Disciplina Optionala 1 A4 Pedagogia Activităţilor Extracurriculare

UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSI

TATEA BABES-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Investeste n oameni!
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin
Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Axa prioritara 1 Educatia si formarea profesionala n sprijinul cresterii economice
si dezvoltarii
societatii bazate pe cunoastere
Domeniul major de interventie 1.3 Dezvoltarea resurselor umane n educatie si forma
re
profesionala
Titlul proiectului Perfectionarea cadrelor didactice, din nvatamntul liceal, care
predau discipline economice
Contract POSDRU/87/1.3/S/63908
PEDAGOGIA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
Suport de curs
Asist. Dr. Tru Carmen Maria
ROMNIA
UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI
GESTIUNEA AFACERILOR
Investeste n
Str. Mihail Kogalniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro
Web: www.educatieeconomica.ro
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Pag. 1/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Cuprins
Capitolul I. CE SUNT ACTIVITATILE EXTRACURRICULARE? ............................
... 4
I.1. Definire si delimitare terminologica ......................................
........................... 4
II.2. Caracteristici si functii ale activitatilor extracurriculare .............
............ 5
Capitolul II. PROIECTAREA, IMPLEMENTAREA SI EVALUAREA ACTIVITATILOR
EXTRACURRICULARE ...............................................................
.......................................... 9
II.1. Aspecte generale ale proiectarii si implementarii activitatilor
extracurriculare ...............................................................
................................................. 9
II.2. Aspecte generale ale evaluarii activitatilor extracurriculare ............
.. 15
Capitolul III. TIPOLOGIA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE .................... 17
III.1. Activitati extracurriculare desfasurate n mediul scolar ..................
... 18
III.1.1. Manifestari pentru promovarea unor noi educatii .......................
. 18
III.1.2. Cluburile sau cercurile de elevi ......................................
...................... 19
III.1.3. Consultatiile si meditatiile ..........................................
............................ 19
III.1.4. Serbarile scolare .....................................................
................................... 20
III.1.5. Programul Scoala dupascoala ...........................................
.................. 20
III.1.6. Activitatile cu parintii, cu scoala si comunitatea locala .............
. 20
III.1.7. Concursurile si olimpiadele scolare ...................................
................. 21
III.1.8. Activitati culturale precum: cenacluri, editarea unei reviste, radioul
scolii, vizionarea unor spectacole cultural artistice ..........................
........... 22
III.1.9. Alte activitati distractive: discoteci, serate etc. ...................
......... 22
III.2. Activitatile extracurriculare desfasurate n afara mediului scolar .. 22
III.2.1. Excursiile si vizitele didactice.......................................
......................... 23
III.2.2. Taberele scolare ......................................................
................................... 24
III.2.3. Activitati specifice extracurriculare ce functioneaza n Palatul
copiilor, n alte organizatii sau case de cultura. ...............................
............. 24
III.2.4. Scoala de week-end ....................................................
............................. 24
Bibliografie ...................................................................
........................................................ 26
ANEXE ..........................................................................
......................................................... 28
Anexa 1 ........................................................................
..................................................... 28
Anexa 2 ........................................................................
..................................................... 29
Anexa 3 ........................................................................
..................................................... 30
Anexa 4 ........................................................................
..................................................... 31
Anexa 5 ........................................................................
..................................................... 32
Anexa 6 ........................................................................
..................................................... 33
Anexa 7 ........................................................................
..................................................... 34
Anexa 8 ........................................................................
..................................................... 36
Anexa 9 ........................................................................
..................................................... 37
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 2/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
COMPETENTE SPECIFICE VIZATE:
1.
Cunoasterea aspectelor specifice activitatilor extracurriculare n scoala.
2.
Proiectarea, organizarea si evaluarea unor activitati specifice extracurriculare
, conform
domeniului de predare al cadrului didactic.
3.
Cunoasterea si valorificarea, n activitatile initiate a caracteristicilor de proi
ectare si
implementare a fiecarui tip de activitate extracurriculara
(conform tipologiei prezentate n
curs).
4.
Colaborarea cu echipe multidisciplinare si cu alte cadre didactice n organizarea
de
activitati extracurriculare n scoala.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 3/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI
Fondul Social European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Capitolul I. CE SUNT ACTIVITATILE EXTRACURRICULARE?
Obiectivele unitatii de nvatare:
-
sa diferentieze termenii vehiculati n cadrul capitolului, conform caracteristicil
or definitorii
ale acestora;
-
sa identifice particularitatile activitatilor extracurriculare n cadrul Sistemulu
i de
nvatamnt romnesc.
Capitolul I al cursului ofera cteva repere teoretice privind conceptul de activita
ti
extracurriculare si alte concepte ce interfereaza cu acesta. Cursantul se va dove
di astfel
capabil sa defineasca corect din punct de vedere stiintific activitatile extracu
rriculare si sa
identifice particularitatile generale si functiile acestora, att sub aspect gener
al, ct si specific.
De asemenea, reperele teoretice vizate vor constitui fundamente pentru identific
area
caracteristicilor acestor tipuri de activitati n cadrul Sistemului de nvatamnt romne
sc.
I.1. Definire si delimitare terminologica
Una dintre nevoile reale careia educatia trebuie sa-i raspunda n aceasta era a
schimbarilor este deschiderea spre postmodernitate. Caracteristicile esentiale a
le paradigmei
postmoderne n educatie sunt (Sava S., Codorean G., 2005, pag. 8):

militeaza pentru educatia centrata pe persoanasi pentru revalorizarea dimensiuni
i
subiective a actului educational;

considera ca, data
fiind complexitatea fiintei umane, conduitele celor implicati n actul
educational nu sunt ntotdeauna predictibile si rationale;

pune n evidenta rolul major al dimensiunii subiectiv-afective n relatia educationa
la,
relatie n care elevul si profesorul sunt considerati n integralitatea personalitat
ii lor;

sustine abordarea conform careia profesorul nu lucreaza asupra elevilor, ci cu e
levii si
pentru acestia;

considera elevul ntr-un permanent proces de devenire, de construire a statutului
si
rolurilor sale;

propune o viziune diferita asupra curriculum-ului, ncercnd sa depaseasca limitele
actualei
teorii curriculare care este prescriptiva, normativasi formalizata prin abordare
a
curriculum-ului n termeni de cultura, prin reelaborarea, reconstruirea si negocie
rea
curriculum-ului.
Situatiile educative din mediul formal al scolii nu ofera nsa ntotdeauna un cadru
propice pentru manifestarea la maxim a acestor actiuni formative. Adesea, chiar
documentele
curriculare oficiale se transforma n obstacole pentru initierea tuturor demersuri
lor pe care leam
specificat anterior. n sprijinul acestor deziderate vine nsa educatia extracurricu
lara ce
poate aparea sub doua
aspecte fundamentale (Stefan M., 2007, pag. 137):
-
educatia informala reprezentnd influenta incidentala a mediului social, transmisa
prin
situatiile vietii de zi de zi;
-
educatia nonformala, care se realizeaza sub incidenta unitatilor din sistemul de
nvatamnt
sau n cadrul unor organizatii cu caracter educativ, independente de sistemul de
nvatamnt, dar cu obiective n consonanta cu cele ale scolii.
Prezentul curs urmareste delimitarea terminologica a conceptului de activitati
extracurriculare, deci, automat se subordoneaza celei de-a doua abordari, si anum
e:
includerea educatiei extracurriculare sub umbrela educatiei nonformale.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 4/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Dincolo de aceasta subordonare, trebuie precizata interferenta activitatilor
extracurriculare cu conceptul de curriculum, extracurricular nsemnnd n esenta ceva n
afara
curriculumului. Vorbim fireste n acest context de toate activitatile ce au loc n af
ara incidentei
Curriculumului National (Curriculum trunchi comun+Curriculum complementar) si, n
consecinta, n afara unui orar al activitatilor scolare. Deci, activitatile extrac
urriculare sunt
evident subordonate educatiei nonformale, dar nu pot fi analizate fara a face tr
imitere la
aspecte particulare ale Curriculumului National.
Termenul de activitati extracurriculare este adesea utilizat n sinonimie cu cel de
activitati co-curriculare sau cu cel de activitati n afara clasei. n primul caz, reies
e
importanta acestora n completarea Curriculumu-ului National, iar n al doilea, sepa
rarea
spatio-temporala de activitatile formale obligatorii. De asemenea, n literatura d
e specialitate,
conceptul este adesea utilizat ca echivalent al activitatilor extrascolare, de alt
fel n mod
eronat, dat fiind ca acestea reprezinta toate activitatile ce au loc n afara inst
itutiei de
nvatamnt si acestea sunt doar o componenta a activitatilor extracurriculare. Aceas
ta
multitudine de experiente educationale pe care le ofera activitatile extracurric
ulare presupun
luarea n considerare a unui curriculum paralel, dar n unele momente intersectat cu

Curriculum National si integrat ntr-un program zilnic (Barbieri M., 2009).
Observam deci, ca sub aspect conceptual, termenul activitati extracurriculare face

referire la ansamblul activitatilor (academice, sportive, artistice etc.) care s
e organizeaza la
nivelul institutiilor de nvatamnt sau n afara acestora (dar sub tutela lor sau n col
aborare), n
grupuri de elevi sau individual, suplimentar fata de continuturile din Planurile
cadru de
nvatamnt si din Curriculumul la decizia sau propunerea scolii. Activitatile extrac
urriculare se
refera astfel la totalitatea activitatilor educative organizate si planificate n
institutiile de
nvatamnt sau n alte organizatii cu scop educational, dar mai putin riguroase dect ce
le
formale si desfasurate n afara incidentei programelor scolare, conduse de persoan
e calificate,
cu scopul completarii formarii personalitatii elevului asigurata de educatia for
mala sau
dezvoltarii altor aspecte particulare ale personalitatii acestuia.
II.2. Caracteristici si functii ale activitatilor extracurriculare
Analiznd aceasta definitie din perspectivele de abordare ale educatiei n general,
putem afirma ca activitatile extracurriculare trebuie abordate printr-o dubla de
terminare
(socioindividuala) si se manifesta prin cteva note definitorii:

caracterul social al activitatilor extracurriculare se refera la relatia evident
a dintre acestea
si societate, relatie de interconditionare si interdeterminare. Dinamica vietii
sociale
determina reconsiderarea permanenta a acestora, n acord cu principiile si necesit
atile
societatii, dat fiind ca dinamica vietii sociale mondiale impune o noua ordine ed
ucationala
(Macavei E., 1997, pag. 54).

caracterul dinamic al activitatilor extracurriculare se manifesta prin rapiditat
ea
schimbarilor ce se impun datorita transformarilor sociale. Schimbarile se reflec
ta att n
tipologia acestora, ct si n modalitatile de implementare.

caracterul permanent al activitatilor extracurriculare se constituie ntr-un dezid
erat al
societatii n schimbare. Aceasta solicita un model de personalitate cu certe velei
tati
adaptative la schimbare si valorizarea la maxim a potentialului personal, prin i
mplicarea
educabilului n demersul permanent de educatie si autoeducatie.

caracterul prospectiv al activitatilor extracurriculare reprezinta urmarea firea
scasi
necesara n vederea adaptarii individului la nevoile de perspectiva sociala, adica
a-l educa
pe elev pentru a face fata cerintelor viitorului, pentru a putea nfrunta si raspun
de unor
situatii imprevizibile (Nicola I., 1996, pag. 35).

caracterul axiologic al activitatilor extracurriculare se realizeaza prin operar
ea cu si
raportarea acestora la valori culturale specifice, ca baza a dezvoltarii persona
litatii proprii.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 5/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU

caracterul teleologic al activitatilor extracurriculare se refera la orientarea
acestora catre o
finalitate sau un set de rezultate, ce se materializeaza n principiu n transformar
ea si/sau
evolutia individuala.

caracterul formativ al activitatilor extracurriculare se refera la fundamentul p
e care-l ofera
aceste activitati pentru dezvoltarea si desavrsirea individului n plan psihologic,
social si
cultural.
Dincolo de aceste caracteristici generale, activitatile extracurriculare se evid
entiaza prin
aspecte particulare precum (adaptare si prelucrare dupa Stanciu M., 1999, pag. 7
1):

caracterul facultativ sau optional, elevii participnd datorita intereselor si cur
iozitatii
personale;

proiectarea, organizarea si evaluarea activitatilor extracurriculare nu sunt act
iuni formale
(desi sunt obligatorii pentru reusita lor) si presupun implicarea ambilor actant
i
educationali;

valorificarea potentialului individual al educabilului, prin asigurarea unui cad
ru optim
manifestarii aptitudinilor personale;

exista o varietate de forme de manifestare ale activitatilor extracurriculare, c
u structuri
mult mai flexibile dect cele specifice cadrului formal de educatie;

dezvolta munca n echipasi nvatarea prin cooperare, dar si individualizarea nvatarii
;

nu sunt realizate printr-un demers abordat exclusiv din perspectiva unei discipl
ine, ci
presupun de cele mai multe ori o abordare pluri sau interdisciplinara;

evaluarea este facultativa, neformalizata, cu accente psihologice, prioritar sti
mulative, fara
note sau calificative oficiale (Cristea S., 2003, pag. 158).
Astfel, organizarea si desfasurarea activitatilor extracurriculare trebuie sa se
bazeze n
primul rnd pe cunoasterea si satisfacerea nevoilor reale ale grupului tinta vizat
, pe
particularizarea demersurilor formative prin evitarea unei scheme simple si unive
rsale (De
Landsheere V., 1992). Pe lnga caracteristicile amintite, demersul de formare extr
acurricular
ndeplineste cteva functii generale, dar si unele specifice, definitorii.
Functiile generale ale activitatilor extracurriculare sunt:

Functia sociala
a activitatilor extracurriculare este confirmata de asigurarea unui cadru
de manifestare optim interrelationarii, dezvoltarii abilitatilor de munca n echip
a, ideii de
apartenenta la un grup, formarii educabilului ca cetatean activ-participativ, ab
ilitati
cerute individului de catre societatea contemporana. Se asigura astfel, renuntar
ea la un
sablon al modelului de elev, n favoarea cerintei prioritare de a-i pune pe elevi n
contact cu realitatea, astfel nct, fiecare dintre ei sa fie liber sa-si dezvolte gndi
rea
proprie si valorile si n care, sa fie stimulate raspunsurile creative la realitat
e (Negret-
Dobridor I., 2008, pag. 248).

Functia culturala
a activitatilor extracurriculare se realizeaza prin vehicularea unor
valori ale educatiei axiologice, att la nivel national, ct si international. Diver
sele
tipuri de activitati extracurriculare sunt centrate pe formarea si dezvoltarea d
imensiunii
culturale a personalitatii elevului.

Functia economica a activitatilor extracurriculare se manifesta att prin pregatir
ea si
perfectionarea educabilului, ca viitoare forta de munca creatoare, dar si prin
valorificarea potentialului educabilului, ca o conditie esentiala pentru asigura
rea
cresterii economice ntr-o tara.
Printre functiile specifice ale activitatilor extracurriculare (adaptare dupa Lu
nenburg
F.C., 2010) amintim:

Functia de ntarire a nvatarii realizate n cadru formal, prin diversificarea si exti
nderea
continuturilor curriculare vehiculate n acest cadru (de exemplu cluburile pe disc
ipline).
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 6/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Functia de suplimentare a curriculumului cu experiente de nvatare care nu sunt po
sibil
de realizat n clasa de elevi (clubul de dans, consiliile elevilor). Aceste experi
ente
valorifica principiile nvatarii depline si asigura suport pentru petrecerea timpu
lui liber al
elevilor.

Functia de integrare a cunostintelor din diferite domenii de activitate ale elev
ului.
Activitatile extracurriculare nu ofera continuturi abstracte, izolate, ci se fun
damenteaza
pe interconexiunea cu diferite aspecte din viata reala, valorificnd rezolvarea de

probleme reale din diverse perspective.

Functia de democratizare, activitatile extracurriculare asigurnd un cadru propice

pentru realizarea obiectivelor unei vieti construite pe principiile democratiei.
Unul dintre
scopurile acestor activitati este eludarea barierelor de comunicare si interacti
une sociala
ce pot aparea n educatia formala.

Adaugam acestor functii si pe cea suportiv-compensatorie, de dezvoltare a aptitu
dinilor,
motivatiei, sensibilitatii umane n general, simtului valorilor, creativitatii, pl
anului
atitudinal al personalitatii educabilului.
n concluzie, activitatile extracurriculare ofera oportunitati pentru dezvoltarea
unor
competente, n raport cu anumite obiective ce inspirasi provoaca educabilul, att pe
ntru
succesul lui educational, ct si pentru cel din viata de zi cu zi. Acestea au o va
loare importanta
att pentru dezvoltarea sociala a educabilului, ct si pentru cea personala, prin de
mersuri
specifice si particulare. Desi activitatile specifice educatiei formale urmaresc
anumite finalitati
mentionate anterior, totusi ele nu uziteaza la maxim de valorizarea unor compete
nte precum:
dezvoltarea unor abilitati interpersonale, munca n echipa, initierea si implemeta
rea unor
proiecte personale sau n echipa, deprinderi de nvatare a modului cum sa nveti etc.
Desigur, n unele situatii, activitatile extracurriculare pot determina o pierdere
de timp
sau o distragere a educabilului n defavoarea activitatilor educative formale. nsa,
dincolo de
orice, nu trebuie sa avem n vedere doar activitatea n sine, ci natura particulara
a experientei
individuale a educabilului, n cadrul activitatii care devine cea mai interesanta
pentru acesta
(Rubin R.S., Bommer W.H., Baldwin T.T., 2002, pag. 452). Din aceste considerente
, rolul scolii
si al cadrului didactic (n colaborare cu alti factori educationali, precum famili
a, anumite
grupuri la care adera elevii) este acela de a furniza cele mai valoroase activit
ati
extracurriculare pentru dezvoltarea elevului si a-l ndruma spre acestea.
De retinut:
Activitatile extracurriculare se refera astfel la totalitatea activitatilor educ
ative
organizate si planificate n institutiile de nvatamnt sau n alte organizatii cu scop
educational, dar mai putin riguroase dect cele formale si desfasurate n afara inci
dentei
programelor scolare, conduse de persoane calificate, cu scopul completarii forma
rii
personalitatii elevului asigurata de educatia formala sau dezvoltarii altor aspe
cte
particulare ale personalitatii acestuia.
Notele definitorii ale activitatilor extracurriculare sunt: caracterul social, c
aracterul
dinamic, caracterul permanent, caracterul prospectiv, caracterul axiologic, cara
cterul
teleologic si caracterul formativ.
Functiile activitatilor extracurriculare sunt:
.Functii generale: sociala, culturalasi economica.
.Functii specifice: ntarire, suplimentare, integrare, democratizare,
suportiv-compensatorie.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 7/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
APLICATII PRACTICE
1. ati
ati
-
2. al
3. cadrul
STUDIU INDIVIDUAL
1.
Realizati un eseu pe tema: Importanta activitatilor extracurriculare n dezvoltarea

personalitatii elevului si n dezvoltarea institutionala.
2.
Documentare personala. Recomandam urmatoarea referinta bibliografica:

