PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

Rolul Președintelui României

 Rolul Președintelui României decurge din exercitarea funcțiilor și atribuțiilor acestuia,
stabilite prin Constituție.
 Constituția noastră instituie un executiv bicefal, format din Președinte și Guvern. Acesta
presupune că funcția executivă este încredințată șefului statului și Guvernului, fiecare
dintre aceștia având atribuții distincte, pe care le exercită relativ autonom.
 Președintele este ales de către popor, prin vot universal, egal, direct, secret și liber
exprimat, ceea ce conferă un caracter reprezentativ funcției sale.
 Împrejurarea că Parlamentul este organ reprezentativ suprem nu implică nicidecum o
subordonare a Președintelui față de Parlament.
 Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității
și al integrității teritoriale a țării.
 Președintele veghează la respectarea Constituției și la buna funcționarea a autorităților
publice.
 Președintele mediază între puterile statului, precum și între stat și societate.

Mandatul Președintelui României

Președintele României este ales pentru un mandat de 5 ani.
Condițiile de eligibilitate sunt următoarele:
o cetățean român
o domiciliul în țară
o drept de vot
o să nu-i fie interzisă asocierea în partide politice
o să fi împlinit 35 de ani la data alegerilor
o să nu mai fi exercitat anterior două mandate de Președinte al României

 Alegerea poate avea loc prin unul sau două tururi de scrutin.
 Întâmpinările și contestațiile cu privire la înscrierea candidaților vor fi soluționate de
BEC, putând fi atacate prin contestație, soluționată de către Curtea Constituțională.
 Validarea mandatului se va face de către Curtea Constituțională.
 Nimeni nu poate exercita funcția de Președinte al României pentru mai mult de două
mandate.
 Durata mandatului este de 5 ani. Ea poate fi prelungită, prin lege organică, în caz de
război sau de catastrofă.
 Datala alegerilor prezidențiale se stabilește de către Guvern, cu cel puțin 45 de zile
înainte de data votării și până la împlinirea a 5 zile de la data expirării mandatului
Președintelui.
 Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
 Exercitarea mandatului începe la data depunerii jurământului.
  Președintele își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Președintele
nou ales.
 Vacanța funcției de Președinte al României survine în caz de demisie, de demitere din
funcție, de imposibilitate definitivă de exercitare a funcției sau deces.
 Demiterea din funcției poate fi decisă doar de popor, prin referendum.
 Președintele mai este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii ÎCCJ, de
condamnare pentru infracțiunea de înaltă trădare.
 Imposibilitatea definitivă de exercitare a funcției de Președinte implică, în mod firesc,
recurgerea la avizul unor experți.
 Funcția de președinte este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată.
 Demnitatea funcției de șef al statului ar fi grav afectată în cazul în care titularul acesteia
nu i-ar consacra înteaga sa energie, precum și toate resursele fizice și intelectuale
disponibile.
 Președintele României se bucură de imunitate. Este vorba despre o imunitate perpetuă
care privește atât faptele comise în exercițiul funcției, cât și cele fără legătură cu
mandatul.
 Sintagma de înaltă trădare reprezintă o calificare a infracțiunii de trădare comisă de
Președinte, în sensul în care șeful statului ar fi comis infracțiunea de trădare.
 Faptele de înaltă trădare comise de Președinte intră sub incidența dispozițiilor
menționate doar în cazul în care au fost comise în timpul exercitării mandatului sau
dacă fuseseră comise anterior, ele vor fi supuse acelorași dispoziții numai pe durata
exercitării mandatului. După expirarea mandatului, atât faptele de trădare comise
anterior exercitării funcției de Președinte, cât și cele comise ulterior, vor fi supuse
dispozițiilor dreptului comun în materie.
 Infracțiunea de înaltă trădare se pedepsește cu închisoare pe viață sau închisoare de la
15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
 Faptele incriminate penal se referă în speță la trădare, trădarea prin transmiterea de
informații secrete de stat, trădarea prin ajutarea inamicului, respectiv acțiuni
împotriva ordinii constituționale.
 Punerea sub acuzare a Președintelui pentru înaltă trădare se face doar de către
Camera Deputaților și de Senat, întrunite în ședință comună.
 Cererea de punere sub acuzare trebuie semnată de cel puțin o treime din numărul total al
senatorilor și deputaților.
 Competența de judecată aparține ÎCCJ.

