MODELE TESTE GRILĂ

Drept Administrativ I

1. Administrația publică se caracterizează prin aceea că:

a. se identifică cu administrația de stat;
b. include și activitatea administrației publice locale, a regiilor autonome, precum și a
altor instituții publice;
c. este strâns legată de puterea executivă și se confunda cu aceasta.
2. Sunt principii ale administrației publice:
a. principiul legalității contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice;
b. principiul ierarhiei autoritarilor;
c. principiul transparentei decizionale.
3. Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite intre:

a. organele administrației publice centrale și organele administrației publice locale;

b. Guvern și ministere, în cadrul unor raporturi de subordonare;
c. Guvern și autorități ale administrației publice locale, în cadrul unor raporturi de
tutelă administrativă.
4. Nu sunt principii ale administrației publice:
a. principiul discontinuității;

b. principiul operativității;
c. principiul oportunității.
5. Principiul fundamental al administrației publice este:
a. principiul legalității;
b. principiul organizării ierarhice;

c. principiul realizării programului de Guvernare.

6. Relația dintre mediul politic și sistemul administrației publice se caracterizează prin
următoarele:
a. între sistemul administrației publice si partidele politice nu există relații speciale;
b. în statele cu sistem de guvernământ bazate pe existenta unui singur partid politic,
sistemul administrației publice este subordonat structural și funcțional partidului
politic respectiv;
 c. în statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul
politic are relații directe cu sistemul administrației publice.
7. Relația dintre știința administrației si știința dreptului administrativ se caracterizează prin
următoarele aspecte:
a. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct față de știința
administrației;
b. știința administrației se preocupa la modul general și de dreptul aplicabil
administrației publice, folosind rezultatele obținute de științele juridice;
c. între dreptul administrativ și știința administrației există o relație similara celei
existente între dreptul public și dreptul privat, între administrația publică și
administrația privată.

8. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ:

a. Hotărârile Guvernului;
b. ordinele emise de șefii serviciilor publice deconcentrate în unitățile administrativ-
teritoriale;
c. doctrina și jurisprudența.

9. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:

a. hotărârile, deciziile și dispozițiile adoptate si, respectiv, emise de către autoritățile
administrației publice locale: consiliile județene, consiliile locale, președinții
consiliilor județene, primării;
b. Constituțiile României

c. contractele administrative.
10. Cea mai des întâlnita categorie de raporturi juridice de drept administrativ este:
a. categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhică;
b. categoria raporturilor juridice de participare și colaborare a organelor administrației
publice;
c. categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fata de organele
administrației publice.
11. Raporturile de drept administrativ se stabilesc în următoarele domenii de activitate:
a. numai în activitatea organelor administrației publice;
b. în activitatea organelor administrației publice și în domeniul de activitate al altor
autorități publice, cum sunt organele puterii legislative, organele autoritarii
judecătorești ori în domeniul de activitate al unor instituții publice sau de interes
public;
c. numai în domeniul de activitate al instituții publice sau de interes public.
12. Performantele organelor administrației publice sunt in directa legătură cu:
a. calitatea oamenilor care formează personalul acestora;
b. competenta și atribuțiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ
subsecvent de organizare si funcționare;
c. capitalul social inițial, constituit din resursele materiale si financiare puse la
dispoziție de către stat.

13. Capacitatea de drept administrativ reprezintă:

a. aptitudinea organelor administrației publice de a acționa pe baza și în executarea
legii;
b. competenta de a face acte administrative;
c. dreptul pe care îl au organele administrației publice de a participa la raporturile de
drept administrativ.
14. Competenta organelor administrației publice este un ansamblu de atribuții publice:
a. ansamblul atribuțiilor publice conferite acestora de lege pentru a acționa pe baza si
în executarea legii, efectuând acte administrative, operații administrative și/sau
simple operații materiale;
b. ansamblul atribuțiilor publice conferite acestora de lege pentru a acționa pe baza si
în executarea legii, efectuând operații administrative cu caracter normativ sau
individual, constând in acte administrative și/sau simple operații materiale;
c. ansamblul atribuțiilor publice și private conferite acestora de lege pentru a acționa pe
baza si in executarea legii.

