Teste pentru autoevaluare și pregătire examen de semestru

la disciplina

DREPT ADMINISTRATIV I

1. Forţa juridică a unui izvor de drept administrativ este dată de :

a) conţinutul şi caracterul acestuia;
b) natura autorităţii executive;
c) denumirea acestuia.

2. Este izvor de drept administrativ:

a) legea ordinară;
b) cutuma;
c) doctrina juridică.

3. Dreptul administrativ este o ramură:

a) a dreptului comunitar;
b) a dreptului public;
c) a dreptului privat.

4. Obiectului dreptului administrativ i se aplică teoria (teza):

a) unicităţii;
b) pluralităţii de norme;
c) subsidiarităţii.

5. Raportul de drept administrativ are la bază:

a) egalitatea părţilor;
b) reciprocitatea prestaţiilor;
c) subordonarea părţilor.

6. Normele de drept administrativ alcătuiesc:

a) regimul de drept comun;
b) regimul de drept privat;
c) un regim juridic specific.

7. Administraţia publică este o activitate:

a) de prestaţie şi dispoziţie;
b) de îndrumare şi colaborare;
c) de control.

8.Relatia administraţie publică – putere executivă presupune:

 a) administraţia publică are o sferă mai largă decât puterea executivă;
b) puterea executivă are o sferă mai largă decât administraţia publică;
c) sunt activităţi sinonime

9.Administraţia publică şi administraţia de stat sunt:

a) noţiuni sinonime;
b) administraţia publică are o sferă mai largă decât administraţia de stat;
c) administraţia de stat include administraţia publică.

10. Functiile administratiei publice sunt:

a) de legiferare;
b) de executare;
c) de indrumare.

11. Sunt regimuri administrative:

a) regimul de descentralizare administrativă;
b) tutela administrativă;
c) supravegherea generală a Guvernului.

12. Actele Preşedintelui sunt:

a) deciziile;
b) proiectele de acte normative;
c) decretele.

13. Rolul instituţional de mediator al celor trei puteri îl exercită:

a) Primul Ministru;
b) Avocatul Poporului;
c) Preşedintele României

14. Rolul constituţional al Preşedintelui este:

a) de şef al executivului;
b) de şef al armatei;
c) de mediator între cele trei puteri.

15. Preşedintele României:

a) încheie tratate internaţionale;
b) aprobă înfiinţarea, desfiinţarea misiunilor diplomatice;
c) acreditează şi recheamă, la propunerea Guvernului, reprezentanţi
diplomatici ai României.

16. Răspunderea penală a Preşedintelui intervine:

a) pentru fapte de corupţie;
b) pentru înaltă trădare;
c) nu răspunde penal.
 17. Preşedintele României, în raporturile cu Parlamentul:
a) adresează mesaje;
b) face declaraţii;
c) informează Parlamentul.

18. Regimul politic din România este:

a) regim parlamentar;
b) regim semi-prezidenţial;
c) regim prezidenţial.

19. Calitatea de membru al Guvernului este incompatibilă cu:

a) exercitarea oricărei alte funcţii publice de autoritate;
b) funcţia de deputat, senator, cadru didactic;
c) exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizată în cadrul
organizaţiei cu scop comercial.

20. Funcţia de membru al Guvernului încetează prin:

a) demitere;
b) revocare;
c) incapacitate.

21. Hotărârile şi ordonanţele Guvernului se semnează:

a) de Primul-ministru;
b) de Primul-ministru şi contrasemnează de miniştrii cu obligaţii în
executare;
c) de Primul-ministru şi secretarul general al Guvernului.

22. Mandatul Guvernului încetează:

a) la data noilor alegeri parlamentare;
b) la data validării noilor alegeri parlamentare;
c) la data depunerii jurământului de către noua echipă guvernamentală

23. Un cabinet demisionar adoptă:

a) ordonanţe simple;
b) ordonanţe de urgenţă;
c) hotărâri de Guvern.

