TESTE GRILĂ

Administrația publică locală

1. Unitățile administrative-teritoriale consacrate de Constituție sunt:

a) satul, comuna, orașul și județul
b) comuna, orașul, județul și regiunea
c) comuna, orașul și județul

2. Care dintre următoarele structuri sunt unități administrativ-teritoriale:

a) satele și sectoarele municipiului București
b) sectoarele municipiului București
c) regiunile de dezvoltare

3. Înființarea, delimitarea și organizarea unităților administrativ-teritoriale se stabilesc

prin:
a) hotărârea autorităților administrației publice locale
b) lege
c) hotărârea autorităților administrației publice de la nivelul județului

4. Potrivit Codului administrativ, sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate

juridică deplină și patrimoniu propriu:
a) unitățile administrativ-teritoriale
b) zonele libere
c) regiunile de dezvoltare

5. Sunt subdiviziuni administrativ-teritoriale:

a) satele
b) cartierele
c) sectoarele municipiului București

6. Delimitarea și organizarea subdiviziunilor administrativ-teritoriale se fac prin:

a) lege
b) hotărârea autorităților administrației publice locale
c) hotărâre a Guvernului

7. Potrivit Codului administrativ, comunele pot avea în componența lor:

a) ulițe
b) cartiere
c) sate

8. Potrivit Codului administrativ, orașele pot avea în componența lor:

a) comune
b) sate aparținătoare
c) cartiere
9. În municipii se pot crea:
a) subdiviziuni administrativ-teritoriale
b) comune
c) sate aparținătoare

10. Potrivit Codului administrativ, județul este alcătuit din:

a) comune, orașe și cartiere
b) comune, orașe și municipii
c) comune, orașe și sectoare

11. În conformitate cu prevederile Codului administrativ, descentralizarea reprezintă:

a) transferul de competențe administrative și financiare de la nivelul administrației
publice centrale la nivelul administrației publice din unitățile administrativ-
teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora
b) distribuirea de atribuții administrative și financiare de către ministere și celelalte
organe de specialitate ale administrației publice centrale către structuri proprii de
specialitate din unitățile administrativ-teritoriale
c) dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a
soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul
cărora sunt alese, treburile publice, în condițiile legii
12. Autoritățile administrației publice locale exercită următoarele competențe:
a) exclusive și delegate
b) exclusive, partajate și delegate
c) partajate și delegate
13. În conformitate cu prevederile Codului administrativ, autonomia locală reprezintă:
a) dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a
soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul
cărora sunt alese, treburile publice, în condițiile legii
b) dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice centrale de a
decide, în numele și în interesul colectivităților locale, treburile publice, în
condițiile legii
c) transferul de competențe administrative și financiare de la nivelul administrației
publice centrale la nivelul administrației publice din unitățile administrativ-
teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora
14. Potrivit Codului administrativ, autonomia locală este numai:
a) administrativă și decizională
b) financiară
c) dministrativă şi financiară

15. În conformitate cu prevederile Codului administrativ, deconcentrarea reprezintă:

a) distribuirea de atribuții administrative și financiare de către ministere și celelalte
organe de specialitate ale administrației publice centrale către structuri proprii de
specialitate din unitățile administrativ-teritoriale
 b) dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice centrale de a
decide, în numele și în interesul colectivităților locale, treburile publice, în
condițiile legii
c) dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a
soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul
cărora sunt alese, treburile publice, în condițiile legii

16. Serviciile publice deconcentrate reprezintă:

a) structuri de specialitate ale organelor administrației publice locale care satisfac
unele nevoi în interesul colectivităților locale și în concordanță cu obiectivele
autorităților administrației publice locale
b) structuri ale regiilor autonome de interes national și ale companiilor naționale
organizate la nivelul unităților administrative-teritoriale
c) structuri de specialitate ale ministerelor și ale altor organe centrale de specialitate
din unitățile administrativ-teritoriale care răspund de satisfacerea unor nevoi de
interes public general în concordanță cu obiectivele politicilor și strategiilor
sectoriale ale Guvernului

17. Consultarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit se face

prin:
a) adunări publice
b) referendum
c) alegeri

18. Problemele supuse referendumului local se stabilesc de:

a) primar
b) cetățeni
c) consiliile locale sau judeţene

19. Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale presupune:

a) dreptul colectivităților locale de a-și alege singure autoritățile care să le reprezinte
interesele
b) dreptul autorităților administrației publice centrale de a numi autorităţile
administraţiei publice locale
c) dreptul administrației publice centrale de a alege autorităţile administraţiei publice
locale
20. Printre principiile specifice administrației publice locale, Codul administrativ prevede:
a) Principiul cooperării și principiul subsidiarității
b) Principiul responsabilității și principiul cooperării
c) Principiul constrângerii bugetare

21. Potrivit dispoziţiilor Codului administrativ, autorităţile administraţiei publice prin care
se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt:
a) consiliile locale și primarii
b) consiliile județene și președinții consiliilor județene
 c) primarii și președinții consiliilor județene
22. La nivelul fiecărui judeţ se aleg:
a) un consiliu local și un primar
b) un consiliu județean și un primar
c) un consiliu județean și un președinte al consiliului județean

23. Autoritățile deliberative ale administrației publice locale sunt:

a) consiliile locale și primarii
b) consiliile județene și președinții consiliilor județene
c) consiliile locale și consiliile județene

24. Autoritățile executive ale administrației publice locale sunt:

a) primarii și președinții consiliilor județene
b) primarii și președinții de ședință
c) viceprimarii și vicepreședinții consiliilor județene

25. Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale:

a) prin scrutin de listă
b) prin scrutin uninominal
c) prin vot indirect

26. Primarii și președinții consiliilor județene se aleg pe circumscripţii electorale:

a) prin scrutin de listă
b) prin vot indirect
c) prin scrutin uninominal

27. Viceprimarii și vicepreședinții consiliilor județene se aleg:

a) prin scrutin de listă
b) prin scrutin uninominal
c) prin vot indirect

28. Alegătorii își exercită dreptul de vot:

a) numai în unitatea administrativ-teritorială în care își au domiciliul sau reședința
b) în orice unitate administrativ-teritorială
c) numai în unitatea administrativ-teritorială în care își au domiciliul

29. Au dreptul de a fi aleşi consilieri, primari sau președinți ai consiliilor județene cetăţenii
români care:
a) au drept de vot
b) au vârsta de cel mult 23 de ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv
c) au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială îvalidarea n care urmează să fie
aleși

30. Numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin:

a) hotărâre a Guvernului
b) ordin al prefectului
 c) ordin al președintelui consiliului județean

31. Numerotarea circumscripţiilor electorale din fiecare judeţ, respectiv a circumscripţiilor

electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se face prin:
a) ordin al președintelui consiliului județean
b) hotărâre a Guvernului
c) ordin al prefectului

32. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin:

a) hotărâre a consiliului local
b) ordin al prefectului
c) hotărâre a Guvernului

33. Validarea mandatelor consilierilor locali declarați aleși se face:

a) în cel mult 25 de zile de la data desfășurării alegerilor
b) în cel mult 60 de zile de la data desfășurării alegerilor
c) imediat după data desfășurării alegerilor

34. Validarea mandatelor consilierilor locali declarați aleși se face de:

a) comisia de validare a consiliului local
b) judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care
au avut loc alegeri
c) tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au
avut loc alegeri

35. Consiliul local se constituie în termen de:

a) cel mult 60 de zile de la data desfășurării alegerilor
b) cel mult 25 de zile de la data desfășurării alegerilor
c) imediat după validarea mandatelor consilierilor locali declarați aleși

36. Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun jurământul:
a) în prima ședință ordinară a consiliului local
b) în prima ședință extraordinară a consiliului local
c) în ședința privind ceremonia de constituire a consiliului local

37. Tipurile de competențe exercitate de consiliile locale sunt:

a) competențe exclusive
b) competențe delegate
c) competențe partajate

38. Ședințele consiliului local se desfășoară legal în prezența:

a) majorității consilierilor locali în funcție
b) majorității consilierilor locali prezenți
c) unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție

39. Mandatul de consilier local se suspendă în următoarele situații:

 a) a fost dispusă măsura arestării preventive sau măsura arestului la domiciliu
b) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă
c) a fost însărcinat cu exercitarea unei misiuni în țară sau în străinătate

