Sunteți pe pagina 1din 19

UNIUNEA EUROpEANA

J!!"""'!!.
GlNERNUL ROMAfliIEI $1 Fondul Social European 2007-2013 InslrumenteStrudurale 2007-2013 MINISTERUl MUNCII. FAMIUEI PROTECTIEI SOCIALE AMPOSDRU POSORU

I I

MINISTERUL EDUCATJEI
CERCETA.RTJ

TINERETUW! ~I SPORTUW!
MINISTERUL EDUCATIEI. CERCETARII, TINERETULUI $1 SPORTULUI UMPFE

OIPOSDRU

Proiect coflnantat

din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 lnvesteste in oameni!

DEZVOLTAREA PROFESIONALA A CADRELOR DIDACTICE DIN MEDIUL RURAL PRIN ACTIVIT.ATI , DE MENTORAT
Proiect implementat de Ministerul Educaliei, Cercetarii, Tineretului ~i Sportului Unitatea de Management al Proiectelor cu Hnantare Externa in parteneriat cu SC Green Light Grup SRL, SC Millenium Design Group SRL ~i SC C&T Strategic Business Partners SRL

STILURI DE PREDARE, STILURI DE iN vA TARE , Modul3

I
UNIUNEAE\JROPE.I\o'iA

MINISTERUL

V~y/

-2001-21)13

~~~c~'~l~~~ y_~.
TLl\JERETULUI $1 SPORTULUI ~ '
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI $ISPORTULUI UMPFE

OIPOSDRU

STILURI DE PREDARE, STILURI DE iNVATARE ,


Modul3

COORDONATOR: Cecilia Macri AUTORI: Elena Grigore ~i Cecilia Macri

2011

~Jr.

:3:!~

Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice din mediul rural prin activitiip de mentorat

TI)l1'1, ~ta

Proiecte educaponala strategice cu finanjare

europeana


UNILINEA EUROPEANA

,
~
GlNERNU. ROMANIEI MINISTERULMUNCII, FAMIUEJ 51 PROTECJ1EIsocw..E AMO'OSOR\J Ft'JOtliSodillElrope<rl POSORU 2007-2013

I I

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TlNERETULUJ ~(SPORWLUI


MINISTERUL EDUCATlEI, CERCETARII, nNERETULUI $1 SPORTUlUI UMPFE

OIPOSDRU

Prolect cofinantat

din Fondul Social European

prin Programul Invest~e

Operational Sectorial in oamen'!

Dezvoltarea

Resurselor

Umane 2007 - 2013

CUPRINS
Introducere 1. Predarea focalizata 1.1.Caracteristici pe invatare in contexte actuale

2 6 6
9 12

ale predaril

1.2 Predarea - act comunlcatlonal 1.3. Principiile unei predarl eficiente

2. lnvatarea
2.1.

17
aspecte procesuale psihopedagogica - behaviorism, cognitivism, 24 autoreglata

lnvatarea - caracteristici,

17

2.2. Teorii ale invatarii abordate din perspectiva constructivism - apflcatll i limite 2.3. invatarea autoreglata 3. Stiluri

i rolul motlvatlei in activitatea

40
54

de predare-tnvatare dintre

3.1. Relatla de interdependenta

predare-invatare
caracteristici) pe invatare

54

3.2. Stiluri de predare (definire, clasificare, 3.3. Autoevaluarea 3.4. Dlferentlerea stilului stilurilor

57 66

de predare focallzata

de invatare (definire,clasificare) de invatare (activitati, apficatii)

72
93

3.5. Strategii specifice stilurilor Bibliografie

98

1
Dezvoltarea profesionalii a cadrelor didactice din mediul rural prin activitiiJi de mentorat Proiecte educaJionale strategice cu finanpare europeanii


Introducere Modulul "Stiluri de preadre, stiluri de invatare" flnantat de Uniunea Europeans prin Fondul Social European, Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013. Scopul proiectului

I ~ I

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETIJUn ~ISPORTULUl


MINISTERUl EOUCATJEI. CERCETARll. llNERETU..UI ~ SPORTULUI

OU'OSORU

......

a fost elaborat in cadrul proiectului

.Dezvotteree oroteeionete a cadrelor didactice din mediul rural prin activitati de mentorat",
Programul Operational

este de a asigura accesul la un tnvatarnant de calitate pentru ~i profesionalizarea formarii continue a cadrelor

elevii din mediul rural, prin lmbunatatirea didactice din tnvatarnantul

obligatoriu, care primesc, prin intermediul proiectului, un sprijin

semnificativ in dezvoltarea carierei prin activitati de mentorat. Proiectul urmareste: trnbunatatlrea calificarii cadrelor didactice, abilitarea acestora de a construi
0

otette

educetionele moderne i diversificata, centrata pe nevoile de dezvoltare ale elevilor si pe nevoile specifice cornunitatli locale, care sa corespunda standardelor natlonale de calitate; furnizarea pentru cele 6000 de cadre didactice ~i cele 300 de scof cuprinse in in vederea imbunatatirii proprii de dezvoltare etosului ~i a culturii institutionala prin

proiect de resurse de preaere-tnvetere institutionale (elaborarea

unor strategii

aplicarea principiilor de asigurare a calitatli in educatie): promovarea de catre beneficiarii directi ai proiectului (cadre didactice) a unui proces de tnvetere centrat pe va/orile democreiiei, nediscrirninarii, dlversltatii ~i respectului lor individuale, pe

pentru valorile celuilalt, pe nevoile elevilor, cu caracteristicile implicarea actlva in viata comunitatli: structurarea unor cornpetente profesionale

ale cadrelor didactice care sa perrnita

formarea la elevi a unor capacitati de tnveiere de-a lungul intregii vieti, precum si de integrare sociala armonioasa, indusiv sporirea sanselor de a urma parcursuri de

tnvatare ulterioare care sa Ie faciliteze gasirea unui loc de rnunca tntr-o plata a muncii moderna, flexibila ~i incluziva: stimularea ~i sprijinirea personalului scolllor sa practice un management de succes al propriei cariere didactice si, astfel, sa contribuie la transformarea institutie! scolere intr-o "organizatie care invata" si se dezvolta permanent. 2

