Sunteți pe pagina 1din 11

1.

Dreptul administrativ este :


1 O ramură a dreptului privat român care, împreună cu dreptul public român
formează sistemul dreptului român.
2 O ramură a dreptului public român care, împreună cu dreptul privat român
formează sistemul dreptului român.
3 O parte a sistemului de drept.

2. Ca activitate, administraţia publică este formată din :


1 Ansamblul activităţilor juridice aflate în responsabilitatea autorităţilor publice
2 Ansamblul activităţilor materiale aflate în responsabilitatea autorităţilor publice
3 Ansamblul activităţilor juridice şi materiale aflate în responsabilitatea
autorităţilor publice care au ca scop satisfacerea interesului general, prin
organizarea executării şi executarea în concret a legii.

3. Sunt principii ale administraţiei publice:


1 Principiul legalităţii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice;
2 Principiul transparenţei decizionale;
3 Principiul ierarhiei autorităţilor şi actelor administrativ-fiscale.

4. Nu sunt principii ale administraţiei publice:


1 Principiul discontinuităţii;
2 Principiul operativităţii;
3 Principiul oportunităţii.

5. Principiul legalităţii administraţiei publice impune ca :


1 toate acţiunile care formează activitatea acesteia , dar şi toate formele de
organizare a sistemului administraţiei publice să se întemeieze pe lege;
2 Guvernul să emită hotărâri pentru organizarea executării legilor;
3 Guvernul să asigure executarea legilor de către toate structurile sistemului
administraţiei publice.

6. În sens organic sau sistemic, administraţia publică :


1 reprezintă organele administraţiei publice centrale;
2 înglobează ansamblul instituţional, uman şi material care realizează activitatea
administrativă;
3 reprezintă autorităţile administraţiei publice locale.

7. Izvoarele dreptului administrativ:


1 se rezumă la legile privind organizarea şi funcţionarea guvernului, ministerelor şi
administraţiei publice locale;
2 reprezintă normele juridice care au capacitatea de a crea raporturi juridice;
3 sunt actele juridice în care sunt încorporate normele de drept administrativ
privitoare la organizarea şi activitatea administraţiei publice.

1
8. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ:
1 hotărârile Guvernului;
2 hotărârile emise de şefii serviciilor publice deconcentrate în unităţile administrativ-
teritoriale;
3 doctrina şi jurisprudenţa.

9. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:


1 constituţiile României;
2 hotărârile, deciziile şi dispoziţiile adoptate şi, respectiv, emise de către autorităţile
administraţiei publice locale: consiliile judeţene, consiliile locale, preşedinţii
consiliilor judeţene, primari;
3 legile organice.

10. Raporturile de drept administrativ sunt


1 acele relaţii sociale reglementate de norme juridice, susceptibile să fie apărate prin
coerciţia statului;
2 acele relaţii sociale care se formează între cetăţeni şi autorităţile publice;
3 acele relaţii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ,
care se formează în legătură cu organizarea executării şi executarea în concret a
legii.

11. Competenţa organelor administraţiei publice este :


1 ansamblul atribuţiilor publice conferite acestora de lege pentru a acţiona pe baza şi
în executarea legii, efectuând operaţiuni administrative cu caracter normativ sau
individual;
2 ansamblul atribuţiilor publice şi private conferite acestora de lege pentru a acţiona
pe baza şi în executarea legii;
3 ansamblul atribuţiilor publice conferite acestora de lege pentru a acţiona pe baza
şi în executarea legii, efectuând acte administrative, operaţiuni administrative
şi/sau simple operaţiuni materiale.

12. Atribuţiile sunt :


1 drepturile şi obligaţiile stabilite prin lege sau pe baza legii în favoarea şi,
respectiv, în sarcina organelor administraţiei publice pentru realizarea activităţii
necesare scopului pentru care au fost înfiinţate;
2 posibilităţile stabilite în favoarea organelor administraţiei publice pentru realizarea
scopului pentru care au fost înfiinţate;
3 mijloacele materiale şi financiare puse la dispoziţia organelor administraţiei
publice pentru realizarea scopului pentru care au fost înfiinţate.

13. Competenţa materială :


1 înseamnă limitele în timp în care un organ al administraţiei publice îşi poate
exercita atribuţiile;
2 desemnează sfera şi natura atribuţiilor unui organ al administraţiei publice, în
funcţie de domeniul în care funcţionează;
3 desemnează limitele teritoriale ale acţiunii organelor administraţiei publice.

