ~i (3) puterea izvor~te din vointa suverana ~i liber exprimata a

poporului.
Conform lui Hans Kelsen, statul de drept exista intr-o forma independenta de
lege, are misiunea de a crea dreptul, iar mai apoi, de a i se supune in mod deliberat.
Prin urmare, statul de drept asigura suprematia Constitutiei ~i ,,domnia" legilor,
dar acestea trebuie sa fie conforme cu ideea de justitie ~i cu echitatea, fiind expresia

vointei intregii societati.

Art. 1 alin. 3 din Constitutie arata ca Romania este "stat de drept, democratic §i
social, fn care demnitatea omului, drepturile §i liberta/ile ceta/enilor, libera dezvoltare a
personalita/ii umane, dreptatea §i pluralismul politic reprezinta valori supreme { ...] §i
sunt garantate".

19 in limba germana Rechtsstaat, in engleza Rule of Law, in franceza Etat de droit, in italiana Stato de/ diritto, in

spaniola Estado de derecho.

11
3.2. Caracteristicile statului de drept contemporan

In sinteza, stanil de drept contemporan se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

- este fundamentat pe suprematia legii;
- are la baza existenta unui cadru democratic;
- accesul la putere se face prin vot liber exprimat de catre populatie;
- puterea de stat este subordonata legii;
- puterea se structureaza piramidal §i se difuzeaza unui numar mare de
organisme;
- garantarea pluralismului politic;
- existenta principiului separatiei puterilor (legislativa, executiva §i
judecatoreasca) ~i limitarea fiecareia dintre ele prin celelalte doua;
- independenta totala a justitiei;
- recunoa§terea §i garantarea drepturilor §i libertatilor fundamentale ale
omului;
- participarea cetatenilor la exercitarea puterii.

3.3. Condip.ile de existenta

Pentru existenta statului de drept sunt necesare urmatoarele conditii:

a. statul sa fie autonom §i sa existe o intarire continua a organizarii juridice
a acestuia;
b. guvemarea sa se realizeze prin lege §i sa fie subordonata acesteia;
c. drepturile §i libertatile fundamentale ale omului sa fie garantate ~i
promovate;
d. sa fie stabilita suveranitatea extema a natiunilor;
e. existent:a ~i functionarea statului sa fie supuse unei stricte reglementari

juridice.

12