Sunteți pe pagina 1din 72

1

Formator
Suport de curs

Profesorii

ne deschid usa spre cunoastere, dar noi trebuie sa trecem singuri prin ea

ASOCIATIA PROEURO-CONS
Slatina, str. Garofitei, nr.5
Mobile: 0760-172961, 0740-619727
e-mail: office@proeurocons.eu; proeuro_cons@yahoo.ro
www.proeurocons.eu

SLATINA, PROEURO-CONS, 2014

CUPRINS:
Cap. I: Planificarea formarii...................................................................................................................................1
Cap. II: Pregatirea si organizarea formarii..................................................................................................................6
2.1. Ce este formatorul?...........................................................................................................................................6
2.2. Tipuri de formatori............................................................................................................................................6
2.3. Ce este si ce nu este un formator?.......................................................................................................................... 7
2.4. Rolul si responsabilitatile formatorului....................................................................................................................8
2.5. Organizarea formarii......................................................................................................................................... 8
2.5.1. Pregatirea salii.............................................................................................................................................. 9
2.5.2. Cum se realizeaz o prezentare de succes.............................................................................................................12
2.6. Utilizarea mijloacelor de prezentare......................................................................................................................12

Cap. III. Proiectarea si marketingul programelor de formare................................................................................... 16


3.1. Analiza nevoilor de formare.............................................................................................................................16
3.1.1. Analiza /evaluarea cerintelor de formare...........................................................................................................16
3.1.2. Stabilirea obiectivelor instruirii......................................................................................................................18
3.1.3. Rezultatele instruirii....................................................................................................................................20
3.2. Elaborarea materialelor necesare formarii............................................................................................................21
3.2.1. Suportul de curs......................................................................................................................................... 21
3.2.2. Planul de invatare (design-ul)........................................................................................................................ 23
3.2.3. Agenda participantului.................................................................................................................................26
3.3. Invatarea si instruirea.....................................................................................................................................26
3.3.1. Educatie formala Educatie nonformala........................................................................................................... 26
3.4. Particularitatile invatarii la adulti...................................................................................................................... 28
3.4.1. Cum invata adultii?.....................................................................................................................................28
3.4.2. Invatarea experientiala.................................................................................................................................30
3.4.2.1. Etapele invatarii experientiale......................................................................................................................31
3.4.2.2. Caracteristicile invatarii experientiale............................................................................................................32
3.4.3. Barierele invatarii la adulti............................................................................................................................ 32
Cap. IV Realizarea activitatilor de formare............................................................................................................... 34
4.1. Livrarea cursului. Recomandari importante pentru formator......................................................................................... 34
4.2. Elementele procesului de comunicare....................................................................................................................35
4.3. Barierele comunicarii.......................................................................................................................................41
4.4 . Tipurile comunicarii........................................................................................................................................36
4.4.1. Comunicarea verbala..................................................................................................................................... 37
4.4.1.1. Comunicarea orala..................................................................................................................................... 37
4.4.1.2. Comunicarea scrisa.....................................................................................................................................38
4.4.2. Comunicarea nonverbala................................................................................................................................. 38
4.4.3. Comunicarea tactila.......................................................................................................................................40
4.4.4. Comunicarea sonora......................................................................................................................................40
4.4.5. Comunicarea gestuala.................................................................................................................................... 40
4.4.6. Comunicarea vizuala..................................................................................................................................... 41

4.5. Ascultarea activa............................................................................................................................................41


4.5.1. Trasaturile unui bun ascultator....................................................................................................................... 41
4.6. Tehnica de punere a intrebarilor...........................................................................................................................43
4.6.1. Tipurile de intrebari.......................................................................................................................................43
4.6.2. Formularea intrebarilor.................................................................................................................................. 44
4.6.3. Intrebari contraindicate.................................................................................................................................. 44
4.7. Feedback-ul.................................................................................................................................................. 44
4.7.1.Caracteristicile feed-backului eficient..................................................................................................................45

4.8. Constituirea echipei.......................................................................................................................................46


4.8.1.Fazele formarii echipei.................................................................................................................................46
4.8.2.Limitele echipei.........................................................................................................................................47
4.9. Etape in luarea unei decizii..............................................................................................................................48
4.9.1. Luarea deciziilor in grup: C-C-C..................................................................................................................49
Cap. V. Aplicarea metodelor si tehnicilor speciale de formare....................................................................................52
5.1. Metode de formare orientate catre formator......................................................................................................... 52
5.1.1. prelegerea................................................................................................................................................. 53
5.1.2. demonstratia..............................................................................................................................................53
5.1.3. metoda puzzle........................................................................................................................................... 53
5.1.4. studiul de caz.............................................................................................................................................53
5.2. Metode de formare orientate catre grup.............................................................................................................. 54
5.2.1. exercitii de acomodare si cunoastere................................................................................................................54
5.2.2. brainstorming............................................................................................................................................ 55
5.2.3. lucrul in grupuri mici...................................................................................................................................55
5.2.4. discutia in grupul mare................................................................................................................................. 56
5.2.5.jocul de rol................................................................................................................................................56
Cap. VI. Evaluarea, revizuirea si asigurarea calitatii programelor de formare................................................................... 58
6.1. Procesul de evaluare........................................................................................................................................ 58
6.2. Metode de evaluare......................................................................................................................................... 58
6.3. Chestionarul de evaluare................................................................................................................................... 60

Bibliografie.......................................................................................................................................................64

I. PLANIFICAREA FORMRII

De ce este nevoie s planificm?


Conform definiiei din DEX ( Dictionarul Explicativ al Limbii Romane) actiune de a
planifica este definit n felul urmtor:
A ntocmi un plan; a programa, a organiza i a conduce pe baz de plan; a organiza o
activitate, ntocmind planul dup care s se desf oare diferitele ei faze.
n vederea realizrii unei sesiuni de formare este nevoie, a adar, de un plan detaliat al procesului
de instruire care s cuprind urmtorii factori:
-

Participanti (numr, componenta grupului, asteptri);

Context (cine finanteaz cursul, ce asteptri au cei care te contracteaz, detalii cu privire la
agenda cursului);

Resurse (timpul avut la dispozitie, coechipieri, materiale necesare);


-

Logistic (echipamente, materiale, sala - aranjament, pozitie, lumin, acustic, ventilare,


temperatur, prize, spatiu pentru afisare - sli disponibile pentru activitati in grupuri mici,
etc)

Documentare (asupra subiectelor de prezentat, bibliografie, etc) .

Intocmirea planului de actiune (in faza de planificare) este indicat s tin cont ( in mare) de 7
principii didactice, care pot influenta si sprijini n mod pozitiv activitatea dar si succesul final al
formatorului:
1. Principiul claritatii: concretizare prin exemple, imagini, medii (filmulete, CD-uri, diafilme) .
2. Principiul activitatii ( a invata prin activitati practice): Fomatorul trebuie sa organizeze
activitati practice, jocuri, experimente pentru a stimula si forma noi abilitati in randul
membrilor participanti.
3. Principiul exercitiului: A invata inseamna a exersa. Scopul exercitiului este a consolida
competente si abilitati.
4. Principiul step by step (pas cu pas): este e preferat ca formatorul sa isi imparta continutul
cursului pe unitati, treptat, sistematic, astfel incat sa se asigure intelegerea graduala a
materiei. (de la usor, la complex).
5. Principiul respectarii particularitatii de varsta si individualitatate: Formatorul trebuie sa
aiba in vedere faptul ca membrii partcipanti la cursul de instruire provin din medii
diferite si care detin cunostinte si asteptari variate. In aceasta situatie, formatorul trebuie
sa dea dovada de flexibilitate in stilul si metoda de lucru, incercand sa creeze un tempo
de instruire comun si sa promoveze munca in echipa, luand in calcul nevoile si asteptarile

personale a fiecarui participant in parte.


6. Principiul variabilitatii: formatorul trebuie sa utilizeze o gama variata de metode si
mijloace in vederea livrarii cursului. Astfel va creste gradul de spontaneitate si al reactiei
la nivelul participantilor.
7. Principiul conformitatii: Formatorul trebuie sa isi adapteze metodele si structura
continutul de transmis in functie de urmatorii factori determinati de catre participanti:
- vrsta, motivatie (proprie initiativ sau determinati de anumite interese), numrul
participantilor, pregtire profesional, caracteristici personale ( ex: persoanele cu handicap).
n cele ce urmeaz v vom propune o serie de ntrebri si informatii utile pentru elaborarea unei
liste de actiuni n vederea ndeplinirii activittii de formare:
Intrebri si indicatii pentru planificarea instruirii
Inainte de nceperea instruirii
Care sunt obiectivele instruirii?
Cine sunt formatorii si persoanele invitate s prezinte diferite sectiuni?
Participantii
Cine va participa ? Cte persoane ?
Care este relatia ntre participanti ? Se cunosc ntre ei ?
Ce cunostinte au participantii despre tema discutat ? Ce aspecte ale temei credeti c sunt de
folos participantilor ? Care este gradul minim de informatii necesar al participantilor pentru
acest curs ?
Ce au n comun participantii referitor la nevoia de informatie pe tema respectiv ? Cum vor
folosi participantii informatia pe care o primesc de la dumneavoastr ? Ce tip de materiale ar fi
util s primeasc ei ?
Care este nivelul de tolerant al participantilor fat de prezentrile mai lungi comparativ cu
prezentrile scurte urmate de discutii de grup ?
Are nevoie cineva de conditii speciale (cum ar fi camere mai spatioase si cu usi mai largi pentru
scaun cu rotile sau cadru de mers) ?
Planificarea sesiunii de instruire propriu-zis
Ct timp aveti pentru sesiune ?
Care subiecte sunt cele mai importante pentru a fi dezbtute ? Ce subiecte pot fi prezentate in
cadrul sesiunii ? Cum veti alege subiectele de prezentat intr-o maniera complexa si pe care s le
prezentati succint sau s le eliminati ? Cum veti stabili ordinea subiectelor ? Amintiti-v c
modulele cel mai putin interactive sau mai complexe trebuie s fie programate n prima parte a

zilei, cnd participantii acorda mai mult interes cursului. Reducerea timpului de dezbatere nu
garanteaza parcurgerea mai rapida a subiectelor dificile.
Care doriti sa fi activitatile participantilor (ex. Doar s asculte, s lucreze n grupuri mici, s
produc ceva, s v dea feedback) ?
Veti distribui materiale ? Care sunt acestea ? De cte copii aveti nevoie ? Cine va fi responsabil
pentru elaborarea si multiplicarea lor ?
Ct timp puteti dedica modulului de ntrebri si rspunsuri ? Cum doriti s abordati ntrebrile si
rspunsurile ? (ex. Puteti rspunde la ntrebri pe msura ce parcurgeti subiectele; s le
rspundeti doar dup ce ati terminat de discutat subiectul respectiv; s aveti sesiuni dedicate
ntrebrilor si rspunsurilor; s solicitati participantilor s noteze ntrebrile si s vi le nmneze
n pauze).
Veti dori s faceti un proces verbal sau un rezumat al sesiunii de instruire ? Cine va face acest
lucru ? Va fi rezumatul distribuit ulterior participantilor ? Cum ? Cum obtineti lista participantilor
?
Ce tip de evaluare a instruirii doriti s faceti ? (De exemplu, puteti dedica un timp special la
sfrsitul sesiunii de instruire pentru ca fiecare participant s completeze formularul de evaluare,
sau puteti distribui formularul spernd ca participantii s vi-l returneze completat).
Cine va elabora formularul de evaluare si l va analiza apoi ? Ce "pasi viitori" doriti s rezulte din
sesiune ?
Logistica sesiunii de instruire
Cnd se va desfsura instruirea ?
De ce tip de facilitti este nevoie si ce aranjamente trebuie fcute pentru instruire ?
Cine va fi responsabil pentru gsirea si rezervarea spatiului necesar instruirii (sala de curs, sli de
lucru pe grupe, cazare) ?
Veti oferi mncare, gustri, buturi rcoritoare/cafea/ceai? Ce anume, mai precis ? Cine va fi
responsabil pentru coordonarea acestei activitti ?
Cu dou sptmni nainte de instruire
Revedeti materialele si planul. Parcurgeti lista detaliat pe care ati elaborat-o atunci cnd ati
parcurs ntrebrile de mai sus. Ati uitat ceva ?
Dac este posibil, vizitati locul unde se va desfsura instruirea. Notati orice posibil problem sau
necesitate si elaborati strategii de rezolvare. Dac nu puteti vizita locul dumneavoastr nsiv,