2
14. Preşedintele României:
1 exercită funcţia de mediere între cetăţenii ţării;
2 veghează la respectarea tuturor legilor ţării;
3 reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al
integrităţii teritoriale a ţării.

15.Nu sunt atribuţii ale Preşedintelui României:


1 atribuţii privind funcţionarea puterii judecătoreşti;
2 atribuţii privind legiferarea;
3 atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice.

16.Sunt atribuţii ale Preşedintelui României:


1 Atribuţii privind tragerea la răspundere juridică a magistraţilor;
2 atribuţii privind alegerea, formarea, avizarea formării, numirea sau revocarea
unor autorităţi publice;
3 Atribuţii privind cercetarea constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea
acestora.

17. În raporturile cu Guvernul, Preşedintele României nu are atribuţii:


1 de a revoca şi de a numi unii membrii ai Guvernului, în caz de remaniere;
2 de a desemna candidatul pentru funcţia de prim-ministru;
3 de a demite pe prim-ministru.

18.În calitate de garant a respectării Constituţiei, Preşedintele României:


1 poate sesiza Curţii Constituţionale existenţa unor conflicte juridice de natură
constituţională între autorităţile publice;
2 poate declara mobilizarea parţială sau totală, cu aprobarea prealabilă sau, în cazuri
excepţionale, ulterioară a Parlamentului;
3 în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia
măsuri pentru respingerea acesteia.

19. Decretele emise de către Preşedintele României sunt:


1 acte de putere necesare exercitării atribuţiilor sale;
2 acte administrative supuse, de regulă, controlului instanţelor de contencios
administrativ;
3 acte politice care pot fi infirmate de Parlament, în şedinţa camerelor reunite.

20. Guvernul trebuie definit:


1 ca având un rol politic concepând programul său de guvernare şi fixând liniile de
forţă ale politicii interne şi externe;
2 Ca având un rol administrativ, exercitând conducerea generală a administraţiei
publice;
3 instituţie politică a puterii executive şi organul suprem al administraţiei publice
care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea
generală a administraţiei publice.

3
21. Numirea Guvernului se face:
1 de Preşedintele României pe baza votului de încredere acordat Guvernului de
Parlament;
2 de Parlament la propunerea Preşedintelui României;
3 de Preşedintele României pe baza votului de încredere ce-i este acordat de
Parlament.

22. Guvernul exercită următoarele funcţii:


1 funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea Programului de guvernare;
2 funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului roman,
reprezentarea pe plan intern şi extern;
3 funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului necesar în vederea
realizării obiectivelor strategice.

23. Guvernul exercită şi următoarele funcţii:


1 funcţia de reprezentare, prin care se asigură reprezentarea pe plan intern şi extern;
2 funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură gestionarea
serviciilor publice;
3 funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi
institutional necesar în vederea realizării obiectivelor strategice

24.Guvernul mai exercită şi următoarele funcţii:


1 funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în
aplicare a Programului de guvernare;
2 funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură administrarea
proprietăţii publice şi private ;
3 funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură controlul aplicării şi respectării
reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

25. Guvernul este alcătuit din:


1 primul-ministru, miniştri, un viceprim-ministru, miniştri de stat, precum şi
miniştri-delegaţi, cu însărcinări speciale;
2 primul-ministru şi miniştri;
3 persoanele din lista prezentată Parlamentului pentru acordarea votului.

26. Funcţia de membru al Guvernului încetează:


1 în urma demisiei, a decesului şi a demiterii de către Preşedintele României;
2 în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, şi a demiterii de
către Primul-ministru;
3 în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de
incompatibilitate, a decesului şi a demiterii în urma condamnării definitive.

27. Guvernul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:


1 iniţiază proiecte de lege şi le supune spre adoptare Parlamentului;
2 exercită conducerea directă a administraţiei publice;
3 conduce si controlează activitatea ministerelor şi a autorităţilor administrative

4
28. Guvernul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1 asigură administrarea proprietăţii publice şi private;
2 înfiinţează, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa;
3 asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor
administrative teritoriale.

29. Guvernul nu îndeplineşte asemenea atribuţii:


1 cooperează cu organismele sociale interesate în îndeplinirea atribuţiilor sale;
2 exercită conducerea generală a administraţiei publice;
3 adoptă proiectele de lege a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de
stat.