fltiJ'.t17(;

~f1:iit

Dezvoltarea profesionalii a cadrelor didactice din mediul rural prin activitaJi de mentorat

YJ)i17
~~

Proiecte educaJionaie strategice cu finanjare europeana

_
procesul educativ care se desfasoara profesionalizarea dezvoltarea cerlntele

20012013

......

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETULUI I.$ISPORTULUI


OIPOSDRU MINISTERUL EDUCATlEI, CERCETAAII, TlNEREltIlUI $lS:~UI

Obiectivul specific al proiectului este sa provoace schimbari conceptuale ~i practice in in scolile din mediul in judetele rural, prin formarea ~i

unui corp de formatori-mentori

incluse in proiect ~i prin cu

unui program de formare continua a cadrelor didactice in conformitate actuale, centrat pe metode noi, interactive,

educationale

de predare-lnvatare,

utilizarea unor mijloace eficiente de cunoastere a elevilor ~i de construire a climatului scolii, instrumente de stimulare a interesului parlntilor ~i al comunitatii pentru educatie. Cadrele

didactice incluse in proiect au astfel sansa de a beneficia de un program de formare acreditat, integrat, flexibil ~i adaptat nevoilor proprii de dezvoltare, livrat in scoala in care actlveaza. Parcurgerea programului va irnplica dobandirea de credite profesionale

transferabile si deschiderea de noi oportunltati pentru avansare in cariera. Seria de 8 module de formare elaborate in cadrul proiectului constituie atat baza de curs, cat ~i resurse valoroase pe care cadrele didactice Ie pot utiliza in procesul de predare lnvatare - evaluare ~i cuprinde urmatoarele titluri: 1.Strategii didactice in perspective transdlsclpllnara 2.Evaluarea formativa in contextul invatarii 3.Stiluri de predare, stiluri de 4.Comunicarea educationala 5.Consilierea educationala 6. Calitatea in educatle 7. Dezvoltarea personala ~i profeslonala a cadrelor didactice 8. Management institutional ~i management de proiect

lnvatare

in elaborarea modulelor s-au avut in vedere: actualitatea teme/or in raport cu tendintele contemporane europenel mondiale; adecvarea /a categoriile de competenie considerate prioritare in unitatile scolare in urma unei analizei de nevoi realizate in cadrul proiectului; ale politicilor educationale

Cfl.'k"7;~~

Dezvoltarea profesionala a cadre lor didactice din mediul rural prin activitaji de mentorat

~(D

r}')t17

Proiecte educaJionale strategice cu finanjare europeana


UNIUNEA EUROPEA/'IA

GUVERNlA-ROMI\NIEJ MINtSTERllL MUNCII, FAMIUEI $1 PROTECTlEISOCIALE AMPOSORU

-2007-2013

I ~ I

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETULUI ~I SPORTULUI


MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARu, TfNERETULUI $1 SPORTULUI UMPFE

OIPOSDRU

selectarea unor continuturl care sa se adreseze tuturor categoriilor de cadre didactice; includerea elementelor de utilizare a TIC in cadrul fiecaruia dintre ele; asigurarea unui echilibru optim intre ebordetile teoretice, temele de retiectie $i exerciiil aplicative

Modulul "Stllurl de pre dare, stiluri de invafare "are drept scop cresterea reusitei scolare a elevilor prin dezvoltarea competentelor cadrelor didactice de adecvare a stilurilor de

predare la stilurile de tnvatare ale elevilor si eficientizarea lnteractiunil cadru didactic-elev. Competenie specifice pe care modulul Ie dezvolta sunt: utilizarea corecta a conceptelor cu care opereaza profesorul; utilizarea metodelor si strategiilor didactice adecvate stilurilor individuale de tnvatars: identificarea celor mai eficiente modalitali de a sprijini l?iincuraja elevii in dezvoltarea motivatiei pentru tnvatare: Modulul porneste de la realitatea dernonstrata conform careia, daca stilurile de predare sunt adecvate stilurilor de lnvatare ale elevilor, reusita elevilor crests semnificativ. Tematica

raspunde nevoilor de formare identificate in studiul de evaluare a nevoilor de formare a cadrelor didactice, realizat in cadrul proiectului Dezvoltarea protesioneie a cadrelor didactice din mediul rural prin activitafi de mentorat, conform caruia strategiile de invatare interactive se situeaza pe prima pozltle in ceea ce priveste opinia directorilor referitoare la directlile catre care ar trebui sa se indrepte strategiile de formare pentru profesorii din scoala, iar tematica .Metode / tehnici moderne de predare / tnvatare" este nevoia specificata de cadrele didactice. Modulul raspunde urrnatoarelor lntrebari cheie: Ce este stilul de invatare? De ce cadrele didactice trebuie sa cunoasca l?i recunoasca stilurile de invatare? Care sunt stilurile de lnvatare? Ce tipuri de activitatl de tnvatare sunt adecvate diverselor stiluri de Invatare? Cum ne adaptarn predarea la stilul de tnvatare?

Prin tematica propusa, modulul ofera abordari structurate si inovatoare privind stilurile de predare l?itnvatare cu accent pe varietate, angajare si tnvatare prin socializare. Predarea i

tnveteree

sunt procese corelative l?i coevolutive.

Reusita sau nereusita

actului didactic se datoreaza atat predarii, cat l?i invatarii. Invatarea reprezinta activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schlmbari comportamentale 4 la nivelul

JJJ::'th
~~

Dezvoltarea profesionalii. a cadrelor didactice din mediul rural prin activitliJ:i de mentorat

~IB

Tll.f1ll

Proiecte educaJ:ionale strategice cu finanptre

europeana

I
~

MINISTERUL EDUCATIEI
CERCETARII

OIPOSDRU

TlNERETUlUl ~l SPORTIJLUl
MINISTERUl EDUCATIEI. CERCETARlI. TINERETULUI ~I SPORTULUI UMPFE

Ptoiect cofinantat din Fondul Social Eutopean prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200.7 - 2013 Investe te in oamenil

personalitatii prescolarului/ elevului prin valorificarea capacltatii acestuia de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor sl a atitudinilor cognitive. Pentru a ajunge la acest deziderat care irnplica focalizarea pe dobandirea de competente (cunostinte, abilitali, atitudini)

motivatia Tnvalarii este elementul esential. Scolile de gandire care au abordat problema invalarii rationalltatii conceptuale constructive !?i explicative, "teoriile invalarii iau In considerare reprezentand formele

acele modele

care Imblna nivelul ipotezelor cu cel al principiilor in vederea cunoasterii

sistematice a activitatii de tnvatare printr-un ansamblu de afirrnafii stilntifice cu valoare lnformationala, realizata/realizabila Profesorul informativa, in diferite expllcativa, variante predlctiva, rezurnativa, norrnativa,

specifice sa faciliteze

unor autori sau scoli de gandire". !?i sa controleze in mod adecvat

care doreste sa prevada,

procesul de lnvatare al elevilor sal trebuie sa cunoasca modelele invatarii !?isa surprinda leqatura existenta lntre un model !?i altele, astfel tncat sa proiecteze !?i implementeze metode !?i strategii de tnvatare focalizate pe nu pe ceea ce se preda, ci pe ceea ce se invata din ceea ce se preda. in concluzie, modulul va demonstra cum, coreland stilurile de tnvatare cu cele de predare !?i cu metodologia adecvata celor doua, formarea !?i dezvoltarea eficace a

cornpetentei "a Invata sa lnveti" devine realitate.

gama variata de aplicatii,

inviietii la rettecile $i exercitit creative sustine reperele

teoretice incluse in modul !?iofera cursantllor posibilitatea de a transpune tematica specifica referitoare la stilurile de Invatare !?i cele de predare in contextul real al comunitatilor

educationale din care fac parte.

~~

)\)1111

Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice din mediul rural prin activitap de mentorat

.)1)117>~~

Proiecte edueaponale strategice cu finantare

europeana


UNIUNEA EUROPEANA

.'
GUVERNUL ROMANIEI MlNISTERu.. MUNClI, FAMlUEI $I PROTECJlEl socw..E AMPOSOf!U ~SodaI&rope.rI POSDRU2007-2013

-2007-2013

OIPOSDRU

MINlSTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETULUI ~I SPORTULUI


MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI $ISPORTULUI UMPFE

1. PREDAREA FOCALIZATA

PE iNVATARE

1.1.Caracteristici ale predarii in contexte actuale


Cu totii am trecut prin expetiente de a avea la scoete atat note bune, cat i note mai putln bune. Uneori notele nu
~ ~"--'_?;'"

Provocare

retiecte munca pe care copiii

depun ecese pentru

invei. Acest fapt se poate datora uneori metodelor eficiente/ineficiente

de tnvetere sau de

predare. Care este modalitatea optima de lnvatare i care sunt metodele cele mai bune de predare? Invatarnantul, Repere teoretice ca sistem ~i ca proces, reprezinta

alternarea activitatilor de predare, tnvatare, evaluare. Conceptul de "predare" a suferit de-a lungul

timpului modificari, dobandind un continut complex. In didactica traditlonala, predarea era un act unidirectional, indreptat de la profesor la elev, al carui scop era transmiterea unor
0

informatii gata structurate. In invatamantul

actual, predarea nu mai este conceputa ca


0

activitate de transmitere de cunostinte, ci ca proceselor de tnvatare,

problema de organizare ~i de conducere a

Rolul cadrului didactic este acela de a anunta obiectivele lectiel ~i de a-i pune pe elevi in relatie cu noul continut, prin: - prezentarea modele, materiale etc.; - organizarea unor activitati in care sa se valorifice materialul concret ~i verbal oferit; - sprijinirea elevilor in functle de poslbllltatile -cornpara, aplica, sintetiza, abstractiza ~i reflecta; - lndrumarea rationarnentelor: - operetionetizeree cunostintelor elevilor prin sarcini pe care Ie rezolva elevii (exercitii elevilor in abordarea constienta a notiunilor, conceptelor, judecatilor, acestora pentru a observa, analiza, unui material concret ~i/ sau verbal: date, inforrnatii, evenimente,

~i probleme; in activitatile de rnunca independenta ....

Dintr-o perspective a abordarii manageriale, predarea ar reprezenta un ansamblu de operatluni ~i actiuni sistematice de planificare, organizare, indrumare, decizie a intregului proces de instruire. control, evaluare ~i

6
Dezvoltarea profesionala a cadre lor didactice din mediul rural prin activitat] de mentorat

~~~~

.L!~KD.strategice

11117

Proiecte educajionale cu finanjare europeana

-2007""

~:

....

I ~ I

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARI! TINERETIlLUI ~l SPORTULUl


MINISlffiUl EDUCA JEI, CERCETARlI, TlNERETVI...UI $1 S?ORTUlUI

OO'OSORU

U"'"'"

loan Cerghit ofera urmatoarele ipostaze ale predarll: Predarea ca transmitere de cunostlnte, tehnici de actiune, modele instructionale ~i

comportamentale; Predarea ca oferla de

experient

(experiente

cognitive,

actionale

~i afective,

determinate ~i dirijate In mod intentionat spre valori); Predarea ca forma de dirijare a invafarii (ceea ce face profesorul pentru a-i motiva pe elevi, a-i stimula pentru tnvatare, conducandu-i spre atingerea obiectivelor stabilite); Predarea ca management a/ invafarii (predarea este
0

interventie

pedagogica

multifunctionala comportament

~i deliberat orientate In directia prornovaril si obtinerii rnodiflcarilor de asteptate sau dorite; predarea are semnificatia unei activitaf de

gestionare a Invatarii: a organiza, a orienta, a stimula, a evalua, a investiga etc.); Predarea ca instanfa de decizie (predarea apare ca
0

instanta decizionala prin care se

opteaza, In functle de criterii precis definite ~i In perioade alternative de timp, pentru diverse strategii de instruire). in leqatura cu semnificatia predarii, I. Neacsu aduce urrnatoarele precizari: - este
0

activitate de colaborare

Intre profesor ~i elev;

- este un proces orientat spre atingerea unor obiective instructiv-educative; - este eflcienta, daca produce rnoditlcari In conduita elevilor. in cadrul activitajii decizii, actlonlnd profesionale, cadrul didactic trebuie sa ia simultan mai multe

pe trei directii: crearea

unui mediu ~i a unui climat propice Invatarii,

realizarea unor activitati de tnvatare In functie de trebuintele elevilor, antrenarea elevilor In activitatile de tnvatare .

Apllcatle

Pornind de la ideea ca predarea reprezinta un demers de organizare a experientelor de lnvatare a elevilor, identificaf caracteristicile predarii traditionale ~i pe cele ale predarii moderne, conform structurii de mai jos. Perspectiva de abordare Profesorul Elevul Relatia didactica Predarea traditionala Predarea moderna

&,177 :::::o!~

Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice din mediul rural prin activitiip de mentorat

~lD.

1'1\(11

Proiecte educaponale strategice cu finanjare

europeana


proiectare

I ~ I
din Fondul Social European prin Programul Invest~e Operational Sectorial Tn oamenU Dezvoltarea

MINISTERUL EDUCATIEI CERCET ARII TINERETULUI :)ISPORTULUI


MINISTERlA. EOUCAJlEI. CERCETARII. TtNERET\JLUI 1$ISPORTULIJI UMPFE

OIPOSDRU

Project cofinantat

ResurseJor Umane 20D7 - 2013

Refleclie Ref/ectati /a activitatea de predare ca


0

activitate complexe care:

- include comportamente observabile i mesurebite i competente exteriorizate, dar i comportamente interiorizate, greu mesurebile i competente interiorizate; - depaete cadre/e interectiumtor directe profesor-e/ev,

tntrucet

include i demersuri/e de

a activitatii eaucetionete i ce/e de reg/are i optimizare a acesteia.

Pentru a afla mai multe inforrnatii despre caracteristicile predarf Extindere lnstructie Tn contextul i educetie, actual, autor va recornandam Editura cartea, EIKON,

M.lonescu,

Cluj-Napoca, 2011 !?imodulele Eva/uarea tormetive In coniexiul lnvetiuii e; Strategii didactice In perspective transdisciplinara din aceeasi serie elaborate Tncadrul proiectului.

> <

,.

'Exerciliu

creativ

Elaborati un scurt eseu care sa predarea

lnceapa astfel: Pentru mine, ca profesorde

tnseemne ...

Jurnal de curs .

Ce am tnvatat:

Ce aplic:

Ce mai vreau sa ~tiu:


'" -. '" '" "," I; '" '"
,o

"0"

'"

'"

-.

'"

0'

"'.-;;.~

-a"

'"

8
Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice din mediul rural prin activitaJi de mentorat Proiecte educaJionaie strategice cu finan~e europeana


UNIUNEAEUROPEANA

GUVERNU\.. ROMA.'4IEJ MIN~TeRUl MUNell, FAMILIEl PROTECPEI SOC!I\LE AMPOSORU

$1

FcIroaJSociaIEI.rop8;Yl POSORU 2007-2013

......""""'"
2007-2013

I ~ I

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TlNERETULUI srSPORTULUI


MINISTERUL CERCETARI1. EDUCATIEI, TlNERETULUI ~IS~~~LUt

OIPOSDRU

1.2 Predarea - act comunlcational


.Secretut de predare este de Provocare

a psre sa fi cunoscut

toeie viei, ceea ce ei tnvetet In eceeste duo emieze" (Anonim)

Din traditionala, Repere teoretice

perspectiva

comunicarii,

in

predarea iarelevul Ie

profesorul transmitea

cunostinte,

recepta, retinea si asimila. Paradigma scolf moderne nu recornanda lectia

rnaqistrala, Se recomanda atat transmiterea de cunostlnte, cat si dezvoltarea capacitatilor $i aptitudinilor elevilor. Profesorul este preocupat de crearea conditlilor pentru ca elevii in$i$i sa descopere $i sa i$i lnsuseasca cunostinjele, dezvoltandu-si totodata priceperile $i

deprinderile. Cadrul didactic este preocupat in aceeasi rnasura sa comunice clar, incercand sa-si asculte cu adevarat elevii, sa Ie indice surse de documentare si sa selecteze esentialul dintr-o multitudine de informatii.

Intelesul originar al cuvantului

.preaere" este acela de a oferi cuiva informatii despre

un lucru, de a-i arata cum sa faca ceva. 0 asemenea activitate presupune a-i comunica cuiva ceva folosind cuvinte (simboluri) $i semnificatii cu scopul de a provoca interlocutorului anumite reactii fata de anumite fapte, persoane, lucruri, de a stabiliza sau de a modifica anumite comportamente la nivel interindividual sau de grup. Predarea - in consecinta -

poate fi analizata ca act de comunicare.

Considerata ca act de comunicare,

predarea are urmatoarele caracteristici specifice

(Paun, E., Sociopedagogia scolere, , Editura Didactica si Pedaqoqica, Bucuresti, 1982): a. este initiata i conduse de ceire profesor, care ii stabileste durata in timp,

continutul, normele, cu preocuparea de a-i preqati progresiv pe elevi pentru a lua decizii cu privire la aceste aspecte; are un caracter formal, se desfasoara prin respectarea unor reguli inscrise in regulamente, caci in scoala nu se cornunica oricurn $i despre orice; b. forma i continutul ei sunt tnttuentet de specificul retetiel profesor-e/evi. Ea nu
0

este doar un schimb verbal care anqajeaza partenerii numai in plan intelectual, cl implice i

participare etective a acestora. Profesorul nu poate trata cu indiferenta modul in care elevii

LQ2/i.1JT. :::3:!t~

Dezvoltarea profesionala a cadre lor didactice din mediul rural prin activitap de mentorat

Tiv17r,
~~

Proiecte educaJ:ionale strategice cu finantare europeana


cunoesteree

GUVERML""""'" MI!jISTffil.A.MUNCII,FAMiUEI$l PRO~SOCIALE

FcnUSoc:iai~ POSDRU 2007-2013

-2007-2013

I ~ I

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETA.RII TINERETULUI


$ISPORTULUI MINISTERUL EDUCAT1EI, CERCETARII. TINERETULUI $1 SPORnJLUI UMPFE

01?OSDRU

au reusit sa decodifice

mesajele sale, ci se preocupa de gaslrea modalitatilor

celor mai

eficiente (revine cu expllcatil, verlfica lnteleqerea rnesajelor etc.); c. continuiul ei este generat de natura raportului profesorilor i elevilor cu tiinta si

umene in general. in vreme ce profesorul are acces integral la cunoasterea

umana intr-un anumit domeniu, elevii au un acces partial. Predarea ca act de comunicare are rolul de a mijloci accesul elevilor la aceasta cunoastere, iar acest aspect constituie cea mai mare parte a continutului comunicaril dintre profesori li'i elevi; d. este influentata in eflcienta ei de factori psihologici li'i de factori sociali

pllcatle
Ce factori psihologici si sociali pot influenta eficienta predarli ca act de comunicare?

Comunicarea comportamentele

dldactlca

depinde

intr-o

mare

masura

de stilul cornunicarii.

In

colocviale ale profesorilor se tntalnesc urrnatoarele stiluri (in raporturile cu

elevii li'i cu colegii lor): Stilul neutru se caracterizeaza prin absents oricaror forme de exprimare apropiate,

tntrucat se stabilesc doar relatii de tip institutional, deserviciu; Stilul familiar presupune
0

exprimare apropiata si poate fi folosit ori de cate ori dorim

atmosfera deschisa, calda, de incredere; Stilul solemn se caracterizeaza menite a conferi conversatiei
0

prin cautarea

minutioasa

a unor termeni li'i formule,

nota de ceremonie; prin marea boqatie de sensuri la care apeleaza li'i pe

Stilul beletristic se caracterizeaza care Ie foloseste:

Stilul tiintific este un stil riguros din punct devedere

logic li'i argumentativ, ignorand, tntr-

o buna masura, amestecul sensibilitatii si pe cel al imaqinatiei: Sti/ul administrativ are ca element definitoriu prezenta formulelor sintactice de tip cliseu; Sti/ul publicistic abordeaza
0

mare varietate tematica punand accentul pe informatie si

mai putin pe forma de prezentare, urrnarind informarea auditoriului; Sti/ul managerial vlzeaza informarea, rezolvarea de probleme in termeni de obiective, de rnasuri, de costuri li'i de beneficii.

10
~~

fltlr.'J. tfu

Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice din mediu! rural prin activitaJ:i de mentorat

Proiecte educationale strategice cu finantare

europeana


in concluzie, comunicarea profesor-elevi necesita posibilitatea transmiterii ~i asirnilarii cunostintelor, sistemul operatiilor ~i actiunilor mintale de care el este capabil. "" IAplicatie Analizati comparativ

I
~

OIPOSORU

MINISTERUl EDUCATIEI CERCETA.RIl T1NERETULUI ~l SPORTULUl


MINISTERlR. EOUCATlEI. CERCETARII. TlNERETULUI $ISPORTULUI UMPFE

un repertoriu

comun,

dand

in mod eficient. De asemenea, amintim

necesitatea de a transpune mesajul didactic intr-un limbaj accesibil elevului ~i de a-I face cu

verbele "a preda", "a transmite" ~i "a comunica",

identificand

asernanari ~i deosebiri intre actiunile de predare ~i cele de transmitere ~i de comunicare de inforrnafii

Reflectie Reusita comunicare Relatia profesor-elev are


0

actului

pedagogic

este data, in buna masura,

de succesul

actului

de

importanta

dimensiune

afectiva.

Aceasta

presupune

deschidere reciproca, deci un suport motivational.

Pentru inforrnatii suplimentare

referitoare

la tema

acestui subcapitol, va recomandarn cartea lui Vasile Chis, Activitatea profesorului tntre curriculum i evaluare, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001 si modulul Comunicarea educetionete

elaborat in cad ruI proiectuluL

Exercitiu creativ Priviti elevii in timpul derularii unei ore de curs ~i desclfrati mesajele lor nonverbale (fie in raport cu durnneavoastra, fie in raport cu ceilalti colegi).

11

'Iv17
~~

~ezvol~a profes!onal~ ~ ~~relor didactice din medial rural pnn actrvrtap de mentorat

y'})f17
~~

Proiecte educajionale strategice cu finanpare europeana

I
GU'JERN.A..Ra.W.'lEI MlNlSTERU..Idl.N:ll.FAt.ll.El~ PROTECf1EI5OCW.E AN.POSORU

-""""'"
2001-2013

"""'SDR"

MINISTERUl EOUCATIEI CERCETARII TlNERETULUI $1 SPORroLUl


MlNISTERUl EOLICATJEI. CERCETJ.RlI. TlNERETUUJI $1 SPORTULUI UMPFE

Jurnal de curs

Ce am tnvatat:

Ce aplic:

Ce mai vreau sa stiu:

.................................................................................................

::.

1.3. Principiile

unei predarl eficiente

.Putem lnvata din experienta noestre, dar nu putem


Provocare preda experienta" (Sasha Azevedo)

Cercetarile importante Repere teoretice predare/ atat

asupra pentru

predarii

sunt practicilor

deosebit curente

de de

validarea

evaluare,

cat ~i pentru

identificarea

unor noi

directil de ameliorare a acestor practici. Din teoria inieliqente! eficiente (are la baza ideea conform careia un comportament inteligent presupune interactlunea a trei dimensiuni: gandirea analitica, creativa si gandirea practica), dezvoltata de Sternberg, derlva un set de principii fi aplicate in activitatea didactica: Principiul I: Principalul obiectiv al predarii este dezvoltarea bazei de cunostinte bine ale predarll eficiente, care pot

orqanizata, care sa permita reactivarea raplda a lntormatiilor tinta. Principala diferenta dintre expertii si novicii dintr-un anumit domeniu de activitate este data de volumul de cunostinte specifice de care dispun. Principiul informatiilor II: Unul dintre rolurile fundamentale ale predarii este facilitarea transferului

lnvatate in contexte variate. Stimularea flexibilitatii cognitive se poate face doar

in contexte de studiu deschise interpretarilor ~i arqumentarilor.

12 L~1r
~~ Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice din mediul rural prin activitap de mentorat

1Tv1.Jr. ~e.

Proiecte educaponale strategice cu finanpre europeana


Principiul analizeze (un experiment),

-./' .

~SociaIEuope;:wl POSDRU 2007-2013

-2007-2013

OIPOSORU

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARIl TlNERETULUI $ISPORTULUI


MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII. TINERETULUI ~ISPORTULUI UMPFE

III: Predarea trebuie sa se focalizeze

pe dezvoltarea

gandirii analitice,

creative ~i pragmatice. Gandirea analltica are la baza rnodafitati care stirnuleaza elevii: sa (0 teorie ~tiintifica), sa compare ~i sa deosebeasca (doua personaje dintr-un

roman), sa evalueze, sa explice. Gandirea creative tnseamna a-i incuraja pe elevi: sa creeze sa proiecteze (un joc), sa imagineze, sa presupuna. Gandirea practica

presupune incurajarea elevilor: sa utilizeze, sa aplice, sa execute. Principiul IV: Evaluarea trebuie sa vizeze componente analitice, creative, practice, similare activitatii de predare. 0 evaluare analltica presupune ca elevul sa poata formula anumite comentarii asupra unei teorii, legi, experiment, opera literara, respectiv sa faca
0

analiza critlca a acetora. Evaluarea creativa presupune conceperea unui experiment care sa permita testarea unei teorii, generalizarea unei teorii sau generarea unei teoriii proprii

pornind de la cele existente.

Evaluarea practica vizeaza modul in care pot fi exploatate

rezultatele unui experiment, tnvatamintete unie opere literare cu apllcatii in viata cotidiana. Principiul V: Rolul predani ~i al evaluarii este de a-i ajuta pe elevi sa maximizeze gradul de utilizare a potentialului propriu de invatare. Predarea optima permite valorificarea punctelor forte ale celor mai multi elevi. Cercetarile au dovedit

ca

perforrnantele elevilor sunt

din ce in ce mai bune, daca sunt stirnulaf sa foloseasca metodele specifice stilurilor proprii de tnvatare. Stilul de predare care este congruent cu stilul de tnvatare are doua avantaje: ii aiuta pe elevi sa-si trnbunatateasca autoeficacitate. Principiul VI: Instruirea ~i evaluarea trebuie sa ii ajute pe elevi sa-si identifice ~i sa-sl compenseze/ cerecteze punctele slabe. Prin identificarea propriului stll de Invatare, elevii i~i dezvolta abilitati de tnvatare care, cu un minim de efort, pot fi adaptate unor situatii si sarcini diferite. Elevii instruif prin metode variate pot atinge perforrnante superioare celor din clase la care profesorul adopts metode de tip predare-memorare. Principiul VII: Instruirea ~i evaluarea trebuie sa urmareasca metacomponentele performantele la invatatura ~i Ie sporeste nivelul de

specifice ciclului unui proces rezolutiv: identificarea problemei, definirea si conceptualizarea ei, proiectarea organizarea unor strategii pentru rezolvarea problemei, formularea de reprezentari ~i a

rnentala a problemei ~i a inforrnatlilor ce tin de ea, gestionarea judicioasa

resurselor de solutionare, monitorizarea

solutlonarii ~i evolutia solutlonarii problemei. Elevii gandesc in timp ce tnvata ~i tnvata in timp

care tnvata sa utilizeze aceste metacomponente ce qandesc.

13

!l!:...tJJr.
~~

Dezvoltarea profesionalii. a cadrelor didactice din mediul rural prin activitiiJi de mentorat

Tlv117
~~

Proiecte educaJionale strategice cu finanpare europeanii.

GUll'ERt-M..ROMt "lIEl M.."JISTERU..MUNCII,FAMI ..IEI$I PROlECJ1EIsoctA.!..E. AMI'O$ORU

-2007-2013

I ~ I

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII . TINERETULUI $ISPORTULUI


MINlSTERUl CCRCETJ.Ru, EOUCATJEI. TJNERETUl.UI

O!POSDRU

"""""'-,,
U FE

Apllcatle Valorificand predarii/ Invatarii: ldentificati metacomponentele unui proces circular rezolutiv pe care elevul trebuie experienta pe care
0

avef la catedra, propuneti propria definitie a

sa II parcurqa In redactarea unui referat.

Principiul (identificarea unor raporturi

VIII: La baza achizitiilor de noi cunostinte stau: decodificarea

selectiva

inforrnatiei relevante din perspectiva Invatarii), comparatia selective (stablirea

lntre informatia

nou dobandlta

~i cea existenta),

combinarea

selectiva

(presupune realizarea unor leqaturi logice lntre cele doua tipuri de informatii). Principiul IX: Instruirea ~i evaluarea trebuie sa ia ln considerare diferentele

individuale dintre elevi. Conform unor studii recente exista dlferente mari elevii percep, trebuie prelucreaza sl interpreteaza sa utilizeze informatia. atat metode

Intre modul In care


~i evaluarea reprezentarea

De aceea predarea preferate pentru

sa permita

elevilor

inforrnatiei, cat ~i pe cele mai putin preferate. Principiul X: Instruirea optima trebuie plasata In zona proximei dezvoltari a elevilor

(intervalul dintre ceea ce poate fi realizat de catre un copil fara lndrumare ~i ceea ce poate acesta realiza sub lndrumarea unei persoane competente). De aceea profesorul trebuie sa

tina cent atat de performantele elevilor cat ~i de potentialul acestora ~i sa plaseze cu grija provocarile intelectuale, lntrucat invatarea ~i memorarea capata consistenta, daca sunt

construite pe cunostintele deja existente. Principiul XI: Instruirea trebuie sa ajute elevii sa se adapteze, sa-~i creeze ~i sa-~i mediul scolar sl in acelasl timp sa il ~i

selecteze rnediul. Elevii trebuie sa se adaptezela

personalizeze, acest lucru putand fi reallzat prin crearea unor oportunitati de selectie a unor activitatl sau teme, rezultatul fiind tmbunatatlrea performantelor cognitive ale acestora. Principiul XII: Instruirea ~i evaluarea eflcienta integreaza cele trei dimensiuni ale

inteligentei: analltica, creativa ~i practlca. Cele trei tipuri de componente informatie actioneaza ca un tot unitar, Metacomponentele

ale procesarii de

actioneaza elementele achizitiel

de cunostinte care, la randul lor, ofera feedback. Aceste componente, aplicate in sarcini ~i ln situafii noi, dobandesc, prin utilizare repetata, un grad sporit de automatizare.

14
/ 1"1'\07.
~~ Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice din mediul rural prin activitiip de mentorat

~IB

y1\f1T

Proiecte educaponale strategice cu finantare europeana


plicatle

I ~ I

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETULUI $ISPORTULUI


MrNISTERUl EOUCATIEl. CERCETARII.llNERETUWI

OIPOSORU

~"""""'-"'
UMPFE

Pornind de la principiile prezentate, extraqef cuvinte-cheie, cu impact In predarea eflcienta ~i ordonati-le sub forma unui ciorchine. Mentionaf tn final reflectiile personale

Pentru informatii acestui subcapitol, Extindere R.J., Principles

suplimentare

referitoare

la tema

va recornandam cartea lui Sternberg,


Intelligence.

of Teaching for Successfull

Educational Psychologist, 33 (2/3), 65, 72.