rugati pe cineva s o fac sau sunati pe cei care va pun la dispozitie spatiul si puneti-le ntrebri
relevante. Asigurati-v c aveti prizele si prelungitoarele necesare echipamentului pe care l veti
folosi.
Asigurati-v ca ncperea respectiv este accesibil pentru toti participantii (inclusiv pentru cei
cu dizabilitti, dac este cazul).
Strngeti

toate

materialele

de

care

veti

avea

nevoie

pentru

instruire

(markere,

retroproiector/videoproiector, microfon, flipchart, hrtie pentru flipchart, folii transpare nte,


becuri de rezerv pentru retroproiector, prelungitoare de rezerv, ecusoane, band adeziv etc.)
Organizati-v foliile transparente, prezentarea Power Point si celelalte materiale.
Cu dou - trei zile inainte de instruire
Verificati din nou lista detaliat si asigurati-v c nu ati uitat nimic.
Asigurati-v c aveti toate materialele n ordine, etichetate si mpachetate pentru a fi usor
transportate.
Cu dou - trei ore inainte de instruire (sau dup caz, cu o zi)
Cu exceptia oratorilor experimentati oricine poate deveni agitat inainte de inceperea prezentarii;
asadar exist pericolul
s nu va comportati firesc si relaxat. Trebuie s v stpniti emotiile. Gnditi-v c v-ati pregtit
serios si uitati-v peste notite. Faceti cteva exercitii de relaxare ( iesiti la aer, eventual ascultati
niste muzic relaxant). Dect s va concentrati asupra strii dumneavoastra de nervozitate mai
bine acordati atentie lucrurilor practice pe care le veti face n continuare.
Una din principalele temeri este c ceva nu va merge bine. De cte ori v trece prin minte c ar
trebui reverificat ceva anume, notati-v imediat. Alctuiti o list de verificri n prealabil. Aveti
n vedere:
-

paginile textului s fie numerotate pentru a nu le ncurca

mijloacele audio-video s fie clar vazute si auzite din spatele slii

aparatura electrica s functioneze fr probleme

Inceputul prezentrii:
Incepeti s vorbiti cu convingere, ntr-un ritm firesc si expuneti primele idei fr a v uita la
text. Se va forma o atmosfer de ncredere si veti putea stabili contactul vizual cu publicul.
Priviti toat sala n ochi pentru ca publicul s se simta implicat. Spuneti o anecdota preferat
adaptat momentului ntlnirii. Acest fapt va detasa atmosfera si va strni interesul
auditoriului.

Ritmul prezentrii:
Schimbnd ritmul prezentrii veti pstra interesul. Nu uitati s faceti cte o pauza ntre ideile
principale si n acel timp s reluati contactul cu auditoriul. Pe msur ce avansati, vorbiti rar si
apsat atunci cnd doriti s subliniati aspecte importante.
Folositi gesturi: In cazul unui public numeros este nevoie de miscri largi pentru a realiza
acelasi efect vizual ca si gesturile normale n cazul unui grup restrns. Desi v-ati putea simti
stnjenit s folositi o mimica att de exagerat, publicului i se va parea normal.
Asa da:
-

Anuntati durata discursului pentru ca publicul s stie ct timp va trebui s se concentreze.

Folositi un limbaj simplu, concis, ori de cte ori este ne voie pentru o bun intelegere

Stabiliti contactul vizual cu publicul cci astfel vi se va sugerea atitudinea auditoriului.

Faceti pauze la timp, astfel ca participantii s aib rgazul asimilrii a ceea ce spuneti

Fiti cu ochii pe ceas ( de preferat nu cel personal, de la mn, pentru a nu crea impresia de
superficialitate) ca s v asigurati ncadrarea n timp. Dac cineva doreste lmuriri cu
privire la un suibect anume, asigurati-l c i veti explica dup ce terminati si continuati-v
discursul.
Asa nu:

Nu v cereti scuze pentru lipsa de experient oratoric

Nu ezitati dac ati pierdut locul unde ati rmas. Fiti calm pn l gsiti.

Nu coborti vocea la sfarsitul fiecrei propozitii. Creati impresia ca nu sunteti sigur pe


ceea ce comunicati

Nu pierdeti din vedere mesajul ce urmeaz a fi transmis, cci puterea de concentrare a


auditoriului va scade si

nu veti mai fi ascultat.


Incheierea
Cnd veti expune concluzia prezentrii nu adoptati un stil didactic. Bazati-v pe faptele pe care l
le- ati expus n discurs. Informati publicul c prezentarea se apropie de final si asigurati-v c veti
fi ascultat cu toat atentia naintea relurii punctelor esentiale, oferind participantilor, totodat,
posibilitatea de a trece totul n revist i de a se gndi la ntrebri.
Nu uitati c cel mai mult conteaz impresia final, asa c strduiti-v s fie bun. Incheiati cu un
rezumat bine gndit
si nu terminati brusc, ca si cnd v-ati grbi s plecati.
Sfaturi pentru o ncheiere n fort:
-

sintetizati continutul discursului n maxim 2 fraze nu prea lungi.Acestea vor fi mult mai
de impact dect un monolog de 10 minute.

Nu lsati mijloacele audio-video pornite, cci vor capta atentia

Accentuati cuvintele cheie, pentru a crea un pachet pe care publicul s l ia la plecare.

Dac ati omis o informatie, mai bine renuntati la ea dect s o amintiti la final, cnd i-a
pierdut deja contextul.

Nu uitati s adunati materialele si mijloacele utilizate.

II. PREGATIREA SI ORGANIZAREA FORMRII


2.1. Ce este formatorul ?
Formatorul nu este un profesor, formatorul este mai degrab un profesor educator.
Formatorul reprezint orice persoan care formeaz aptitudini si / sau deprinderi prin intermediul
procesului de instruire. In functie de cadrul general al procesului de formare, de nivelul de
pregtire urmrit, formatorul poate ndeplini simultan sau pe rnd urmatoarele roluri:
a. Educator : persoana care educ copii/ tineri. Invttor sau profesor dispune de o pregtire
special si se ocup de educatia copiilor prescolari.
b. Instructor : persoana competent care instruieste pe altii
c. Profesor :persoana cu o pregtire special ntr-un anumit domeniu de activitate si care
pred o materie de nvtmnt n scoal. Cu alte cuvinte, educ si nvat pe cineva.
d. Pedagog : persoana cu pregtire special, care se ocup cu munca didactic si educativ.
Aceasta este persoana care-i suprevegheaz pe elevi si i ajut la pregatirea lectiilor n
anumite institutii ( ex: internate).
Procesul de instruire reprezint mai mult dect transmiterea unor noi informatii. Formatorul are
menirea de a ghida participantii, oferindu-le activitti care s-i implice activ si s le dea ocazia
aplicrii noilor cunostinte.
Diferenta esential const in modul de transmitere a cunostintelor: profesorul foloseste metode
traditionale (formale), n timp ce trainerul utilizeaz modul de nvtare non-formal bazat pe
invtarea experiential.
Odat ce trainerul accept ideea c nu poate sti totul si c nu poate oferi un rspuns la orice,
rolul su se transform n acela de facilitator al invtrii.
Participantii la un program de instruire nu mai asteapt ca toate rspunsurile s le fie oferite de
formator, ci doar ca trainerul s le faciliteze descoperirea acestor rspunsuri.
Altfel dect n metodele traditionale de participare pasiv la curs, mai nou se asteapt ca
participantii s fie activi si nclinati spre a pune ntrebri.
2.2. Tipuri de formatori

Perfectionistul
Acest tip de formator vorbeste mai mult pe un ton didactic si are tendinta de a critica
participantii la curs ca si cnd ace stia ar fi copii. Acest lucru se datoreaz si faptului c
elaboreaz ntrebri sugernd rspunsul. Maniera lui de a se comporta pe parcursul procesului de
instruire se bazeaz pe colaborarea cu persoanele cunoscute din sal, mentinnd contactul vizual
doar cu acestea. In general nu ofer un feedback pozitiv participantilor.
Turbo educatorul
Acest tip de formator este caracterizat a fi deosebit de activ si implicat n ceea ce face. Ritmul de
instruire este unul repezit, neacordnd cursantilor sansa de a se exprima si nici de a rosti ideile
pn la capt. Pune aceent pe comunicare dar desfasurarea ei are loc mai mult sub forma
monologului, el nefiind interesat de obtinerea unui feedback din partea cursantilor. De asemenea,
prezint o pozitie defensiv n relatia cu participantii.
Tehnicianul
Acest tip de formator este riguros n exprimare, folosind un limbaj greoi, de specialitate/
tehnic;nicidecum un limbaj relativ simplu, pe intelesul celor mai putin pregtiti. Este genul de
instructor foarte bine pregtit din punct de vedere al materiei predate, nsa felul n care livreaz
continutul cursului nu este tocmai adaptat auditoriului. El va conversa doar cu acei participanti
care prezint un interes pentru tehnic, avnd impresia c acestia vor nvta doar ceea ce le a
spune el. Nu mentine contactul viziual cu auditoriul dect n rare cazuri.
Educatorul "anten"
Acest tip de formator este poate cel mai apropiat de perfectiune n sensul c: are abilitatea de a
citi feedback-ul nonverbal al participantilor, este un asculttor activ, elaboreaz exemple pe
ntelesul tuturor si stie cum s formuleze ntrebri relevante. Partea mai putin apreciat a acestui
formator este faptul c se identific att de mult cu participantii nct va pierde firul logic al
sesiunii de formare, acesta urmnd a prezenta n functie de starea de moment a discutiei. Se va
lsa influentat de starea de spirit a auditoriului si va fi usor de ntrerupt, el nefiind n stare de a se
impune prin autoritate.
2.3.

Ce este si ce nu este un formator?

1. Formatorul nu este un profesor


2. Formatorul nu preda (cunostinte/informatii)
3. Formatorul formeaza noi abilitti, atitudini si comportamente
4. Formatorul nu doar transmite cunostinte participantilor, ci le d ocazia s aplice aceste

cunostinte
5. Formatorul utilizeaz metode de lucru non-formale
6. Aplic nvtarea experientiala (nvtarea bazat pe experiente si aplicabilitatea cunostintelor)
7. Formatorul nu numai c stie despre ce vorbeste, dar si explic ceea ce stie
8. Formatorul faciliteaz nvtarea (faciliteaz gsirea de rspunsuri chiar de ctre participanti)
9. Formatorul este un educator, educ abilitati si comportamente
10. Formatorul este un bun organizator
11. Formatorul are capacitatea de a se adapta
12. Formatorul nu face lectii de lectura, ci este creativ si original n ceea ce face
13. Formatorul trebuie sa aiba o gndire pozitiv, s aib ncredere n el si n participanti
14. Formatorul este capabil s recunoasc si s aprecieze experienta anterioara a participantilor
15. Formatorul stie sa ceara, sa primeasca si sa accepte feed-back
16. Formatorul trebuie sa aiba atentie distributiva astfel incat sa poata surprinde toate reactiile
participantilor
17. Formatorul are capacitatea de a aplana eventualele conflicte
18. Formatorul trebuie sa fie deschis, comunicativ si sa sustina activ grupul
19. Formatorul accepta diferentele de opinie si fructifica experienta participantilor
20. Formatorul are simtul umorului, dar nu este comediant
21. Formatorul are o dorinta permanenta de autoinstruire si perfectionare
2.4. Rolul si competentele formatorului
Din moment ce nu exist un model standard al formatorului perfect", putem, totusi, identifica
cele mai importante
roluri ale formatorului:
-

consilier: nu trebuie s prezinte informatiile cu toate detaliile ci s orienteze


cursantii s descopere ei nsisi lucruri noi, care s ii motiveze n a continua
participarea activ la curs.

facilitator: mediaz obtinerea de cunostinte, orientnd cursantii cum s nvete s


descopere lucruri noi, utile n procesul de instruire dar care pot fiaplicate n viata
cotidian.

manager: ncurajeaza cursantii s colaboreze, s-si mprtseasc ideiile si


cunostintele dar mai ales responsabilittile, formatorul avnd sarcina de a
manageria fiecare grup constituit.

ghid i initiator: poate propune proiecte pentru mentinerea competentelor dobndite.


Competentele formatorului
-

logistica si organizare

2.5.

analiza priorittilor

planificare

analiza clientilor si a nevoilor acestora

propunerea unui program de formare adaptat cerintelor lui

planificarea eficient a propriei activitti

competenta de a se informa si de a informa

competenta de a lua decizii si de a delega

implementarea planificrii

competenta de a forma si a se integra ntr-o echipa

de a preveni si rezolva conflicte

competente de coordonare si evaluare a activittii echipelor


Organizarea formrii

Ar fi de preferat s vizitati dinainte locul prezentrii n vederea cunoasterii detaliilor precum:


luminozitate, acustica, scaune si aparatura.
Este cunoscut faptul c locul influenteaz starea de spirit a auditoriului. O sala de curs ntr-un
campus universitar va avea alt impact decat o sesiune de informare ntr-un hotel pretentios. Luati
n vedere toate detaliile slii ( temperatura dac este reglabil sau nu, mobila, iluminatul,
acustica, mrimea, plasarea si chiar dac are un miros specific: ex. de vopsea ). Fiti atent la
amplasamentul prizelor, usilor, bufetului sau a altor obstacole (stlpi, coloane).
In continuare v propun cteva aspecte de baz ce ar fi de indicat s le evaluati nainte de
organizarea procesului de formare:
-

localizati prizele si verificati dac functioneaz si dac este nevoie de prelungitoare

nu ocupati zona de lng us pentru asigurarea accesului

asezati bufetul n spatele slii pentru a nu atrage atentia

nu uitati s coborti jaluzelele dac utilizati mijloace vizuale


n general lumina trebuie s fie ct mai natural pentru a nu cauza disconfort vizual

stabiliti un loc unde auditoriul s primeasc, dup prezentare, copii xerox dac este nevoie

verificati dac publicul v poate vedea

verificati acustica si microfonul dac e cazul


2.5.1. Pregtirea slii
Un factor adesea subestimat din cauza efectelor sale mai putin evidente dar care poate transforma
o sesiune de training ntr-un real succes sau ntr-un esec total, este aranjarea mobilierului ( mese,
scune ).
Asezarea in forma de "U"

AVANTAJE :
-

pentru sustinerea referatelor

perspectiv bun a formatorului asupra cursatilor

un tip de asezare cunoscut de la


adunri/ festivitti DEZAVANTAJE:

necesit mult spatiu

distante mari ntre participanti

n cazul n care se distribuie scaune si n partea inferioara a potcoavei, unii cursanti nu vor
mai avea vizibilitate.
Asezarea in forma de "stea/ pe grupe
AVANTAJE:
-

potrivit activittilor pe grupe

stimuleaz activitatea si munca n echip

DEZAVANTAJE:
-

unor participanti nu le va fi suficient spatiul

cursantii sunt distribuiti la o distant relativ mare unii fat de altii

Asezarea scolar clasic


AVANTAJE:
-

pentru prezentarea referatelor

cadru
formal,
riguros
DEZAVA
NTAJE:

participantii sunt mai pasivi

discutiile n general au loc ntre un cursanti formator

cei din prima banca se simt expusi/ intimidati

Asezarea n cerc far mese


AVANTAJE:
- mesele (interpretate ca niste bariere) sunt inlturate
-

au loc mai multi paricipanti

stimuleaz activitatea

se creaz o atmosfer de dialog

DEZAVANTAJE:
-

nu toti participantii sunt obisnuiti cu o asezare att de liber si mai putin formal

unii adulti nu se vor simti prea bine sau se vor simti incomodati n aceast aranjare

2.5.2. Cum se realizeaz o prezentare de succes


n cele ce urmeaz vor fi prezentate n linii mari anumite idei menites mbuntteasc felul n
care se realizeaz o prezentare, se tine un discurs, etc. Preocuparea pentru a vorbi frumos si
convingtor n public a fost una dintre preocuprile omenirii nc din perioada antic unde n
Grecia s-a nscut retorica. Despre aceast stiint s-a scris foarte mult n manier academic si nu
numai. Paginile urmtoare nu constituie o abordare academic a acestui subiect ci sunt mai
degrab, ceea ce am precizat si n titlu, un mini ghid practic pentru mbunttirea calittilor de
orator ale studentilor programului de masterat.
Specialistii n comunicare au subliniat ntotdeauna faptul ca nu este suficient s prezinti anumite
lucruri interesante, este relevant maniera de prezentare. Exist mai multe tipuri de discursuri
dintre care mentionm: prezentarea sau discursul de continut, discursul de opinie, discursul
ocazional, povestirea etc.
De la bun nceput trebuie mentionate dou reguli de baz:
-

un bun orator se formeaz n timp prin exercitiu, este adevrat c unii dintre noi sunt mai
bine nzestrati de la natur cu calitti comunicationale, iar altii se bucur de o nzestrare
mai modest; si ntr-un caz si mai ales n cellalt rolul practicii propriu-zise trebuie luat n
serios;

orice orator trebuie s- i cunoasc foarte bine materialul care trebuie prezentat!
n principiu continutul prezentrii trebuie stabilit anterior, forma de prezentare este necesar s se
adapteze la public, la context etc.
Fiecare prezentare este structurat n introducere, cuprins si ncheiere.
Mark Twain, cunoscut pentru calitile sale de orator, spunea c regula de aur pentru o
prezentare de succes este ca introducerea, moment n care publicul sau cel putin o parte a
acestuia i face prima impresie despre orator, trebuie s fie una foarte bun, iar finalul unul
strlucitor. Cuprinsul este necesar s se caracterizeze prin conciziune.
n introducere trebuiete adresat un salut, o scurt prezentare a temei, continutul prezint punctele
importante, care vor fi prezentate sintetic n concluzii. Chiar dac nu scrieti ntregul discurs, cei
care au emotii sunt sftuiti s scrie i s citeasc de pe foaie cel putin prima propozitie.
Introducerea si ncheierea trebuie s fie realizate ntr-o manier de adresare personal.
Aici glumele bine alese sunt indicate.
Fiecare discurs sau prezentare se realizeaz pe baza urmtoarelor etape:
Prima etap este aceea de pregtire. Atunci cnd ne preg tim pentru o prezentare trebuie s

tinem cont de:


-

cine v-a invitat s tineti discursul,

cu ce ocazie vorbiti,

care sunt obiectivele Dvs. personale sau institutionale pe care doriti s le atingeti prin acest
discurs,

ce tip de discurs este solicitat,

care sunt asteptrile receptorilor discursului,

ct timp este alocat discursului (un element foarte im portant care nu trebuie niciodat depsit!)
si dac exist

timp alocat unor interventii din partea publicului, a discutiilor,

care este background-ul teoretic al publicului si ct de numeros este acesta,


-

este publicul prezent de bun voie la acest discurs sau este un eveniment unde motivatia
sa de participare este stimulat,

Si nu n ultimul rnd trebuie s stim n ce sal vor sustine prezentarea, cum poate fi
calificat acustica acesteia, ce tip de sustinere tehnic exist ( retro- sau videoproiector
etc.).
A doua etap este etapa de documentare sau cu alte cuvinte de strngere a materialului necesar
prezentrii sau discursului. Aici documentarea se face prin intermediul crtilor, al publicatiilor pe
care le gsim la bibliotec, prin intermediul internetului, prin eventuala consultare a unor speciali
ti i prin accesarea propriei baze de date, etc.
Materialul adunat trebuie s treac printr-o etap de selectie, urmat de o etap de structurare.
Aceast etap se finalizeaz cu o prim form a discursului, care este mai apoi prelucrat. Fiecare
discurs este structurat n functie de anumite cuvinte cheie, discursul nu este o form de
comunicare monoton , ci n structura sa trebuiesc integrate asa numitele high lights. nainte de a
realiza o prim repetitie general este necesar ca textul s fie prelucrat in punct de vedere retoric,
implementnd de ex. figuri de stil etc. Pentru exercitii oglinda este contraindicat, fiind mult mai
indicat un public ad hoc format din prieteni si rude.
Fiecare fiint uman este un izvor de emotii mai mult sau mai putin controlate. Fiti siguri c pn
si marii oratori ai lumii antice sau moderne au fcut eforturi la nceputul carierei lor pentru asi
stpni emotiile pe parcursul discursurilor. n anumite situatii iesiri emotionale voite (sau aparent
necontrolate) pot avea efecte puternice asupra publicului. Iat cteva recomandri pentru a
nvinge presiunea emotional n timpul prezentrii:
-

discursul trebuie pregtit foarte bine, iar oratorul trebuie s fi fcut repetitia general acas,
-

prezenta n public a unor prieteni invitati de Dvs. poate fi de folos, cu att mai mult cu ct

acestia pot urmri cu atentie discursul si pot s v ajute mai apoi s v depsiti greselile,
- nainte de prezentare faceti ceva relaxant, ceva care v place si v ajut s v stpniti mai bine
emotiile si nu uitati s priviti partea bun a lucrurilor,
-

n debutul discursului inspirati adnc, cititi sau vorbiti rar, clar si putin mai tare acest lucru
v va creste ncrederea n sine,

imaginati-v c n sal sunt oameni la fel ca voi, chiar dac n public se afl sefii Dvs. sau
colegi care sunt gata s v vad mai mereu doar greselile,

faceti astfel nct publicul s v ascute, faceti pauze si pe alocuri, repetati anumite idei
pentru a fi mai bine ntelese si retinute.

Un discurs nu trebuie s respecte aceleasi reguli precum un text scris, este necesar ca
propozitiile s fie scurte.
Gnditi, vorbiti, convingeti, acestea sunt cuvintele cheie.
Spuneti ceea ce gnditi, ceea ce spuneti va fi ascultat de public, ceea ce spuneti trebuie nteles,
ceea ce publicul ntelege trebuie s si accepte, cu ceea ce este publicul de acord va fi utilizat, iar
ceea ce va fi utilizat va fi la rndul su retinut.
O prezentare bun se caracterizeaz printr-un stil concret, fr divagatii, continutul si forma
trebuie s se potriveasc unul cu cellalt. Un rol importat l joac elementele surpriz si evitarea
generalizrilor si prezenta exemplelor concrete.
2.6. Utilizarea mijloacelor de prezentare
Pentru a folosi oricare dintre mijloace audio-vizuale trebuie s v pregtiti dinainte. Dac o
tabl se poate instala repede si se poate folosi ori de cte ori este nevoie, pregtirea unei
prezentri multi media ( ex: la calculator) dureaz mai mult. In general cu ct mijloacele audiovizuale sunt mai complexe cu att dureaz pregtirea lor. Dac nu aveti cunostintele necesare
de a pregti singur mijloacele audio- video, apelati la cineva: un coleg, un prieten.
De asemenea s retineti urmtoarele:
-Cei din sal citesc mai repede materialul expus dect vorbiti dumneavoastr, astfel c
nu este indicat sub nici o form citirea lui cu voce tare.
- In timp ce marea majoritate se uit la materialul vizual, restul oamenilor vor fi cu ochii la
dumneavoastr.
- NU cititi textul proiectat pe ecran
- Nu explicati n timp ce scrieti
- Nu manipulati fr rost mijloacele de prezentare
Inainte de a alege un mijloc de prezentare verificati dac sala n care va avea loc prezentarea

dispune de facilittile respective si dac acestea functioneaz corect. Verificati fiecare aparat n
parte pentru a evita ezitrile n timpul prezentrii. Slile mari necesita un sistem de sonorizare
care s cuprind difuzoare, un amplificator de sunet i mai multe microfoane. Dac ele nu exist,
va trebui s le procurati si s le instalati.
De asemenea, s vedeti dac exist un ecran pe care s proiectati imaginile, dac acesta este
suficient de mare pentru a putea fi vzut de fiecare participant.
Mijloacele prin care putem transmite informaii n timpul unui seminar, curs, etc. sunt de trei
tipuri:
- Auditive
-

Vizuale

Materiale scrise
In categoria mijloacelor auditive (invare prin ascultare) pot fi incluse:
Sistemele audio: cd- player, casetofon, microfon
Pentru un public numeros sunt utile: difuzoarele si microfoanele In cazul unor conferinte
internationale sunt folosite sisteme audio cu casti pentru traduceri simultane.
Mijloace vizuale:
Graficele
Pot fi utilizate aproape pentru orice tip de audient si orice tem. Se poate aduga culoare pentru
a evidentia mai bine mesajul transmis si pentru a nu plictisi audienta.
Video
Acest mijloc este de folosit pentru a arta un scurt mesaj filmat/ o scen scurt (nicidecum pentru
a tine locul formatorului n procesul de instruire) sau pentru prezentarea unui mesaj nregistrat al
unui vorbitorcare nu a putut fi de fat la momentul prezentrii.
Retroproiector l videoproiector
Este folosit mai cu seam in cadrul prezentrilor la care asist un grup mediu ca mrime (peste
20 - 30 de persoane). Este un mijloc ideal de a prezenta diagrame si tabele. Folositi un indicator
pentru a atrage atentia asupra unui grafic sau a cifrelor, astfel nct s nu fie mpiedicat vederea
celor din sal.
Recomandri n folosirea videoproiectorului
Avantaje:
-impact vizual sporit
-posibilitatea utilizrii n conditi de lumin -imagini de dimensiuni sporite
-utilizare din pozitia asezat sau din picioare folii usor de transportat

Dezavantaje:
-dependenta de alimentarea cu energie electric -aparatele mai vechi genereaz zgomot
-ntunecarea unor secvente de imagine
Pentru realizarea slide-urilor Power Point
Prezentarea n Power-Point nsoteste din ce n ce mai des prezentrile datorit maleabilittii
programului n vederea conceperii unei prezentri ct mai atractive a continutului. Pot fi alese
diverse culori de fundal, permitnd notite/adnotari sau observatii ale cursantilor. Este o metod
excelent de captare si mentinere a atentiei cursantilor att prin formatul prezentrii (culori,
fundal, imagini) ct si prin posibilitatea setrii ca o noua idee s fie introdus odat cu prezentarea
noastr, nedistrgnd atentia cursantilor cu aparitia pe ecran a ntregului text de prezentat.
Recomandri :

Utilizati acelasi cadru standard pentru intreaga prezentare; in redactarea slideurilor este bine s nu se faca apel la un fundal prea strident sau prea inchis.
Acest lucru ar ngreuna descifrarea literelor.

Creati un sistem de numerotare;

Folositi litere mari, lizibile de la departare (1-2 cm pentru titluri i 0,5-1 cm


pentru text)

Spatiati ideile, delimitndu-le prin buline

Fiecare slide contine maxim 6 rnduri

Fiecare rnd are maxim 6 cuvinte.

Nu setati derularea automat a slide-urilor ntrucat se poate declana o


discrepant ntre ideea dumneavoastr si cea aparut pe ecran.

Diapozitivele
Se folosesc cnd este nevoie de fotografii n prezentri. Este nevoie de o mare atentie n
momentul aranjarii diapozitivelor n ordinea dorit. Faceti exercitii de utilizare a
diaproiectorului. ncperea nu trebuie s fie intunecoas, n acest caz contactul vizual cu
audienta se limiteaz.
Mijloace scrise
Copii xerox:
Distribuirea lor se va face nainte de prezentare, depreferint ntr-o pauz, doar dac faceti referire
la ele n timpul prezentrii.
Tabla:
Tabla este folosit de preferat pentru a ilustra ideile n cadrul unei prezentri mai putin formale

si n fata unui auditoriu restrns, astfel ncat ceea ce e scris s poat fi tuturor u or de citit.
Flipchartul:
Flipchartul este adesea utilizat n traininguri, permitnd pstrarea informatiei pe afise mari, ce
vor putea fi ulterior plasate pe perete. Hartiile de flipchart vor putea fi desprinse si utilizate
pentru munca n echip, urmnd apoi a fi prezentate n plen. De asemenea, ele pot fi utilizate
pentru conceperea unor diagrame; se pot puncta idei- cheie ale sesiunii de brainstorming sau
continuturi cu diferite culori (ex: pareri pro si contra), asigurnd-se libertate de miscare si
flexibilitate.
Recomandri n utilizarea flipchartului:
-

S fie ct mai atractiv pentru participan ti

Fiecare foaie s aib un titlu, folositi liniute, numere, culori diferite pentru titlu si continut

Scrisul s fie ct mai citet: vizibil de la 8-10 m. Chiar dac spatiul de notare este mai mic
dect al unei table, avantajul este c informatia poate fi pstrat.

Scris cu markere groase

Structurati informatia

Folositi numai cuvinte cheie, nu propozitii

Nu reformulati cu cuvintele dumneavoastra ideile cursantilor dect n urma negocierii


( Adica, vreti sa spuneti ca..).
-

Puteti pregti foile de flipchart naintea lectiei pentru economisirea timpului.


III. PROIECTAREA SI MARKETINGUL PROGRAMELOR DE
FORMARE

Activittile care permit desfsurarea unui proiect de formare sunt:


-

analiza nevoilor de instruire


-

definirea obiectivelor pregtirii cum ar fi rezultatele a teptate n urma sesiunii de


invtare n termeni de cunostinte, deprinderi i aptitudini

definirea obiectivelor invtrii, cum ar fi rezultatele specifice ale invtrii pe care


cursantul le va obtine la sfrsitul fiecarui stadiu al cursului

designul general al proiectului de nvtare, cum ar fi organizarea obiectivelor de


instruire, alegea metodelor, a instrumentelor de nvtare si a materialelor
aditionale.

Stabilirea proiectului

Urmrirea activittii

Evaluarea continu si general

Luarea n considerare a concluziilor procesului deevaluare pentru planificarea noului

proiect
3.2.

Analiza nevoilor de formare

3.1.1. Analiza /evaluarea nevoilor de formare


Procesul identificrii si definirii a nevoilor de instruire cuprinde trei etape:
-

Identificarea problemei

Recomandarea unei solutii pentru rezolvarea problemei

Evaluarea solutiei propuse


Primul pas n proiectarea unui program de instruire il reprezint identificarea unei probleme care
poate fi rezolvat prin lansarea unui demers educational. Pentru acest fapt este nevoie, intr-o
prima faza, lansarea unui proces organizat de culegere a informatiilor, cu rolul ca acesta s ofere
o perspectiv detaliat asupra situatiei n jurul careia s-ar putea desfsura. Accentul se pune mai
mult pe nevoile de instruire al indivizilor. Problema social n jurul creia se va realiza
programul este inteleas in termeni relativi pentru c trim intr-o lume aflat in schimbare iar
datele problemei se vor modifica.
Manifestarea nevoilor de instruire este intotdeauna legata de un cadru social, politic, economic si
institutional in care traieste si se manifest individul. Dat fiind faptul c oamenii sunt diferiti si
reactioneaz din perspective diferite cu privire la un subiect dat, cei care concep proiecte pentru
adulti trebuie s ia n calcul posibilitatea de modificare/ schimbare a atitudinilor si valorilor,
considerate de referint pentru continuturile cursului propus. Un proiect bine gndit va r spunde
cerintelor urmtoarelor ntrebri:
-

Ce voi face?

Cu ce voi face?

Cum voi face?

Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut?

Prima ntrebare vizeaz obiectivele de instruire, care trebuie fixate i realizate. (ce va ti s fac
participantul procesului de instruire dupa realizarea cursului)
A doua intrebare trimite ctre resursele de care dispune sau trebuie s dispun
formatorul(materialul uman, materiale de lucru, timp).
Cea de-a treia intrebare cere un rspuns concret privind stabilirea metodelor pentru atingerea
scopurilor. Rspunsul la a patra ntrebare se refer la metodologia evalurii eficientei activittii
desfsurate.
Identificarea problemei
Poate cea mai important etap, cuprinde o serie de operatii de identificare ale obiectivelor
sesiunii. Precizarea clar a obiectivelor de instruire reprezint conditia fundamental a

proiectrii corecte. Dac formatorul nu stie, nainte de nceperea sesiunii, cu ce rezultate


concrete trebuie s ncheie aceasta, atunci este de asteptat esecul. In mod obligatoriu obiectivul
trebuie s fac referire la o achizitie educativ, care s fie redat n comportamente vizibile,
concrete. Inaintea definirii unui obiectiv se va tine cont de urmtoarele aspecte:
-

Un obieciv niciodat nu face referire la activitatea profesorului ci la schimbarea


comportamentului cursantului n urma instruirii

Fiecare obiectiv trebuie s vizieze o activitate singular pentru facilitatea evaluarii lui

Obiectivele vor fi integrate n ordine cronologic a desf urrii activittii

Scopul unui curs trebuie s vizeze ceea ce va ti s fac participantul dup incheierea
instruirii nu ceea ce face n timpul ei.

Obiectivele trebuie s fie in concordant cu idealul educational ( ex: formarea


personalittii dezvoltate multilateral)

Recomandarea unei solutii pentru rezolvarea problemei


A doua etap a proiectrii vizeaz stabilirea resurselor educationale:
Ce informatii vor fi livrate?
Ce aptitudini noi se vor forma pe baza acestor informatii?
Cine are nevoie de instruire?
Resursele activittii de instruire se refer la :
-

resurse materiale: suport de curs, texte, tabele, flipchart etc

resurse umane: cursantul cu personalitatea lui, motivatia, propriile capacitti de invtare

resurse procedurale: forma de organizare a slii, metode de nvatare, organizarea


activittii etc.

Un formator va fi cu atat mai bun cu ct reuseste s l nvete pe cursant s fac ceea ce poate si
ceea ce are nevoie realmente. Premisa de la care se porneste este una optimist, n sensul c
orice om poate fi invtat cu conditia alegerii metodei optime.
Alegerea mijloacelor i metodelor se va face de ctre formator, nsa acestea vor trebui alese n
functie de situatia de instruire, fr suprasolicitri si n functie de informatiile legate de functiile
si interesele cursantilor.
Evaluarea solutiei propuse : Solutia propus pentru problema identificat a fost corect aplicat?
Vizeaz stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor instruirii, deci de evaluare a gradului de
implinire al obiectivelor propuse. In functie de ct de bine si concret au fost formulate
obiectivele si ct de cuantificabile (prin comportamente vizibile ale participantilor), se poate
determina prin evaluare eficienta activittii didactice, ca un raport dintre rezultatele obtinute si

resursele consumate.
Se poate spune, c o activitate si-a atins atunci succesul cnd obiectivele ei au fost atinse intr-un
timp ct mai scurt, cu cheltuieli minime si resurse materiale, si au fost indeplinite cu plcere de
ctre participanti.
Prin procesul de evaluare nu se vor eticheta participantii pentru totdeauna, ci se va urmri
perfectionarea lor prin evidentierea punctelor tari dar si punctelor slabe, ca urmare a intregului
proces de instruire.
3.1.2. Stabilirea obiectivelor instruirii
Obiectivul este o reflectare anticipat a rezultatului instruirii i prescrie cum ar trebui s rspund/
s reactioneze cursantul dup parcurgea unei secvente de invatare. El se refera la modificarile
observabile ce se produc in plul dezvoltrii personalitatii umane n concordant cu scopul
procesului de formare.
De ce trebuie s stabilim obiectivele instruirii?
In momentul planificrii instruirii v ntrebati "De ce", nu "Ce".
La ntrebarea "Ce" veti rspunde cnd ncepeti s v organizati continutul instruirii. Este necesar
s rspundeti la ntrebri de genul:
-

De ce desfsor acest curs?

Ce beneficii vor avea cursantii in urma lui?

In functie de activittile programului de formare sunt clasificate urmtoarele categorii de


comportamente, care se interconditioneaz reciproc si care se doresc a fi obtinute prin atingerea
obiectivelor de instruire:
a) Comportament cognitiv: interpretare, receptionare analizare, reproducere, intelegere,
b) Comportament afectiv: valorizare, angajare, exprimare
c) Comportament psiho- motor: mi cri, capacitti fizice, comunicare nonverbal
Obiectivele cognitive se refer att la cunoa terea unor aspecte ale realittii, ct si la capacittile
intelectuale pe care le implic aceast cunoastere.
Obiectivele afective descriu modificrile ce se produc pe parcusul sau la finalul sesiuni de
instruire n starea afectiv, a atitudinilor, a intereselor, a sentimentelor, valorilor. Problematica
este evaluarea acestor obiective: cum putem evalua un sentiment? Ce criterii exist? Exemple de
astfel de obiective: sensbilizarea cursantilor, stimularea atentiei, intreinerea de relatii sociale
pozitive, intelegerea i dominarea emoiilor etc.
Obiectivele psiho-motorii includ orice mi care uman observabil.
Functiile obiectivelor:

functia de orientare axiologica a procesului de instruire-; exprim necesitatea ca

educatorii s con tientizeze sistemul de valori care s le orienteze activitatea practica;

functia de anticipare a rezultatelor - orice obiectiv va anticipa o realitate care nu exist nc;

functia evaluativa - obiectivele devin criterii de evaluare, ele fixeaz nu numai reusita, ci
si criteriul de msurare al acelei reusite;

functia de reglare a procesului de instruire-; pe baza obiectivelor se selecteaz, se


organizeaz, se transmit continuturile invtrii, se aleg strategiile de predare, invtare,
formele de organizare a procesului de formare, locurile cele mai adecvate de realizare a
activittii de instruire.
Cum se formuleaz un obiectiv?

Activittile de instruire vizeaz modificri ale:


-

cunostintelor

deprinderilor

atitudinilor
Exprimarea si nuantarea obiectivelor se face cu ajutorul verbelor de actiune precum : a
identifica, a aminti, a recunoaste a distinge, a defini, a ilustra, a interpreta, a reorganiza, a
explica, a demonstra, a extinde, a completa, a povesti, a argumenta, a decide, a evalua.
Exemplu: La sfr situl procesului de instruire (conditia), participantii vor putea planifica,
organiza si livra (comportamentul) instruiri de calitate pentru colegii lor din retea sau alte
grupuri tint (criteriu).
Exprimarea unui obiectiv se poate realiza dupa urmtoare schem interogativ:

Cine va produce comportamentul dorit? (Participantii)

Ce comportament rezolvabil va dovedi ca obiectivul este atins? ( vor putea planifica,


organiza si livra)

Care este produsul sau performanta obtinut? (instruiri de caliate)

In ce conditii va avea loc comportamentul preconizat? (la sfarsitul procesului de


instruire)

Greseli n exprimarea unui obiectiv

Confundarea obiectivului cu ceea ce formatorul vrea s fac

Includerea a mai mult de un obiectiv n formularea rezultatului unei instructii

Formularea obiectivelor in termeni de proces (ce sa fac subiectul pentru a atinge un


rezultat) n loc de formularea in termeni de produs (ce trebuie s demonstreze ca trebuie s fac).
Dup stabilirea obiectivelor:
Inainte de sesiunea de instruire:
-

Se vor utiliza pentru planificarea instruirii elaborarea planului de aciune.

Se vor utiliza pentru elaborarea scrisorii de invitatie inaintat participantilor

Dezvoltarea materialelor s i metodele de curs

In timpul sesiunii de instruire


-

Vor fi clar precizate la nceputul sesiunii de instruire

Identificati asteptrile cursantilor cu privire la tema dezbtut

Luati in considerare propunerile cursantilor s i modificati sau completati obiectivele dac


este necesar

Asigurati-v c obiectivele au fost intelese si acceptate de ctre cursanti

Faceti referire ct mai des la obiectivele sesiunii de instruire si nu le scpati din ochi

Explicati de fiecare dat cnd veti realiza un exercitiu de ce anume il faceti; astfel inct
participan tii s inteleag semnificatia lui si obiectivul de ndeplinit ce se va atinge dup
realizarea lui.

La sfrsitul sesiunii de instruire


-

Reveniti asupra obiectivelor si precizati impreun cu participantii in ce msur au fost


acesta ndeplinite.
Acele obiective care nu au fost ntocmai atinse pot fi luate n considereare pentru o
activitate nou.

Dup sesiunea de instruire


- Felicitati obiectivele ndeplinite
-

Reformulati obiectivele in cazul unei noi sesiuni de instruire. Faptul ca acestea au fost
atinse intr-una dintre sesiuni nu garanteaz c a a va fi notdeauna.

In cazul in care obiectivele nu au fost atinse, incercati s aflati cauza. Cauza, poate succede din
urmtoarele motive:
-

Obiectivele nu au fost potrivite participantilor sau nu au fost posibil de atins;

- Continutul si informatia instruirii nu a ajutat participantii s ating obiectivele propuse.


Acest proces de evaluare a obiectivelor poate s fie destul de dificil uneori dar conduc spre o
perfectionare a formatorului. Folositi-v de experientele fiecrei sesiuni de instruire pentru a
concepe obiective mai bune pentru sesiunile viitoare.
3.1.3. Rezultatele instruirii
Cu ct obtineti mai repede informatii cu privire la participantii cursului de instruire cu atat mai
repede puteti defini scopul si obiectivele prezentrii. Pentru orice prezentare/ training trebuie
definite:
-scopul,
-obiectivele de atins,
-rezultatele de obtinut.
Definirea rezultatelor presupune:
-

Elaborarea obiectivelor si a activittilor

Aranjarea n timp a activittilor

Confirmarea asteptrilor participantilor

Elaborarea planurilor de actiune

Activitatea inseamn ceea ce faceti concret/ practic pentru ndeplinirea unui obiectiv ( ex:
prezentare propriu-zis, discutii conduse, activitti structurate, lucru in grupuri, joc de rol).
Alegerea activittilor depinde de multi factori. Un factor foarte important este legat de
abilittile si experienta celui care desfaoar procesul de instruire .
De asemenea foarte importante sunt: contextul n care are loc prezentarea, audienta, obiectivele
cursului, continutul, timp, spatiul, logistic, alte resurse, etc.
In urma analizei nevoilor de instruire se recomand s rezumm datele colectate ntr-un
document care va cuprinde:
-

numrul persoanelor care au nevoie de instruire si localizarea lor (meseria si postul pe


care l ocup in organizatie)

grupurile de instruire

Un grup de instruire este format din persoane care au nevoi de instruire asemanatoare si care
vor participa la acelas i tip de instruire.
- durata necesar pentru instruirea fiecrui grup
- disponibilitatea angajatilor de a participa la instruire
Se iau in consideratie cerintele operationale ale activittii lor si se caut perioadele de timp in
care lipsa lor de la locul de munc nu afecteaz procesele de lucru.
-

bugetul disponibil pentru dezvoltarea resurselor umane


instruire.
3.2.

i implementarea programului de

Elaborarea materialelor necesare formrii

3.2.1. Suportul de curs


Elaborarea suportului de curs presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
-

Analiza obiectivelor

Strngerea informatiilor

Selectarea materialelor care vor fi incluse

Structurarea continutului cursului


Analizarea obiectivelor

Suportul de curs trebuie conceput astfel inct s duc la atingerea obiectivelor instruirii.
De aceea:
- Obiectivele cursului trebuie s se potriveasc cu instruirea;
- Instruirea trebuie s se potriveasc cu evaluarea;
- Obiectivul trebuie s reflecte rezultatul dorit al activittii de instruire.
Strngerea informatiilor
Pentru strngerea informaiilor se folosesc o serie de metode, dintre care putem aminti:

- Cercetarea empiric
Aceasta este o investigare a ideilor si comportamentelor. Uneori cercetarea empiric se
concentreaz pe studierea relatiei de tipul cauz-efect. Cercetarea empiric ncepe cu ipoteze care
se testeaz i se continu cu livrarea unor informatii specifice.
Informatiile sunt testate statistic pentru msurarea probabilittii si nu a adevrului absolut.
Studiile empirice contribuie la dezvoltarea unor noi ntrebri, ipoteze, testri, teorii i la luarea
unor decizii despre politici si actiuni.
- Analiza critic
n aceast analiz sunt stabilite calittile si efectele unor materiale scrise sau orale sau ale unor
procese. O analiz critic poate fi fcut asupra unui joc, un discurs, o mi care social, o politic
sau o procedur. Aceast analiz trebuie valorificat prin obiectivitate si competent; ar trebui s
furnizeze definirea clar a criteriilor utilizate, s ofere lmuriri suplimentare despre subiectul
cercetat.
- Cercetarea opiniilor
Aceast cercetare investigheaz ce crede despre un subiect diferite categorii de oameni (experti
sau nu). Expertii vor livra bazele unei interpretri, extragerea unor concluzii i evaluarea faptelor.
- Cercetarea secundar
O categorie de informatii important o reprezint informatiile istorice despre tem. Instructorii au
nevoie de astfel de informatii n elaborarea suportului de curs pentru construirea fundamentului
despre evenimente, fapte sau procese de la nceputuri pana in prezent.
Selectarea materialelor de inclus
Pentru ca prezentarea dumneavoastra sa fie una de succes trebuie sa inceapa cu o buna
documentare. Acest lucru determina multa munca si timp mai ales in etapa de selectie a surselor:
carti, internet, presa etc.
De retinut este ca inaintea deciziei cu privire asuprea documentarii trebuie sa aveti in vedere
urmatoarele 3 idei:
1. De ce este necesar cursul pe care il veti desfasura
2. Ce implicatii are calificarea in urma cusului
3. Care vor fi rezultatele si beneficiile.
Identificati sursele
Un bun punct de pornire n aceast faz este revizuirea unei cr i din domeniu i studierea
bibliografiei. Alte recomadri ar fi : documente guvernamentale, rapoarte i reviste de
specialitate, date strnse de la priet eni, familie i alte contacte, casete video, Internet sau CdRom-uri.

Materialul documentar
Gasiti variantele optime ale fiecrei surse de informatie tinnd cont de avantajele si dezavantajele
fiecareia n parte dar mai ales calculati cea mai bun metod de a utiliza informatia.Puneti accent
pe actualitatea informatiei si nu v bazati pe surse depsite. Orientati-v dup informatiile de pe
internet care de obicei sunt actualizate. Sau optati pentru completarea informatiilor depsite prin
compilarea cu idei noi. Astfel cursul dumneavoastr va fi mult mai de impact pentru auditoriu.
Foarte important: decideti rapid care sunt sursele care merit s fie exploatate si notati ideile
principale. Nu pierdeti timpul citind detaliat toate sursele care v vin la mn. In cazul in care
optati pentru surse de internet fiti sigur c ati folosit cuvintele cheie care rezuma cel mai bine
tematica pe care incercati s o abordati. Stocati materialul in fisiere pe calculator alctuite special
pentru ceea ce doriti. Retineti doar c anumite surse de pe internet nu reprezint neaparat
validitatea informatiei.
Structurarea materialului
Ordinea in care veti prezentaideile cursului dumneavoastra va influenta receptarea mesajului.
Ideile pe care le aveti le puteti expune in 3 moduri:
1. cronologic
2. in ordinea importantei
3. in ordine aleatorie
Indica ar fi ca indiferent de modul ales sa impletiti ideile astefel incat intregul curs s par un
ntreg. Cele trei moduri expuse mai sus beneficiaza in parte de alte 3 posibilitti de structurare.
a). Idei separte: ideile sunt expuse in ordinea impus de tem. Ele nu decurg neaparat una din
cealalta, astfel incat pot fi expuse separat cu mentiunea ca fiecare dintre idee are importanta ei
( multi vor crede ca doar prima idee este important).
b.) Evidentierea unei idei: ideea principal este urmat de alte idei secundare. Ideile secundare
ajut la explicarea si
detalierea ideii principale, astfel inct aceasta s fie ct mai clar inteleas.
c.) Suprapunerea ideilor: se va face referire la ideile precedente sau vor fi reluate pentru a fi
scoase in evident importanta lor. Este cea mai utilizat metod si este folosit mai ales in cazul
in care fiecare idee depinde de cealalt.
Tehnica naratiunii
Tehnica naratiunii se bazeaz pe 3 etape utilizate in povestiri i care structureaz clar subiectul:
-

Introducere : partea de inceput a prezentrii

Cuprins : e alctuit din temele i ideile principale

Incheiere : concluzii,reluarea ideilor principale i intrebrile publicului ( dac este necesar).

De retinut : publicului i se vor da repere clare att la incepu tul ct i la finalul fiecrei etape.
3.2.2. Planul de invatare (design-ul)
Planul de nvtare descrie amnuntit, pentru fiecare subiect ce va fi abordat in cadrul prezentrii
urmtoarele:
-

timpul alocat

titlul

descrierea amnuntit a procesului folosit

metoda folosit

materialele necesare

persoana care va prezenta subiectul.

Planul poate fi realizat in form desf urat sau tabel.


Iat un exemplu de plan sub forma de tabel :

Ora Nr.
Minute
9`5
10:45

Subiect/Tema
Stereotipurile

Descriere
Pregatirea salii, a echipamentului si a materialelor necesare: scaune,
afisarea programului de zi.
Salutarea participantilor la a 2-a zi de training.
Anuntarea temei: scurta
prezentare a programului
de zi, referitoare la temele
abordate.

9:05
9:40

35

Obiectiv: sa recunoasca specificul fiecarei culturi si sa valorifice propriile


prejudecati in raport cu alti participanti.
Fiecare dintre participanti va extrage un cartonas din cosuletul cu 12
imagini, in care este reprezentat un membru/ o membra a unei categorii
etnice (italieni,germani, francezi, japonezi, americani, romani, rromi,
irlandezi, englezi, arabi, unguri, greci).
Participantul va trebui sa identifice 3 caracteristici specifice acelei culturi/
etnii( caracteristicile pot fi atat pozitive cate si negative).

(5)

Pe o foaie de flipchart, pregatita anterior, am desenat un tabel impartit in 4


coloane orizontale, si 12 randuri. Cele 4 coloane reprezinta:
1.Denumirea etniei
2.Caracteristica pozitiva
3.Caracteristica negativa
4.Observatii
Fiecare participant va lipi cartonasul sau in dreptul denumirii etniei pe care
o reprezinta, si va nota in coloanele 2/ 3(dupa caz) caracteristicile
identificate, motivandu-si totodata alegerea. (prezentand chiar situatii cu
care s-a confruntat in trecut si care i-a determinat alegerea.
Participantii isi pot exprima acordul sau dezacordul in legatura cu optiunile
colegilor.
Formatorul va nota aceste remarci ale participantilor in rubrica Observatii.

(30)

9: 4010:25

~45

Prima parte a prezentarii Powerpoint contine poze haioase si stereotipuri


pline de umor ale mai multor categorii etnice europene.
Obiectiv: la finalul prezentarii sa identifice si sa inteleaga
cauzele s
efectele stereotipurilor dar si impactul existentei lor in societatea
globalizata.
A doua parte a prezentarii, este teoretica si raspunde la intrebarea Ce sunt
stereotipurile?
- Scurta explicatie a tipurilor de stereotipuri
- crearea stereotipurilor: cauze si efecte
- impactul lor asupra societatii. Conceptul de prejudecata si discriminare.
- modalitati de combatere a stereotipurilor
- o lume fara stereotipuri..e posibil?
Obiectiv: insusirea unor termeni specifici educatiei interculturale.

(15)
(30)

10:25- ~20
10:45

Discriminarea
si prejudecata

Participantii vor fi impartiti cate 4 membri in 3 grupe. Fiecare grupa


primeste cate un studiu de caz referitor la tema cursului. Membrii fiecarei
grupe va trebui sa analizeze cazul respectiv, realizand o compunere de
maxim o pagina, ce va fi prezentata si celorlalte 2 grupe. Concluzia
interpretarii va trebui expusa intr-un motto, sau fraza.
Se va urmari analiza cognitiva si afectiva a situatiei dar si intentia de
actiune sau comportamentul adoptat.
Obiectiv: dezvoltarea de catre participanti a atitudinilor si gandirii critice
impotriva discriminarii si intolerantei.
In continuare vom aborda teme
precum...............................................................................................
,urmand
ca la final sa parcurgem evaluarea intermediara.

3.2.3. Agenda participantului


Agenda instructorului (orarul) cuprinde:
-

ora de ncepere si de terminare a sesiunilor de dimineat si dup-amiaz

titlul

sub-punctele

subiectelor

discutate Recomandri:
-

nu notati orele de ncepere pentru fiecare subiect in parte; unii participanti ar putea fi preocupati
cu cronometrarea formatorilor

respectati orele de ncepere si terminare a sesiunilor / pauzelor.

In cazul in care dipuneti de timp si doriti inceperea unui nou subiect, intrebati intotdeauna daca
participantii sunt de acord cu constinuarea programului.
3.3. Invtarea si instruirea
Instruirea este termenul scurt pentru procesul sistematic prin care un individ este ajutat s stpaneasc
indeplinirea unor sarcini bine definite la standarde stabilite.
Instruirea trebuie ntotdeauna facut astfel inct s fie in raport cu nevoile identificate si trebuie s aib
obiective clare, msurabile.
Ce se invat ?
Cunostinte: idei, principii, concepte, reguli, logic si cuvinte (noi) care trebuie nvtate pe
dinafar.
Atitudini: interese, aprecieri, idealuri, comportamente concrete si vizibile care trebuie s fie
folosite pentru atingerea unui anumit scop.
Abilitti: obiceiuri create sau modalitti in care participantii folosesc cunostintele invtate, modul
n care evalueaz aceste cunostinte, modul in care abordeaz problemele.
3.3.1. Educatie formal Educatie nonformal
Educatia formal: Se refer la ansamblul activittilor intentionate, sistematice si organizate/
desfsurate in cadrul unor institutii de invtmnt specializate ( scoala, gradinita, universitate etc.)
avnd ca scop formarea personalittii umane. Planul de invtmnt al institutiei respective cuprinde o
serie de activitti didactice riguros organizate dar si o serie de obiective educationale clare, pe baza
crora cadrul didactic va livra cursul, incercand s le indeplineasc. Cel mai elocvent exemplu de
activitti este reprezentat de cursurile si seminariile obligatorii incluse in planul de invtmnt ale
diferitelor scoli.
Educaia non-formala: include un ansamblu de activitti educative, structurate si institutionalizate

care au loc in afara slilor de curs, fiind activitti optionale sau facultative. Acest tip de educatie vine in
completarea celei formale si este constituit dintr-o gam foarte larg de activitti flexibile, adaptate
nevoilor si intereselor persoanei. Grupul tint al educatiei non-formale este extrem de vast si poate
include: elevi, studenti, persoane adulte, persoane aflate in dificultate, ONG-uri etc.
Printre obiectivele specifice acestei educatii, se pot enumera:
a. sustinerea celor care doresc s-si dezvolte sectoare particulare in comert, agricultura, servicii si
industrie
b. ajutarea populatiei pentru a exploata mai bine resursele locale sau personale.
c. desvrsirea profesional sau initierea intr-un nou domeniu/ intr-o nou activitate.
d. promovarea noilor tipuri de educatie: educatia international, pentru sntate.
Riscul acestui tip de educatie este reprezentat de posibilitatea realizrii neprofesioniste a activittilor
specifice precum si de dificultatea de a aparea in evaluarea obiectiv a rezultatelor obtinute.
Diferenta cea mai mare intre educatia formal si educatia non-formala const n metoda folosit.
Metoda este mijlocul prin care sunt ndeplinite obiectivele unei activitti. Ea rspunde de obicei la
ntrebarea"Cum?"
De aceea atunci cnd alegem o metod trebuie s tinem cont de 2 aspecte: pe de o parte de continutul
informational, iar pe de alt parte de msura n care implicm auditoriul.
3.4.

Particularittile nvtrii la adulti

3.4.1.

Cum nvat adultii?

Malcom Knowles, recunoscut specialist n problema educatiei adultilor, a realizat o caracterizare a


trsturilor definitorii pentru adulii care invat, scotnd in evident urmtoarele:
~ Adulii sunt persoane independente:
De aceea ei trebuie lsati s se exprime liber. Este recomandabil s fie implicai in realizarea
unor proiecte care sa releve interesele lor profesionale i de cunoa tere, artndu-li-se astfel in ce
fel rezolvarea diferitelor sarcini de instruire ii poate ajuta in atingerea unor scopuri personale.
~ Adulii dein o bogat experien de via:
Ei au nevoie s li se recunoasc experiena dobndit anterior i chiar s le fie valorificat.
~ Adulii si propun atingerea scopului indiferent ce ntreprind:
Este recomandabil ca in programul de instruire in care ei sunt implicai s fie relevate in mod
transparent scopurile i obiectivele ce trebuiesc a fi atinse.
~ Adulii sunt atrai de ce e relevant:
Ei au nevoie s ineleaga raiunea pentru care trebuie s invee ceva nou. Este indicat s li se
ofere oportunitatea ca ei s si aleaga singuri proiectele pe care le vor realiza, cci doar a a
proiectele vor reflecta nevoile lor proprii de invare.
~ Adulii au sim practic:

Inseamn c trebuie s li se demonstreze in ce msur ceea ce inva le este de folos in viaa


cotidian. Aspecte ale memorrii:
-

reinem mai uor partea de inceput a unui material/eveniment

fr repetare uitm rapid (dup 24 ore)

reinem u or lucrurile neobi nuite

reinem mai uor partea de final a unui material/eveniment

Emisfera
Dreapta

Responsabila pentru:

Influenta asupra omului

-gndirea fr limbaj

-privire de ansamblu

-percepie spaial, vedere n relief,

-mod de gndire deductiv

visul/ imaginaia

-identific detaliile dintr-un ansamblu

-muzica i culoarea

-dificulti in a stabili prioriti i a face

-intuiie

lucrurile in ordine
-atractivitate ctre lucruri tangibile
dect de simboluri
-orientat ctre aplicaii
-se bazeaz pe intuiie
-dificulti in alegerea celor mai
potrivite cuvinte
-creativ- emoional

Stnga

-limbaj

- cunostinele sunt asimilate intr-un

-calcul logic/ matematic

mod secvenial

-capacitate de analiza i abstractizare

-mod de gandire inductiv

-preferina pentru detalii i nu pentru

-orientare spre date i detalii

ansamblu

-tentaie de a face liste i planuri

-procedura metodic

-procesarea simbolurilor
-raionament demonstrativ
-se bazeaz pe realitate
-coordoneaz abiliti de vorbire i
scris
-orientare spre reguli
-extragere de concluzii dintr-un
numr redus de date

Stimularea ambelor emisfere cerebrale sporeste eficienta invtrii

Persoanele care au fost antrenate s- i foloseasc preponderent o emisfer cum ar fi: contabilii, inginerii
(emisfera stng ) sau actorii, muzicienii (emisfera dreapt) au dificulti in a- i folosi cealalt emisfer.
Cu toate c cele mai multe principii de nvare i metode de instruire au fost dezvoltate pentru copii,
orientrile moderne n tiinele educaiei au lansat, ca urmare a ideii de nvare permanent (pe toata
durata vieii) principii i metode noi, adecvate adulilor. La polul opus se afla rezistena la nvare, ce
reprezint o atitudinea adesea intalnit la aduli, pe motivul perceperii invrii ca pe un dureros proces al
schimbrii att pe plan personal ct i profesional. Depirea acestor obstacole se poate realiza prin
plasarea grupului de invare intr-un context stimulativ, crearea unei ambiane placute i incurajatoare.
Motivatia nvrii la aduli
Prezena motivaiei determin implicarea activ in activitatea de invare, o memeorare temeinic i
rapid a noilor informatii, depirea obstacolelor, participarea frecvent la activiti i mai ales plcerea de
a inva. Aadar motivele care il determina pe adult s invee sunt variate, insa pe baza lor putem
identifica principalele surse motivaionale:
a. Relaiile sociale: adulii vin la cursurile de specializare/ instruire pentru a-i face prieteni noi,
cunotine; s socializeze
b. Ateptrile sociale: la insistenta unei autoriti, la recomandrile prietenilor, colegilor
c. Bunstare social: de a se simi util societii invtnd domenii noi fr legtur cu profesia de
baz.
d. Avansare profesional: pentru a obine beneficii materiale, avansare profesional i pentru a ine
piept concurenei
e. Refugiu: pentru a scapa de plictiseala, a scpa de rutina zilnic
f. Interes cognitiv: pentru a-i satisface curiozitatea.
Un formator pentru aduli eficient creeaz un mediu de nvare bazat pe cooperare. Un astfel de ambient
integreaza participanii n procesul de planificare. Formatorul trebuie s fac posibil analiza nevoilor de
formare i s stabileasc obiective de nvare pe baze nevoilor identificate. Programul de nvare
trebuie s vizeze activiti de nvare succesive, care s utilizeze metode i resurse special concepute
pentru atingerea obiectivelor de nvare. Dac invarea adulilor inseamn in primul rnd participare,
atunci pasivitatea, utilizarea metodelor tradiionale nu poate da rezultate. Metodele activ-participative,
centrate pe cursantul-adult, au dovedit eficien.

Design-ul instruirii adulilor


1. Adulii au nevoie sa stie de ce trebuie s invee un anume lucru.
2. Adulii inva mai bine experimentnd.
3. Adulii abordeaz invarea ca un proces de rezolvare a problemelor.
4. Adulii inva cel mai productiv atunci cnd subiectul constituie pentru ei o valoare cu aplicabilitate
imediat.
5. Instruciunile pentru aduli trebuie s pun accent mai mult pe proces i mai puin pe coninutul ce
urmeaz a fi livrat.
6. Adulii ii doresc s fie implicai in desfurarea i evaluarea activitilor.
7. Adulii sunt interesai de subiectele care se refer la profesia sau la viaa lor profesional.
Atmosfera de invare la aduli
1. Adulii inva mai eficient cnd se afl intr-o atmosfer relaxant, de incredere, de prietenie.
2. Adulii apreciaz invitaia de a se exprima cu privire la opiniilor celorlali sau cu privire la propriile
opinii.
3. Adulii au nevoie de mai mult confort ( ex: iluminat bun, mese, scaune cu sptar)
4. Adulii lucreaz mai eficient in grupuri mici, care le ofera posibilitatea de a- i imprt i experiena i de a
reflecta asupra celor spuse de alii.
3.4.2. Invarea experienial
n activitatea formatorului, chiar de la nceput, trebuie s fi aprut o posibilitate de a se asigura c
informaiile de baza sunt nu doar transmise, ci i reinute. Simpl, dei nu prea eficienta, ntrebare "ai
neles ?" reprezint o sugerare a rspunsului da; realizndu-se astfel o atitudine mai mult pasiv dect
activ a audienei. Pentru o verificare corect a gradului de instruire se recomand utilizarea intrebrilor
deschise, ce vor acorda posibilitatea argumentrii rspunsului.
Invarea experienial este reprezentat sub forma unui ciclu, in cadrul cruia se trece prin cele 4 etape
ale invrii experieniale:
Experiena concret practica Observarea reflexiv exemple Conceptualizarea abstract teorie:
Experimentare activ: experiment.
Privind cu atenie schema vom constata c adulii incep invatarea din experien - o aciune, un
sentiment, o problem sau un eveniment - care creeaz nevoia de mai bun nelegere.
Pentru a putea nva din aceast experien, trebuie elaborat un context. Cei care nva reflecteaz
asupra a ceea ce s-a ntmplat: (cnd, cine, ce a fcut), de ce s-a ntmplat i care sunt consecinele. Apoi
ajung la o concluzie despre experien (ce a fost bun sau ru i de ce).

Dupa identificarea concluziei i evaluarea a ceea ce s-a intamplat, acetia se vor gndi la modul cum vor
reaciona in viitor ntr-o astfel de situaie i ce doresc s obina prin procesul de nvare. Acum apare
tendinta de a generaliza concluzia identificat, cercetnd literatura de specialitate sau prin informarea cu
privire la validitatea acesteia in general. ( Concluzia este valabila in toate situatiile sau a fost valabila doar
intr-o anume situatie).
Urmatoarea etap va fi experimentarea activ: testarea personala a ceea ce s-a invat.

3.4.2.1. Etapele invrii experieniale


EXPERIENA
Att la inceputul ct i la finalul sesiunii de instruire aspectul experientei participantilor la sesiunea de
instruire este esenial. Formatorul va trebuie sa fructifice aceast experien i nicidecum s o ignore.
Experiena participanilor reprezint punctul de pornire intr-o asemenea activitate i aceasta trebuie
exploatat prin diferite metode: brainstorming, studiu de caz, joc de rol etc. Experiena reprezint, cu alte
cuvinte, bagajul de cunostine i informaii pe care il dein participanii inainte de procesul de instruire,
urmnd ca la finalul sesiunii aceasta s fie completat i aprofundat, dup caz.
ANALIZA
Aceasta etapa se refer la verificarea cunotinelor anterioare ale participanilor. Rolul formatorului este
de a solicita exprimarea cursanilor cu privire la o problem, urmnd a analiza validitatea sau
corectitudinea cunostinelor cu privire la tema in cauz. Aceast etap este deosebit de important,
deoarece participanii vor fi antrenai in comunicare i se va stabili un schimb de experiene. In acest
moment unii participani cu o experien mai puin bogat, vor avea ansa de a- i imbunti bagajul de
cunotine. Important este ca formatorul s incite participanii la discuie prin utilizarea intrebrilor
deschise; deci care necesit elaborarea i argumentarea rspunsurilor.
GENERALIZAREA
In aceast etap se vor rezuma rezultatele analizei anterioare i se vor trage concluzii. Ea este deosebit de
important pentru c in acest moment vor lua natere nite principii de baz, care vor fi aplicate in diferite
aspecte ale vieii cotidiene (cum vom reaciona pe viitor in asemenea situaii?). Rolul formatorului este de
a rezuma cele discutate i de a sublinia punctele cheie, ce, desigur, vor trebui s fie in concordan cu
scopul de la care s-a pornit procesul de invare experienial ( cu ce scop am dezbtut tema aceasta ?).
APLICAREA
In aceast etap, participanii vor pune in practica cele invate. Aceast etap nu se desfaoar in acelai
spaiu unde au avut loc etapele de mai sus, ci intr-un cadru al vieii de zi cu zi. Formatorul nu va fi de fa
cnd aceste invminte vor fi puse in practic de ctre participani, ins acesta sper o schimbare a

comportamentului participanilor ca urmare a procesului de instruire. De fapt in aceast etap va fi vizibil


dac obiectivul sesiunii de instruire ( orice obiectiv vizeaza o schimbare de atitudine i comportament ) a
fost atins sau nu.
3.4.2.2. Invarea exprienial este:
Direcionat spre sine ... Participanii i asum responsabilitatea pentru propria situaie de nvare,
deoarece i cunosc nevoile.
Orientat spre satisfacerea unei nevoi imediate ... Motivaia pentru a nva este mai mare atunci cnd se
coreleaza cu o nevoie imediat a participantului.
Participativa ... Rolul participantului n procesul de nvare este activ i nu pasiv. Implicarea n experien
constituie primul pas n nvare.
Reflectiv ... Procesul de nvare implic gandirea asupra experienei avute, formularea unor concluzii
din cele nvate i stabilirea unor principii care s fie aplicate n viitor.
Surs de feedback ... Invarea eficient necesit formarea deprinderii de a oferi i de a primi feedback
care este corectiv, dar n acelai timp, suportiv.
Centrat pe respectul pentru participant ... Respectul i ncrederea reciproca ntre formatori participant
este benefica procesului de nvare.
Realizat intr-o atmosfer de siguran ... O persoan relaxat nva mai uor dect o persoan
temtoare, nervoas sau suprat.
Desfurat intr-o ambianta placuta ... O persoan creia i este foame, frig, este bolnav sau obosit nu
poate nva cu eficien maxim.
3.4.3. Barierele invrii la aduli
tiu deja
Participanii care exprim o asemenea atitudine sunt in general cei care cred c nu necesit procesul de
instruire deoarece se consider a fi deja bine pregtii in acest domeniu. De regul acestia sunt cei care vin
mai mult pentru obinerea unei diplome. Incercai s nu v lsai influenai de atitudinea lor i utilizai
experiena lor pentru a v atinge scopul.
Experiena anterioar
Pregtii sesiuni de instruire interesante pentru participanii care consider c participarea la sesiunea de
invare este irelevant sau plictisitoare. In general oamenii sunt obisnuii s invee in stil traditional de
tipul: formatorul dicteaz i ei ii iau notie. Propunei metode inovative de livrare a coninutului.
Prea btrn pentru a nva
Aceast atitudine o au in general oamenii de o vrst inaintat, care din diferite motive consider c nu

