CONSTITUŢIILE ROMÂNIEI.

TEST GRILĂ

I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:

1. Formă de guvernământ în care puterea regelui creşte, acesta devenind principalul factor al puterii executive şi
emiţând decrete-legi:
a) monarhie absolută; b) dictatură regalistă; c) monarhie autoritară; d) totalitarism.
2. Partid ce cuprinde un număr mare de aderenţi, fiind şi singurul autorizat să activeze:
a) partid etnic; b) partid-stat; c) partid guvernamental; d) partid de masă.

3. Măsură adoptată la 20 februarie 1938:

a) constituirea Frontului Renaşterii Naţionale; b) publicarea Constituţiei carliste;
c) introducerea stării de asediu şi a cenzurii; d) desemnarea Consiliului de Coroană ca organ
permanent
.
4. Potrivit Constituţiei din 1948, noul organ reprezentativ al ţării purta numele de:
a) Consiliu de Stat; b) Parlament; c) Mare Adunare Naţională; d) Adunare Legislativă
.
5. Printre prevederile Constituţiei din 1948 se numără şi aceea referitoare la:
a) pluripartidism;b) separaţia puterilor în stat; c) desfiinţarea proprietăţii private; d) monopartidism.
6. Constituţia din 1952 prevedea în mod explicit:
a) dictatura proletariatului;b) principiul separaţiei puterilor în stat;c) rolul democraţiei parlamentare;d)
garantarea proprietăţii private.
7. În Constituţia din 1965 se prevedea în mod explicit:
a) forţa conducătoare a PCR;b) pluripartidismul politic;c) desfiinţarea proprietăţii private;d) separaţia puterilor
8. Primul preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a fost:
a) Gheorghiu-Dej; b) Constantin I. Parhon; c) Nicolae Ceauşescu; d) Mihail Sadoveanu.
9. Potrivit Constituţiei din 1948, pentru a putea fi aleşi în organele statului, candidaţii trebuiau să aibă o vârstă
minimă de:
a) 40 de ani; b) 23 de ani; c) 18 ani; d) 30 de ani.
10. Articol al Constituţiei din 1948, pe baza căruia au fost privaţi de drepturi politice numeroşi cetăţeni,
adversari ai regimului comunist:
a) 3; b) 14; c) 18; d) 15.
11. Titlu constituţional special, introdus pentru prima dată prin legea fundamentală din 1948:
a) Despre teritoriul României;b) Despre drepturile românilor; c) Structura social-economică;d) Despre datoriile
românilor.
12. Separaţia puterilor în stat a fost desfiinţată, pentru prima dată, prin:
a) Constituţia din 1938; b) Constituţia din 1923; c) Constituţia din 1952;d) Constituţia din 1948.
13. Potrivit Constituţiei din 1938, miniştrii răspundeau:
a) doar în faţa Parlamentului;b) faţă de Rege şi Parlament;c) faţă de Curtea Constituţională;d) numai faţă de
Rege.
14. Act legislativ fundamental care consfinţeşte totala aservire a României faţă de URSS:
a) Constituţia din 1948; b) Tratatul de pace de la Paris;c) Constituţia din 1952; d) Constituţia din
1965.
15. Act legislativ fundamental care pune capăt continuităţii constituţionale în România:
a) Constituţia din 1952;b) prima Constituţie comunistă;c) Constituţia din 1923; d) Constituţia carlistă.
16. Prin Constituţia din 1938:
a) era eliminat dreptul de control reciproc între puterile statului;b) era eliminat Parlamentul;
c) erau eliminate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti; d) se întărea separaţia puterilor în stat.
17. Potrivit primei Constituţii comuniste a României, „organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare
Române” era reprezentat de:
a) Partidul Muncitoresc Român; b) Marea Adunare Naţională; c) Consiliul de Stat; d) Preşedinţie.

18. Denumirea oficială a guvernului, potrivit Constituţiei din 1965:

a) Consiliu de Stat; b) Cabinet Executiv; c) Consiliu de Miniştri; d) Secretariat General.

19. Constituţia din 1965 consfinţea:

a) rolul conducător al PMR;b) controlul reciproc al puterilor statului;c) caracterul socialist al proprietăţii;
d) libertatea absolută a cuvântului.

20. Prima modificare a Constituţiei din 1965 a avut loc în:

a) 1967; b) 1968; c) 1974; d) 1975.

II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.

21. Constituţia din 1938 elimina dreptul de iniţiativă legislativă a Parlamentului; practic, acest act constituţional concentra
întreaga putere legislativă în mâna regelui.

