TEORIA GENERALĂ A

OBLIGAȚIILOR
Dr. Bazil Oglindă
bazil.oglinda@oglindalawyers.ro
 Bibliografie:
1. B. Oglindă, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Ed.
Universul Juridic, București, 2016;
2. L. Pop, I.-F. Popa, S.I. Vidu, Curs de drept civil. Obligațiile,
Ed. Universul Juridic, București, 2015;
3. Fl. A. Baias s.a., Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediția
a 2-a, Ed. C.H.Beck, București, 2014;
4. V. Terzea, Noul Cod civil adnotat cu doctrină și jurisprudență,
Ediția a 2-a, Vol. II, Ed. Universul Juridic, București, 2014;
5. P. Vasilescu, Drept civil. Obligații. În reglementarea noului Cod
civil, Ed. Hamangiu, București, 2012;
6. E. Veress, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Ed.
C.H.Beck, București, 2015
 Structura cursului
Cap. I: Aspecte generale privind obligațiile
1. Noțiunea. Structura și reglementarea obligațiilor
2. Clasificarea obligațiilor
3. Izvoarele obligațiilor
Cap. II: Contractul – izvor de obligații
1. Conceptul de contract
2. Clasificarea contractelor
3. Formarea contractului
4. Efectele contractului
5. Executarea contractului
6. Remediile contractului
Cap. III: Actul juridic unilateral – izvor de obligații
 Structura cursului
Cap. IV: Faptul juridic licit – izvor de obligații
1. Gestiunea de afaceri
2. Plata nedatorată
3. Îmbogățirea fără justă cauză
Cap. V: Faptul juridic ilicit – izvor de obligații (răspunderea civilă delictuală)
4. Considerații generale
5. Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie
6. Răspunderea civilă delictuală pentru fapta altuia
7. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale, de lucruri sau de ruina edificiului
8. Efectele răspunderii civile delictuale
Cap. VI: Efectele obligațiilor
9. Executarea silită în natură a obligațiilor
10. Executarea prin echivalent
 Structura cursului
Cap. VII: Obligațiile complexe
1. Obligațiile afectate de modalități
2. Obligațiile plurale
Cap. VIII: Transmisiunea și transformarea obligațiilor
3. Transmisiunea drepturilor și obligațiilor: cesiunea de creanță, subrogația,
preluarea de datorie, cesiunea contractului
4. Transformarea oligațiilor: novația
Cap. IX: Stingerea obligațiilor
5. Considerații generale
6. Mijloace de stingere a obligațiilor care conduc la realizarea creanței
creditorului: compensația, confuziunea, darea în plată
7. Mijloace de stingere a obligațiilor care nu conduc la realizarea creanței
creditorului: remiterea de datorie, imposibilitatea fortuită de executare
 Aspecte generale privind obligațiile
 Sediul materiei: Cartea a V-a „Despre obligații”, art. 1164-2499 C.civ.

Exemplu 1: A îi datorează lui B 100.000 lei ca urmare a încheierii unui

contract de împrumut.

Exemplu 2: C îi datorează lui D o sumă de bani egală cu valoarea

prejudiciului cauzat printr-un accident de mașină care i-a afectat lui D
integritatea fizică.

Exemplu 3: E îi datorează lui F realizarea unei construcții ca urmare a

încheierii unui contract de antrepriză.

 Faptul că o persoană datorează din punct de vedere juridic o prestație unei alte
persoane reprezintă elementul comun al exemplelor arătate mai sus.
 Aspecte generale privind obligațiile
 Sediul materiei noțiunii de obligație – art. 1164 C. civ.: „Obligaţia este o legătură
de drept în virtutea căreia debitorul este ţinut să procure o prestaţie creditorului,
iar acesta are dreptul să obţină prestaţia datorată”.
Obligația presupune:

existența unui raport existența unui creditor un drept subiectiv al

juridic, o legătură și debitor concret creditorului și o
juridică (vinculum determinați obligație corelativă a
juris) debitorului

 Sensurile noțiunii de obligație:

- în sens larg – raportul juridic obligațional;
- în sens restrâns – datoria debitorului de a executa o prestație.
Exemplu: cumpărătorul este obligat să plătească prețul vânzătorului sau antreprenorul
este obligat să execute construcția pe care o datorează ca efect al încheierii
contractului de antrepriză.
 Aspecte generale privind obligațiile
 Obligație ≠ Obligațiune
• Obligațiunea = titlu de credit, pe care îl emite statul, o unitate administrativ-
teritorială sau, după caz, o societate pe acțiuni, în schimbul unui împrumut specific
și pe care se obligă să îl ramburseze cu dobânzile aferente.
• Obligațiunile au la bază un raport juridic obligațional!
Structura raportului juridic obligațional
1. Subiectele raportului juridic obligațional
Exemplu: În cadrul unui contract de vânzare, vânzătorul este creditor al prețului, fiind
în același timp debitor al obligației de a transmite proprietatea bunului vândut, precum
și al obligației de predare a bunului; cumpărătorul este creditor în ceea ce privește
dobândirea proprietății bunului vândut și al obligației de predare a bunului, fiind în
același timp debitor al plății prețului.

