Sunteți pe pagina 1din 3

Rolul legislativului în formarea executivului

Puterea legislativă are pretutindeni un rol mai important sau mai puțin important în
formarea executivului.
Acest rol este diferit de la un sistem constituțional la altul și este în directă legătură cu
forma de guvernământ, precum și cu structura executivului.

Desemnarea șefului executivului/ șefului guvernului și membrilor săi

Prin desemnarea șefului executivului înțelegem șeful de stat, rolul Parlamentului în


denumirea acestuia diferă în funcție de forma de guvernământ .
În formă de guvernământ monarhică, intervenția Parlamentului este rară și puțin
semnificativă.
În Republica Prezidențială, șeful statului fiind ales prin vot universal și direct, rolul
Parlamentului este redus doar la solemnitate depunerii jurământului și preluării funcției.
În Republica parlamentară, întrucât șeful statului este ales de parlament, rolul
legislativului se realizează aproape în deplinătatea sa.
Șeful Guvernului este o figură juridică distinctă în cadrul oricărui guvern, cu excepția
situațiilor în care funcția este exercitată nemijlocit de către șeful statului.
Șeful Guvernului este desemnat pe criterii poitico-juridice, iar el prezintă lista membrilor
guvernului.
În România, potr. Constituției, șeful de stat desemnează un candidat pentru funcția de
prim-ministru, în urma consultării partidului care are o majoritate absolută în parlament, ori
dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în parlament.Candidatul va
cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra
programului și a întregii liste a Guvernului . Programul și lista Guvernului se dezbat de către
camera Deputaților și de către Senat în ședință comună. Votul de încredere se acordă cu
votul majorității deputaților și al senatorilor, iar pe baza sa președintele României numește
Guvernul.
Președintele României este acela care are dreptul să revoce și să numească, la
propunerea primului-ministru pe unii membri ai Guvernului, în caz de remaniere
guvernamentală sau de vacanță a postului.

Rolul și atribuțiile președintelui României


-reprezintă statul român;
-este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării;
-veghează respectarea Constiuției și la buna funcționare a autorităților publice (are funcție
de mediere).
Președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de
președinte al Consiliului suprem de apărare a țării.

Președinte- 35 ani
Camera Deputaților- 23 ani
Senat- 33 ani

Atribuții privind legiferarea


● Promulgă legile, având dreptul de a cere o singură dată, reexaminarea acestora;
● Semnează legile în vederea publicării lor în Monitorul Oficial;
● Poate sesiza Curtea Constituțională, cu privire la neconstituționalitatea legilor.

Atribuții privind organizarea și funcționarea puterilor publice


● Prezentarea de mesaje Parlamentului, cu privire la problemele principale politice ale
națiunii;
● Consultarea Guvernului cu privire la problemele urgente și de importanță deosebită;
● Participarea la ședințele Guvernului și prezidarea acestor ședințe;
● Organizarea referendumului în probleme de interes național, după consultarea
prealabilă a Parlamentului.

Atribuții privind alegerea, formarea, avizarea formării, numirea sau revocarea unor autorități
publice
● Dizolvarea Parlamentului;
● Desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, numirea Guvernului pe
baza votului de încredere acordat de parlament, revocarea și numirea unor miniștri în
caz de remaniere guvernamentală sau vacanță a postului, la propunerea
primului-ministru;
● Numirea a trei judecători la Curtea Constituțională;
● Numirea în funcție a magistraților;
● Numirea în funcții publice;
● Acordarea gradelor de mareșal, general și amiral.

Atribuții în domeniul apărării țării și asigurării ordinii publice


● Declararea, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, a mobilizării parțiale sau
generale a forțelor armate;
● Luarea de măsuri pentru respingerea oricărei agresiuni armate îndreptate împotriva
României;
● Instituirea stării de urgență sau alertă, parțiale sau totale.

Atribuții în domeniul politici externe


● Încheierea, în numele României, a tratatelor negociate de Guvern și supunerea lor
spre ratificare a Parlamentului într-un termen rezonabil;
● Acreditarea și rechemarea, la propunerea Guvernului a reprezentanților diplomatici ai
României;
● Aprobarea înființării, desființării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice;
● Acreditarea în România reprezentanților diplomatici ai altor state.

Alegerea șefului de stat în România


Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Alegerea președintelui României se realizează în două tururi de scrutin.Dacă un candidat
obține în primul tur de scrutin majoritatea de voturi alegătorilor înscriși în listele electorale
este declarat ales ca președinte. Dacă niciunul dintre candidați nu obține această majoritate
(50%+1), se realizează al doilea tur de scrutin.La aceasta participă numai primii doi
candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur.Va fi declarat ales
președinte candidatul care obține cel mai mare număr de voturi.

Răspunderea șefului de stat


Șeful de stat nu răspunde pentru actele săvârșite în această calitate.El nu poate fi în afara
răspunderii politice a guvernanților.
Dacă șeful de stat este ales de parlament, acesta trebuie măcar aparent să răspundă în
fața acestuia pentru că Parlamentul poate controla activitatea acestuia și îl poate revoca.
Dacă șeful de stat este ales însă direct, prin sufragiu universal, rolul Parlamentului este
foarte scăzut sau inexistent în antrenarea răspunderii șefului de stat.

Imunitatea
Ca și deputații și senatorii, președintele României se bucură de imunitate.
Imunitatea de care beneficiază președintele României, este un mijloc de protecție menit
să îl apere de eventualele presiuni, abuzuri și procese șicanatorii, prin care este protejată
libertatea de exprimare și i se asigură protecție împotriva urmărilor judiciare abuzive.
Este o garanție de ordine publică a mandatului, ce poate fi invocată din oficiu, de orice
persoană și nu doar de titular, poate fi invocată oricând pe durata exercitării mandatului.
Are un caracter imperativ, iar nefiind un drept subiectiv la care titularul poate renunța
atunci când îl consideră ar fi oportun.
Președintele României nu poate răspunde juridic cu privire la opiniile publice exprimate în
exercitarea funcției de demnitate publică, nici pe durata mandatului și nici după expirarea
acestuia.
Președintele României la fel ca și ceilalți poate fi tras la răspundere sub rezerva
suspendării proceduriilor de cercetare penală pe durata deținerii mandatului ca efect al
inviolabilității mandatului de președinte al României.

Răspunderea politică
Urmările acestei răspunderi sunt de fapt Politico-juridice. Această răspundere intervine
când președintele României săvârșește fapte grave cu privire la încălcarea prevederilor
constituției.
În această situație se poate propune suspendarea din funcție a președintelui, de către o
treime din numărul deputaților și senatorilor. Camera deputaților și Senatul, în ședință
comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale,
pot hotărî suspendarea din funcție a președintelui României.
Constituția dă dreptul președintelui de a-i da Parlamentului explicații cu privire la faptele
ce i se impută.
În cazul în care propunerea suspendării din funcție este aprobată, demiterea
președintelui se poate realiza numai de către un referendum și care se organizează în cel
mult 30 de zile.

Răspunderea penală
Aceasta intervine în situația în care președintele României ar comite infracțiuni de înaltă
trădare. În această situație, punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de către camera
Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul deputaților și
senatorilor.
Între momentul punerii sub acuzare și cel al demiterii, președintele României este
suspendat de drept. Competența de judecată aparține înaltei curți de Casație și justiție.
Dacă s-a pronunțat o hotărâre definitivă de condamnare, președintele României este
demis de drept.

S-ar putea să vă placă și