DREPT CONSTITUTIONAL

PRESEDINTELE ROMANIEI- reprezintă a doua instituție prima fiind parlamentul

(Ele fiind autorități reprezentative directe)

Romania este considerata o republica semi prezidențiala

Articolul 80 din constituție:

 Funcția de reprezentare a președintelui
 Funcția de garant al independentei naționale, al unității si al integrității teritoriale a
tarii
 Funcția de a veghea la respectarea Constituției si la buna funcționare a autorităților
publice
 Funcția de mediere între puterile statului, precum si intre stat si societate

1.Atribuțiile președintelui:
 promulgă legile;
 are dreptul de a cere, o singură dată, reexaminarea legii (art. 77 din
Constituție);
 poate sesiza Curtea Constituțională in legătură cu neconstituționalitatea
legilor, potrivit art. 146 lit. a) din Constituție;
 poate iniția revizuirea Constituției, la propunerea Guvernului

Potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, „revizuirea Constituției poate fi inițiată de
Președintele
României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al
senatorilor, precum si de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot"

In cazul inițiative Președintelui României de revizuire a Constituției la propunerea

Guvernului, dispozițiile menționate condiționează exercitarea dreptului in cauză doar de
formularea unei propuneri in acest sens din partea Guvernului. Stabilind că revizuirea „poate
fi inițiată de Președintele României", textul constituțional nu distinge referitor la
competentele Președintelui României in calitate de titular al dreptului de inițiativă a revizuirii
Constituției si nici nu instituie vreo obligație sau interdicție în ceea ce li privește.

2. Atribuții privind organizarea si funcționarea puterilor publice

Președintele României exercită funcția de mediere intre puterile statului, precum si intre stat
si
societate. Șeful de stat se află in raporturi constituționale cu autoritățile publice, unele dintre
atribuțiile sale vizând organizarea si funcționarea acestora.

Aceste atribuții sunt:

 consultarea Guvernului cu privire la problem urgente si de importantă deosebită (art.
86 din Constituție);
  participarea la ședințele Guvernului si prezidarea acestor ședințe in condițiile art. 87
din Constituție;
 organizarea referendumului in probleme de interes național, după consultarea
Parlamentului (art. 90 din Constituție).

Potrivit art. 90 din Constituție „,Președintele României, după consultarea

Parlamentului, poate cere poporului să-si exprime, prin referendum, voința cu privire la
probleme de interes național".

3. Atribuții privind alegerea, formarea, avizarea formării, numirea sau revocarea unor
autorități publice

 desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, numirea Guvernului pe

baza votului de încredere acordat de Parlament, revocarea si numirea unor miniștri in
caz de remaniere sau vacanta a postului, la propunerea prim-ministrului (art. 85 din
Constituție);
 dizolvarea Parlamentului (art. 89 din Constituție);
 numirea in funcții publice [art. 94 lit. c) din Constituție];
 numirea a trei judecători la Curtea Constituțională (art. 142 din Constituție).

Cu referire la atribuția Președintelui României privind desemnarea unui candidat la funcția de

prim-ministru si numirea Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament,
sediul materiei îl constituie prevederile art. 85, art. 103 si art. 104 din Constituție, dezvoltate,
cât privește procedura parlamentară, in art. 85-91 din Regulamentul activităților comune ale
Camerei Deputaților si Senatului.

Din analiza dispozițiilor legale menționate rezultă că aceasta parcurge următoarele etape:
 desemnarea de către Președintele României a unui candidat pentru funcția de prim-
ministru, in urma consultării partidului care are majoritatea absolută in Parlament ori,
dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament [art. 85
alin. (1) si art. 103 alin. (1) din Constituție];
 solicitarea de către candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, în termen de
10 zile de la desemnare, a votului de încredere al Parlamentului asupra programului si
a întregii liste a Guvernului [art. 103 alin. (2) din Constituție];