Stefan M., (2007), Teoria situatiilor educative, Editura Bucuresti, pag. 137-147
.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 8/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Capitolul II. PROIECTAREA, IMPLEMENTAREA SI EVALUAREA
ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
Obiectivele unitatii de nvatare
-
sa explice relatia dintre procesele proiectare-implementare-evaluare n activitati
le
extracurriculare;
-
sa dobndeasca abilitatea de a realiza, conform orientarilor curriculare actuale,
proiectul
activitatilor extracurriculare, specific institutiei n care functioneaza;
-
sa precizeze modalitati de implementare si evaluare a activitatilor extracurricu
lare,
centrate pe educabil.
Dezvoltarea continuturilor din acest capitol al cursului pleaca de la premisa ca
orice
activitate educationala este fundamentata pe interrelatia dintre proiectareimple
mentare-
evaluare. Am oferit astfel cursantului cteva repere generale asupra celor trei
procese, cu aplicabilitate n activitatile extracurriculare. Cunostintele teoretic
e si abilitatile
practice dobndite de cursant n urma parcurgerii acestui capitol se vor reflecta n c
ompetenta
de a proiecta, organiza si evalua orice activitate extracurriculara, bazata pe p
rincipiile generalorientative
furnizate n acest context.
II.1. Aspecte generale ale proiectarii si implementarii activitatilor
extracurriculare
Ca orice demers orientat catre o finalitate, activitatea extracurriculara presup
une o
anume structurare si organizare, asigurate de corelarea activitatilor de proiect
are,
implementare si evaluare. Reusita activitatilor extracurriculare rezida deci n ge
stionarea celor
trei procese si n asigurarea relatiei ce se stabileste ntre acestea. n cadrul activ
itatilor
extracurriculare, cele trei procese nu se constituie n procese originale, diferit
e cu mult de
caracteristicile identificabile n orice situatie educationala din scoala, dar ese
nta lor sta n
particularizare, prin prisma specificului categoriei de activitati extracurricul
are pe care le
vizeaza. Exista nsa niste repere generale, identificabile n cadrul fiecarui proces
, indiferent de
tipul de activitate extracurriculara avuta n vedere. Vom prezenta n cele ce urmeaz
a
cursantului aceste aspecte generale:
Proiectarea activitatilor extracurriculare reprezinta un proces complex, structu
rat
pe diferite nivele de actiune, orientat spre atingerea unor finalitati si materi
alizat n fapt ntr-un
set de repere si chiar modele de actiune. Acestea vor oferi suport n activitatile
specifice de
implementare ulterioare. Procesul nu trebuie nsa redus la dimensiunea sa anticipa
tiva, ci
depaseste cadrul orientativ, de ghidare a activitatilor extracurriculare. ntreg d
emersul este
centrat si pe dimensiunea ameliorativa a programelor extracurriculare existente n
mediul
scolar sau n afara lui si pe dimensiunea inovativa, prin elaborarea de noi proiec
te, ca solicitare
imperioasa
la specificul activitatilor de zi cu zi, la nevoile sociale si individuale ale e
ducabililor
vizati.
Att proiectarea, ct si implementarea activitatilor extracurriculare se desfasoara
la
nivele diferite de actiune, determinnd specificitatea contextualasi elemente defi
nitorii de
manifestare. Urmnd directia demersului de abordare nivelara propus de M. Bocos pr
ivitor la
proiectarea curriculara, propunem urmatoarele nivele de proiectare a activitatil
or
extracurriculare (Bocos M., 2008, pag. 180):
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 9/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
a. Nivelul macrostructural la care proiectarea curriculara se centreaza n jurul
demersului de realizare a Curriculum-ului National care poate constitui n fapt un
reper pentru
aceste activitati sau, n cadrul caruia (mai exact n metodologiile de implementare)
, pot fi
specificate si sugestii pentru modul de gestionare a activitatilor extracurricul
are. Trebuie nsa
precizat caracterul optional al activitatilor extracurriculare, cea ce ofera o m
are liberate de
planificare si organizare a acestora, n functie de contextul de manifestare. De a
semenea, chiar
Legea educatiei nationale face referire la unele aspecte de metodologie si gesti
onare a
activitatilor extracurriculare si a activitatilor extrascolare.
b. Nivelul mezostructural la care proiectarea curriculara se manifesta n recomand
ari
privind proiectarea si implementarea activitatilor extracurriculare, prin sugest
ii realizate de
catre Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ), ca organism de coordonare a acestor a
ctivitati la
nivel de judet. Recomandarile privesc modul si reperele utilizate n proiectarea u
nor astfel de
activitati si persoanele care trebuie sa raspunda pentru coordonarea lor n cadrul
institutiilor de
nvatamnt. Nu n ultimul rnd, activitatile extracurriculare sunt criterii de evaluare
ale
cadrelor didactice si ale unitatilor de nvatamnt, punctndu-se astfel importanta lor
att n
formarea elevilor, ct si formarea si perfectionarea continua a cadrelor didactice
.
c. Nivelul microstructural la care proiectarea si implementarea activitatilor
extracurriculare vizeaza urmatoarele subnivele:
.
nivelul institutional ce angajeaza decizii privind proiectarea si implementarea
activitatilor extracurriculare, monitorizarea si coordonarea activitatilor de
implementare; stabilirea relevantei si eficientei acestora la nivelul institutie
i de
nvatamnt. La acest nivel, vorbim despre munca n echipe de cadre didactice,
deci de o abordare multidisciplinara, coordonata de directorul scolii si
responsabilul n gestionarea activitatilor extracurriculare din institutie.
.
nivelul catedrelor ce gestioneaza elementele specifice de proiectare a activitat
ilor
extracurriculare pe anumite arii curriculare sau discipline, ca repere pentru ni
velul
urmator de proiectare.
.
nivelul individual implica toate activitatile prin care cadrul didactic, n calita
te de
membru al catedrei si de manager al clasei de elevi participa la proiectarea,
implementarea si evaluarea activitatilor extracurriculare.
Desi teoretic se realizeaza o delimitare clara ntre diferitele nivele ale proiect
arii
curriculare, n practica interactiunea este evidenta, iar nivelele nu sunt clar se
parabile, ci
intuim o ciclicitate si determinare reciproca evidenta. Abordarea nivelara a pro
iectarii
activitatilor extracurriculare se impune nsa pentru a determina clar specificul s
i
responsabilitatile actorilor si organismelor implicate la fiecare nivel de actiu
ne.
Indiferent de nivelul de actiune si de tipul de control, procesul proiectarii ac
tivitatilor
extracurriculare se desfasoara n mai multe etape si se manifesta, ca orice proces
de
proiectare, ca un proces pentafazic (Wheeler D.K., 1967), structurat n jurul urma
toarelor
aspecte, asupra carora am ncercat sa oferim cteva note apreciative:
1. Selectarea finalitatilor, scopurilor si obiectivelor ce se doresc a fi atinse
prin procesul
de implementare a activitatilor extracurriculare.
2. Alegerea experientelor extracurriculare necesare atingerii finalitatilor educ
ationale,
planificate si organizate n prealabil, conform caracteristicilor situatiei educat
ionale, finalitatilor
urmarite, continuturilor curriculare, dar mai ales, particularitatilor de vrstasi
individuale ale
educabililor.
3. Alegerea continuturilor prin intermediul carora este oferita experienta de nva
tare,
conform unor criterii de selectie mai putin riguroase si stiintifice, si mai de
graba, centrate pe
nevoile si interesele educabililor.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 10/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
4. Organizarea si integrarea experientelor si continuturilor n activitati specifi
ce cu
caracter extracurricular si anticiparea modalitatilor generale de realizare a ac
estor doua
aspecte, ca si repere orientative pentru munca efectiva a cadrelor didactice.
5. Evaluarea eficacitatii tuturor aspectelor din fazele anterioare, ca necesitat
e pentru
eficientizarea si optimizarea activitatilor extracurriculare. Modalitatile sunt:
evaluarea realizata
de catre principalele categorii de persoane care vor fi implicate n activitatile
extracurriculare si
evaluarea prin testarea efectiva n practica a proiectului extracurricular, pentru
a-i certifica
eficienta.
Urmarind sa ntelegem aspectele generale ce tin de proiectarea activitatilor
extracurriculare pe cele patru mari directii de actiune, trebuie sa gravitam n ju
rul identificarii
solutiilor la urmatoarele interogatii:
1. Cui i se adreseaza sau cine sunt subiectii activitatilor extracurriculare?
Vorbim n acest context de grupul tinta vizat, si anume elevii cu particularitatil
e lor,
interesele, nevoile lor educationale si interactiunile dintre si cu acestia. Alt
fel spus, grupul tinta
al proiectarii activitatilor extracurriculare si nevoile acestuia sunt principal
ele repere n
realizarea unui demers calitativ. n acest context, centrarea pe elev este un dezi
derat ce se
impune mai mult dect n orice situatie educationala formala.
2. De ce sau pentru ce proiectam activitatile extracurriculare?
Se vizeaza
stabilirea unor finalitati educationale ca repere pentru demersurile initiate n
cadrul acestor activitati. Anticiparea a ceea ce dorim sa obtinem n demersul extr
acurricular
trebuie definit nca din momentul proiectarii activitatilor. Finalitatile activita
tilor
extracurriculare sunt evident centrate pe elev, dar sunt situatii n care sunt cor
elate cu
finalitati educationale ale Curriculumului National, mentionate n programele scol
are, n
vederea completarii lor.
3. Ce? referindu-ne la continuturile curriculare care vor fi vehiculate n activit
atile
extracurriculare, nct sa corespunda nevoilor de formare ale elevului, definite de
un puternic
caracter pragmatic; formulate corect din punct de vedere stiintific/tehnic; resp
ectnd criteriul
autosuficientei; si nu n ultimul rnd, sa determine utilizarea unor strategii bazat
e pe cooperare
si participare activa a elevilor. Cu alte cuvinte, procesul este unul de adaptar
e a continuturilor
curriculare proiectate la specificul grupului si individualitatea elevului.
4. Cum? sau proiectarea strategiei ce va fi utilizata n demersul de implementare
a
activitatilor extracurriculare, n vederea atingerii finalitatilor vizate.
6. Cum evaluam? sau proiectarea demersurilor de evaluare a eficientei activitati
lor
extracurriculare si formularea unor concluzii pertinente n acest sens, cu scopul
optimizarii
permanente a tuturor demersurilor initiate.
Esenta acestui proces de proiectare a activitatilor extracurriculare rezida n con
tinua
dezvoltare si reconsiderare, n functie de nevoile sociale si individuale ale educ
abilului. Procesul
de proiectare curriculara emerge n acest sens asupra modalitatii de elaborare a u
nor produse
curriculare precum: planificarea anuala/semestriala a activitatilor extracurricu
lare si proiectul
activitatii extracurriculare. Deci, pentru asigurarea unui cadru organizat al ac
tivitatilor
extracurriculare si a unui demers integrativ, este nevoie de o anticipare si imp
licit o planificare
a acestora. Posibile modele de urmat ar fi urmatoarele:
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 11/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
PLANIFICAREA ANUALA A ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
UNITATEA DE NVATAMNT: se specifica titulatura institutiei
PROPUNATOR: se noteaza numele si prenumele cadrului didactic responsabil
AN SCOLAR:
Nr.
crt. Data Tipul
activitatii
Tema
activitatii
Scopul
activitatii Responsabil
PROIECTUL ACTIVITATII EXTRACURRICULARE
PROPUNATOR: se noteaza numele si prenumele cadrului didactic responsabil
DATA:
DURATA ACTIVITATII:
TIPUL:
SCOPUL:
OBIECTIVE SPECIFICE:
TEMA:
STRATEGIA DE FORMARE:
Metode de formare:
Mijloace de formare:
Modalitati de organizare a grupului:
EVALUARE:
SCENARIUL ACTIVITATII: se impune o descriere succinta a responsabilitatilor spec
ifice fiecarui
actant implicat, precum si a modalitatilor concrete de implementare a activitati
i.
n concluzie, pentru a rezolva problema proiectarii curriculare a acestor activita
ti, este
nevoie de o programare euristica ce cuprinde analiza de nevoi, selectia, descrie
rea, analiza,
secventializarea principalelor elemente componente ale acestui demers si modalit
ati concrete
de optimizare a proiectarii (Seel N.M., 2004, pag. 151). Procesul proiectarii ac
tivitatilor
extracurriculare trebuie privit n acest sens n conformitate cu noua viziune curric
ulara centrata
pe paradigma competentei educatorului si a celui educat. Astfel, initierea unui
proces de
proiectare a oricarei activitati extracurriculare ne determina sa avem n vedere n
principal, ca
punct de pornire, actantii implicati, iar pentru reusita proiectarii curriculare
trebuie sa
anticipam si sa identificam solutii concrete de rezolvare pentru urmatoarele pro
bleme:

Cine raspunde de activitatea extracurriculara?

Cum vom realiza activitatea extracurriculara?