15. Organele administrației de stat se înființează prin următoarele acte administrative:

a. decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior;
b. actul de dispoziție al organului competent al puterii sau administrației;
c. actul de dispoziție al puterii din care face parte, respectiv legislativă, executivă sau
judecătoreasca.
16. Este element component obligatoriu al organelor administrației publice:
a. capacitatea juridica de drept civil;
b. personalitatea juridica;
c. competenta.

17. În cazul organelor administrației publice, lipsa calității de subiect de drept civil are
drept consecința:
 a. lipsa calității de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa capacitații juridice
atât în dreptul constituțional cît și în dreptul administrativ;
b. lipsa calității de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa capacitații juridice
în dreptul administrativ, dar nu si în dreptul constituțional;
c. lipsa calității de subiect de drept civil nu echivalează cu lipsa unei capacitați
juridice în dreptul constituțional sau in dreptul administrativ.

18. Prin structura teritoriala a sistemului administrației publice se înțelege:

a. clasificarea organelor administrației publice în funcție de unitatea administrativ-
teritorială în raza căreia își au sediul;
b. temeiul de drept al împărțirii organelor administrației publice în organe centrale,
organe locale și autorități autonome;
c. organizarea sistemului administrației publice în raport cu teritoriul statului și al
unitarilor administrativ-teritoriale.
19. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administrației publice:
a. criteriul teritorial;
b. criteriul sursei mijloacelor materiale și resurselor financiare;

c. criteriul funcțional.
20. Potrivit criteriului teritorial, organele administrației publice se împart în:
a. Parlament, Guvern, ministere, instituții publice și servicii publice;
b. organe centrale și organe locale;
c. Parlament, Guvern, ministere și autorități ale administrației publice.

21. Atribuțiile generale ale Președintelui României privesc:

a. legiferarea împreună cu Parlamentul României;
b. domeniul politicii externe;
c. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.
22. Atribuțiile Președintelui României ca sef al Executivului privesc:
a. desemnarea candidaților pentru funcțiile de ministru;

b. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de încredere acordat de

Parlament;
c. revocarea și numirea unor membri ai Guvernului, în caz de remaniere.
23. Limita maxima a mandatului Guvernului este data de:
a. durata mandatului Parlamentului;
 b. adoptarea unei moțiuni simple;
c. organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputaților și Senat.
24. Guvernul își exercita mandatul pana la data:
a. validării mandatelor deputaților și senatorilor de fiecare camera in parte, moment in
care se considera ca Parlamentul poate funcționa din punct de vedere constituțional
și regulamentar;
b. constatării rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat;
c. desemnării candidatului la funcția de prim-ministru.
25. Funcția de membru al Guvernului este incompatibila cu:
a. exercitarea funcției de deputat sau senator;
b. exercitarea unei funcții de reprezentare profesionala salarizata in cadrul
organizațiilor cu scop comercial;
c. exercitarea unei funcții publice in serviciul unei organizații străine prevăzute in
acordurile si convențiile la care Romania este parte.
26. Cvorumul necesar pentru ședințele Guvernului este reprezentat de:
a. majoritatea calificată a membrilor;
b. majoritatea membrilor;
c. toți membrii Guvernului.
27. Actele administrative adoptate sau emise de instituțiile administrative autonome au
următoarele caracteristici:
a. sunt sustrase controlului Guvernului;
b. pot fi sustrase oricărei forme de control;
c. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioara instituției administrative autonome
emitente.
28. Proiectele de hotărâri și de ordonanțe supuse adoptării Guvernului pot fi inițiate de:
a. ministere;
b. prefecturi;

c. consiliile județene și consiliile locale, în nume propriu.

29. Autoritățile administrative autonome se pot infinita prin unul din următoarele acte
normative:
a. prin hotărâre a Guvernului;
 b. prin hotărâre a consiliului local sau județean în raport cu interesul public, local sau
județean;
c. prin lege organică.
30. Au statutul de autorități administrative autonome:
a. Avocatul Poporului;
b. Curtea Constituționala;
c. Consiliul National pentru Soluționarea Contestațiilor în Materia Achizițiilor
Publice.
31. Instituția prefectului reprezintă:
a. un organ al administrației publice locale;
b. un organ unipersonal al administrației ministeriale, având competenta teritorială
limitată la unitatea administrativ-teritorială în care își desfășoară activitatea;
c. o instituție administrativă autonomă, având competenta teritorială limitată la unitatea
administrativ-teritorială în care își desfășoară activitatea.
32. Prefectul este numit și revocat de:
a. de Guvern;