24. Ordonanţele de urgenţă au ca obiect:

a) regimul instituţiilor statului;
b) drepturile şi libertăţile cetăţeanului;
c) niciuna din variantele de mai sus nu este corectă.

25. Prin hotărâri ale Guvernului sunt reglementate:

a) numai domeniile aprobate de Parlament;
 b) toate domeniile în executarea legii;
c) în executarea legii speciale.

26. Trăsăturile ordonanţelor simple ale Guvernului:

a) pot fi adoptate doar în domeniul legii ordinare;
b) nu se supun aprobării Parlamentului;
c) sunt adoptate în temeiul unei legi speciale de abilitare din partea
Parlamentului.

27. Sunt principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei centrale:

a) principiul proximităţii;
b) principiul specialităţii;
c) principiul descentralizării

28. Actele miniştrilor sunt:

a) decizii;
b) dispoziţii;
c) ordine.

29. Beneficiază de imunitate:

a) parlamentarii;
b) aleşii locali;
c) prefectul.

30. Este organ de specialitate al administraţiei publice centrale:

a) Curtea de Conturi;
b) Avocatul Poporului;
c) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

31. Parlamentul acordă încrederea Guvernului cu votul:

a) a 2/3 din numărul membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului;
b) a 1/3 din numărul membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului;
c) majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

32. Ministerele se organizează şi funcţionează:

a) prin lege;
b) prin hotărâre de Guvern;
c) prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului.

33. Conducătorii organelor centrale de specialitate, altele decât ministrele sunt

numiţi în funcţie de către:
a) Primul - Ministru;
b) Preşedintele României;
c) Guvern.
34. Avocatul poporului este:
a) o instituţie publică din subordinea Guvernului;
b) o autoritate autonomă;
c) o instituţie subordonată Parlamentului.

35. Sunt autorităţi administrativ autonome:

a) Curtea Constituţională;
b) Banca Naţională a României;
c) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

36. Administraţia publică este o activitate:

a) de dispoziţie şi prestaţie;
b) de manageriat;
c) de control.

37. Unitatea administrativ teritorială este reprezentată prin:

a) consiliul local;
b) consiliul judeţean;
c) preşedintele consiliului judeţean şi primar.

38. Primăria este alcătuită din:

a) servicii publice locale;
b) primar, viceprimar, secretar, aparat de specialitate;
c) consiliul local.

39. Este persoană juridică de drept public:

a) consiliul local;
b) prefectul;
c) unitatea administrativ teritorială.

40. Principiile constituţionale privind administraţia publică locală sunt:

a) descentralizarea;
b) centralizarea;
c) subsidiaritatea.

41. Prin autoritate publică înţelegem:

a) instituţie publică;
b) instituţie de utilitate publică;
c) instituţie de interes public.

42. Principiul legalităţii presupune:

a) conformitatea cu Constituţia şi legea;
b) necesitatea;
c) realitatea.
 43. Principiul autonomiei locale presupune:
a) gestiunea propriilor interese şi resurse;
b) conducere proprie;
c) libertatea de apreciere.

44. Competenţele autorităţilor administraţiei publice locale pot fi:

a) exclusive;
b) nedeterminate;
c) temporale.

45. Unitatea administrativ-teritorială:

a) este persoana juridică de drept public;
b) este persoana juridică de drept privat;
nu are personalitate juridică

46. Este autoritate administrativă de nivel teritorial:

a) consiliul local;
b) prefectul;
c) consiliul judeţean.

47. Administraţia este o activitate:

a) de organizare a executarii si executare a legii;
b) de îndrumare;
c) de colaborare.

48. Sunt autorităţi ale administraţiei publice locale cu caracter executiv:

a) consiliile locale;
b) preşedintele consiliului judeţean;
c) consiliul judeţean.

49. Mandatul primarului încetează de drept:

a) pentru lipsa nemotivată timp de o lună;
b) datorită unei boli care face imposibilă exercitarea funcţiei;
c) când nu îşi exercită în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile
consecutiv.