Ce premise exista pentru o activitatea extracurriculara eficienta?

Cine sunt subiectii activitatii extracurriculare?

Ale cui interese primeaza n activitatea extracurriculara?

Ce expertiza e necesara pentru initierea proiectarii si implementarii activitati
i
extracurriculare si pentru aplicarea n practica a elementelor proiectarii?
M. Bocos defineste implementarea curriculara ca actiune de aplicare n practica a
programului educativ, respectiv organizarea si realizarea situatiilor si a activ
itatilor de nvatare,
ntr-o modalitate flexibila, creatoare, valorificnd resursele anticipate (Bocos M.,
2008, pag.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 12/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
184). Pe aceasta directie, implementarea activitatilor extracurriculare reprezin
ta
ansamblul activitatilor de aplicare, adaptare a proiectarii si a planificarilor
realizate, n vederea
atingerii finalitatilor stabilite. Principiul fundamental pe care trebuie sa se
bazeze acest proces
este fundamentarea actiunilor educative pe sprijinirea elevului n atingerea obiec
tivelor, prin
dezvoltarea aptitudinilor personale si formarea unor competente specifice.
La nivelul institutiei de nvatamnt implementarea unei activitati extracurriculare
presupune mai multe tipuri de activitati:
1.
Organizarea activitatii extracurriculare prin:

stabilirea normelor si regulilor de desfasurare, repartizarea responsabilitatilo
r cadrelor
didactice sau a altor organisme implicate, precum si a elevilor;

stabilirea unor colective cu caracter permanent sau temporar pentru solutionarea

diferitelor probleme ce pot interveni n buna desfasurare a activitatilor extracur
riculare;

dimensionarea spatio-temporala a activitatilor extracurriculare, prin alcatuirea
orarului
si a graficului de utilizare a laboratoarelor, atelierelor, cabinetelor si salil
or specializate,
a salilor si a terenurilor de sport, organizarea sistemului informatic si a subs
istemului
informatic al acestuia etc.;

stabilirea si gestionarea resurselor materiale si financiare;

avizarea activitatii extracurriculare de catre Inspectoratul Scolar Judetean (IS
J) sau alte
organisme, daca este cazul.
2. Realizarea implementarii propriu-zise prin actiuni specifice la nivelul insti
tutiei
de nvatamnt (planificarea strategica) si la nivelul compartimentelor (catedre, com
isii
metodice, administratie etc.) si al personalului (planificarea operationala), co
nform
documentelor de proiectare curriculara elaborate;
3. Coordonarea si controlul actiunilor de implementare a curriculum-ului
(stabilirea modalitatilor de comunicare operativa ntre toti factorii implicati n i
mplementarea
activitatilor extracurriculare, desfasurarea unor sedinte de analizasi de luare
a unor decizii
operative etc.).
La nivel individual, al cadrului didactic, implementarea activitatilor extracurr
iculare
reprezinta corelarea proceselor de planificare, organizare si evaluare a activit
atilor
extracurriculare, realizate de catre acesta n practica, mijlocit fiind de continu
turile curriculare
corespunzatoare si viznd atingerea finalitatilor de catre educabil (prestabilite n
procesul de
proiectare curriculara).
Astfel privit, procesul de implementare a activitatilor extracurriculare devine
o
problematica a carei eficienta depinde de comunicarea dintre toti factorii impli
cati. De
asemenea, un rol important l are operativitatea monitorizarii implementarii activ
itatilor la nivel
administrativ (ce se repercuteaza n mod direct asupra formarii elevului si randam
entului
acestuia). Pe de alta parte, nici nu putem reduce succesul implementarii la aces
t aspect, ci
trebuie sa
avem n vedere, mai degraba, actiunea coroborativa a celor doi actanti (cadrul
didactic si elevul), rolul cadrului didactic fiind primordial n asigurarea bunei
functionari a
acestor activitati. Un cadru didactic rigid, care nu promoveazasi dezvolta activ
itati pentru
elevi, ci pentru sine, nu reprezinta dect un obstacol n implementarea activitatilo
r
extracurriculare de succes.
Pe de alta
parte, implementarea activitatilor extracurriculare impune particularizarea
activitatilor initiate la tipul si specificul activitatii avute n vedere si a col
ectivului de elevi vizat.
Concluzionnd, asigurarea calitatii si eficientei activitatilor extracurriculare e
ste
fundamentata pe respectarea unor principii de proiectare si implementare curricu
lara ce se
regasesc n tezele lui Santini (adaptare dupa apud. Cerghit I., Neacsu I., Negret-
Dobridor I.,
Pnisoara I.O., 2001, pag. 25-26):
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 13/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Concentrare pe ce se nvata: Proiectarea, implementarea si evaluarea activitatilor

extracurriculare se centreaza pe obiective, dar n limitele celui ce nvata;

Simplificare interzisa: Proiectul activitatii extracurriculare nu este unul meca
nic sau
productiv, ci unul centrat pe dezvoltarea elevului;

Solutie exhaustiva: proiectarea activitatilor extracurriculare trebuie satina co
nt de
toate interesele, iar proiectul trebuie sa satisfaca toate cerintele participant
ilor.

Transparenta totala: procesul de proiectare este unul deschis, cunoscut tuturor
celor
implicati.

Informare completa: n proiectarea activitatilor extracurriculare este importanta
exploatarea tuturor surselor de informare (documente sau chiar anumite persoane
specializate).

Competente clare: Fiecare membru al echipei trebuie sa aiba competentele clar
definite.

Parte din ntreg: Proiectarea reprezinta doar una dintre etapele activitatilor
extracurriculare, nelimitndu-se doar la acest aspect.

Fidelitate si operativitate: n proiectarea si implementarea activitatilor
extracurriculare trebuie tratate toate informatiile, fara
nici un fel de partinire.

Justificare deplina: Obiectivele unui proiect al activitatii extracurriculare nu
sunt
acceptabile numai daca sunt perfect justificabile.

Valorizare anticipata: Proiectarea nu este completa daca obiectivele nu sunt est
imate
valoric n timp.

Revizuire: Valoarea unui proiect a activitatilor extracurriculare trebuie revazu
ta
periodic nainte si dupa
aplicare, chiar daca nu exista disfunctii.

Proiectarea activitatilor extracurriculare este o activitate de amploare cu mult
i agenti
si nu o munca de birou sau laborator.

Colaborare completa, n proiectarea activitatilor extracurriculare fiind absolut
necesara colaborarea cadru-didactic-elev-factor de decizie-alti membrii implicat
i.

Planificare integrala: Proiectarea activitatilor extracurriculare nu poate fi
fragmentara, ci planificata integral, pna la cele mai mici detalii.
De retinut:
Proiectarea activitatilor extracurriculare reprezinta un proces complex,
structurat pe diferite nivele de actiune, orientat spre atingerea unor finalitat
i si
materializat n fapt ntr-un set de repere si chiar modele de actiune, ca suport n
activitatile specifice de implementare ulterioare. Aceasta activitate consta n
selectarea finalitatilor, alegerea experientelor extracurriculare, alegerea
continuturilor, organizarea si integrarea experientelor si continuturilor si
evaluarea eficacitatii.
Implementarea activitatilor extracurriculare reprezinta ansamblul
activitatilor de aplicare, adaptare si schimbare a proiectarii si a planificaril
or
realizate, n vederea atingerii finalitatilor stabilite; consta n organizarea,
realizarea implementarii, coordonare si control.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 14/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
II.2. Aspecte generale ale evaluarii activitatilor extracurriculare
Daca tratam procesul evaluarii prin prisma activitatilor extracurriculare, nu pu
tem sa-i
atribuim n totalitate caracteristicile specifice unei situatii educative din cadr
ul formal. Aceasta
pentru ca nu vorbim de operatii specifice ale procesului evaluativ si uneori, ni
ci de o
metodologie aferenta. Evaluarea n activitatile extracurriculare se reduce de cele
mai multe ori
la aprecierea activitatilor elevilor. Uneori, se realizeaza autoevaluarea presta
tiei, att de catre
cadrul didactic responsabil, ct si de catre elev, monitorizarea evolutiei elevilo
r (de exemplu
activitatea elevilor la cercurile pe discipline sau cluburile de elevi) sau o ev
aluare externa
realizata de catre o autoritate precum directorul sau o persoana din afara insti
tutiei scolare.
Trebuie sa punctam ideea ca
evaluarea activitatilor extracurriculare se identifica cu
aspectele particulare ale evaluarii formative si, mai mult, a celei formatoare.
D. Potolea si M.
Manolescu considera ca principalele caracteristici ale evaluarii formative sunt
urmatoarele:

evaluarea devine o componenta fireasca a activitatii educationale;

intervine n timpul fiecarei sarcini de nvatare;

informeaza elevul si profesorul asupra gradului de stapnire a obiectivelor;

permite profesorului si elevului sa determine daca acesta din urma poseda achizi
tiile
necesare pentru a aborda viitoarele sarcini de nvatare;

permite adaptarea activitatilor de nvatare la necesitatile elevilor;

are ca scop facilitarea depasirii dificultatilor de nvatare ale elevilor;

este o evaluare interna continua, analiticasi centrata mai mult pe cel ce nvata d
ect pe
produsul finit;

acest tip de evaluare devine util att pentru elev, ct si pentru profesor (Potolea
D.,
Manolescu M., 2005, pag. 37).
n acest sens, demersul formativ de evaluare a elevului din perspectiva activitati
lor
extracurriculare nu considera nereusitele elevului drept esecuri sau manifestari
ale
interesului/dezinteresului acestuia, ci momente problematice aparute n activitate
a acestuia.
Pentru a putea pune n practica cu succes demersurile de evaluare formativa
n cadrul acestui
tip de activitati, cadrul didactic trebuie:
-
sa realizeze el nsusi activitati de evaluare formativa, prin monitorizare, feedba
ck
permanent si centrare pe ntarirea reusitelor activitatii elevului;
-
sa l determine pe elev sa realizeze importanta autoevaluarii, prin asigurarea par
ticiparii la
evaluarea propriilor sale rezultate sau realizari;
-
sa induca constientizarea de catre elev a eventualelor greseli care au aparut n a
ctivitatea
initiatasi identificarea unor propuneri pentru ndreptarea acestora.
Evaluarea activitatilor extracurriculare poate fi astfel identificata cu urmatoa
rea
afirmatie a lui Genevive Meyer: evaluarea formativa nu-l judecasi nu-l claseaza pe
elev
(Meyer. G., 2000, pag. 25). Acest lucru, pentru ca n activitatile extracurricular
e nu exista
note, ci, n unele tipuri de activitati doar o diploma sau certificare a eforturil
or depuse de catre
elevi, iar n altele nici aceasta certificare, aprecierea fiind operatia principal
a n evaluarea
specifica acestora.
n activitatile extracurriculare, evaluarea formativa se poate transforma n orice
moment n evaluare formatoare. Acest aspect se manifesta n momentul n care elevul de
vine
din evaluat, evaluator al propriilor sale performante, cu scopul de a-si regla s
ingur procesul de
nvatare specific activitatilor extracurriculare la care participa. Autoevaluarea
devine suport al
autoformarii n domeniul vizat de activitatea extracurriculara. Ideea centrala a e
valuarii
formatoare porneste de la ntelegerea importantei reprezentarii de catre elev (cel
care nvata)
a scopurilor de atins, de la convingerea ca elevul nsusi (si numai el) este capab
il sa-si regleze
activitatea de nvatare, ca numai el este n stare sa regleze/anteregleze/corijeze a
cest proces
(Potolea D., Manolescu M., 2005, pag. 39).
Observam deci, ca rolul evaluarii n activitatile extracurriculare este cel de a-l
determina
pe elev sa devina propriul sau evaluator si gestionar al activitatilor de formar
e. Pe de alta
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 15/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
parte, att profesorul, ct si elevii pot evalua calitatea activitatii extracurricul
are, prin
raportarea la obiectivele pe care le vizeaza aceasta, att la cele generale (pe te
rmen lung), ct
si la cele specifice (pe termen scurt). n majoritatea activitatilor extracurricul
are, rezultatele
obtinute sunt n corelatie cu finalitatile educationale specifice ciclului, specia
lizarii, profilului de
nvatamnt. De asemenea, se accentueaza necesitatea de a materializa aceste rezultat
e n
competente precum: comunicarea, munca n echipa, atitudinea pozitiva fata de probl
ematica
domeniului vizat si completarea cunostintelor stiintifice n domeniu, prin valoriz
area
caracterului pragmatic al acestor activitati.
Dincolo de aceste determinante formative si formatoare, evaluarea activitatilor
extracurriculare vizeaza optimizarea lor prin prisma educabilului, ca element ce
ntral al oricarui
tip de situatie educativa promovata. Scoala acestui mileniu trebuie sa vizeze si
acest aspect al
reconsiderarii si optimizarii ofertei curriculare ntregite de experientele extrac
urriculare pe care
le ofera grupului tinta.
APLICATII PRACTICE
1. ile
2. n
3. n
STUDIU INDIVIDUAL
1.
Realizati planificarea anuala a activitatilor extracurriculare n unitatea de nvata
mnt n
care va desfasurati activitatea, conform modelului oferit n cadrul cursului.
2.
Documentare personala. Recomandam urmatoarele referinte bibliografice:

Bocos M., Jucan D., (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia
curriculum-ului. Repere si instrumente didactice pentru formarea profesorilor, E
ditura
Paralela 45, Cluj-Napoca, pag. 170-192.

Potolea, D., (2002), Conceptualizarea curriculum-ului. O abordare multidimension
ala n
Pedagogie. Fundamentari teoretice si demersuri aplicative, n Pedagogie. Fundament
ari
teoretice si demersuri aplicative (coord. Paun E. si Potolea,D.), Editura Poliro
m, Iasi.
De retinut:
Evaluarea activitatilor extracurriculare vizeaza optimizarea lor prin prisma
educabilului, ca element central al oricarui tip de situatie educativa promovata
.
Rolul evaluarii n activitatile extracurriculare este cel de a-l determina pe elev

sa devina propriul sau evaluator si gestionar al activitatilor de formare, prin
valorizarea evaluarii formative si formatoare.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 16/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Capitolul III. TIPOLOGIA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
Obiectivele unitatii de nvatare:
-
sa diferentieze tipurile de activitati extracurriculare, dupa tipologia oferita n
cadrul
cursului;
-
sa numeasca particularitatile activitatilor extracurriculare prezentate n cadrul
cursului;
-
sa realizeze proiectul unei activitati extracurriculare, raportndu-se la particul
aritatile
acesteia.
Capitolul III al cursului prezinta elementele de specificitate a ctorva tipuri de
activitati
extracurriculare, att specifice mediului scolar, ct si n afara acestuia. Situatiile
educationale
sugerate de continuturile acestui capitol vor constitui un suport n abordarea de
catre cursant a
mai multor tipuri de activitati extracurriculare, n activitatea didactica persona
la. De asemenea,
se doreste o constientizare de catre cursant a rolului pe care-l au anumite tipu
ri de activitati
extracurriculare n formarea educabilului ca individualitate umanasi a responsabil
itatii scolii n
acest demers formativ.
Diversitatea, dinamica si flexibilitatea cadrului de proiectare si organizare a
activitatilor
extracurriculare determina o anume fragilitate n ceea ce priveste o tipologie a a
cestora.
Acesta este si motivul pentru care, n literatura de specialitate, autorii evita o
ferirea unei
tipologii exhaustive asupra acestor activitati, optnd pentru o serie de criterii
de clasificare si
lasnd loc altora. Prezentam n cele ce urmeaza o imagine de ansamblu asupra unei po
sibile
tipologii asupra activitatilor extracurriculare, n functie de anumite criterii sp
ecifice:
A. Pornind de la criteriul locului desfasurarii activitatilor extracurriculare s
i institutia care
le gestioneaza, le putem clasifica n:
-
activitati extracurriculare desfasurate n institutiile de nvatamnt, dar n afara clas
ei si a
lectiei;
-
activitati extracurriculare desfasurate n afara institutiilor de nvatamnt, dar sub
incidenta
acestora;
-
activitati extracurriculare desfasurate n institutiile de nvatamnt, de alte institu
tii cu
functii educative;
-
activitati extracurriculare desfasurate n afara institutiilor de nvatamnt, de alte
institutii
cu functii educative.
B. n functie de grupul tinta vizat si dimensiunea acestuia, activitatile extracur
riculare
sunt:
-
activitati cu ntreaga clasa de elevi;
-
activitati realizate pe grupe de elevi;
-
activitati individualizate;
C. n functie de finalitatea urmarita, activitatile extracurriculare pot fi:
-
activitati cu caracter predominant informativ;
-
activitati cu caracter predominant formativ;
D. n functie de dimensiunea educationala
dominanta, activitatile extracurriculare sunt:
-
activitati de educatie intelectuala;
-
activitati culturale;
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 17/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
-
activitati sportive;
-
activitati artistice;
-
activitati de educatie morala.
Dupa
cum am mai afirmat, n cadrul acestui curs dorim sa punctam cteva caracteristici
ale activitatilor extracurriculare desfasurate sub incidenta institutiilor de nva
tamnt, att n
cadrul lor, ct si n afara acestora sau sub incidenta altor organisme si organizati
i afiliate
Sistemului de nvatamnt. n cele ce urmeaza, vom oferi cursantului o caracterizare a
anumitor tipuri de activitati extracurriculare desfasurate n mediul scolar, dar s
i n afara
acestuia.
III.1. Activitati extracurriculare desfasurate n mediul scolar
Aceste activitati extracurriculare se realizeaza n scoalasi au ca obiectiv doua
componente:
-o componenta intelectuala ce vizeaza satisfacerea setei de cunoastere, capacita
tea de
creatie, dorinta de realizare si autoafirmare a elevului si
-o componenta distractiva de loisir, prin asigurarea unei atmosfere destinse, re
laxate
pentru educabil (Carasel A., Lazar V., 2008, pag. 30).
Principalele caracteristici ale acestor tipuri de activitati extrascolare sunt:
-participare nonobligatorie a elevilor;
-
se pot desfasura mpreuna cu colectivul clasei sau cu colectivul scolii;
-
selectia poate fi realizata de catre profesor sau se bazeaza pe adeziunea si int
eresul
elevului;
-
se fundamenteaza pe strategii de activizare a colectivului de elevi;
-
valorifica sintalitatea grupului si mai putin individualitatea fiecaruia;
-
presupun o proiectare, implementare si evaluare organizate sistematic si continu
u;
-
pot antrena si alte organizatii, membrii ai comunitatii, parintii, cu conditia d
esfasurarii lor
n incinta institutiei.
Printre aceste activitati extracurriculare amintim:
III.1.1. Manifestari pentru promovarea unor noi educatii
Consideram ca educatia, ca actiune sociala, trebuie sa raspunda prin tot ceea ce

ntreprinde unor exigente ale evolutiei realitatii nationale si internationale, ex
igente ce transpar
n ceea ce numim abordarea problematicii lumii contemporane. Nevoia de abordare si
stematica
si holista a problemelor specifice societatii actuale impune asadar o noua viziu
ne asupra
educatiei promovnd curentul noilor educatii (Tru C., 2003, pag. 24), ca si continu
ator al
curentului educatia noua (o viziune asupra educatiei, centrata pe reconsiderarea r
elatiei
profesor-elev). Educatia prospectiva este cea care impune directia de actiune n a
cest sens.
Studiile realizate privind perspectiva educationala a institutiilor de nvatamnt au
relevat
plasarea scolii viitorului n jurul unor coordonate clar prestabilite. Vorbim, dup
a parerea
noastra, de un viitor al scolii care este deja n constructie, astfel ca aceasta s
e constituie n:

scoala-laborator, avnd ca finalitate esentiala prelucrarea si transmiterea experi
entei
culturale a omenirii;

scoala-model de ntreprindere, cu output-uri performante si capabile de concurenta
;

scoala integrata ntr-un ecosistem socio-cultural, care presupune participarea ei
la viata
comunitatii;

scoala ndreptata catre tehnologii care conduc la multiplicarea modalitatilor de nv
atare
prin valorificare noilor tehnologii;
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 18/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU

scoala fundamentata pe pedagogiile diferentiate care acceptasi promoveaza difere
nta
dintre educabili (Vaniscotte F., 1989, apud. Stanciu S., 1999).
Putem si trebuie sa ridicam aceste deziderate ale scolii viitorului la nivel de
principii
directoare n demersul integrativ al noilor educatii n contextul institutiei de nvat
amnt.
Activitatile extracurriculare pot fi astfel centrate pe actiuni si manifestari c
oncrete ce
valorizeaza unele dintre noile educatii: educatia pentru pace si cooperare, educ
atia pentru
nutritie, educatia pentru protectia mediului, educatia pentru comunicare si mass
media,
educatia interculturala, educatia pentru timpul liber etc.
Noile educatii impun participarea maselor de elevi, aflate pe diferite trepte de
educatie,
si dezvoltare sociala, opernd cu anumite simboluri si semnificatii culturale, spe
cifice societatii
n care acestia se manifesta. Activitatile extracurriculare, propuse n acest sens,
vizeaza
racordarea actiunilor ntreprinse la nevoile si schimbarile ce se petrec n societat
ea actualasi,
n mod obligatoriu la nevoile educabililor vizati. Acest demers determina o updata
re a
scopurilor, dimensiunilor, chiar si a modalitatilor de realizare a activitatilor
extracurriculare de
acest gen, asigurnd astfel att dinamica functionala a acestora, dar si implicarea
activa a
elevilor.
III.1.2. Cluburile sau cercurile de elevi
sunt situatii de grup la care participa grupuri de elevi (n spatii puse la dispoz
itiei de institutiile
de nvatamnt sau de alte institutii ce fac parte din sistemul educational) ce manif
esta aceleasi
interese de cunoastere si actiune ntr-un domeniu. M. Stefan (2007, pag. 140) cons
idera ca n
constituirea si implementarea unor astfel de situatii converg o serie de factori
de natura
interna (factori de motivatie si personalitate a elevilor implicati) si factori
de natura externa
(orarul cercului, proiectele propuse, planul activitatilor si domeniul de activi
tate). Desi cercurile
de elevi/copii sugereaza o mai mare libertate n planificare si organizare, totusi
orientarea
catre anumite finalitati educationale presupune o structurare a activitatilor in
itiate n raport cu
particularitatile participantilor, interesele si nevoile proprii. Chiar si evalu
area are un loc
importat n procesualitatea cercurilor de elevi si se manifesta n fapt prin monitor
izarea
activitatii elevilor si prin aprecieri permanente. Expozitiile, portofoliile per
sonale, participarea la
anumite competitii sunt modalitati prin care participantii sunt evaluati, dar se
si pot autoevalua
privind evolutia personala. Rolul primordial al acestor cercuri consta n dezvolta
rea unor
aptitudini personale ale elevilor, ntr-un mediu mai flexibil, relaxat, fundamenta
t pe crearea
unui climat pozitiv de munca.
III.1.3. Consultatiile si meditatiile
reprezinta activitati extracurriculare planificate si organizate n vederea:
- personalizarii predarii si raportarii acesteia la particularitatile individual
e ale elevilor
participanti. n acest sens, vorbim de curriculum diferentiat ce se poate manifest
a n doua
sensuri: pe de o parte, sprijinirea elevilor cu dificultati n nvatare si, pe de al
ta parte,
stimularea elevilor cu aptitudini si potential mare la disciplina respectiva;
- reluarii unor continuturi curriculare care au ridicat probleme elevilor sau co
nsolidarea
acestora;
-pregatirii elevilor pentru concursuri, olimpiade scolare, etc.
Aceste activitati extracurriculare nu sunt si nu trebuie sa devina obligatorii,
ci se
fundamenteaza pe propuneri, att din partea cadrelor didactice, a parintilor, ct ma
i ales, a
elevilor si se realizeaza n afara orelor la clasa. Valentele acestora se rasfrng a
tt asupra
rezultatelor scolare pe care elevii le vor obtine la o anumita disciplina, ct si
asupra
responsabilizarii acestora n procesul de nvatare.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 19/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
III.1.4. Serbarile scolare
se constituie n evenimentele importante din viata elevului.
Din punct de vedere educativ, importanta acestor activitati rezida att n dezvoltar
ea
artistica a elevului, precum si n perceperea importantei pe care anumite evenimen
te, sarbatori
o au n viata omului. nsotite de o ncarcatura afectiva deosebita, serbarile asigura
un cadru
optim demonstrarii unor aptitudini, talente pe care elevii le manifesta, oferind
u-le posibilitatea
de a prezenta parintilor cunostintele asimilate. Acestea dezvolta de asemenea ca
pacitatea de a
comunica, a transmite anumite mesaje altor persoane.
Aceste activitati extracurriculare presupun o implicare de durata a cadrelor did
actice si
elevilor n pregatirea si organizarea lor. Etapele pregatirii unei serbari se refe
ra att la aspecte
generale precum: alegerea temei, fixarea obiectivelor serbarii, fixarea reperelo
r
spatio-temporale, a materialelor utilizate ct si aspecte particulare precum: aleg
erea
continuturilor serbarii, distribuirea rolurilor si a continuturilor aferente (co
nform
particularitatilor de vrstasi individuale ale educabililor, repetitiile pentru se
rbare (care trebuie
esalonate n timp), motivarea educabililor si a parintilor pentru implicarea maxim
a n
organizarea serbarii.
III.1.5. Programul Scoala dupascoala
poate fi considerat o activitate extracurricularasi presupune extinderea activit
atilor cu elevii
dupa orele de curs, n baza unei metodologii pe care o asigura Ministerul Educatie
i Cercetarii
Tineretului si Sportului (MECTS). n parteneriat cu autoritatile publice locale si
cu asociatiile de
parinti, acest program ofera activitati educative, recreative, de timp liber, pen
tru consolidarea
competentelor dobndite sau de accelerare a nvatarii, precum si activitati de nvatar
e
remediala (Articolul 58, Legea Educatiei Nationale). Iata deci incidenta acestor
activitati att
asupra educatiei formale, ct si asupra petrecerii timpului liber ntr-un mod recrea
tiv, placut
elevilor.
Acest program este finantat n genere de catre parinti, iar n cazul grupurilor de e
levi
dezavantajate de catre MECTS. Coordonarea si implementarea lui este realizata la
nivelul
fiecarei institutii de nvatamnt de catre cadre didactice calificate. Programul Sco
ala dupa
scoala, pe lnga finalitatile amintite anterior constituie un real suport pentru p
arinti, data fiind
desfasurarea lui spatiotemporala imediat dupa programul de scoala obligatoriu, pn
a la o ora
care sa permita acestora preluarea copiilor, n acord cu programul de lucru.
III.1.6. Activitatile cu parintii, cu scoala si comunitatea locala
Aplicnd Teoria intersectarii sferelor de influenta a lui J.L. Epsteien (1992) asu
pra
mediului educational din cadrul nvatamntului, trebuie sa punctam necesitatea luari
i n
considerare a actiunii comune a scolilor, familiilor si comunitatii locale pentr
u a asigura o baza
educationala solida elevilor (Agabrian M., 2006, pag.26). Realiznd o conceptualiz
are a
parteneriatului scoala-familie-comunitate, putem specifica cteva tipuri de activi
tati care
reflecta implicarea familiei si a comunitatii locale n procesul educational din s
coala:

Activitati care vizeaza obligatia parintilor de a asigura sanatatea, securitatea
, conditii
favorabile de viata
si pregatirea copiilor pentru mediul scolii.

Activitati care vizeaza obligatia scolii de a comunica si informa parintii despr
e programul
zilnic si progresul periodic al elevilor.

Participarea voluntara a parintilor la initiativele scolii prin asistarea la dif
erite initiative,
serbari, activitati extracurriculare n general si oferirea sprijinului cadrului d
idactic n
situatii diverse.

Continuarea activitatilor de la scoalasi acasa, n mediul familial prin discutii p
e tema
abordata la o anumita disciplina, repetarea unor continuturi asimilate, efectuar
ea
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 20/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
temelor pentru acasasi completarea cunostintelor, prin valorificarea altor resur
se
educationale.

Implicarea parintilor n procesul de luare a deciziilor (de exemplu rolul Comitetu
lui de
parinti n scoala).

Colaborarea parintilor cu comunitatea localasi institutiile care pot favoriza pr
ocesul de
educatie a propriilor copii (de exemplu sponsorizari obtinute pentru scoala, eve
nimente
culturale etc.).

Implicarea comunitatii locale att n procesul decizional si managerial (vorbim de
descentralizarea n sistemul educational), ct si n procesul propriu-zis de predare p
rin
accederea la activitatile extracurriculare propuse de scoala.
Nu trebuie utilizata o planificare unica n acest sens, dar, pentru materializarea
acestei
fuziuni parteneriale cu scop evident educativ si formativ, este nevoie ca activi
tatea de
planificare a cadrului didactic sa cuprinda activitati extracurriculare specific
e de tipul celor
mentionate anterior. Daca se impune un document de planificare separata a acesto
r activitati,
se pot include tipul activitatii, tema aferenta, ct si data de desfasurare pe un
an, respectiv
semestru si scopul activitatii:
PLANIFICAREA ANUALA A ACTIVITATILOR CU PARINTII SI COMUNITATEA LOCALA
PROPUNATOR: se noteaza numele si prenumele cadrului didactic
CLASA:
AN SCOLAR:
Nr.
crt. Data Tipul
activitatii Tema activitatii Obiectivele
Deci, procesul instructiv-educativ din institutiile de nvatamnt trebuie sa constit
uie cadru
favorabil pentru depasirea barierelor de comunicare frecvent invocate de parinti
si de
comunitate si sa ofere prin toate tipurile de activitati initiate deschidere si
transparenta fata de
acesti coparteneri importanti pentru atingerea finalitatilor educationale vizate
.
III.1.7. Concursurile si olimpiadele scolare
reprezinta activitati extracurriculare ce au ca scop strnirea interesului elevulu
i pentru diferite
discipline, din diverse arii curriculare. Acestea au, n acelasi timp, o important
a majorasi n
orientarea profesionala a elevilor, prin dezvoltarea unor abilitati si interese
personale, dar si n
autoevaluarea lor obiectiva. Concursurile cu tematica specifica sau olimpiadele
scolare pot oferi
cea mai buna sustinere motivationala n nvatare, determinnd elevii sa aprofundeze si
sa
depaseasca studiul de la clasa. Recunoasterea obtinuta este importanta pentru el
evi,
determinnd o competitie constructiva att ntre elevi (daca vorbim de participare ind
ividuala),
ct si ntre clase sau scoli (daca vorbim de participare colectiva).
Acelasi efect l pot avea concursurile organizate de catre cadrele didactice n clas
a. Daca
sunt organizate ntr-o atmosfera placuta, vor stimula spiritul de initiativa al el
evului, i va oferi
ocazia sa se integreze n diferite grupuri si sa asimileze cu o mai mare usurinta
continuturile
curriculare din diferite domenii.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 21/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
III.1.8. Activitati culturale precum: cenacluri, editarea unei reviste, radioul
scolii, vizionarea unor spectacole cultural artistice
pot fi abordate de unele institutii scolare si introduc elevii n lumea artei, dez
voltndu-le
personalitatea artisticasi creativa. Aceste activitati extracurriculare pot pune
elevii att n rolul
de spectator, ct si n cel de protagonist, constituindu-se ntr-o inepuizabila sursa
de impresii si
sentimente puternice. Principala finalitate este stimularea afectivitatii copilu
lui, a competentei
de comunicare si poate cel mai important, pot deschide apetitul pentru arta, pri
n vehicularea
unor adevarate valori culturale.
III.1.9. Alte activitati distractive: discoteci, serate etc.
sunt activitati de loisir si sunt necesare pentru petrecerea timpului liber ntr-u
n cadru
organizat, sub supravegerea unor cadre didactice calificate. De asemenea, asigur
a
consolidarea relatiei cadru didactic-elev si o alta abordare a acesteia, mai rel
axatasi mai
apropiata de educabil. Aceste activitati extracurriculare oferasi o alta imagine
asupra institutiei
scolare, mai putin rigida, sustinnd convingerea elevului cascoala poate asigura o
oferta
variata de activitati de petrecere n mod placut a timpului liber, conform dorinte
lor si
specificului particularitatilor de vrsta a acestuia.
III.2. Activitatile extracurriculare desfasurate n afara mediului scolar
se realizeaza n afara institutiei de nvatamnt, cu participarea clasei, a mai multor
clase de
elevi sau a mai multor institutii de nvatamnt. Si aceste activitati au ca obiectiv
componenta
intelectuala amintita
anterior, dar primeaza componenta distractiva, de loisir. Activitatile
extracurriculare n afara mediului scolii se definesc prin urmatoarele caracterist
ici:
-
se desfasoara n diferite locatii organizate n scopul atingerii finalitatilor propu
se prin
specificul activitatii;
-
presupun un plan de actiune si un grup de organizatori aprobat de conducerea sco
lii si
Inspectoratul Scolar Judetean;
-
presupun anumite costuri suportate de participanti.
Printre aceste activitati extracurriculare amintim:
De retinut:
Activitatile extracurriculare din mediul scolar se realizeaza n institutiile de
nvatamnt si au ca obiectiv doua componente:
- o componenta intelectuala ce vizeaza satisfacerea setei de cunoastere,
capacitatea de creatie, dorinta de realizare si autoafirmare a elevului si
- o componenta distractiva de loisir prin asigurarea a unei atmosfere
destinse, relaxate pentru educabil.
Cteva activitati extracurriculare din mediul scolar: manifestari pentru
promovarea unor noi educatii, cluburile sau cercurile de elevi, consultatiile si