b. la propunerea primului-ministru;
c. cu consultarea partidelor politice, care formează coaliția de guvernare.
33. Intre altele, sunt atribuții ale prefectului și următoarele:
a. verificarea legalității actelor administrative de gestiune și a celorlalte acte adoptate
sau emise de autoritățile administrației publice locale și județene;

b. stabilirea, cu avizul autoritarilor administrației publice locale și județene, a

prioritarilor de dezvoltare teritorială;
c. exercitare controlului de tutela administrativa.
34. Prefectul și subprefectul fac parte din una dintre următoarele categorii de funcționari
publici:
a. înalților funcționari publici;
b. persoanelor care ocupa funcții de demnitate publica;
c. personalului autoritarilor administrației publice locale.
35. Intre altele, sunt principii ale administrației publice locale și următoarele:
a. principiul descentralizării serviciilor publice;
b. principiul deconcentrații serviciilor publice de interes local;
 c. principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcertate.

36. În exercitarea atribuțiilor legale ce îi revin, prefectul emite:

a. decizii;
b. instrucțiuni;
c. ordine.
37. Consiliile locale și județene sunt:

a. autorități reprezentative ale administrației publice locale;

b. autorități deconcentrate cu caracter eligibil, colegial și deliberativ;
c. autorități cu competenta speciala în limitele unității administrativ-teritoriale.
38. Consiliile locale și primarii au, intre altele, și următoarele caracteristici și sunt:
a. autorități administrative autonome;

b. autorități intre care se stabilesc și raporturi de subordonare;

c. autorități intre care se stabilesc raporturi de supraordonare și colaborare.
39. Consiliile locale si consiliile județene se aleg astfel:
a. prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat;
b. pe baza scrutinului uninominal;
c. potrivit principiului reprezentării proporționale.
40. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibila cu una dintre următoarele
funcții:
a. funcția de consilier local;
b. funcția de cadru didactic;

c. orice funcție în cadrul unei asociații neguvernamentale.

41. Intre altele, sunt atribuții ale primarului și următoarele:
a. aprobarea bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
b. exercitarea funcției de ordonator secundar de credite, pe baza și în executarea
bugetului aprobat de consiliul județean;
c. luarea de masuri pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgenta.

42. Mandatul de consilier in consiliul local sau județean poate înceta înainte de termen in una
din următoarele situații:
a. prin revocare;
 b. prin pierderea drepturilor electorale;

c. pentru lipsa nemotivata la mai mult de 5 ședințe ordinare consecutive ale

consiliului..
43. Consiliul local își desfășoară activitatea in cadrul unor ședințe:
a. ordinare, lunar, la convocarea primarului;
b. extraordinare, la cererea secretarului localității respective;

c. extraordinare, la cererea a cel puțin jumătate din numărul consilierilor.

46. Ședințele consiliului local se desfășoară astfel:
a. sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea calificată a consilierilor in
funcție, prezenta acestora la ședința fiind obligatorie;
b. sunt publice;

c. sunt conduse de cel mai vârstnic dintre consilieri.

47. în exercitarea atribuțiilor conferite de lege, primarul emite una din următoarele categorii de
acte administrative:
a. dispoziții cu caracter normativ sau individual;
b. ordine și instrucțiuni;

c. decizii.
48. Actele emise de primar se contrasemnează de către:
a. președintele de ședința al consiliului local;
b. secretarul comunei sau orașului;
c. secretarul consiliului local.

49. Secretarul comunei, orașului sau municipiului este numit în funcție prin unul din
următoarele acte administrative:
a. dispoziție a primarului;
b. hotărâre a consiliului local;
c. ordin al prefectului.
50. Secretarul comunei, orașului sau municipiului nu are ca atribuții :

a. avizarea proiectelor de hotărâri ale consiliului local;

b. asumarea răspunderii pentru legalitatea hotărârilor consiliului local;
c. contrasemnarea hotărârilor consiliului local pe care le considera legale.
51. Secretarul comunei, orasului sau municipiului are, intre altele, ca atributii principale si pe
urmatoarele:
a. legalizarea semnaturii primarului de pe hotararile consiliului local;
b. avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate;
c. pregatirea lucrarilor consiliului local supuse aprobarii consiliului judetean.
52. Calitatea de funcționar public este compatibila cu una din următoarele calități:

a. calitate de membru al unui grup de interes economic;

b. calitatea de reprezentant al instituției publice în cadrul unor organisme sau organe
colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare;
c. calitatea de mandatar al unei persoane în ceea ce privește efectuarea unor acte în
legătura cu funcția publică pe care o exercita.