Funcțiile și atribuțiile Președintelui României

Președintele reprezintă statul român. El este garant alt independenței naționale, al unității
și integrității teritoriale a țării.
El veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice.
El mediază între puterile statului, precum și între stat și societate.
El îndeplinește 3 funcții:
Funcția de reprezentare a statului român – devine vizibilă în exercitarea unor atribuții
precum încheierea tratatelor internaționale în numele României, acreditarea și rechemarea
reprezentanților diplomatici ai României, primirea scrisorilor de acreditare din partea
reprezentanților diplomatici străini, conferirea de decorații și de titluri de onoare, acordarea
gradelor de mareșal, general sau amiral, numirea în funcții publice, acordarea grațierii
individuale.
Funcția de garanat al independenței naționale, al unității și integrității teritoriale –
acționează prin îndeplinirea unor atribuții precum: declararea mobilizării parțiale sau
generale, adoptarea măsurilor necesare pentru respingerea unei agresiuni armate împotriva
României ori instituirea stării de asediu sau stării de urgență.
Funcția de mediere – în următoarele situații: cu ocazia numirii Guvernului și a membrilor
acestuia, cu ocazia consultării Guvernului, prin participarea la ședințele Guvernului, prin
trimiterea de mesaje Parlamentului, cu ocazia dizolvării Parlamentului, a consultării
poporului prin referendum, a promulgării legilor, ori a sesizării Curții Constituționale cu
privire la neconstituționalitatea unei legi adoptate de Parlament, anterior promulgării.
Exercitarea unor atribuții prezidențiale este condiționată de îndeplinirea unor condiții
exterioare:
 aprobarea Parlamentului- necesară cu ocazia declarării mobilizării generale sau
parțiale, sau a instituirii stării de asediu sau a stării de urgență.
 contrasemnarea de către prim-ministrul Guvernului – sunt supuse contrasemnării,
decretele emise de Președinte în exercitarea atribuțiilor, încheierea de tratate
internaționale, numirea și rechemarea reprezentanților diplomatici ai României,
declarea mobilizării generale sau parțiale, adoptarea măsurilor de respingere a unei
agresiuni armate, instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, acordarea de
decorații și de titluri de onoare, acordarea gradelor de mareșal, general sau amiral,
acordarea grațierii individuale.

Numirea Guvernului este de asemenea condiționată de aprobarea prealabilă de către

Parlament, a listei Guvernului și a programului de guvernare.
Numirea noilor membri ai Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală sau de
vacanță a funcției este supusă unei aprobări ulterioare prin hotărâre a Parlamentului.

În exercitarea anumitor atribuții, Președintele nu este legat de nici un fel de condiții

exterioare:
El poate solicita Parlamentului reexaminarea unei legi trimisă spre promulgare (doar o
dată).
Poate sesiza CCR în legătură cu o eventuală neconstituționalitate a legii trimise spre
promulgare.
Poate promulga legile adoptate de Parlament.
Poate cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară.
Poate desemna un prim-ministru interimar.
Poate adresa mesaje Parlamentului.
Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită.
 Poate participa la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național
privind politca externă, apărarea țării sau asigurarea ordinii publice.
Poate primi scrisorile de acreditare ale reprezentanților diplomatici străini acreditați în
România.
Numește 3 judecători la CCR.
Propune Parlamentului numirea directorilor serviciilor de informații.

Actele Președintelui României

În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele emite decrete, care se publică în Monitorul
Oficial al României.
Președintele mai poate însă să emită și alte categorii de acte (care însă nu vor produce
efecte juridice):
 mesaje
 apeluri
 comunicate sau declarații
Exercitarea unei atribuții prezidențiale trebuie făcută prin decret, în cazul în care se
urmărește producerea unor efecte juridice.
Nu există o opinie unitară cu privire la posibilitatea atacării decretelor Președintelui în
contencios administrativ.
Nepublicarea decretelor în Monitorul Oficial al României atrage după sine inexistența
acestora.
Un act nul se bucură de prezumția de legalitate, pe când unui act inexistent îi lipsește chiar
și aparența unei conformități cu prevederile legii.
Nulitatea este declarată sau constatată doar în anumite condiții, de către organe special
abilitate în acest sens, pe când inexistența poate fi constatată de oricine.