4. Atribuții in domeniul apărării tarii si asigurării ordinii publice

In cadrul acestor atribuții ale Președintele României sunt cuprinse:

 declararea, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, a mobilizării parțiale sau generale
a forțelor armate; in situații excepționale, hotărârea este supusă aprobării
Parlamentului in cel mult 5 zile de la adoptare;
 luarea de măsuri pentru respingerea oricărei agresiuni armate îndreptate împotriva
României. Printr-un mesaj, Președintele aduce neîntârziat la cunoștința Parlamentului
această situație;
  instituirea stării de asediu sau stării de urgentă; Președintele va solicita Parlamentului
încuviințarea măsurii adoptate în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

5. Atribuții in domeniul politicii externe

In această categorie sunt cuprinse:

 încheierea, in numele României, a tratatelor negociate de Guvern si supunerea lor spre
ratificare Parlamentului intr-un termen rezonabil [art. 91 alin. (1) din Constituție;
 acreditarea si rechemarea, la propunerea Guvernului, a reprezentanților diplomatici ai
României; aprobarea înființării, desființării sau schimbării rangului misiunilor
diplomatice [art. 91 alin. (2) din Constituție];
 acreditarea in România a reprezentanților diplomatici ai altor state [art. 91 alin. (3) din
Constituție].

7. Alte atribuții ale Președintelui României

 conferirea decorațiilor si titlurilor de onoare [art. 94 lit. a) din Constituție];

 acordarea gradelor de mareșal, general, amiral [art. 94 lit. b) din Constituție];
 acordarea grațierii individuale [art. 94 lit. d) din Constituție].

Pe calea soluționării unei excepții de neconstituționalitate, Curtea a statuat că, potrivit

dispozițiilor art. 94 lit. b) din Constituție, Președintele României, in exercitarea atribuțiilor
sale de șef al statului si comandant al forțelor armate, „acordă gradele de mareșal, de general
si de amiral". Această atribuție reprezintă un drept al Președintelui, iar nu o obligație, astfel
că șeful statului are posibilitatea de a aprecia dacă acordă sau nu aceste grade, farà a fi
condiționat de lege, așa cum este în cazul atribuției privind numirile in funcții publice.

Este o concluzie enunțată si cu prilejul soluționării unui conflict juridic de natură

constituțională când, constatând existenta unui asemenea conflict intre Președintele
României, pe de o parte, si puterea judecătorească, reprezentată de înalta Curte de Casație si
Justiție, pe de altă parte, in sensul art. 146 lit. e) din Constituție si al practicii instanței de
contencios constituțional in materie, produs în condițiile neluării in considerare de către
Înalta Curte de Casație si Justiție a Deciziei Curții Constituționale r. 384/2006 precum si a
dispozițiilor legale in vigoare, Curtea Constituțională a constatat că, potrivit art. 94 lit. b) din
Constitute, acordarea gradului de general reprezintă o atribuție exclusivă a Președintelui
României.

Alegerea Președintelui României

Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat,
soluție consacrată prin art. 81 din Constituție si Legea r. 370/2004 pentru alegerea
Președintelui României.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale
alegătorilor înscriși in listele electorale permanente. în cazul in care niciunul dintre candidați
nu a întrunit majoritatea, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii
2 candidați stabiliți in ordinea numărului de voturi obținute in primul tur. Este declarat ales
candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Desfășurarea alegerilor

Listele electorale. Secțiile de votare

In cel mult 15 zile de la data intrării in vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea
datei alegerilor, primarii întocmesc si tipăresc intr-un exemplar, pe baza datelor si
informațiilor cuprinse in Registrul electoral, listele electorale permanente.
Pe teritoriul național, operațiunile electorale se desfășoară in secțiile de votare
organizate conform Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților si a Senatului si
pentru modificarea si completarea Legii r. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației
publice locale, a Legii administrației publice locale r. 215/2001 si a Legii r. 393/2004 privind
Statutul
aleșilor locali, cu modificările si completările ulterioare. Pe lângă misiunile diplomatice si
oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secții de votare pentru
alegătorii care se află in străinătate la data alegerilor: in afara acestor secții de
votare, pot fi organizate, cu acordul guvernului din tara respectivă, secții de votare si in alte
localități decât cele in care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
Organizarea si numerotarea secțiilor de votare din străinătate se stabilesc de către
ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică in Monitorul Oficial al României,
Partea I, si pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, in termen de cel mult 15 zile de la data
intrării in vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor.