1.

Actul administrativ este:

a) una dintre formele activităţii autorităţilor administraţiei publice;
b) forma juridică principală a activităţii autorităţilor administraţiei publice;
c) forma juridică secundară a activităţii autorităţilor administraţiei publice;
d) o formă de activitate fără semnificaţie juridică.
2. Actul administrativ este un act:
a) unilateral;
b) bilateral;
c) multilateral;
d) oneros.
3. Preşedintele României exercită funcţia de mediere între:
a) autorităţile administraţiei publice;
b) Parlament şi Guvern;
c) puterile statului, precum şi între stat şi societate;
d) Guvern, stat şi societate.
4. Preşedintele României:
a) are rolul de a exercita conducerea generală a administraţiei publice;
b) este unica autoritate legiuitoare a ţării;
c) este organul reprezentativ suprem al poporului român;
d) reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii
teritoriale a ţării.
5. Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României e validat de:
a) Curtea de Apel Bucureşti;
b) Curtea de Conturi;
c) Curtea Constituţională;
d) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
6. Candidatul la funcţia de Preşedinte al României a cărui alegere a fost validată, depune jurământ în faţa:
a) Guvernului;
b) Camerei Deputaţilor;
c) Senatului;
d) Camerei Deputaţilor şi Senatului.
7. Mandatul Preşedintelui României este de:
a) 4 ani;
b) 5 ani;
c) 7 ani;
d) 10 ani.
8. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit:
a) prin lege de revizuire a Constituţiei;
b) în caz e forţă majoră;
c) în caz de nevoie;
d) în caz de război sau catastrofă.
9. Dacă Preşedintele României se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se
asigură de:
a) primul ministru;
b) preşedintele Senatului;
c) preşedintele CSAT;
d) preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
10. Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de:
a) suspendare din funcţie;
b) imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile;
c) imposibilitate definitivă de a-şi exercita atribuţiile;
d) revocare din funcţie.
11. În cazul în care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României sarcina organizării de noi alegeri
pentru această funcţie revine:
a) Camerei Deputaţilor;
b) Senatului;
c) Guvernului;
d) Administraţiei Prezidenţiale.

12. În caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al României, se vor organiza noi alegeri în termen de:

1
 a) 1 lună;
b) 3 luni;
c) 6 luni;
d) 1 an.
13. Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la:
a) intenţia de promulgare a unei legi;
b) intenţia de revocare a primului-ministru;
c) principalele probleme politice ale naţiunii;
d) probleme economice urgente şi de importanţă deosebită.
14. Parlamentul nou ales se întruneşte la convocarea Preşedintelui României în cel mult:
a) 15 zile de la alegeri;
b) 20 de zile de la alegeri;
c) 30 de zile de la alegeri;
d) 45 de zile de la alegeri.
15. Preşedintele României poate dizolva Parlamentul după:
a) consultarea doar a preşedinţilor celor două Camere;
b) consultarea doar a liderilor grupurilor parlamentare;
c) consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare;
d) consultarea Guvernului.
16. În cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat:
a) o singură dată;
b) de cel mult două ori;
c) de cel mult trei ori;
d) ori de câte ori este nevoie.
17. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele:
a) 2 luni ale mandatului Preşedintelui;
b) 3 luni ale mandatului Preşedintelui;
c) 6 luni ale mandatului Preşedintelui;
d) 10 luni ale mandatului Preşedintelui.
18. Preşedintele, după primirea legii, este obligat să o promulge în termen:
a) 30 de zile;
b) 20 de zile;
c) 15 zile;
d) 10 zile.
19. Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii, promulgarea acesteia de face în termen de:
a) 30 de zile de la primirea legii adoptate după reexaminare;
b) 20 de zile de la primirea legii adoptate după reexaminare;
c) 15 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare;
d) 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare.
20. Dacă Preşedintele României a cerut verificarea constituţionalităţii legii promulgarea se face în termen de:
a) 30 de zile de la primirea legii cu privire la care s-a cerut verificarea constituţionalităţii;
b) 20 de zile de la primirea legii cu privire la care s-a cerut verificarea constituţionalităţii;
c) 15 zile de la primirea legii cu privire la care s-a cerut verificarea constituţionalităţii;
d) 10 zile de la primirea legii cu privire la care s-a cerut verificarea constituţionalităţii.
21. În cazuri excepţionale, hotărărea Preşedintelui de a declara mobilizarea forţelor armate este supusă
aprobării Parlamentului în cel mult:
a) 10 zile;
b) 5 zile;
c) 3 zile;
d) 1 zi.
22. În caz de mobilizare sau de război, dacă Parlamentul nu se află sesiune se convoacă de drept în termen de:
a) 48 de ore;
b) 36 de ore;
c) 24 de ore;
d) 12 ore.

23. În cadrul procedurii de învestitură a Guvernului, Preşedintele României are rolul de a:

a) numi primul-ministru;
b) desemna ca prim-ministru pe preşedintele partidului majoritar în Parlament;

2
 c) numi Guvernul, cu excepţia primului-ministru;
d) desemna candidatul la funcţia de prim-ministru şi de a numi Guvernul.
24. Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la:
a) principalele probleme politice;
b) probleme urgente şi de importanţă deosebită;
c) principalele probleme economice;
d) probleme de interes naţional.

25. În domeniul politicii externe, Preşedintele României:

a) încheie tratate internaţionale în numele României;
b) negociază tratate internaţionale în numele României;
c) ratifică tratate internaţionale;
d) revocă tratate internaţionale.
26. Numirea judecătorilor de către Preşedintele României se face la propunerea:
a) Consiliului Superior al Magistraturii;
b) Ministerului Justiţiei;
c) ministrului justiţiei;
d) primului-ministru.
27. Numirea judecătorilor de către Preşedintele României semnifică dobândirea de către aceştia a:
a) inalienabilităţii;
b) independenţei;
c) inamovibilităţii;
d) intangibilităţii.
28. În ce priveşte raporturile cu Curtea Constituţională, Preşedintele României numeşte un număr de:
a) 3 judecători;
b) 6 judecători;
c) 9 judecători;
d) 12 judecători.
29. În exercitarea atribuţiilor sale Preşedintele emite:
a) ordonanţe;
b) decrete;
c) decizii;
d) dispoziţii.
30. Actele Preşedintelui se publică în Monitorul Oficial al României sub sancţiunea:
a) nulităţii;
b) anulării;
c) revocării;
d) inexistenţei.
31. Propunerea de suspendare a Preşedintelui trebuie să fie semnată de cel puţin:
a) două treimi din numărul parlamentarilor;
b) o treime din numărul parlamentarilor;
c) o treime din numărul deputaţilor;
d) o treime din numărul senatorilor.
32. Pentru a deveni efectivă, propunerea de suspendare trebuie să fie votată:
a) de două treimi din numărul deputaţilor şi al senatorilor;
b) de o treime din numărul deputaţilor şi al senatorilor;
c) de majoritatea deputaţilor şi senatorilor;
d) în unanimitate.
33. După aprobarea propunerii de suspendare, referendumul pentru demiterea preşedintelui se organizează
în cel mult:
a) 15 zile;
b) 30 de zile;
c) 60 de zile;
d) 90 de zile.