22. Conform Constituţiei actuale a României, membrii Parlamentului şi Preşedintele ţării se aleg prin votul
universal, egal, direct şi obligatoriu al cetăţenilor ţării; Parlamentul este organul reprezentativ al naţiunii şi
unica autoritate legiuitoare a ţării.

23. Prin Constituţia din 1938, rolul legislativului va creşte în raport cu executivul; potrivit acestei legi
fundamentale, dreptul la vot pentru Adunarea Deputaţilor era acordat cetăţenilor care împliniseră vârsta de
30 de ani.
24. Convocarea Adunării Naţionale Constituante, în 1922, s-a realizat în contextul conflictelor dintre partidele
politice; P.N.R. a acceptat, după lungi negocieri, să voteze adoptarea Constituţiei în 1923.
25. „Criza dinastică” din România s-a declanşat o dată cu renunţarea la tron a prinţului Carol; conform
Constituţiei, prerogativele monarhului erau ereditare în linie coborâtoare directă şi legitimă.
26. Potrivit Constituţiei din 1923, deputaţii şi senatorii aveau dreptul de a trimite guvernului petiţiile
cetăţenilor; în exercitare puterii, miniştrii aveau răspundere civilă faţă de orice parte vătămată.

27. Constituţia din 1923 avea un caracter democratic; la elaborarea şi adoptarea acestei legi fundamentale au
fost reuniţi reprezentanţi ai tuturor partidelor politice.

28. Prin Constituţia din 1938, atribuţiile regelui vor creşte în raport cu legislativul; regimul politic inaugurat
prin această Constituţie va întări regimul democratic în România.

29. La 20 februarie 1938 a fost publicată o nouă Constituţie; aceasta asigura regimul juridic al restauraţiei
carliste.

30. Statul de drept este călăuzit de principiul supremaţiei legii şi presupune existenţa unui regim democratic
pluripartit; baza juridică a regimului instaurat în România după căderea comunismului este Constituţia
adoptată şi supusă aprobării prin referendum în noiembrie 1991.

31. Preşedintele României „reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi
integrităţii teritoriale a ţării”; în plan legislativ, el promulgă legile adoptate de Parlament.
32. Parlamentul reprezintă unica autoritate legiuitoare a ţării; această instituţie fundamentală a regimului
democratic exercită şi conducerea generală a administraţiei publice.
33. În România, legile adoptate de Parlament devin executorii după promulgarea lor de către primul-ministru;
potrivit Constituţiei din 1991, acesta este obligat să prezinte periodic Parlamentului rapoarte şi declaraţii cu
privire la politica guvernului.
34. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice; el
exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

35. Potrivit Constituţiei din 1991, miniştrii sunt obligaţi să răspundă la întrebările sau interpelările deputaţilor şi
senatorilor; Parlamentul exercită controlul politic asupra membrilor guvernului.

36. Constituţia din 1938 desemna Consiliul de Coroană ca organ permanent; acesta aproba politica regelui în problemele
de stat de importanţă majoră.

37. Prin Constituţia din 1938, dreptul de vot pentru Adunarea Deputaţilor nu mai era acordat decât persoanelor
care împliniseră 30 de ani; regele Carol al II-lea a dizolvat toate instituţiile sistemului parlamentar.
38. Regele Ferdinand I a respectat limitările impuse prin legea fundamentală a României din 1923; aidoma
înaintaşului său, Carol, el poate fi considerat un monarh constituţional.
39. Constituţia din 1965 consfinţea încheierea procesului de colectivizare a agriculturii şi de distrugere a
proprietăţii private în economie; România era proclamată Republică Socialistă, stat cu o economie şi cu o
proprietate socialistă, ca bază a oricărei proprietăţi.
40. Constituţia RSR prevedea în mod explicit că forţa conducătoare a întregii societăţi este PCR; acest act
legislativ fundamental elimina restricţiile în exercitarea drepturilor politice, garantând, totodată, deplina
libertate a cuvântului, a presei, a întrunirilor şi a demonstraţiilor

III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O

CONSIDERAŢI CORECTĂ:

41. A. Regele Carol al II-lea instaurează regimul dictaturii regale.

B. Este publicată Constituţia lui Carol al II-lea.
C. Începutul Restauraţiei carliste.
a) CBA; b) CAB; c) BAC; d) BCA.
42. A. Carol al II-lea pune bazele Frontului Renaşterii Naţionale.
B. Armand Călinescu este asasinat de legionari.
C. Dizolvarea partidelor politice.
a) CAB; b) CBA; c) ABC; d) BCA.
43. A. Este abrogată Constituţia din 1923.
B. Prin decret-lege, Carol al II-lea interzice partidele politice.
C. Patriarhul Miron Cristea este numit premier.
a) BAC; b) ABC; c) CAB; d) CBA.