 Subiectele subiectul activ – creditor;

subiectul pasiv – debitor.
 În cadrul aceluiași raport obligațional, este posibil ca o persoană să fie atât creditor,
cât și debitor natura sinalagmatică și bilaterală a contractului.
 Structura raportului juridic obligațional
 Posibilitatea ca o parte să fie formată din mai multe persoane

Exemplu: O locuință este achiziționată de doi soți, iar vânzătorii bunului sunt tot doi
soți. În acest caz, cumpărătorii formează o parte, iar vânzătorii altă parte. Precizarea
are relevanță, spre exemplu, în ceea ce privește numărul înscrisurilor doveditoare ale
contractului, legea obligând la întocmirea cel puțin a unui exemplar pentru fiecare
parte cu interese contrare și nu a unui exemplar pentru fiecare persoană implicată în
raportul juridic respectiv.

2. Conținutul raportului juridic obligațional

Conținut
latura activă latura pasivă

drepturi drepturi
patrimoniale nepatrimoniale obligații

drepturi drepturi de + drepturile potestative (art. 1276,

reale creanță art. 1268, art. 1552)
 Structura raportului juridic obligațional
3. Obiectul raportului juridic obligațional
 Sediul materiei: art. 1276, alin. (1): „prestaţia la care se angajează debitorul”;
 aceasta poate avea un caracter pozitiv (obligația de a da, de a face) sau un
caracter negativ (obligația de a nu face);
 obiectul obligației ≠ obiectul contractului (=operațiunea juridică – vânzarea,
împrumutul, locațiunea etc);
Exemplu: Îndatorirea antreprenorului de a realiza un bloc în cadrul unui contract de
antrepriză încheiat cu un dezvoltator imobiliar reprezintă obiect al obligației
antreprenorului.

4. Sancțiunea
 mijloacele recunoscute de lege creditorului de a obține întocmai prestația pe care
și-a asumat debitorul sau de a obține despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin
Exemplu: Creditorul
neexecutarea are dreptul
sau executarea de a obține pe cale
necorespunzătoare judecătorească
a prestației asumate.condamnarea
debitorului la executare, hotărârea instanței având caracterul unui titlu executoriu
împotriva acestuia.
 Clasificarea obligațiilor
1. După izvoare: contract
acte juridice
act juridic unilateral
licite gestiunea de afaceri
fapte juridice plata nedatorată
îmbogățirea fără justă cauză
ilicite
2. După obiect:
2.1 După conținutul obiectului obligații de a da;
obligații de a face;
obligații de a nu face.
Exemple:
1. obligația de a transfera dreptul de proprietate asupra bunului vândut;
2. obligația antreprenorului de a realiza o construcție;
3. obligația fotbalistului de a nu negocia cu cluburi de fotbal terțe pentru o perioadă
determinată de timp.
 Clasificarea obligațiilor
2.2 După caracterul obiectului obligații pozitive – de a da, de a face;
obligații negative – de a nu face.
2.3 După finalitatea obiectului obligații de rezultat [art. 1481 alin. (1)];
obligații de diligență [art. 1481 alin. (2)].

Exemple:
1. Un pictor își asumă obligația de a executa o operă comandată de o persoană fizică
până la data de 30.11.2017.
2. Un avocat încheie un contract de asistență juridică cu o persoană fizică prin care se
obligă să o reprezinte și să o asiste în cadrul unui proces în scopul câștigării acestuia.

 Criteriile legale de delimitare a obligațiile de rezultat de cele de diligență [art. 1481

alin. (1)]:
- modul în care obligația este stipulată în contract;
- existența și natura contraprestației și celelalte elemente ale contractului;
- gradul de risc pe care îl presupune atingerea rezultatului;
- influența pe care cealaltă parte o are asupra executării obligației.
 Clasificarea obligațiilor
2.4 După natura obiectului obligații în natură;
obligații pecuniare (sunt întotdeauna de rezultat).
Exemple:
1. obligația locatorului de a pune la dispoziție locatarului bunul închiriat;
2. obligația vânzătorului de a preda bunul vândut;
3. obligația împrumutatului de a restitui împrumutătorului o sumă de bani;
4. obligația cumpărătorului de a plăti prețul.

3. După sancțiune obligații civile (perfecte);

obligații naturale (imperfecte).

Exemple:
1. Obligația lui B de a restitui o sumă de bani împrumutată de la A, contractul de
împrumut fiind încheiat la data de 10.03.2013, iar scadența de restituire a
împrumutul a fost convenită de părți la data de 15.09.2013.
2. A și B, persoane fizice și amici, fac un pariu cu privire la un meci de fotbal. A
câștigă pariul, B obligându-se să îi plătească suma de 1000 Euro.