34. Propunerea de punere sub acuzare a Preşedintelui pentru înaltă trădare poate fi iniţiată de:
a) majoritatea deputaţilor şi senatorilor;
b) majoritatea deputaţilor;
c) majoritatea senatorilor;

3
 d) cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
35. Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui pentru
înaltă trădare, cu votul:
a) majorităţii deputaţilor şi senatorilor;
b) majorităţii deputaţilor;
c) majorităţii senatorilor;
d) a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
36. De la data punerii sub acuzare Preşedintele este:
a) suspendat de drept;
b) revocat;
c) demis;
d) obligat să îşi dea demisia.
37. Competenţa de judecată a Preşedintelui României pentru înaltă trădare aparţine:
a) Tribunalului Bucureşti;
b) Curţii de Apel Bucureşti;
c) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) Curţii Constituţionale.
38. Preşedintele României poate să acorde:
a) graţierea individuală;
b) graţierea colectivă;
c) atât graţierea individuală, cât şi graţierea colectivă;
d) gradul de colonel.
39. Guvernul:
a) este autoritatea publică a puterii legislative;
b) funcţionează pe baza votului de încredere acordat de Preşedinte;
c) asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării;
d) exercită conducerea generală a administraţiei private.
40. Constatarea stării de incompatibilitate a unui membru al Guvernului se face de către:
a) Preşedintele României;
b) Parlament;
c) ministrul justiţiei;
d) primul-ministru.
41. Demisia din funcţia de membru al Guvernului devine irevocabilă:
a) de la data anunţării acesteia în public;
b) de la momentul prezentării acesteia în scris primului-ministru;
c) din momentul în care s-a luat act de depunerea ei;
d) nu mai târziu de 5 zile de la data depunerii acesteia.
42. Revocarea din funcţia de membru al Guvernului se face:
a) de Preşedintele României;
b) de primul-ministru;
c) prin ordonanţă;
d) prin demisie.
43. Vacanţa funcţiei de membru al Guvernului se declară:
a) de Preşedintele României;
b) de primul-ministru;
c) de preşedintele Camerei Deputaţilor;
d) de preşedintele Senatului.
44. În cazul în care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotărâre judecătorească
definitivă, el este demis:
a) de primul-ministru;
b) la propunerea primului-ministru;
c) la propunerea Preşedintelui;
d) la propunerea ministrului justiţiei.

45. În cazul în care averea unui membru al Guvernului a fost declarată ca fiind dobândită în mod ilicit, prin
hotărâre judecătorească irevocabilă, este demis:
a) la propunerea Preşedintelui;
b) la propunerea ministrului justiţiei;
c) de primul-ministru;
d) de Preşedintele României.

4
46. Dacă primul-ministru se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele va desemna ca prim-
ministru interimar un:
a) alt membru al partidului de guvernământ;
b) membru al Parlamentului;
c) alt membru al Guvernului;
d) membru al partidului parlamentar majoritar.
47. Interimatul încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern în cel mult:
a) 45 de zile;
b) 30 de zile;
c) 20 de zile;
d) 15 zile.
48. Numirea în funcţia de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a
postului se face:
a) la propunerea Preşedintelui;
b) la propunerea Parlamentul;
c) la propunerea primului-ministru;
d) de primul-ministru.
49. Numirea guvernului se face:
a) de Preşedintele României;
b) de Parlamentul României;
c) pe baza votului de încredere acordat de Preşedintele României;
d) de preşedintele Senatului.
50. Funcţia de membru al Guvernului încetează:
a) numai în urma demisiei;
b) numai în urma demiterii;
c) numai în urma decesului;
d) în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a
decesului şi a demiterii.
51. Demisia din funcţia de membru al Guvernului se prezintă în scris:
a) Preşedintelui României;
b) Parlamentului;
c) primului ministru;
d) întregului Guvern.
52. Revocarea din funcţia de membru al Guvernului are loc în caz de:
a) incompatiblitate;
b) demisie;
c) deces;
d) remaniere guvernamentală.
53. În cazul în care averea unui membru al Guvernului a fost declarată ca fiind dobândită în mod ilicit printr-o
hotărâre irevocabilă, acesta este demis de:
a) primul ministru;
b) preşedintele Camerei Deputaţilor;
c) preşedintele Senatului;
d) Preşedintele României.
54. Printre atribuţiile Guvernului se numără:
a) exercită conducerea generală a administraţiei publice;
b) iniţiază legi;
c) emite ordonanţe de urgenţă pentru organizarea executării legilor;
d) asigură executarea legilor de către toate autorităţile statului.
55. Printre atribuţiile Guvernului se numără:
a) asigură administrarea proprietăţii publice şi private;
b) înfiinţează, cu avizul Curţii Constituţionale, organe de specialitate în subordinea sa;
c) asigură realizarea politicii externe a ţării;
d) adoptă legea bugetului de stat.

56. Printre atribuţiile Guvernului se numără:

a) adoptă bugetul asigurărilor sociale de stat;
b) asigură apărarea ordinii de drept, a liniştii publice şi a siguranţei cetăţeanului;
c) emite ordonanţe de urgenţă pentru organizarea executării legilor;
d) încheie tratatele, acordurile şi convenţiile internaţionale care angajează statul român.
57. Primul-ministru:
a) reprezintă statul român în relaţiile cu Guvernul;

5
 b) reprezintă Guvernul în relaţiile internaţionale;
c) este preşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
d) numeşte personalul din cadrul Administrţiei prezidenţiale.
58. Primul-ministru:
a) prezintă Parlamentului şi Preşedintelui rapoarte cu privire la politica Guvernului;
b) răspunde la întrebările ori interpelările adresate de presă;
c) contrasemnează toate decretele emise de Preşedintele României;
d) emite decizii.
59. Şedinţele Guvernului:
a) sunt zilnice;
b) sunt convocate de Secretarul General al Guvernului;
c) sunt conduse de oricare dintre miniştri;
d) pot avea pe ordinea de zi probleme privind asigurarea ordinii publice.
60. Guvernul răspunde politic numai în faţa:
a) Parlamentului;
b) Preşedintelui României;
c) Avocatului Poporului;
d) poporului.
61. Ministerele:
a) sunt organe de specialitate ale administraţiei locale;
b) se organizează şi funcţionează în subordinea Parlamentului;
c) sunt conduse de secretari de stat;
d) se aprobă de Parlament prin acordarea votului de încredere.
62. Miniştrii:
a) adoptă ordonanţe şi hotărâri;
b) întocmesc bugetul anual pe care îl înaintează Guvernului;
c) urmăresc şi controlează aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este
parte;
d) perfecţionează pregătirea profesională a personalului din sistemul lor.
63. Guvernul dispune modificări în organizarea şi funcţionarea ministerelor prin:
a) ordonanţă;
b) hotărâre;
c) decizie;
d) decret.
64. Hotărârile de Guvern:
a) au aceeaşi forţă juridică cu aceea a ordonanţelor simple ale Guvernului;
b) se emit pentru organizarea executării legilor;
c) nu pot avea caracter normativ;
d) se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare.
65. Ordonanţele şi hotărârile Guvernului:
a) nu se semnează obligatoriu de primul-ministru;
b) se semnează de către miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare;
c) sunt considerate inexistente dacă nu sunt publicate în Monitorul Oficial;
d) se comunică numai instituţiilor interesate.
66. Parlamentul poate adresa Guvernului:
a) întrebări;
b) moţiuni;
c) rapoarte;
d) mesaje.
67. Primul ministru:
a) este preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
b) este vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
c) numeşte vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
d) numeşte membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
68. Primul ministru contrasemnează:
a) decretele emise de Preşedintele României în cazul în care Constituţia prevede obligativitatea
contrasemnării acestora;
b) mesajele adresate de Preşedintele României Parlamentului;
c) ordinele Preşedintelui României;
d) legile adoptate de Parlament.
69. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, primul ministru emite:
a) decrete;

6
 b) hotărâri;
c) ordonanţe;
d) decizii.
70. Nepublicarea în Monitorul Oficial al României a deciziilor primului ministru:
a) atrage nulitatea decizie;
b) atrage revocabilitatea acesteia;
c) atrage inexistenţa actului;
d) nu atrage nicio sancţiune.
71. În exercitarea aytribuţiilor sale Guvernul adoptă:
a) numai hotărâri;
b) numai ordonanţe;
c) hotărâri şi ordonanţe;
d) decrete.
72. Hotărârile şi ordonanţele Guvernului:
a) se semnează numai de ministrul/miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare;
b) se adoptă de primul ministru;
c) se adoptă prin consens;
d) se semnează de primul ministru şi de întreg cabinetul acestuia.
73. Hotărârile şi ordonanţele Guvernului:
a) se comunică Preşedintelui;
b) se comunică Parlamentului;
c) se publică în Monitorul Oficial al României;
d) nu se publică.
74. Hotărârile de Guvern care au caracter militar:
a) se publică în Monitorul Oficial al României;
b) se comunică numai CSAT;
c) se comunică numai Preşedintelui şi Parlamentului;
d) se comunică numai instituţiilor interesate.
75. Votul de încredere este acordat miniştrilor la învestitură de către:
a) Preşedintele României;
b) Parlament;
c) primul ministru;
d) popor.
76. Miniştri răspund de întreaga activitate a ministerului în faţa:
a) Guvernului şi Parlamentului;
b) Guvernului şi Preşedintelui României;
c) Preşedintelui României şi Parlamentului;
d) poporului.
77. Regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului este aprobat prin:
a) lege;
b) decret prezidenţial;
c) decizia primului ministru;
d) ordin al ministrului.
78. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, ministrul emite:
a) decrete;
b) decizii;
c) ordonanţe;
d) ordine.
79. Secretarii de stat din cadrul ministerelor exercită atribuţiile:
a) stabilite prin lege;
b) prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului;
c) delegate de primul ministru;
d) delegate de ministru.
80. Secretarul general al ministerului este:
a) numit direct de primul ministru;
b) numit direct de ministru;
c) numit prin concurs sau examen;
d) desemnat din cadrul partidului de guvernământ.
81. Organizarea şi funcţionarea ministerelor privind apărarea naţională şi ordinea publică sunt reglementate
prin:
a) ordin al ministrului
b) hotărâre de Guvern;

7
 c) decret al Preşedintelui României;
d) legi speciale.
82. Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază, potrivit reglementărilor
constituţionale şi legale actuale:
a) doar pe principiile descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice;
b) doar pe principiile deconcentrării, descentralizării şi autonomiei serviciilor publice;
c) doar pe principiile autonomiei şi deconcentrării serviciilor publice;
d) pe principiile descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii
autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea
problemelor de interes local.
83. Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept:
a) privat;
b) public;
c) public cu patrimoniu propriu;
d) public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.
84. Autonomia locală este numai:
a) administrativă;
b) teritorială;
c) financiară;
d) administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege.
85. Sunt autorităţi deliberative prin care se realizează autonomia locală:
a) prefecţii;
b) atât consiliile locale, cât şi primarii;
c) consiliile locale, comunale şi orăşeneşti;
d) primarii.
86. Competenţele autorităţilor administraţiei publice sunt:
a) numai exclusive;
b) numai partajate;
c) numai delegate;
d) exclusive, partajate şi delegate.
87. Unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate:
a) de primar sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz;
b) numai de primar;
c) numai de preşedintele consiliului judeţean;
d) de prefect.
88. Delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabileşte prin:
a) lege;
b) hotărâre de Guvern;
c) ordin al prefectului;
d) hotărâre a consiliului judeţean.
89. Sunt autorităţi executive prin care se realizează autonomia locală:
a) prefecţii;
b) consiliile judeţene;
c) consiliile locale, comunale şi orăşeneşti;
d) primarii.
90. Mandatul primarului, al consiliului judeţean, respectiv al consiliului local este de:
a) 2 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
d) 8 ani.

91. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin:

a) hotărâre de guvern;
b) ordin al prefectului;
c) dispoziţie a primarului;
d) hotărâre a consiliului local.
92. Constituirea consiliilor locale se face în termen de:
a) 10 zile de la data desfăşurării alegerilor;
b) 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor;
c) 30 de zile de la data desfăşurării alegerilor;
d) 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor.