53. Consiliul local poate fi dizolvat in una din următoarele situații:

a. 3 hotărâri, adoptate intr-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate in mod
irevocabil de instanța de contencios administrativ;
b. nu se întrunește timp de 3 luni in cursul unui an;
c. nu a adoptat nici o hotărâre in 3 ședințe ordinare consecutive.

54. Între altele, Consiliul județean se dizolva de drept in una dintre următoarele situații:
a. nu se întrunește timp de 3 luni consecutive;
b. nu a adoptat, in 2 ședințe ordinare, nici o hotărâre;
c. numărul consilierilor se reduce sub doua treimi si nu se poate completa prin
supleanți.

55. Funcțiile publice de execuție sunt structurate pe următoarele grade profesionale:

a. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant;
b. pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant;
c. pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent.
56. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici se aplică următoarelor
categorii de funcționari publici:

a. funcționarilor publici din administrația publica;

b. funcționarilor publici din cabinetul demnitarului;
c. cadrelor didactice.
57. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici se aplică următoarelor
categorii de funcționari publici:
 a. funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului;

b. funcționarilor publici din autoritatea vamala;

c. funcționarilor publici din politie.

58. Organizarea si dezvoltarea carierei in funcția publica se realizează si pe baza unuia din
principiile următoare:

a. principiul concurentei loiale;

b. principiul egalitarii de șanse;
c. principiul motivării deciziilor luate.
59. Din punct de vedere al interesului, delegarea funcționarului public se realizează:
a. in interesul autoritarii sau instituției publice care deleagă si al funcționarului public
delegat;
b. in interesul autoritarii sau instituției publice care deleagă;
c. in interesul funcționarului public delegat.
60. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:
a. hotărârile de Guvern, legile organice, hotărârile prefectului;

b. ordonanțele Guvernului, decretele Președintelui, instrucțiunile miniștrilor;

c. tratatele internaționale, legile constituționale, dispozițiile consiliilor.
61. Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista următoarele categorii de organe si
instituții:
a. organe de specialitate ale administrației publice;

b. administrația ministeriala deconcentrata in teritoriu;

c. instituții administrative autonome.
62. Centralizarea administrației publice presupune:
a. concentrarea unor sarcini de pe teritoriul tarii intr-o administratie ierarhizata,
unificata;
b. autoritatile locale sunt autonome si adopta toate masurile necesare pentru indeplinirea
obligatiilor asumate la nivel central;
c. ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale administratiei de
stat.
63. Presedintele Romaniei, conform prevederilor constitutionale, are urmatoarele roluri:
a. este sef al puterii executive, alaturi de Guvern;
 b. are rolul de mediator intre Statul si Uniunea Europeana;

c. are rolul de garant al revizuirii Constitutiei.

64. Ministerele, ca organe centrale de specialitate, se pot organiza astfel:
a. se pot organiza ca autoritati centrale autonome pe domenii diverse de activitate;
b. pot avea servicii descentralizate in orice municipiu resedinta de judet de pe teritoriul
Romaniei;

c. pot avea in subordine servicii publice deconcentrate.

65. Revocarea membrilor Guvernului apare in situatia:
a. demiterii;
b. remanierii guvernamentale;
c. pierderii drepturilor electorale.

66. Indicati care, dintre actele juridice enumerate mai jos, nu fac parte din categoria izvoarelor
scrise ale dreptului administrativ:
a. legile
b. cutuma
c. Constitutia

67. Dreptul administrativ are stranse legaturi cu urmatoarele ramuri de drept:

a. dreptul constitutional;
b. dreptul familiei;
c. dreptul privat international.
68. Prin deconcentrare administrativa se intelege:

a. autonomie locala;
b. transferul unor atributii care revin organelor centrale, unor organe din subordine ce
functioneaza in teritoriu;
c. existenta unor agenti administrativi fara competenta proprie de decizie.
69. Prefectul conduce una din urmatoarele unitati administrativ - teritoriale:
a. orasul;

b. judetul;
c. municipiul.
70. Prin statutul sau, prefectul se gaseste intr-o situatie de:
 a. cooperare cu Guvernul;

b. colaborare cu Guvernul;
c. subordonare ierarhica in raport cu Guvernul.
71. Consiliile locale sunt:
a. autoritati ale administratiei publice locale;
b. organe ale administratiei de stat;

c. autoritati executive ale administratiei publice locale.

72. In exercitarea atributiilor ce-i revin, Consiliul local adopta:
a. ordine;
b. dispozitii;
c. hotarari.

73. Mandatul primarului este suspendat de drept in una din urmatoarele situatii:
a. pierderea drepturilor electorale;
b. ivirea unor situatii de incompatibilitate;
c. arestarea preventiva.
74. Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de:

a. prefect;
b. Ministerul Administratiei si Internelor;
c. Consiliul local.
75. Functia de membru al Guvernului nu inceteaza:
a. in urma demisiei;

b. in urma pierderii drepturilor electorale;

c. la cererea primului ministru.
76. In exercitarea atributiilor sale ministrul emite :
a. instructiuni;
b. ordine si licente;
c. hotarari.

77. Din punct de vedere al statutului sau, secretarul general al Guvernului este:
a. membru al Guvernului;
 b. reprezentant al partidului de guvernamant;

c. inalt functionar public.

78. Candidatul pentru functia de prim - ministru este desemnat de catre:
a. partidul sau formatiunea politica ce a castigat alegerile;
b. Presedintele Romaniei;
c. Parlament, la propunerea Presedintelui Romaniei.

79. Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la:

a. data alegerilor prezidentiale;
b. data depunerii juramantului de catre presedintele nou ales;
c. data validarii rezultatului alegerilor prezidentiale.
80. Presedintele Romaniei depune juramantul in fata:

a. Curtii Constitutionale
b. Consiliului Legislativ
c. Camerei Deputatilor si Senatului in sedinta comuna.
81. Sedintele Guvernului la care participa Presedintele Romaniei sunt prezidate de:
a. Primul - ministru;

b. Presedintele Romaniei;
c. de cei doi impreuna.
82. Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a :
a. exercitarii atributiilor ce ii revin, potrivit legii;
b. exercitarii atributiilor ca reprezentant al statului;

c. nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale.

83. Primarul nu isi desfasoara activitatea ca reprezentant al statului in unitatea administrativ-
teritoriala unde a fost ales, in exercitarea atributiilor de :
a. autoritate tutelara si de ofiter de stare civila;
b. luarea masurilor de protectie civila;
c. conduce serviciile publice locale.

84. Hotararile consiliului local se semneaza de:

a. de presedintele de sedinta si de secretarul localitatii;
 b. de presedintele consiliului local si se contrasemneaza de secretarul localitatii;

c. de presedintele de sedinta.
85. In calitatea sa de comandant al fortelor armate, Presedintele Romaniei poate declara
mobilizarea partiala sau totala, cu aprobarea prealabila sau, in cazuri exceptionale,
ulterioara:
a. a Guvernului;

b. a Parlamentului;
c. a Curtii Constitutionale.
86. Decretele emise de catre Presedintele Romaniei, care sunt acte administrative, sunt supuse
controlului :
a. instantelor de drept comun;

b. jurisdictiilor administrative speciale;

c. instantelor de contencios administrativ.
87. Potrivit dispozitiilor constitutionale, atributiile prefectului se stabilesc:
a. prin hotarare a Guvernului;
b. prin lege organica;

c. prin lege.
88. Intre prefecti, pe de o parte, si consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si
presedintii acestora, pe de alta parte :
a. exista raporturi de supraordonare si, respectiv, subordonare;
b. exista raporturi de coordonare si colaborare;

c. exista raporturi de tutela administrativa.

89. In exercitarea atributiilor sale legale, prefectul emite acte juridice, iar:
a. aceste acte administrative se numesc hotarari;
b. aceste acte administrative se numesc ordine;
c. aceste acte administrative se numesc decizii.