30.Guvernul nu îndeplineşte asemenea atribuţii:


1 înfiinţează organe de specialitate în subordinea sa şi a ministerelor;
2 conduce şi controlează activitatea ministerelor şi a celorlalte organe centrale de
specialitate din subordinea sa;
3 orice alte atribuţii prevăzute de lege sau care decurg din rolul şi funcţiile
Guvernului.

31. Primul-ministru conduce şi coordonează:


1 activitatea Guvernului şi a ministerelor;
2 activitatea membrilor Guvernului, cu respectarea atribuţiilor legale care le revin;
3 Activitatea ministerelor, care funcţionează în subordinea Guvernului.

33. In indeplinirea atributiilor ce ii revin primul-ministru:


1 semnează hotărârile adoptate de guvern;
2 emite dispoziţii, decizii şi hotărâri;
3 emite decizii, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României.

34. Secretariatul General al Guvernului:


1 face parte din aparatul de lucru al Guvernului şi, între altele, asigură
reprezentarea Guvernului în fata instanţelor judecătoreşti.
2 este condus de un membru al Guvernului;
3 este aparatul aflat la dispoziţia Primului-ministru.

35. In exercitarea atribuţiilor sale Guvernul:


1 adopta hotărâri şi ordonanţe;
2 adopta hotărâri şi ordonanţe, prin consens, în prezenţa majorităţii membrilor săi;
3 adopta hotărâri şi ordonanţe, după cum doreşte primul-ministru.

36. Hotărârile şi ordonanţele Guvernului:


1 sunt adoptate în şedinţele săptămânale ale Guvernului;
2 se contrasemnează de iniţiatorii lor;
3 se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia
punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României.

5
37. In realizarea funcţiei de conducere generală a administraţiei publice:
1 Guvernul exercită controlul ierarhic asupra ministerelor, organelor de specialitate
din subordinea sa, precum şi asupra prefecţilor.
2 Primul-ministru numeşte prefecţii şi subprefecţii;
3 Prefecţii pot anula dispoziţiile primarilor şi hotărârile consiliilor locale şi judeţene.

38. In exercitarea controlului ierarhic:


1 Guvernul are dreptul să anuleze actele administrative adoptate sau emise de
autorităţile administraţiei publice din subordinea sa, precum şi ale prefecţilor;
2 Guvernul are dreptul să anuleze actele administrative ilegale sau inoportune emise
de autorităţile administraţiei publice din subordinea sa, precum şi ale prefecţilor.
3 Guvernul are dreptul sa anuleze actele administrative ilegale sau inoportune emise
de autorităţile administraţiei publice, precum şi ale prefecţilor.

39. Ministerele:
1 sunt organe ale administraţiei publice care realizează politica guvernamentală;
2 sunt organe ale administraţiei publice centrale care asigură realizarea politicii
guvernamentale;
3 sunt organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care realizează
politica guvernamentala în domeniile de activitate ale acestora.

40. Ministerele şi miniştrii:


1 se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra
Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, la învestitură;
2 se aproba de către Preşedintele României, după acordarea votului de încredere
asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, de către Parlament;
3 se stabilesc de către Primul-ministru, după acordarea votului de încredere asupra
Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, de către Parlament.

41. Rolul, funcţiile, atribuţiile, structura organizatorică şi numărul de posturi ale


ministerelor:
1 se aprobă prin hotărârea Parlamentului de acordare a votului de învestitură;
2 se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
3 se aproba prin lege.

42. Ministerele:
1 pot înfiinţa organe de specialitate, cu avizul de legalitate al ministrului justiţiei şi
cu aprobarea Guvernului;
2 pot înfiinţa structuri administrative în subordinea lor, cu acordul primului-
ministru;
3 pot înfiinţa în subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Curţii de Conturi.

44. Înfiinţarea sau desfiinţarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor:


1 se aprobă prin ordin al ministrului;
2 se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
3 se poate realiza numai cu avizul Curţii de Conturi.

6
45. Conducătorii serviciilor publice deconcentrate:
1 se numesc şi se eliberează din funcţie prin decizie a primului-ministru, la
propunerea ministrului de resort;
2 se numesc şi se eliberează din funcţie prin ordin al ministrului de resort, cu avizul
consultativ al prefectului;
3 se numesc şi se eliberează din funcţie prin ordin al prefectului, la propunerea
ministrului de resort.