8
93. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi, pentru şedinţa de constituire, se face de către:
a) prefect;
b) primar;
c) vice-primar;
d) secretarul primăriei.
94. Şedinţa este legal constituită dacă din numărul consilierilor aleşi participă cel puţin:
a) o treime;
b) două treimi;
c) trei pătrimi;
d) majoritatea.
95. Consiliul este declarat legal constituit după:
a) validarea mandatelor tuturor membrilor săi;
b) depunerea jurământului de majoritatea consilierilor validaţi;
c) validarea mandatelor şi depunerea jurământului de către toţi membrii săi;
d) validarea mandatelor şi depunerea jurământului de către cel puţin două treimi din membrii săi.
96. Numărul membrilor consiliilor locale ale municipiului Bucureşti se stabileşte prin:
a) lege;
b) hotărâre a consiliului local;
c) decizie a primarului;
d) ordin al prefectului.
97. Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data:
a) noilor alegeri locale;
b) validării membrilor nou aleşi;
c) depunerii jurământului de către consilierii nou aleşi;
d) declarării ca legal constituit a consiliului nou ales.
98. Consiliul local se întruneşte în şedinte:
a) ordinare, bilunare;
b) ordinare, lunare;
c) extraordinare, lunare;
d) extraordinare, la cererea prefectului.
99. Ordinea de zi a şedinţelor consiliului local:
a) se aduce la cunoştinţa locuitorilor comunei sau ai oraşului;
b) se aprobă de prefect;
c) nu poate fi modificată;
d) se publică în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a.
100. Şedinţele consiliului local:
a) sunt publice doar în cazul în care consilierii decid acest lucru cu majoritate de voturi;
b) sunt conduse de primar;
c) sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în funcţie;
d) se pot desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
101. Hotărârile consiliului local se semnează:
a) de prefect;
b) de preşedintele de şedinţă;
c) de primar;
d) de vice-primar.
102. Hotărârile consiliului local se comunică:
a) primarului şi prefectului;
b) numai primarului;
c) numai prefectului;
d) Guvernului.

103. Hotărârile cu caracter normativ ale consiliului local devin obligatorii şi produc efecte de la data:
a) comunicării lor către prefect;
b) aducerii lor la cunoştinţă publică;
c) adoptării;
d) publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.
104. Consilierii:
a) sunt obligaţi să organizeze întâlniri săptămânale;
b) sunt obligaţi să prezinte lunar un raport de activitate;
c) au dreptul la decontarea tuturor cheltuielilor efectuate;
d) primesc o indemnizaţie pentru participarea la şedinţele consiliului local.
105. Comisiile de specialitate organizate în cadrul consiliului local:

9
 a) sunt conduse de un preşedinte şi un vice-preşedinte;
b) analizează şi avizează toate proiectele de hotărâri ale consiliului;
c) lucrează în plen;
d) iau hotărâri cu votul a două treimi din membrii lor.
106. Consiliul local se dizolvă de drept dacă:
a) nu se întruneşte timp de 2 luni consecutiv;
b) nu se întruneşte timp de 6 luni consecutiv;
c) nu a adoptat în 2 sedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre;
d) nu a adoptat în 6 sedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre.
107. Referendumul local pentru dizolvarea consiliului local poate fi organizat la solicitarea adresată în acest
sens prefectului de:
a) primar
b) 20% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-
electorale;
c) majoritatea cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-elctorale;
d) 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-
teritoriale.
108. Dizolvarea de drept a consiliului local se pronunţă prin:
a) decizie a primarului;
b) ordin al prefectului;
c) hotărâre a guvernului;
d) hotărâre a instanţei de contencios administrativ.
109. Hotărârea judecătoriei de dizolvare a consiliului local:
a) poate fi atacată în termen 10 zile de la adoptare;
b) se publică în Monitorul Oficial;
c) poate fi atacată cu recurs;
d) este definitivă.
110. Hotărârea judecătorească de dizolvare a consiliului local:
a) poate fi atacată de primar;
b) se comunică prefectului;
c) poate fi recurată de oricare dintre consilieri;
d) se comunică primarului.
111. Consiliul local se consideră dizolvat de drept dacă:
a) nu a adoptat nici o hotărâre în 3 şedinţe extraordinare consecutive;
b) nu a adoptat nici o hotărâre în 3 şedinţe ordinare consecutive;
c) nu a adoptat nici o hotărâre în 6 şedinţe ordinare consecutive;
d) numărul consilierilor se reduce sub două treimi şi nu se poate completa prin supleanţi.
112. Consiliul local se consideră dizolvat de drept dacă:
a) nu se întruneşte timp de 3 luni consecutive;
b) nu se întruneşte timp de 2 luni consecutive;
c) nu a adoptat nici o hotărâre în 2 şedinţe consecutive;
d) numărul consilierilor se reduce sub o treime şi nu se poate completa prin supleanţi.
113. Mandatul de consilier se suspendă de drept în situaţia în care:
a) consilierul este incompatibil;
b) consilierul a fost arestat preventiv;
c) s-a formulat o plângere penală împotriva consilierului
d) s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva consilierului;

114. Suspendarea mandatului de consilier se constată de:

a) primar, prin decizie;
b) consiliul local, prin hotărâre;
c) prefect, prin ordin;
d) Guvern, prin hotărâre.
115. Validarea alegerii primarului se face:
a) de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află unitatea administrativ-teritorială, în camera de
consiliu, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei;
b) în şedinţă publică la judecătoria în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul;
c) de către un judecător desemnat de preşedintele Curţii de Apel;
d) de către un complet format din 3 judecători.
116. Invalidarea mandatului primarului intervine:
a) dacă alegerea s-a facut prin fraudă electorală;

10
 b) dacă candidatul la funcţia de primar nu are studii superioare, administrative sau juridice;
c) dacă candidatul la funcţia de primar a mai exercitat aceeaşi funcţie de mai multe ori;
d) dacă este incompatibil.
117. În caz de invalidare a alegerii primarului, data noilor alegeri va fi stabilită în cel mult:
a) 20 de zile de la data invalidării;
b) 30 de zile de la data invalidării;
c) 60 de zile de la data invalidării;
d) 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămârii definitive şi irevocabile a hotărârii
judecătoreşti.
118. Primarul care refuză să depună jurământul este considerat:
a) revocat de drept;
b) demis de drept;
c) suspendat de drept;
d) demisionat de drept.
119. Atribuţiile de ofiţer de stare civilă nu pot fi delegate:
a) unui consilier local;
b) vice-primarului;
c) secretarului;
d) altor funcţionari publici cu competenţe în acest domeniu.
120. Dispoziţiile cu caracter normativ ale primarului devin executorii numai după ce sunt:
a) aduse la cunoştinţa prefectului;
b) aduse la cunoştinţă publică;
c) publicate în Monitorul Oficial al României;
d) comunicate persoanelor interesate.
121. Organizarea referendumului pentru încetarea mandatului primarului are loc:
a) la solicitarea a cel puţin 25% din locuitorii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială
respectivă;
b) ca urmare a cererii adresate în acest sens consiliului local;
c) ca urmare a nesocotirii de către primar a intereselor particulare ale comunităţii;
d) pe baza ordinului prefectului.
122. Mandatul primarului se suspendă de drept dacă:
a) este incompatibil;
b) a fost arestat preventiv;
c) s-a formulat o plângere penală împotriva acestuia;
d) s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva primarului;
123. Dispoziţiile cu caracter individual ale primaruluidevin executorii numai după ce sunt:
a) aduse la cunoştinţa prefectului;
b) aduse la cunoştinţă publică;
c) publicate în Monitorul Oficial al României;
d) comunicate persoanei interesate.
124. Ia act de încetarea de drept a mandatului primarului:
a) consiliul local prin hotărâre;
b) prefectul prin ordin;
c) prefectul prin decizie;
d) primul ministru prin decizie.