44. A. Asasinarea lui Nicolae Iorga.

B. Asasinarea lui Armand Călinescu.
C. Anularea Legilor din 4 ianuarie 1926.
a) CAB; b) BAC; c) CBA; d) ACB.

45. A. Este constituit Frontul Renaşterii Naţionale.

B. Regele Carol impune regimul monarhiei autoritare.
 C. Octavian Goga devine premier.
a) CAB; b) BCA; c) ACB; d) CBA.

46. A. Alegerile parlamentare care au marcat sfârşitul democraţiei interbelice.

B. Este publicată Constituţia lui Carol al II-lea.
C. Începutul Restauraţiei carliste.
a) CBA; b) CAB; c) BAC; d) BCA.
47. A. Prinţul Carol declanşează criza dinastică.
B. Regele Ferdinand este încoronat ca suveran al României Mari.
C. Parlamentul îl proclamă pe Mihai moştenitorul regelui Ferdinand.
a) ABC; b) ACB; c) BAC; d) BCA.
48. A. Intră în funcţiune Regenţa.
B. Parlamentul îl proclamă rege pe Carol.
C. Alegerile electorale care au hotărât soarta democraţiei.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.
49. A. Impunerea camarilei ca centru de putere.
B. Legile prin care moştenitor al tronului este proclamat Mihai, fiul lui Carol.
C. Consiliul de Coroană acceptă hotărârea lui Carol de a renunţa la prerogativele de moştenitor.
a) ABC; b) BCA; c) CBA; d) BAC.

50. A. A. C. Cuza fondează L.A.N.C.

B. P.C.R. este scos în afara legii.
C. Definitivarea reformei agrare.
a) ABC; b) CBA; c) BCA; d) CAB.
51. A. Decretul-lege care introducea votul universal.
B. Parlamentul României Mari ratifica actele unirii.
C. Ion Mihalache fondează P. Ţărănesc.
a) ACB; b) BAC; c) CAB; d) ABC.

52. A. P.N.Ţ. renunţă la doctrina „porţilor deschise”.

B. Constituirea Gărzii de Fier.
C. Legea „primei electorale”.
a) BAC; b) CAB; c) ACB; d) CBA.

53. A. Decretul-lege de desfiinţare a votului cenzitar.

B. La Chişinău este constituit Sfatul Ţării.
C. Ofensiva armatei române la Mărăşti.
a) BCA; b) CBA; c) ACB; d) CAB.

54. A. Tratatul de pace de la Paris după al doilea război.

B. Trupele Armatei Roşii pătrund în România ca trupe de ocupaţie.
C. Constituirea Direcţiei Generale a Securităţii Poporului.
a) CAB; b) BAC; c) ABC; d) BCA.

55. A. P.N.Ţ. încheie un pact electoral cu mişcarea legionară.

B. Garda de Fier obţine locul trei în Parlament.
C. Este adoptată legea pentru comercializarea şi controlul întreprinderilor economice ale statului.
a) CBA; b) BCA; c) CAB; d) ACB.

56. A. Proclamaţia regelui Ferdinand către trupe.

B. Lovitura de stat bolşevică din Rusia.
C. Republica Democrată Moldovenească îşi proclamă independenţa.
a) ABC; b) CBA; c) ACB; d) BAC.
57. A. Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său.
B. Dizolvarea tuturor partidelor politice prin decret-lege.
C. Constituţia carlistă intră în vigoare.
a) BAC; b) CAB; c) ACB; d) CBA.
58. A. Încheierea procesului de colectivizare a agriculturii.
B. Desfiinţarea sovromurilor.
C. Moartea lui Stalin.
a) CBA; b) BCA; c) ACB; d) BAC.

59. A. Lichidarea mişcării de rezistenţă anticomunistă din Carpaţi.

B. Instaurarea guvernului Petru Groza.
C. Demiterea şi arestarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu.
a) BAC; b) ABC; c) CBA; d) BCA.

60. A. Constituirea C.A.E.R.

B. Decretul privind unificarea Bisericii greco-catolice cu cea ortodoxă.
C. Constituirea Direcţiei Generale a Securităţii Poporului.
a) CAB; b) BCA; c) ABC; d) CBA.