meditatiile, serbarile scolare, Programul Scoala dupascoala, activitatile cu
parintii, cu scoala si comunitatea locala, concursurile si olimpiadele scolare,
alte
activitati distractive precum discoteci, serate etc.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 22/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
III.2.1. Excursiile si vizitele didactice
reprezinta activitati extracurriculare organizate, ce presupun deplasarea elevil
or n diferite
locatii (natura, institutii) n vederea realizarii unor obiective instructiv-educa
tive n strnsa
relatie cu anumite teme din programa unei discipline sau a mai multor discipline
.
Excursia didactica este definita de E. Istrate si I. Jinga (2008, pag. 315) ca o
forma de
organizare a procesului de nvatamnt care prilejuieste contactul nemijlocit cu real
itatea,
observarea directasi studierea obiectelor si fenomenelor n conditii naturale sau
la locurile
unde se pastreaza anumite colectii (muzee, expozitii, case memoriale). I. Nicola
propune
urmatoarea tipologie a excursiilor, n functie de sarcina didactica fundamentala (
2003, pag.
535):
-
Excursii si vizite introductive realizate naintea predarii unei teme, cu scopul a
nticiparii
elementelor de continut si pregatirii pentru asimilarea si ntelegerea continuturi
lor
curriculare vizate;
-
Excursii si vizite didactice organizate n vederea comunicarii de cunostinte noi d
in
programa scolara;
-
Excursii si vizite finale realizate cu scopul consolidarii si fixarii de cunosti
nte predate dupa
o unitate de nvatare sau un capitol.
Excursia didactica, desi pare o activitate destul de relaxanta, presupune organi
zarea si
parcurgerea unor etape specifice, coerente si bine delimitate:
A. Faza pregatitoare care cuprinde urmatoarele etape (adaptare dupa Frant A., 20
10, pag.
52-53):
-
Elaborarea planului excursiei (care presupune stabilirea urmatoarelor elemente:
data,
durata, scopul, tema, numarul de participanti si particularitatile acestora, obi
ectivele ce
urmeaza a fi vizitate, itinerar, mijloc de transport, costul, cadrele didactice n
sotitoare,
asigurarea mesei, daca este cazul);
-
Stabilirea grupului de participanti sau, cu alte cuvinte selectia acestora. De r
egula, selectia
se bazeaza pe dorinta elevilor de a participa la o astfel de actiune, daca
vorbim de o
excursie realizata la nivelul scolii. Daca excursia initiata se adreseaza unei c
lase de elevi,
profesorul are rolul de a motiva participarea ntregului grup de elevi, fara nsa a-
i obliga.
-
Alegerea traseului, ce presupune o anticipare a itinerarului ales, n functie de s
copul
propus, dar si de durata excursiei.
-
Evaluarea costului excursiei este o subetapa deosebit de importanta, n conditiile
n care
acestea sunt suportate de catre elevi si doar n putine cazuri de catre institutia
de
nvatamnt.
-
Documentarea, privitor la traseul si locatia excursiei, precum si la resursele d
e cunoastere
pe care aceasta le poate oferi elevilor.
B. Desfasurarea propriu-zisa a excursiei presupune o buna gestionare asigurata d
e cadrele
didactice nsotitoare si asigurarea unui cadru propice nvatarii, care sa sustina mo
tivational
dorinta de cunoastere a elevului.
C. Valorificarea excursiei sau etapa de prelucrare si evaluare a informatiilor d
obndite se
poate realiza prin prezentari ale materialelor strnse din excursie realizate de c
atre elevi sau
prin prezentarea sau integrarea cunostintelor teoretice dobndite n predarea temelo
r din
programa scolara.
n concluzie, principalele puncte tari ale excursiei si vizitei didactice sunt:
-
Asigura un suport informational, dar si pragmatic pentru dobndirea, sistematizare
a,
fixarea si chiar extinderea unor continuturi curriculare din programa scolara;
-
Formeazasi dezvolta deprinderi specifice domeniului, dar si deprinderi si compor
tamente
sociale;
-
Reprezinta mijloace de motivare a elevilor, de stimulare a curiozitatii acestora
;
-
Determina
o mai buna comunicare si relationare profesor-elev, elev-elev, contribuind la
cresterea coeziunii grupului;
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 23/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
-
Dezvolta o atitudine pozitiva a elevului fata de unele valori si patrimonii nati
onale;
-
Formeazasi consolideaza la elevi trasaturi pozitive de caracter;
-
Implica elevul n mod direct n procesul predarii, acesta devenind coparticipant act
iv al
procesului instructiv-educativ;
-
Reprezinta mobile ale nvatarii durabile, bazate pe implicare si experienta elevul
ui.
III.2.2. Taberele scolare
sunt activitati extracurriculare ce presupun reunirea mai multor elevi, ce fac p
arte din diferite
institutii de nvatamnt, pe o anumita perioada de timp, de regula n perioada vacante
lor
scolare, n locatii aflate sub incidenta Agentiei Nationale a Taberelor si Turismu
lui scolar
(ANTTS).
n functie de obiectivul pe care-l vizeaza, taberele scolare pot fi: de odihna (re
creere) si
de formare ntr-un anumit domeniu de activitate (Carasel A., Lazar Gh., 2008, pag.
35).
Competentele dezvoltate prin aceste activitati pot fi de natura celor de comunic
are si
interrelationare, dar si de perfectionare ntr-un domeniu de activitate pentru car
e elevul si
manifesta interesul. De asemenea, scopul acestor activitati este sa devina un mi
jloc de a oferta
n forme variate cunoasterea directa a realitatilor nconjuratoare printr-un program
de activitati
organizat, dar flexibil si adaptabil nevoilor educabililor vizati.
Indiferent de tipul acesteia, participarea n tabere este benevola, fiind conditio
nata doar
de nota mare la purtare si lipsa de corigente. Desi costurile sunt suportate ind
ividual, MECTS
poate acorda gratuitate elevilor cu performante remarcabile.
III.2.3. Activitati specifice extracurriculare ce functioneaza n Palatul copiilor
,
n alte organizatii sau case de cultura.
Palatul Copiilor este o institutie de tip extrascolar ce functioneaza sub conduc
erea
Inspectoratului Scolar Judetean, cu scopul asigurarii unui set de activitati spe
cifice de cultivare
a unui talent, dezvoltare a unei pasiuni, sau petrecere a timpului liber. Activi
tatile propuse n
cadrul cercurilor artistice, tehnice, sportive etc. au ca finalitati cultivarea
creativitatii celor mici
si atingerea performantelor n domeniile care i pasioneaza.
Activitatile din palatul copiilor se desfasoara pe durata anului scolar, cu ntlnir
i
saptamnale, dupa un orar stabilit de comun acord cu participantii. Spre deosebire
de
activitatile formale, n cele din palatele copiilor relatia cadru didactic-elev es
te una mai putin
formala, ntreg procesul fiind centrat pe elev, iar notele sunt nlocuite cu diplome
si aprecieri.
Orice institutie de cultura sau organizatie cu misiune educationala poate deveni

ofertanta de activitati extracurriculare particulare. Oferta este construitasi r
ennoita dupa o
analiza de nevoi riguroasa asupra intereselor si cerintelor grupului tinta, educ
abilii. De
asemenea, aceste institutii pot oferta prospectiv, fiind orientate spre cerintel
e de perspectiva
ale societatii n care functioneaza.
III.2.4. Scoala de week-end
se constituie ntr-o activitate extracurriculara situata ntre excursie, tabarasi ce
rc scolar,
independent de scolile unde functioneaza cadrele didactice coordonatoare. Formul
a a fost
propusa de catre A. Carasel si V. Lazar, ca derivat al universitatilor de varasi
are urmatoarele
caracteristici (2007, pag. 36-37):
-
se desfasoara la sfrsit de saptamna, n 3-4 locatii, prin rotatie. Locatia trebuie a
decvata
cazarii pe durata a 2-3 nopti, cu toate utilitatile aferente si cu un spatiu ade
cvat
activitatilor n aer liber;
-
mbina activitatile de nvatare pe diferite domenii de activitate cu activitatile re
creative;
-
exista invitati ce sustin prelegeri, conform specificului activitatilor initiate
;
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 24/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
-
se mbina diferite tipuri de activitati precum: cursuri de scurta durata, conferin
te,
simpozioane, concursuri, activitati sportive, vizionare de filme sau programe cu
lturalartistice,
discoteci etc.;
-
se recomanda participantilor nscrierea la ct mai multe activitati dintre cele prop
use;
-
participantii primesc diploma de participare sau premii pentru concursuri;
-
echipa de organizatori este formata dintr-un grup de 3-5 cadre didactice, cu sar
cini si
responsabilitati individuale clar definite;
-
reprezinta o alternativa de petrecere a timpului liber, cu scop educational.
Analiznd tipologia prezentata n cadrul cursului, putem conchide acest capitol prin

accentuarea diversitatii activitatilor extracurriculare. Dinamica schimbarilor l
a nivel
educational, dar si social este cea care dicteaza mbunatatirea ofertelor si compl
etarea acestei
tipologii cu alte tipuri de activitati extracurriculare. Totul n contextul unui g
rup tinta bine
definit, a caror nevoi sunt obligatoriu avute n vedere. Desi uneori, n cazul unor
activitati
extracurriculare, cel ce gestioneaza activitatea nu este cadrul didactic, vorbim
totusi de
persoane calificate si ghidate de principiul centrarii pe educabil.
APLICATII PRACTICE
1.
2.
3.
1.
2.
Documentare personala. Recomandam urmatoarele referinte bibliografice:

Codreanu D., Costache I., Matei D., Moraru G., Neacsu I., Nistor L., Oprea L.,
PacearcaSt., Platon C., Serbu F., Tatu A., (2009), Activitatea extracurriculara,
de la
idee la realitate. Ghid complet cu idei moderne si instrumente de lucru pentru o

activitate de succes, Editura Raabe, Bucuresti.