125. Suspendarea de drept a mandatului primarului se constată de:

a) instanţa de judecată;
b) consiliul judeţean;
c) consiliul local;
d) prefect.
126. În caz de vacanţă a funcţiei de primar atribuţiile acestuia vor fi exercitate de drept de către:
a) preşedintele consiliului local;
b) un consilier local ales prin vot decret;
c) viceprimar;
d) prefect.
127. În cazul suspendării din funcţie a primarului atribuţiile acestuia vor fi exercitate de drept de către:
a) preşedintele consiliului local;
b) un consilier local ales prin vot decret;
c) viceprimar;

11
 d) prefect.
128. Mandatul vice-primarului se suspendă de drept într-una din următoarele situaţii:
a) demisie;
b) deces;
c) arestare preventivă;
d) condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
129. Atribuţiile primarului sunt exercitate de drept de către vice-primar într-una din următoarele situaţii:
a) suspendarea majorităţii membrilor consiliului local;
b) imposibilitatea de exercitare a funcţiilor mai mult de 45 de zile;
c) revocarea din funcţie a primarului;
d) suspendarea din funcţie a primarului.
130. Secretarul comunei sau al oraşului:
a) este înalt funcţionar public;
b) nu poate fi membru al unui partid politic;
c) nu poate fi soţ, soţie cu primarul sau cu vice-primarul;
d) este numit de primar.
131. Secretarul îndeplineşte una dintre următoarele atribuţii:
a) participă la unele şedinţe ale consiliului local;
b) coordonează compartimentele din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;
c) contrasemnează dispoziţiile primarului;
d) asigură îndeplinirea procedurilor de convocare ale consiliului local.
132. Viceprimarul:
a) nu este subordonat primarului;
b) este subordonat consiliului local;
c) este subordonat preşedintelui consiliului local;
d) este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuţiile sale.
133. Numirea şi suspendarea din funcţie a personalului din aparatul de specialitate al primarului se face de
către:
a) prefect;
b) primar;
c) consiliu local;
d) Guvern.
134. Funcţionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau ale oraşului se bucură de:
a) independenţă;
b) stabilitate;
c) inamovibilitate;
d) irevocabilitate.
135. Validarea alegerii primarului general al Municipiului Bucureşti se face de către:
a) preşedintele Judecătoriei Sectorului 1;
b) preşedintele Tribunalului Bucureşti;
c) preşedintele Curţii de Apel Bucureşti;
d) un judecător desemnat de preşedintele Curţii de Apel Bucureşti.
136. Este autoritate deliberativă a administraţiei publice locale din Municipiul Bucureşti:
a) Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
b) primarul general;
c) primarul de sector;
d) prefectul.
137. Este autoritate executivă a administraţiei publice locale din Municipiul Bucureşti:
a) Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
b) primarul general;
c) primarul de sector;
d) prefectul.
138. Primarul general al Municipiului Bucureşti împreună cu primarii sectoarelor Municipiului Bucureşti se
întrunesc:
a) cel puţin o dată pe lună;
b) cel puţin de două ori pe lună;
c) la propunerea primarului general;
d) la propunerea oricăruia dintre primarii de sector.
139. În cazul în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, atribuţiile
acestora vor fi executate de:
a) preşedintele consiliului judeţean;
b) un consilier local delegat în acest sens;

12
 c) o comisie formată din 7 consilieri locali;
d) prefect.
140. Serviciile publice locale sunt conduse de:
a) consiliul local;
b) consiliul judeţean;
c) primar;
d) prefect.
141. Consiliul judeţean:
a) este numit pentru un mandat de 4 ani;
b) se întruneşte în şedinţe ordinare lunare;
c) se poate întruni în şedinte extraordinare;
d) este convocat în scris prin intermediul prefectului.
142. Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de:
a) preşedinte;
b) un consilier ales în unanimitate;
c) primar;
d) prefect.
143. Consiliul judeţean adoptă:
a) ordine;
b) hotărâri;
c) decizii;
d) dispoziţii.
144. Hotărârile consiliului judeţean se contrasemnează pentru legalitate de către:
a) primar;
b) prefectul judeţului;
c) secretarul general al judeţului;
d) vicepreşedinte.
145. Pe perioada în care consiliul judeţean este dizolvat şi până la constituirea noului consiliu judeţean,
problemele curente ale administraţiei judeţului vor fi rezolvate de:
a) primar;
b) prefectul judeţului;
c) secretarul general al judeţului, pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern;
d) un ministru delegat de Guvern.
146. Validarea alegerii preşedintelui consiliului judeţean se face:
a) în 28 de zile de la data desfăşurării alegerilor;
b) în 45 de zile de la data desfăşurării alegerilor;
c) în camera de consiliu a tribunalului;
d) în camera de consiliu a judecătoriei.
147. Constituirea consiliului judeţean se face:
a) concomitent cu validarea alegerii preşedintelui consiliului judeţean;
b) concomitent cu validarea alegerii primarului;
c) înainte de validarea alegerii preşedintelui consiliului judeţean;
d) după depunerea jurământului de către preşedintele consiliului judeţean.