46. Conducerea ministerelor:


1 se exercită de miniştri, ajutaţi de secretarii de stat şi secretarul general al
ministerului respectiv;
2 se exercită de miniştri, ajutaţi de secretarii de stat, fără ajutorul secretarului general
al ministerului respectiv;
3 se exercită de miniştri.

47. In exercitarea atribuţiilor ce îi revin:


1 ministrul emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii;
2 ministrul conduce, supraveghează şi controlează activitatea ministerului;
3 aplică sancţiuni disciplinare, când comisia de disciplină îi propune acest lucru.

48. Secretarii de stat:


1 exercită atribuţiile prevăzute de lege;
2 exercită atribuţiile delegate de către ministru.
3 exercita atribuţiile prevăzute în hotărârea guvernului privind organizarea şi
funcţionarea ministerului respectiv.

49. Secretarul general al ministerului:


1 este numit de primul-ministru pe criterii de fidelitate şi încredere;
2 este reprezentantul ministerului în raporturile cu reprezentanţii altor ministere;
3 este funcţionar public de carieră care are rolul să asigure stabilitatea funcţionarii
ministerului şi continuitatea conducerii ministerului.

50. Colegiul ministerului:


1 funcţionează, ca organ consultativ, pe lângă ministru;
2 este un organ consultativ al ministrului, ale cărui puncte de vedere nu pot fi
ignorate;
3 este format din consilierii de specialitate desemnaţi de ministru.

51.Sunt atribuţii generale ale miniştrilor:


1 acţionează pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului;
2 elaborează şi avizează proiecte de lege, ordonanţe, hotărâri ale Guvernului, în
condiţiile stabilite prin metodologia aprobată de Guvern;
3 fundamentează şi elaborează bugetul anual, pe care îl înaintează Guvernului.

7
52. Atribuţii generale ale miniştrilor sunt şi:
1 elaborează şi avizează proiecte de lege, ordonanţe, hotărâri ale Guvernului;
2 iniţiază şi negociază încheierea de convenţii, acorduri şi alte înţelegeri
internaţionale;
3 organizează, coordonează şi controlează aplicarea legilor, ordonanţelor şi
hotărârilor Guvernului, a ordinelor şi instrucţiunilor, potrivit legii,

53.Nu sunt atribuţii generale ale miniştrilor:


1 fundamentează şi elaborează bugetul anual, pe care îl înaintează Guvernului;
2 elaborează şi avizează proiecte de lege, ordonanţe, hotărâri ale Guvernului, în
condiţiile stabilite prin metodologia aprobată de Guvern;
3 acţionează pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrată celei de
dezvoltare economico-socială a Guvernului.

54. Nu sunt atribuţii generale ale miniştrilor:


1 urmăresc proiectarea şi realizarea investiţiilor din sistemul ministerului, în baza
bugetului aprobat;
2 iniţiază şi negociază încheierea de convenţii, acorduri şi alte înţelegeri;
internaţionale;
3 coordonează şi urmăresc elaborarea şi implementarea de politici şi strategii în
domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului.

55. Prefectul este:


1 numit pe criterii politice;
2 ales de corpul electoral din judeţul respectiv;
3 reprezentantul Guvernului pe plan local.

56. Prefectul este:


1 garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local.
2 reprezentantul primului-ministru pe plan local
3 ordonator principal de credite

57. Prefectul este:


1 numit de primul-ministru, la propunerea partidului sau coaliţiei de guvernare;
2 numit de Guvern, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor;
3 numit de Guvern la propunerea primului-ministru.

58. Instituţia prefectului este:


1 o instituţie a administraţiei publice locale;
2 o instituţie publică descentralizată;
3 o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu.

59. Prefectura este:


1 Sediul instituţiei prefectului, situat în municipiul reşedinţă de judeţ, într-un imobil
proprietate publică a statului, a judeţului sau a municipiului, după caz;
2 Palatul administrativ din reşedinţa judeţului respectiv;
3 Imobilul în care se află biroul prefectului.

8
60. Prefectul conduce:
1 serviciile publice descentralizate în judeţul în care a fost numit;
2 serviciile publice deconcentrate ale ministerelor organizate la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale;
3 serviciile publice deconcentrate şi serviciile publice descentralizate în judeţul în
care a fost numit.