15

i!177
~~

Dezvoltarea profesionalii a cadrelor didactice din mediul rural prin activitiiJi de mentorat

~!D

TIlr1-r

Proiecte educajionale strategice cu finanjare

europeanii


2. iNVATAREA
Provoeare

MINISTERUL EDUCATJEI
CERCETARI]

-2001-2013

OIPOSDRU

TINERETULUI SISPORTULUI
MINISTERLL EDUCAJlEl, CERCETARII, T1NERETUlUl $ISPORTULUI UMPFE

2.1. lnvatarea - earaeteristiei, aspeete proeesuale

"Copi/ului i-es da aripi, dar i-a permite sa lnvefe singur sa zboare" Gabriel Garcia Marquez

A iNVATA iNSEAMNA:
Repere teoretiee a se adapta (E.Durkheim); a anticipa sl a interioriza (P.L.Galperin); a reusi ~i a lnteleqe (J.Piaget); a constientlza (J.Bruner); a interactlona cu ceilalti, cu mediul lnconjurator, cu profesorul (L.Allal); a-ti lnsusi procese mentale superioare (B.S. Bloom); a-ti lnsusi procese cognitive (J.Bruner); a-ti Insusi scheme sau structuri cognitive (J.Piaget); a-f lnsusi concepte (L.S.vigotski); a-ti tnsusl forme (W.Kohler); a-ti tnsusi/ forma reprezentari (G.Bachelard); a crea obisnuinte (W.James); a se comporta (B.F. Skinner); a actions (P.L.Galperin, A.N.Leontiev);

% . Conceptul de Invatare
In abordarea unei activitatl atat de complexe, deflnltllle comuna:
0

invatarii ating toate

coarda

achizitie care produce de Termeni

schimbare comportamentala'. (S. Cristea) se spune ca

In Dictionarul

Pedagogici

lnvatarea este
capacitatii

activitatea proiectata de catre cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale a nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului, prin valorificarea

acestora de dobandire a cunostlntetor, a deprinderilor, a strategiilor ~i a atitudinilor cognitive.

entru a vorbi despre invatare. trebuie sa avem in vedere, indeplinirea urrnatoarelor trei conditii (D. Salavastru, 2008, p.265): 1) sa existe - schimbare in comportament; 2) schimbarea sa fie rezultat al experientei: 3) schimbarea sa fie durabila. Majoritatea deflnltlilor fac uz de sdiimboreo comportamentalii. Encic/opedia britanicii deflneste invatarea astfel: "0 modificare continua, relativa a comportamentului, :. arnentata pe experienta anterioara". Viigotski afirma ca invatarea reprezlnta "to ate schimbarile ccmportamentulul interior sau - erior, rezultate din experlenta", Skinner considera di invatarea lnseamna "forma rea comportamentului nou". Gagne defineste invatarea el: "modificare a dispozltiei sau capacltatli umane, ce poate fi mentinuta ~i care nu poate fi atribuita procesului de crestere: modificarea - urnita invatare se manifesta ca 0 modificare a comportamentului".

17
Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice din mediul rural prin activitiip de mentorat Proiecte educajionale strategice cu finanpore europeana


Vom prelua deflnitia invatarii ca fiind
0

I ~ I

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETULUI ~I SPORTULUI

OOPOSORU

activitate

prin care se obtin progrese inte/ectua/e "bunuri" i insusln

in de

a dap tare,

care

vizeeze

achizitia

de

cunostinte,

operatii ca

personalitate,

achizitii

ce apar

/a nive/u/

individu/ui

personate,

obtinute duratal.

predominant pe baza de exerciilu (cu precizarea

ca aceste

achizitii trebuie

sa fie de

Clasificarea ierarhlca a invatarii construita de R. Gagne face referire la opt tipuri de invatare in care nivelul superior este complex ~i se bazeaza pe achizitia celor inferioare. Elevul trebuie sa i~i lnsuseasca notiunile anterioare pentru a dezvolta capacitati noi. Cele opt tipuri sunt: 1) tnveteree de semna/e; 2) inveteree stimu/respuns;

3) tnveteree prin rn/antuire; 4) tnveieree prin esocieiit verba/e; 5) tnveteree prin discriminare; 6) tnveteree notiuni/or; 7) inveieree regu/i/or; 8) rezo/varea de prob/eme. Este evident ca omul poate sa treaca de la

tnveteree

spontene,

qenerata

ca

consecinta a unor actlvitati care au alte genuri de finalitati, la tnveteree deliberata

~i chiar

la tnveieree proiectete ("premeditata"). Orientarea invatarii deliberate se face prin formularea unor scopuri, astfe I tncat ele sa dlrectioneze tnvatarea. $coala este cea care solicita elevul sa tnvete deliberat, dar la tnvatarea deliberate nu reusesc sa ajunga toti elevii. Invatarea premeditate este acea tnvatare care decurge dintr-un proiect, care este preqatlta prin rnasuri menite s-o directioneze ~i s-o faciliteze. Trecerea spre tnvatarea prernedltata este

indispensabila pentru ca elevii sa realizeze performante mari sl in domenii tot mai departate de actlvitatlle empirice, dar posibilitatea ei trebuie tnteleasa pentru ca elevii sa poata sa

realizeze interventii benefice in procesele de tnvatare,


-"j,

Caracteristici

Invatarea scolara prezinta urrnatoarele caracteristici ~i partlcularltaf


dlferentiaza de tnvatarea general-umana: reprezinta
0

specifice ce

necesitate sociele;

2 www.dppd.utc1uj.ro/dppd/database/Curs%20-%20Invatarea.pdf

18 ru/[1z
~~ Dezvoltarea profesionaJii a cadrelor didactice din mediul rural prin activitiip de mentorat

rlv17
~~

Proiecte educaponale strategice cu finantare europeanii

S-ar putea să vă placă și