148. Lucrările şedinţei de constituire a consiliului judeţean sunt prezidate de:

a) prefect;
b) primar;
c) preşedintele consiliului judeţean;
d) secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
149. Preşedintele consiliului judeţean răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice în faţa:
a) prefectului;
b) primarului;
c) consiliului judeţean;
d) alegătorilor.
150. Vicepreşedinţii consiliului judeţean:
a) se aleg prin vot secret de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială;
b) se aleg prin vot secret de majoritatea consilierilor judeţeni în funcţie;
c) se numesc de către preşedintele consiliului judeţean;
d) se numesc de către prefect.
151. Eliberarea din funcţie a vicepreşedintelui consiliului judeţean se face:

13
 a) prin referendum;
b) prin votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie;
c) de către peşedintele consiliului judeţean;
d) de către prefect.
152. Administratorul public poate îndeplini atribuţii de coordonare a organelor de specialitate sau a serviciilor
publice de interes local pe baza unui contract de management încheiat cu:
a) preşedintele consiliului local;
b) prefectul;
c) primarul;
d) primul ministru.
153. Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public la nivelul judeţelor se face de către:
a) preşedintele consiliului judeţean;
b) consiliul judeţean;
c) prefect;
d) primar.
154. Dispoziţiile primarului se comunică obligatoriu în cel mult 5 zile de la semnare:
a) consiliului judeţean;
b) preşedintelui consiliului judeţean;
c) prefectului;
d) primului ministru
155. Hotărârile consiliului loca se comunică în mod obligatoriu:
a) preşedintelui consiliului judeţean;
b) primarului;
c) secretarului unităţii administrativ-teritoriale;
d) prefectului judeţului.
156. Hotărârile consiliului local se comunică obligatoriu:
a) preşedintelui consiliului local;
b) primarului şi prefectului;
c) numai prefectului;
d) secretarului unităţii administrativ-teritoriale.
157. În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele consiliului judeţean emite:
a) hotărâri;
b) decizii;
c) dispoziţii;
d) ordine.
158. În caz de absenţă a preşedintelui consiliului judeţean atribuţiile acestuia sunt exercitate de:
a) vicepreşedinţi;
b) oricare dintre vicepreşedinţi;
c) unul dintre vicepreşedinţi desemnat de consiliul judeţean;
d) unul dintre vicepreşedinţi desemnat de preşedintele consiliului judeţean prin dispoziţie.
159. În cazul suspendării preşedintelui consiliului judeţean atribuţiile acestuia sunt exercitate de:
a) vicepreşedinţi;
b) oricare dintre vicepreşedinţi;
c) unul dintre vicepreşedinţi desemnat de consiliul judeţean;
d) unul dintre vicepreşedinţi desemnat de preşedintele consiliului judeţean prin dispoziţie.
160. Funcţia de administrator public poate fi înfiinţată la nivelul:
a) satelor;
b) comunelor şi oraşelor;
c) sectoarelor municipiului Bucureşti;
d) ţării
161. Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public la nivelul comunelor şi oraşelor se face de
către:
a) preşedintele consiliului judeţean;
b) consiliul judeţean;
c) prefect;
d) primar.
162. Prefectul:
a) este ordonator principal de credite;
b) este ordonator secundar de credite;
c) este ordonator terţiar de credite;
d) nu este ordonator de credite.

14
163. Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale instituţiei prefectului se realizează de către
prefect sau de către o persoană desemnată prin:
a) hotărâre de Guvern;
b) decizia primului ministru;
c) ordin al prefectului;
d) lege.
164. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor ce îi revin, prefectul este ajutat de:
a) 1 subprefect;
b) 2 subprefecţi;
c) 3 subprefecţi;
d) 5 subprefecţi.
165. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor ce îi revin, prefectul municipiului Bucureşti este ajutat de:
a) 1 subprefect;
b) 2 subprefecţi;
c) 3 subprefecţi;
d) 5 subprefecţi.
166. Prefectul este:
a) funcţionar public de execuţie;
b) funcţionar public de conducere;
c) înalt funcţionar public;
d) om politic.
167. Subprefectul este:
a) înalt funcţionar public;
b) funcţionar public de conducere;
c) funcţionar public de execuţie;
d) om politic.
168. Prefectul şi subprefectul:
a) au dreptul la grevă;
b) pot înfiinţa organizaţii sindicale proprii;
c) pot fi membri ai unui partid politic;
d) au dreptul la onoruri militare cu ocazia comemorărilor militare organizate la nivelul judeţului.
169. Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale instituţiei prefectului se realizează de către:
a) subprefect;
b) o persoană desemnată de prefect;
c) o persoană desemnată de subprefect;
d) o persoană desemnată de Guvern.
170. Cancelaria prefectului:
a) se organizează şi funcţionează în cadrul aparatului propriu de specialitate al prefectului;
b) cuprinde personal numit sau eliberat din funcţie de Guvern;
c) este condusă de doi directori;
d) exercită o activitate coordonată de un consilier care răspunde în faţa prefectului.

171. Calitatea de reclamant în contenciosul administrativ o poate avea:

a) numai o persoană fizică;
b) numai o persoană juridică;
c) orice persoană fizică sau juridcă;
d) o anumită persoană fizică sau juridică.
172. În sensul legii contenciosului administrativ prin nesoluţionarea în termen legal a unei cereri reprezintă
faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de:
a) 15 zile;
b) 30 de zile;
c) 6 luni;
d) 1 an.
173. Procedura administrativă prealabilă are, de regulă caracter:
a) facultativ;
b) opţional;
c) obligatoriu.
174. Litigiile de contencios administrativ au următoarele grade de jurisdicţie:
a) numai fondul;
b) numai recursul;

15
 c) fondul şi recursul
d) fond, apel, recurs.
175. În sensul legii contenciosului administrativ prin plângerea prealabilă se solicită:
a) reexaminarea unui act administrativ în sensul revocări lui;
b) modificarea unui act administrativ;
c) anularea unui act administrativ;
d) constatarea nulităţii unui act administrativ.
176. Nu pot fi atacate în contencios administrativ actele de comandament cu caracter:
a) politic;
b) social;
c) economic;
d) militar.
177. Nu pot fi atacate în contencios administrativ actele administraţiei, ale autorităţilor publice care privesc
raporturile acestora cu:
a) Preşedintele;
b) Parlamentul;
c) Guvernul;
d) Prefectul.
178. Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ, persoana care se consideră vătămată trebuie
să solicite:
a) revocarea actului administrativ;
b) suspendarea actului administrativ;
c) anularea actului administrativ;
d) constatarea nulităţii actului administrativ.
179. Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ, persoana care se consideră vătămată
adresează o plângerea autorităţii emitente în termen de:
a) 15 zile de la emitere;
b) 30 de zile de la emitere;
c) 15 zile de la comunicare;
d) 30 de zile de la comunicare.
180. Plângerea prealabilă formulată de persoana ce se consideră vătămată se soluţionează în termen de:
a) 45 de zile;
b) 30 de zile;
c) 20 de zile;
d) 15 zile.
181. Procedura plângerii prealabile nu este obligatorie în cazul acţiunilor introduse de:
a) Avocatul Poporului;
b) Guvern;
c) Parlament;
d) Ministerul de Justiţie.