Danila I., Gherghina D., Simiciuc E., Serban D., Popescu M., (2009), Activitati
Extracurriculare si Extrascolare. ndrumator Metodic, Antologie de Texte, Editura
Didactica Nova, Craiova.
n
ele
extracurriculare
i comunitatea localaSTUDIU INDIVIDUAL
Alegeti un tip de activitate extracurricularasi analizati impactul acestora asup
ra formarii
elevului (2 pagini).
De retinut:
Activitatile extracurriculare desfasurate n afara mediului scolar se
realizeaza n afara institutiei de nvatamnt, cu participarea clasei, a mai
multor clase de elevi sau a mai multor institutii de nvatamnt.
Cteva activitati extracurriculare din mediul scolar: excursiile si vizitele
didactice; taberele scolare; activitati specifice extracurriculare ce functionea
zan Palatul copiilor, n alte organizatii sau case de cultura; Scoala de week-end.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 25/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Bibliografie:
1.
Agabrian M., (2006), Scoala, Familia, Comunitatea, Institutul European, Iasi.
2.
Barbieri M. (2009). Extracurricular activities. New York, NY: St.Martins Press.
3.
Bocos
M., Jucan D., (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculumu
lui.
Repere si instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Editura Paralela 4
5,
Cluj-Napoca.
4.
Carasel A., Lazar Gh., (2008), Psihopedagogia activitatilor extracurriculare, Ed
itura Arves,
Craiova.
5.
Cerghit I., Neacsu I., Negret-Dobridor I., Pnisoara I.O., (2001), Prelegeri pedag
ogice,
Editura Polirom, Iasi.
6.
Codreanu D., Costache I., Matei D., Moraru G., Neacsu I., Nistor L., Oprea L., P
acearca
St., Platon C., Serbu F., Tatu A., (2009), Activitatea extracurriculara, de la i
dee la
realitate. Ghid complet cu idei moderne si instrumente de lucru pentru o activit
ate de
succes, Editura Raabe, Bucuresti.
7.
Cristea S., (2003), Fundamentele stiintelor educatiei. Teoria generala a educati
ei, Editura
Litera Educational, Bucuresti.
8.
Danila I., Gherghina D., Simiciuc E., Serban D., Popescu M., (2009), Activitati
Extracurriculare si Extrascolare ndrumator Metodic. Antologie de Texte, Editura D
idactica
Nova, Craiova.
9.
De Landsheere V., (1992), Leducation et la formation, PUF, Paris.
10. Istrate E., Jinga I., (2008), Manual de Pedagogie, Editura All, Bucuresti,
11. Frant A., (2010), Ghid de practica pedagogica. Specializarea pedagogie nvatamn
t primar,
Editura Eurobit, Timisoara.
12. Lunenburg F.C., (2010), Extracurricular Activities, n Schooling volum 1, Nr.
1, 2010, Sam
Houston State University.
13. Macavei E., (1997), Pedagogie. Propedeutica. Didactica, Editura Didacticasi
Pedagogica,
Bucuresti.
14. Meyer G., (2000), De ce si cum evaluam, Editura Polirom Iasi.
15. Negret-Dobridor I., (2008), Teoria generala a curriculumului educational, Ed
itura Polirom,
Iasi.
16. Nicola I., (2003), Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, Bucuresti.
17. Nicola I., (1996), Tratat de pedagogie scolara, Editura Didacticasi Pedagogi
ca, Bucuresti.
18. Potolea D., Manolecu M., (2005), Teoria si practica evaluarii educationale,
MEC: Proiectul
pentru nvatamntul Rural.
19. Potolea D., (2002),
Conceptualizarea curriculum-ului. O abordare multidimensionala n
Pedagogie. Fundamentari teoretice si demersuri applicative, n Pedagogie. Fundamen
tari
teoretice si demersuri aplicative (coord. Paun E. si Potolea D.), Editura Poliro
m, Iasi.
20. Rubin R.S., Bommer W.H., Baldwin T.T., 2002,
Using extracurricular activity as an
indicator of interpersonal skill. Prudent evaluation or recruiting malpractice?
In Human
Resource Management, Winter 2002, Vol. 41, No. 4, www.interscience.wiley.com.
21. Sava S., Codorean G., (2005). Educatia si problematica lumii contemporane. I
novatie si
reforma n scoala romneasca n pragul Mileniului III n Pedagogie si elemente de
psihologia educatiei pentru examenele de definitivare n nvatamnt si grade didactice
,
Editura Cartea Universitara, Bucuresti.
22. Seel N.M., Sanne Dijkstra, (2004), Curriculum, plans and process in Instruct
ional design,
Lawrence Erlbaum Associates, Publisher, Mahwah, New Jersey.
23. Stanciu M., (1999), Reforma continuturilor nvatamntului, Editura Polirom, Iasi
.
24.
Stefan M., (2007), Teoria situatiilor educative, Editura Bucuresti, pag. 137-147
.
25.
Tru C., (2003), Educatia interculturala, Editura Universitatii de Vest, Timisoara
.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 26/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
26. Vaniscotte F., (1989), 70 millions d'lves: l'Europe de l'ducation, Hatier, Pari
s.
27. Wheeler D.K., (1967), Curriculum process, University of London Press, London
.
28. Legea Educatiei nationale, publicata n Monitorul oficial din 10.01.2011, anul
179(XXIII)
nr.18.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 27/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
ANEXE
Anexa 1
FISA
DE LUCRU INDIVIDUALA
Numele cursantului:
Sarcina: Identificati si explicati relatia dintre conceptele:
1. Educatie formala-activitati extracurriculare:

................................................................................
..................................................
2. Educatie nonformala- activitati extracurriculare:

................................................................................
...................................................
3. Activitati extrascolare- activitati extracurriculare:

................................................................................
...................................................
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 28/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Anexa 2
FISA
DE LUCRU PE GRUPE
Grupa (membrii):
Sarcina: Realizati o analiza SWOT asupra activitatilor extracurriculare desfasur
ate n cadrul
institutiei dumneavoastra.
Analiza SWOT asupra activitatilor extracurriculare din institutia dumneavoastra
Puncte tari Puncte slabe
Oportunitati Amenintari
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 29/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Anexa 3
FISA
DE LUCRU PE GRUPE
Grupa (membrii):.
Sarcina: Explicati interactiunea conceptelor de proiectare-implementare-evaluare
n activitatile
extracurriculare.

.
..
....
.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 30/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Anexa 4
FISA
DE LUCRU PE GRUPE
Grupa (membrii):
Sarcina: Realizati o comparatie ntre procesul evaluarii n activitatile formale si
cel de evaluare
n cadrul activitatilor extracurriculare.
Evaluarea n activitatile formale Evaluarea n activitatile
extracurriculare
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 31/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Anexa 5
FISA
Numele cursantului:
Sarcina: Precizati minim 5 modalitati de actiune n baza carora veti asigura centr
area pe elev
n cadrul activitatilor extracurriculare.
1....
2
3....
4....
5..
6..
7....
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 32/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Anexa 6
FISA
Numele cursantului:
Sarcina: Enumerati activitatile extracurriculare cunoscute de dumneavoastra ce s
e desfasoara
n mediul scolar si pe cele ce se desfasoara n afara mediului scolar. Evidentiati p
unctele
definitorii ale fiecarei categorii.
Activitati extracurriculare n mediul
scolar
Activitati extracurriculare n afara
mediului scolar
Cteva exemple Cteva exemple
Note definitorii Note definitorii
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 33/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Anexa 7
FISA
DE LUCRU PE GRUPE
Grupa (membrii):.
Sarcina: Construiti un discurs argumentativ pentru promovarea: activitatilor ext
racurriculare
desfasurate n afara mediului scolar si a celor desfasurate n mediul scolar.
1.Discurs argumentativ pentru promovarea activitatilor extracurriculare din medi
ul scolar

..
....
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 34/37
UNIUNEA EUROPEANA
TATEA BABES-BOLYAI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
2.Discurs argumentativ pentru promovarea activitatilor extracurriculare din afar
a mediului
scolar

.
..
....
.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 35/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Anexa 8
FISA
DE LUCRU PE GRUPE
Grupa (membrii):.
Sarcina: Realizati planificarea anuala a activitatilor extracurriculare cu parin
tii si comunitatea
locala.
PLANIFICAREA ANUALA A ACTIVITATILOR CU PARINTII SI COMUNITATEA LOCALA
PROPUNATOR: se noteaza numele si prenumele cadrului didactic
CLASA:
AN SCOLAR:
Nr.
crt. Data Tipul
activitatii
Tema
activitatii
Obiectivele
1.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 36/37
UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMNIEI
PROTECTIEI SOCIALE
AMPOSDRU
POSDRU 2007-2013
2007-2013
CLUJ-NAPOCA
Anexa 9
FISA DE AUTOEVALUARE A CURSANTULUI
Numele cursantului:
Indicatorul Dovada atingerii
indicatorului
n
foarte
mica
masura
ntr-o
mica
masura
ntr-o
oarecare
masura
n mare
masura
n
foarte
mare
masura
1.Dobndirea unui
bagaj de
cunostinte
teoretice aferente
cursului;
2.Discurs coerent
si structurat pe o
tema din cadrul
cursului
3.Capacitatea de a
aplica n
activitatea
didactica
competentele
dobndite n
cadrul cursului;
4.Participare
activa n cadrul
cursului
5.Studiu individual
optim
6.Capacitatea de a
relationa cu
formatorul
7.Capacitatea de a
relationa cu
membrii grupei
8.Autoreflectie
asupra propriei
activitati
9.Evaluarea
activitatii colegilor
de grupa
10.Perfectionarea
continua pe
parcursul cursului.
ROMNIA
Investeste n
Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI
Fax: (00) 40 364 - 815679
Pag. 37/37

Disciplina Optionala 1 A4 Pedagogia Activităţilor Extracurriculare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disciplina Optionala 1 A4 Pedagogia Activităţilor Extracurriculare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANA

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSI

S-ar putea să vă placă și