50. Preşedintele consiliului judeţean adoptă:

a) hotărâri;
b) decizii;
c) dispoziţii.

51. Calitatea de primar este incompatibilă cu calitatea de:

a) ales local;
b) manager al unei societăţi cu capital privat;
c) cadru didactic.

52. Actele primarului sunt:

a) decizii;
b) dispoziţii;
c) ordine.

53. În exercitarea atribuţiilor de stare civilă, primarul acţionează:

a) în nume propriu;
b) ca agent al statului;
c) ca delegat al prefectului.

54. Primarul exercită în calitate de agent al statului, atribuţii în domeniul:

a) în bugetului local;
b) alegerilor;
c) aprobării impozitelor şi taxelor locale.

55. Mandatul consilierului local încetează:

a) la data declarării legal constituit al consiliului local nou ales;
b) prin consens;
c) la împlinirea celor 4 ani de la alegerea sa.

56. Mandatul primarului începe de la data:

a) alegerii sale;
b) validării sale;
c) depunerii jurământului.

57. Autorităţile administraţiei publice locale se subordonează:

a) Prefectului;
b) Guvernului;
c) nu se subordonează, sunt autonome.

58. Preşedintele consiliului judeţean:

a) este numit;
b) este ales în mod direct;
c) este ales din rândul consilierilor judeţeni.

60. Hotărârile consiliului local, sunt:

a) acte de autoritate;
b) fapte materiale;
c) operaţiuni administrative.

61. Mandatul autorităţilor administraţiei publice locale se poate prelungi:

a) niciodată;
b) în condiţii obiective;
 c) prin lege organică, în caz de război , calamitate naturală, dezastru sau
sinistru deosebit de grav.

62. Autorităţile administraţiei publice locale au competenţă:

a) determinată;
b) nedeterminată;
c) temporală.

63. Sunt autorităţi ale administraţiei publice locale autonome:

a) Direcţia Finanţe Publice;
b) Primarul;
c) Camera de Conturi.

64. Principiile ce stau la baza organizării şi funcţionării autorităţilor

administraţiei publice locale sunt:
a) descentralizarea;
b) concentrarea;
c) centralizarea.

65. Autonomia locală este:

a) funcţională;
b) administrativă;
c) tehnică.

66. Între autorităţile administraţiei publice locale se stabilesc raporturi de:

a) subordonare;
b) tutelă administrativă;
c) colaborare.

67. Actele autorităţilor administraţiei publice locale sunt:

a) deciziile;
b) ordinele;
c) hotărârile.

68. Actele administrative sunt:

a) acte juridice;
b) fapte materiale ale administraţiei publice;
c) operaţiuni tehnico-materiale.

69. Actul administrativ are ca trăsături principale:

a) caracter bilateral;
b) formă autentică;
c) caracter unilateral.

68. Care din următoarele acte procedurale sunt ulterioare emiterii actului:
 a) contrasemnarea actului;
b) avizarea;
c) semnarea.

70. Momentul producerii efectelor actului administrativ este de la data:

a) adoptării;
b) afişării;
c) notificării – comunicării actului.

71. Raporturile dintre Guvern şi prefect sunt:

a) de subordonare;
b) de indrumare;
c) de reprezentare.

72. Între prefect şi primar sunt raporturi:

a) de subordonare;
b) de participare;
c) de tutelă administrativă.

73. Avizul prefectului pentru numirea în funcţie a şefilor serviciilor publice

deconcentrate este:
a) conform;
b) consultativ;
c) facultativ.

74. Prefectul exercită asupra autorităţilor publice locale :

a) un control ierarhic;
b) un control de tutelă administrativă;
c) niciun control.

75. Prefectul îndeplineşte o:

a) funcţie de demnitate publică;
b) funcţie publică;
c) funcţie de conducere.

76. Funcţiile publice pot fi ocupate:

a) de orice persoană fizică cu capacitate de exerciţiu;
b) doar de persoane fizice cu cetăţenie română;
c) de cetăţenii români cu domiciliul în România, care cunosc limba română,
scris şi vorbit.