182. Procedura plângerii prealabile nu este obligatorie în cazul acţiunilor introduse de:
a) Ministerul Internelor şi Reformei Administraţiei;
b) Ministerul de Justiţie;
c) Ministerul Public;
d) Ministerul Afacerilor Externe.
183. Acţiunea introdusă împotriva ordonanţelor Guvernului este însoţită de excepţia:
a) de nelegalitate;
b) de necompetenţă;
c) de neconstituţionalitate;
d) lipsei calităţii.
184. Instanţa de contencios administrativ sesizată cu o acţiune împotriva unei ordonanţe de Guvern şi cu o
excepţie de neconstituţionalitate:
a) sesizează Curtea Constituţională şi suspendă soluţionarea cauzei;
b) trimite întreaga cauză spre soluţionare Curţii Constituţionale;
c) reţine întreaga cauză spre soluţionare;
d) sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
185. Litigiile privind actele administrative emise de autorităţile publice locale se soluţionează în fond de:
a) judecătorii;
b) tribunalele administrativ-fisacle;

16
 c) secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţilor de Apel;
d) Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
186. Litigiile privind actele administrative emise de autorităţile publice judeţene se soluţionează în fond de:
a) judecătorii;
b) tribunalele administrativ-fiscale;
c) secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţilor de Apel;
d) Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
187. Litigiile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de:
a) judecătorii;
b) tribunalele administrativ-fiscale;
c) secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţilor de Apel;
d) Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
188. Soluţiile pronunţate în fond de instanţele de contencios administrativ pot fi atacate cu:
a) apel;
b) recurs;
c) recurs în anulare;
d) contestaţie în anulare.
189. Litigiile privind taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora de până la 5 miliarde
se soluţionează în fond de:
a) judecătorii;
b) tribunalele administrativ-fiscale;
c) secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţilor de Apel;
d) Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
190. Litigiile privind taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora mai mari de 5 miliarde
se soluţionează în fond de:
a) judecătorii;
b) tribunalele administrativ-fiscale;
c) secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţilor de Apel;
d) Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
191. Cererile prin care se solicită instanţei de contencios anularea unui act administrativ se pot introduce în
termen de:
a) 6 luni de la primirea răspunsului la plângerea prealabilă;
b) 6 luni de la emiterea actului vătămător;
c) 30 de zile de la data comunicării refuzului de soluţionare a cererii;
d) 30 de zile de la expirarea termenului de soluţionare a cererii.
192. Când în cauză este un interes public major cererea de suspendare a actului administrativ-normativ poate
fi introdusă şi de:
a) instanţă din oficiu;
b) Ministerul Public;
c) Ministerul de Justiţie;
d) Avocatul Poporului.

193. Încheierea sau sentinţa prin care se pronunţă suspendarea actului administrativ este supusă:
a) apelului în 5 zile de la pronunţare;
b) apelului în 5 zile de la comunicare;
c) recursului în 5 zile de la pronunţare;
d) recursului în 5 zile de la comunicare.
194. Cererile în justiţie pot fi formulate şi împotriva:
a) persoanei care a elaborat, a emis sau a încheiat actul;
b) superiorului ierarhic al celui care a elaborat, a emis sau a încheiat actul;
c) conducătorului autorităţii publice respective;
d) subordonaţilor persoanei care a elaborat, a emis sau a încheiat actul.
195. Atunci când obiectul acţiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ instanţa
poate:
a) obliga autoritatea privată să încheie contractul la care reclamantul este îndreptăţit;
b) suplini consimţământul unei părţi când interesul privat o cere;
c) dispune revocarea acestuia;
d) obliga la plata unor despăgubiri pentru daune materiale şi morale.
196. Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ fără a cere şi despăgubiri, termenul de
prescripţie pentru acestea curge de la data:
a) emiterii actului administrativ vătămător;
b) cererii de anulare a actului vătămător;

17
 c) anulării acului vătămător;
d) când persoana a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei.
197. Categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt numite într-una din următoarele
funcţii publice:
a) prim-ministru;
b) ministru;
c) ministru secretar de stat;
d) prefect.
198. Categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt numite într-una din următoarele
funcţii publice:
a) subprefect;
b) primar;
c) viceprimar;
d) secretar al municipiului, oraşului sau al comunei.
199. Categoria funcţionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite într-una din următoarele
funcţii publice:
a) prefect;
b) subprefect;
c) primar;
d) secretar al unităţii administrativ-teritoriale.
200. Actul administrativ de numire trebuie să conţină:
a) temeiurile de fapt şi de drept ale numirii;
b) datele de identificare ale funcţionarului public;
c) denumirea funcţiei publice;
d) perioada de timp în care urmează să exercite funcţia publică.
201. Refuzul depunerii jurământului la intrarea în corpul funcţionarilor publici atrage:
a) suspendarea din funcţie;
b) revocarea actului administrativ de numire în funcţie;
c) anularea actului administrativ de numire în funcţie;
d) demiterea din funcţie.
202. Pentru a putea promova funcţionarii publici trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiţii:
a) să aibă o vechime de cel puţin 2 ani în muncă;
b) să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în muncă;
c) să fi obţinut la evaluarea perfomanţelor individuale din ultimii 2 ani cel puţin calificativul "bine";
d) să îndeplinească cerinţele specifice prevăzute în fişa postului.
203. Pot participa la concurs în vederea ocupării funcţiilor publice de conducere vacante persoanele care
îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) au absolvit programe de formare specializată şi perfecţionare;
b) au fost numite într-o funcţie publică, indiferent de clasă;
c) au fost numite într-o funcţie publică din clasa I;
d) au fost numite într-o funcţie publică din clasa II.
204. Funcţionarii publici:
a) nu au dreptul la asociere sindicală;
b) nu au dreptul la grevă;
c) nu au dreptul de a se asocia în organizaţii profesionale;
d) au dreptul la opinie.
205. Constituie abatere disciplinară una dintre următoarele fapte:
a) absentarea motivată repetată de la serviciu;
b) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
c) îndeplineşte atribuţiile de serviciu;
d) refuzul nejustificat de a îndeplini o sarcină chiar dacă nu se numără printre atribuţiile de serviciu.
206. Constituie abatere disciplinară una dintre următoarele fapte:
a) întârzierea, chiar nesistematică, în efectuarea lucrărilor;
b) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi de serviciu;
c) stabilirea de către funcţionarii publici de conducere de relaţii directe cu petenţii;
d) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu.
207. Constituie abatere disciplinară una dintre următoarele fapte:
a) absentarea motivată repetată de la serviciu;
b) întârzierea, chiar nesistematică, în efectuarea lucrărilor;
c) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;
d) refuzul nejustificat de a îndeplini o sarcină chiar dacă nu se numără printre atribuţiile de serviciu.
208. Reprezintă sancţiune disciplinară una dintre următoarele:

18
 a) mustrare scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 1-5% pe o perioadă de până la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în grade de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia
publică pe o perioadă de la 2 la 5 ani;
d) retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de la 2 la 5 ani, cu diminuarea corespunzătoare a
salariului.
209. Reprezintă sancţiune disciplinară una dintre următoarele:
a) avertisment scris;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe o perioadă de până la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în grade de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia
publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
d) retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de la 2 la 5 ani, cu diminuarea corespunzătoare a
salariului.
210. Reprezintă sancţiune disciplinară una dintre următoarele:
a) avertisment scris;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în grade de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia
publică pe o perioadă de la 2 la 5 ani;
d) trecerea într-o funcţie publică inferioară pe o perioadă de cel puţin 1 an, cu diminuarea
corespunzătoare a salariului.
211. Reprezintă sancţiune disciplinară una dintre următoarele:
a) avertisment scris;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe o perioadă de până la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în grade de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia
publică pe o perioadă de la 2 la 5 ani;
d) trecerea într-o funcţie publică inferioară pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea
corespunzătoare a salariului.
212. Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după:
a) cercetarea penală prealabilă a faptei săvârşite;
b) cercetarea penală prealabilă a făptuitorului;
c) cercetarea prealabilă a faptei săvârşite;
d) prezentarea în scris a părerii conducătorului compartimentului în care funcţionează cel în cauză.
213. Modul de constituire a comisiilor de disciplină se stabileşte de către:
a) Guvern;
b) Ministerul de Interne şi Reforma Administraţiei;
c) Parlament;
d) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

214. Cazierul administrativ este eliberat de:

a) Guvern;
b) Ministerul de interne şi Reforma Administraţiei;
c) Ministerul Justiţiei;
d) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
215. Delegarea funcţionarului public:
a) se face în interesul funcţionarului public;
b) se poate face pentru o perioadă de mai mult de 6 luni numai cu acordul scris al funcţionarului;
c) poate fi refuzată dacă funcţionarul îşi creşte singur copilul minor;
d) poate fi refuzată dacă delegarea se face într-o localitate în care nu i se asigură condiţii
corespunzătoare de cazare.
216. Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află într-una dintre
următoarele situaţii:
a) este detaşat într-o funcţie de demnitate publică;
b) desfăşoară o activitate sindicală, chiar dacă nu este prevăzută suspendarea;
c) este arestat preventiv;
d) este dispărut, iar dispariţia nu a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
217. Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:
a) oricărui funcţionar public;
b) oricărei persoane interesate;
c) secretarului comisiei de disciplină;

19
 d) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public îşi desfăşoară
activitatea.
218. Mustrarea scrisă – sancţiune disciplinară – se radiază de drept din cazierul administrativ în termen de:
a) 3 luni de la aplicare;
b) 6 luni de la aplicare;
c) 12 luni de la aplicare;
d) 7 ani de la aplicare.
219. Destituirea din funcţia publică – sancţiune disciplinară – se radiază de drept din cazierul administrativ în
termen de:
a) 12 luni de la aplicare;
b) 3 ani de la aplicare;
c) 5 ani de la aplicare;
d) 7 ani de la aplicare.
220. Detaşarea funcţionarilor publici
a) se dispune în interesul funcţionarului public;
b) se dispune pentru o perioadă de cel puţin 6 luni;
c) poate fi refuzată dacă funcţionarul public îşi creşte singur copilul major;
d) poate fi refuzată dacă funcţionarul public este singurul întreţinător de familie.
221. Transferul funcţionarilor publici poate avea loc:
a) în interesul serviciului;
b) în interesul funcţionarului public;
c) pe orice funcţie;
d) la cererea oricărei persoane.
222. Reprezintă, în egală măsură şi un drept o obligaţie a funcţionarilor publici, dreptul:
a) de a fi informat cu privire la deciziile care îl privesc în mod direct;
b) la perfecţionarea pregătirii profesionale;
c) de asociere;
d) la grevă.

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns
întrebare întrebare întrebare întrebare întrebare
1 B 51 C 101 B 151 B 201 B
2 A 52 D 102 A 152 C 202 C
3 C 53 D 103 B 153 A 203 C
4 D 54 A 104 D 154 C 204 D
5 C 55 C 105 C 155 D 205 B
6 D 56 B 106 A 156 B 206 D
7 B 57 B 107 D 157 C 207 C
8 D 58 D 108 D 158 D 208 A
9 B 59 D 109 D 159 C 209 C
10 C 60 A 110 B 160 B 210 B
11 C 61 D 111 B 161 B 211 D
12 B 62 C 112 A 162 C 212 C
13 C 63 B 113 B 163 C 213 A
14 B 64 B 114 C 164 B 214 D
15 C 65 C 115 A 165 C 215 C
16 A 66 A 116 A 166 C 216 C
17 C 67 B 117 D 167 A 217 D
18 B 68 A 118 D 168 D 218 B
19 D 69 D 119 A 169 B 219 D
20 D 70 C 120 B 170 A 220 D

20
21 B 71 C 121 A 171 C 221 A
22 C 72 C 122 B 172 B 222 B
23 D 73 C 123 D 173 C
24 B 74 D 124 B 174 C
25 A 75 B 125 D 175 A
26 A 76 A 126 C 176 D
27 C 77 D 127 C 177 B
28 A 78 D 128 C 178 A
29 B 79 D 129 D 179 D
30 D 80 C 130 B 180 B
31 B 81 D 131 D 181 A
32 C 82 D 132 D 182 C
33 B 83 D 133 B 183 C
34 A 84 D 134 B 184 A
35 D 85 C 135 B 185 B
36 A 86 D 136 A 186 B
37 C 87 A 137 B 187 C
38 A 88 A 138 A 188 B
39 C 89 D 139 B 189 B
40 D 90 B 140 C 190 C
41 C 91 B 141 C 191 A
42 A 92 B 142 A 192 B
43 A 93 A 143 B 193 C
44 B 94 B 144 C 194 A
45 D 95 B 145 C 195 D
46 C 96 D 146 C 196 D
47 A 97 D 147 D 197 D
48 C 98 B 148 C 198 A
49 A 99 A 149 D 199 D
50 D 100 C 150 B 200 C

21