61.Sunt principii ale activităţii prefectului:


1 Principiile transparentei şi liberului acces la informaţii;
2 Principiile legalităţii, imparţialităţii şi ubicuităţii;
3 Principiul orientării către cetăţean.

62. Nu sunt principii ale activităţii prefectului:


1 Principiile transparentei şi liberului acces la informaţii;
2 Principiul responsabilităţii;
3 Principiul profesionalizării.

63. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin prefectul este:


1 ajutat de 2-3 subprefecţi;
2 ajutat de 3 subprefecţi, prefectul municipiului Bucureşti;
3 ajutat de 1 subprefect.

64. Prefectul si subprefectul:


1 Sunt, de regulă, membrii unui partid de guvernământ;
2 Sunt, de regulă, absolvenţi ai unor facultăţi de drept şi administraţie publică;
3 fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici.

65. Prefecţii şi subprefecţii:


1 nu au dreptul la grevă;
2 pot să înfiinţeze organizaţii sindicale proprii;
3 au dreptul la o locuinţă de serviciu corespunzătoare.

66. Prefecţii şi subprefecţii:


1 au obligaţia să informeze pe primul-ministru, atunci când călătoresc în afara
judeţului;
2 au obligaţia să informeze conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor,
atunci când călătoresc în afara judeţului;
3 au obligaţia să informeze Guvernul, atunci când călătoresc în afara judeţului.

67. Prefectul si subprefectul:


1 li se acordă onoruri militare, la intrarea în sediul instituţiilor publice;
2 li se acordă onoruri militare, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul
judeţului;
3 nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii căreia îi este
aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.

9
68. Prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1 verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului
local sau ale primarului;
2 acţionează pentru menţinerea climatului de pace, acordând o atenţie constantă
prevenirii tensiunilor interetnice;
3 dispune masuri de începere a cercetărilor penale, pentru prevenirea infracţiunilor.

69. Colegiul prefectural este compus din:


1 prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor publice din judeţul respectiv;
2 prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din
subordinea Guvernului, care îşi au sediul in judeţul respectiv;
3 prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor publice din judeţul respectiv,
inclusiv serviciul public de justiţie.

70. Colegiul prefectural are atribuţii stabilite prin:


1 hotărâre a Guvernului;
2 ordin al ministrului de interne;
3 ordin al prefectului.

71. Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin:


1 prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului local;
2 prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului judeţean sau a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
3 prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, in conditiile legii.

72. Ministerul Administraţiei şi Internelor:


1 poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, dacă le consideră
nelegale sau netemeinice;
2 poate propune Guvernului publicarea ordinelor emise de prefect, dacă le consideră
legale şi temeinice;
3 poate propune Guvernului atacarea în faţa instanţelor de contencios a ordinelor
emise de prefect, daca le considera nelegale sau netemeinice.

73. Cancelaria prefectului este:


1 o instituţie subordonată Instituţiei Prefectului;
2 un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcţii:
directorul cancelariei, consilier, consultant şi secretarul cancelariei.
3 compartimentul de legătură cu Guvernul şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

74. Oficiile prefecturale:


1 Sunt înfiinţate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Administraţiei şi Internelor;
2 Sunt înfiinţate prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului;
3 Sunt înfiinţate prin ordin al prefectului, cu avizul conform al Ministerului
Administraţiei şi Internelor.

10
75. Atribuţiile oficiului prefectural sunt stabilite prin:
1 hotărâre a Guvernului;
2 ordin al ministrului de interne;
3 ordin al prefectului care l-a înfiinţat.

76. Sunt autorităţi administrative autonome:


1 Curtea Constituţională;
2 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării;
3 Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor in Materia Achiziţiilor
Publice.

77. Sunt autorităţi administrative autonome:


1 Oficiul Român pentru Imigrare;
2 Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
3 Avocatul Poporului.

78. Sunt autorităţi administrative autonome:


1 Societatea Română de Radio;
2 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România;
3 Autoritatea Rutieră Română.

79. Sunt autorităţi administrative autonome:


1 Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie;
2 Autoritatea Electorală Permanentă;
3 Autoritatea Rutieră Română.

80. Sunt autorităţi administrative autonome:


1 Poliţia Română;
2 Jandarmeria Română;
3 Serviciul de Pază şi Protecţie.

11