40. Următoarele situații determină încetarea mandatului de consilier local, înainte de

expirarea duratei normale a acestuia:
a) demisie, deces, schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială
b) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 12 luni consecutive,
cu excepția cazurilor prevăzute de lege
c) punerea sub interdicție judecătorească și pierderea drepturilor electorale
41. Consiliul local se dizolvă de drept:
a) dacă nu se întrunește cel puțin într-o ședință ordinară sau extraordinară, pe durata
a patru luni calendaristice consecutive, deși a fost convocat conform prevederilor
legale
b) dacă numărul consilierilor locali în funcție este mai mic decât două treimi din
numărul membrilor consiliului local și nu a putut fi completat cu supleanți
c) nu a adoptat nicio hotărâre în 4 ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe durata a
patru luni calendaristice consecutive
42. Consiliul local al comunei, orașului sau municipiului poate fi dizolvat prin referendum
ca urmare a cererii adresate în acest sens:
a) primarului
b) președintelui consiliului județean
c) prefectului

43. Consiliul județean poate fi dizolvat prin referendum ca urmare a cererii adresate în acest
sens:
a) președintelui consiliului județean
b) prefectului
c) Guvernului
44. Referendumul local este valabil dacă s-au prezentat la urne:
a) cel puțin 30% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscriși în Registrul
electoral cu domiciliul sau reședința în unitatea administrativ-teritorială
b) cel puțin 50% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscriși în Registrul
electoral cu domiciliul sau reședința în unitatea administrativ-teritorială
c) două treimi din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscriși în Registrul
electoral cu domiciliul sau reședința în unitatea administrativ-teritorială
45. Activitatea consiliului local încetează înainte de termen dacă la referendum s-au
pronunțat în acest sens:
a) cel puțin jumătate din numărul total al voturilor valabil exprimate
b) cel puțin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate
c) cel puțin o pătrime din numărul total al voturilor valabil exprimate
46. Primarul este autoritate:
a) executivă a administrației publice locale
b) deliberativă a administrației publice locale
 c) executivă a administrației publice centrale
47. Mandatul primarului declarat ales este validat de către:
a) comisia de validare
b) judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care
au avut loc alegeri
c) tribunalul în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au
avut loc alegeri
48. Primarul depune jurământul în:
a) prima ședință privind ceremonia de constituire a consiliului local sau în fața
judecătorului delegat dacă această ședință nu are loc în termen de 60 de zile de la
data alegerilor
b) în fața judecătorului delegat
c) într-o ședință extraordinară a consiliului local
49. Mandatul primarului se suspendă de drept:
a) dacă a fost dispusă măsura arestării preventive
b) dacă a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă
c) dacă a fost dispusă măsura arestului la domiciliu
50. Mandatul primarului încetează de drept în următoarele cazuri:
a) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială
b) punerea sub interdicție judecătorească
c) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității
naționale pe a cărei listă a fost ales
51. Referendumul pentru demiterea primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în
acest sens:
a) prefectului
b) consiliului local
c) președintelui consiliului județean
52. Consiliul județean alege dintre membrii săi prin vot secret:
a) președintele consiliului județean
b) vicepreședinții consiliului județean
c) președintele de ședință
53. Mandatul președintelui consiliului județean declarat ales este validat de către:
a) judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au
avut loc alegeri
b) comisia de validare
c) tribunalul în a cărui circumscripție se află unitatea administrativ-teritorială pentru
care au avut loc alegeri
54. În exercitarea atribuțiilor, președintele consiliului județean emite:
a) dispoziții
b) decizii
c) ordine
55. Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale poate fi membru al
unui partid politic ?
a) da
b) nu
c) de la caz la caz

56. Potrivit dispozițiilor constituționale, între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și

primari, precum și consiliile județene și președinții consiliilor județene, pe de altă parte:
a) există raporturi de subordonare
b) nu există raporturi de subordonare
c) există raporturi de colaborare
57. Actul autorității administrației publice locale considerat ilegal și atacat la instanța de
contencios administrativ de către prefect:
a) este suspendat de drept
b) nu este suspendat de drept
c) produce efecte juridice

58. Numirea și eliberarea din funcție a prefecților și a subprefecților se fac prin:

a) hotărâre a Guvernului
b) decizie a prim-ministrului
c) ordin al ministrului care coordonează instituția prefectului

59. Funcțiile de prefect și de subprefect sunt funcții din categoria:

a) funcțiilor de conducere
b) funcțiilor de execuție
c) înalților funcționari publici

60. Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul emite:

a) ordine
b) decizii
c) dispoziții

Conf. univ. dr. Benonica Vasilescu