77. Funcţionarii publici sunt supuşi unui regim juridic:

a) contractual;
b) de drept privat;
 c) statutar.

78. Beneficiază de statute speciale următoarele categorii de funcţionari

publici:
a) funcţionarii publici administrativi din administraţia locală;
b) funcţionarii publici parlamentari;
c) funcţionarii publici din ministere.

79. Sunt funcţii de conducere:

a) secretar al unităţii administrativ-teritoriale;
b) viceprimar;
c) consilier local.

80. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este:

a) o autoritate administrativă autonomă;
b) o autoritate a administraţiei publice centrale de specialitate;
c) un serviciu public deconcentrat.

81. Natura juridică a actului de numire în funcţia publică:

a) contract;
b) act administrativ;
c) convenţie civilă.

82. Funcţiile publice se pot clasifica în:

a) funcţii de demnitate publică;
b) funcţii teritoriale;
c) funcţii parlamentare.

83. Gradele profesionale ale funcţiei publice de execuţie sunt:

a) expert;
b) consilier;
c) principal.

84. Principiile funcţiei publice sunt:

a) profesionalismul;
b) participarea la actul decizional;
c) orientarea către cetăţean.

85. Funcţia publică are la bază:

a) contractul civil;
b) statutul legal;
c) teoria unicităţii izvorului raportului juridic de funcţiune.

86. Promovarea funcţionarului public are loc:

a) de drept;
 b) pe un loc vacant, prin examen, concurs;
c) la cerere.

87. Comisiile paritare adoptă:

a) avize conforme;
b) acorduri;
c) avize consultative.

88. Comisiile de disciplină adoptă:

a) hotărâri;
b) decizii;
a) rapoarte.

89. Sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarului public sunt:

a) irevocabile;
b) contestabile;
c) negociabile.

90. Principiile deontologiei funcţionarului public sunt:

a) prioritatea interesului public;
b) deschiderea şi transparenţa;
c) manifestarea discreţiei profesionale cu privire la informaţiile de care ia
cunoştinţă în exerciţiul funcţiei sale.

91. Încetarea raportului de serviciu al unui funcţionar intervine:

a) ca urmare a participării la campania electorală;
b) în caz de forţă majoră;
c) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei/funcţiei, ca măsură de
siguranţă/ pedeapsă complementară.

92. Noţiunea de deontologie defineşte:

a) un raport de serviciu;
b) norme de comportament profesional şi personal al funcţionarului
public;
c) norme de conduită.

93. Trecerea temporară într-o funcţie publică vacantă, la altă autoritate/

instituţie publică se face prin:
a) delegare;
b) detaşare;
c) transfer.

94. Funcţionarul public poate refuza delegarea în următoarele situaţii:

 a) creşte singur un copil minor;
b) este singurul întreţinător de familie;
c) pentru graviditate.

95. Răspunderea civilă a funcţionarului public intervine:

a) pentru orice fel de pagube;
b) pentru nerestituirea în termen legal a sumelor ce i-au fost acordate
necuvenit;
c) pentru prejudicii aduse unor persoane fizice sau juridice.

96. Funcţionarul public inferior poate refuza ordinul funcţionarului public

superior:
a) nu;
b) în condiţiile determinate de lege;
c) dacă dispoziţia este vădit ilegală.

97. Cea mai severă sancţiune disciplinară este:

a) destituirea din funcţia publică;
b) eliberarea din funcţie;
c) revocarea.

98.Principiile de conduită ale funcţionarului public sunt:

a) imparţialitatea şi independenţa;
b) subordonarea ierarhică;
c) colaborarea.

99. Demisia funcţionarului public, pentru a produce efecte trebuie să fie:

a) motivată;
b) motivată şi aprobată de conducător;
c) nemotivată.

100. Funcţionarii publici se clasifică după nivelul atribuţiilor titularului

funcţiei publice în:
a) înalţi funcţionari publici;
b) funcţionari publici de clasa I;
c) funcţionari publici de clasa a II a.