mai au pentru ce inva. Acest comportament este determinat i de complexul evoluiei tehnologiei sau a
limbajelor specializate
( ex: trainer, feedback). Muli nu sunt informai cu privire la semnificaia acestor limbaje i se simt
stnjenii de faptul c ei nu sunt in stare s participe activ. Total greit! Omul inva ct traie te i nu este
o rusine s nu fi familiarizat cu anumite concepte. Participarea activ la curs constituie o modalitate de a
inva lucruri noi.
Lipsa ncrederii
Faptul ca la o sesiune de training particip cursani cu pregtiri diferite i funcii diferite, i determin pe
unii dintre ei s nu participe activ la curs, de teama de a nu fi luati in derandere ( sunt timizi) sau pentru ca
nu au incredere in restul participantilor. Au emoii cnd trebuie s vorbeasc i evit s se implice in
activiti. Incercai s ii implicai ct mai mult fr a-i scoate in eviden individual.
IV.REALIZAREA ACTIVITILOR

4.1. Livrarea cursului. Recomandri importante pentru formator


Atenie!:
nainte de inceperea cursului
-

fii prezeni n sala de curs cu cel puin o or naintea participanilor pentru a pregti materialele i
echipamentele (n special cnd nu cunoatei sala);

purtai ntotdeauna la dvs. o list cu materialele i echipamentele necesare;

rezervai-v un sfert de or pentru a v pregti fizic: inut, postur, respiratie


- mental: punei-v in postura de instructor, vizualizai participanii in sal, incercai s v imaginai
ce vor simi i care vor fi ateptrile lor

In continuare vom prezenta 7 etape de urmrit pentru desfurarea unui stagiu de formare:
1. Stabilirea unui climat pozitiv cu interlocutorii:
a) Prezentarea formatorului i a cursanilor
b) Antrenai cursanii in mici discuii
c) Incitai interesul cursanilor
d) Manifestai incredere fa de abilitile i cunotinele cursanilor
2. Prezentarea stagiului de formare.
a) Stabilii obiectivele stagiului de formare i a modalitilor de evaluare a lor
b) Reluai ideile principale ale stagiului de formare trecut i realizai legturi cu cel prezent
c) Explicai importana realizrii obiectivelor
d) Verificai abilitile cursanilor

e) Determinai termenii noi


3. Demonstrarea sarcinilor pe care le vor avea de realizat la finalul stagiului.
a) Prezentarea general a modalitilor de indeplinire a sarcinii i realizarea ei simultan
b) Scoatei in eviden punctele importante ale realizrii sarcinii
c) Acordai explicaii la intebrile cursanilor
d) Repetai demonstraia dac este cazul
e) Reluai principalele etape de realizare a obiectivelor
4. Indrumarea cursanilor in vederea realizrii sarcinilor stabilite.
a) Realizarea sarcinilor de ctre cursani
b) Asigurai securitatea operaiilor i sigurana echipamentului utilizat
c) Indrumai cursanii in funcie de necesiti
d) Incurajai cursanii (feedback)
5. Asistarea cursanilor s realizeze independeni sarcinile.
a) Supravegheai cursanii i nu prsii sala de curs dac nu este necesar
b) Reducei gradul de indrumare a cursanilor
c) Intervenii doar in caz de necesitate
6. Testarea performanelor cursanilor
a) Utilizai o list de testare a performanelor
b) Lsai cursanii s se desfaoare fr a interveni
7. Evaluarea rezulatelor obinute
a) Informai cursanii despre rezultatele obinute
b) Dac unii cursani nu au trecut testul, incercai s le explicai punctele slabe
c) Adoptai o atitudine pozitiv i incurajatoare.
!

Nu uitai s v incadrati in timp.

4.2.

1 Elementele procesului de comunicare

Comunicarea st la baza tuturor proceselor, interaciunilor i relaiilor interumane. Societatea exist


practic datorit procesului de comunicare, pentru c fara el structurile sociale nu s-ar putea forma sau
menine. Comunicarea este interpretat ca o condiie vital a vieii omene ti i a ordinii sociale.
Watzlawick, un specialist intr-ale comunicrii este de prere c: nu exist posibilitatea
necomunicrii.
Comunicarea poarta in sine 4 inelesuri de baz:
1. Comunicarea este vazut ca o intelegere att a mesajelor primite pe diferite canale de
comunicare de la diferite mijloace de comunicare, ct i ca inelegere intre 2 persoane, intre o
persoana i un grup sau intre 2 grupuri.
2. Noiunea de comunicare inseamna i comunitate, existena grupurilor precum i a structurilor
sociale pe care acestea le dezvolt.
3. Conceptul de comunicare implementeaza la nivelul mentalului social i noiunea de participare.
Din partea membrilor grupurilor. Este un proces de transfer i contratransfer informaional, ce nu

poate exista in absena membrilor acestora.


4. Comunicarea organizeaz. Acionm pe baza comunicrii. Inti gndim i apoi acionm, iar
aciunea gndirii inseamn comunicare. Datorit comunicrii este posibili att aciunea
organizat ct i organizarea aciunii.
De-a lungul timpului au fost ncercate mai multe definiii ale termenului comunicare. Printre altele este
un comportament care, din punct de vedere al celui care comunic, are ca el transmisiunea de mesaje,
cu ajutorul unor simboluri, ctre una sau mai multe persoane. (Michael Kunczik)
Totui termenul de comunicare presupune 2 caracteristici principale:
a. Cel puin un individ X trebuie s emit un mesaj, ceea ce inseamn incercarea de a comunica sau nu
cu un alt individ Y. Aciunea aceasta reprezint un proces de comunicare atta timp ct ea
directioneaz mesajul spre Y, cu intenia de a imprti acestuia ceva, chiar dac Y percepe sau nu
mesajul. Din punct de vedere al comunicrii interpersoanle, care se bazeaz pe reciprocitate, lipsa de
reacie (feedback) a lui Y nu intrunete condiiile unui proces de comunicare. Aici consta diferena
intre a spune i a comunica
A spune inseamn:
Sursa

Tinta

A comunica presupune :
Mesaj
Emitator

Receptor

codificare canal

decodificare

Feedback
b. Receptarea coect a mesajului. Din punct de vedere al indvidului care transmite un mesaj, procesul
comunicrii are loc chiar dac mesajul receptat sau nu, dar din punct de vedere al procesului de
comunicare este nevoie de un feed-back ; deci implicit de receptarea corect a mesajului emis.
Codificarea este operaia prin care sursa comunicrii i expune ideile n seturi de simboluri, valori.
Codificarea reprezint aadar un limbaj.
Simbolurile conin informaia care se dore te a fi transmis, sau mesajul.
Decodificarea este procesul prin care destinatarul interpreteaz, desluete mesajul receptat.
Feedback-ul este ultima etap in procesul de comunicare.
Dupa cum putem observa, indiferent de forma pe care o mbrac, orice proces de comunicare are
cteva elemente structurale caracteristice :

existena a cel putin doi parteneri (Emitor i Receptor) ntre care se stabilete o anumit

relaie;

4.4.

capacitatea partenerilor de a emite i recepta semnale ntr-un anumit cod, cunoscut de ambii
parteneri;

existena unui canal de transmitere a mesajului.


Tipurile comunicarii

n funcie de numrul participanilor i tipul de relaie dintre ei, exist cinci tipuri de comunicare:
Comunicarea intrapersonal se refer la fiecare persoana care gndete pentru ea insi,
sau care la un moment dat gndete cu voce tare, verbalizndu-i gndurile, i tot in acest
proces ii poate pune siei intrebri i tot persoana in cauz s fie cea care rspunde.
Comunicarea interpersonal implic, in mod obligatoriu, existena a minimum doi
parteneri de discuie. Forma ei cea mai rspndit este dialogul.
Comunicarea de grup este foarte strans legata de comunicarea interpersoanala, fiind
practic o extensie a acesteia la mai multe persoane.
Comunicarea public - implic prezena unui emitor unic i a unei multitudini de receptori
(prelegerile, discursurile).

Comunicarea de mas este o forma a comunicrii mediatizate i este realizat de ctre


specialiti. Comunicatorii acestui tip de comunicare se pot defini orice persoane care
lucreaz in orice fel de ramur a mass-mediei scrise sau audio-vizuale i care contribuie,
direct sau indirect, la realizarea, prelucrarea, selecia i prezentarea oricror declaraii de
pres sau care lucreaz la realizarea oricrui tip de materiale difuzate prin mijloace massmedia.
Cele mai importante tipuri de comunicare sunt:

Comunicarea verbal:
Comunicare oral
Comunicare scris
Comunicarea non-verbal:
Comunicare tactil (metacomunicare)
Comunicare sonor (paracomunicare): intonaie, inflexiuni ale
vocii, ritm
Comunicare gestual (Kinetic): gesturi, mimic
Comunicare vizual
4.4.1. Comunicarea verbal
4.4.1.1. Comunicarea oral
Cu toii acceptm c viaa de zi cu zi, fie cea personal sau cea profesional, nu ar putea exista fr
comunicare. Mai mult, nereuitele din activitatea uman, indiferent de domeniu, sunt atribuite eecului de

a comunica in mod corespunztor. Intrebrile la care trebuie s rspund orice mesaj complet sunt: Cine ?
Ce ? Cand ? Cum? Unde ?
De ce se intampl acest lucru ?
Oamenii sunt convini de abilitile lor de comunicare i consider c nu mai au nimic de invat in acest
domeniu. Total greit! Comunicarea verbal este un proces amplu, alctuit din cuvinte dar i gesturi,
emoii, limbaj al trupului de care trebuie sa inem cont.
Nu exist o reet a cantitilor necesare de abiliti in comunicare dar putem sublinia factorii care
asigur reu ita in acest domeniu:
-

claritatea de exprimare: obinut prin utilizarea cuvintelor corespunztoare unui anumit scop i
claritatea inelegerii celorlali, dobndit prin ascultare activ, empatic (abilitatea de a nelege o
persoan att din punct de vedere cognitiv, ct i emoional). Nu trebuie s ncercai s
impresionai auditoriul folosind cuvinte lungi i complicate.

concentrare: asupra gndurilor noastre, asupra ceea ce vrem s exprimm. Dac suntem obiectivi
i avem putere de analiz vom avea abilitatea de a decide exact ce vrem s spunem, eliminndu-ne
astfel de o incrctur emoional nedorit, ce ar putea ingreuna transmiterea mesajului.

atragerea ateniei interlocutorului: pentru care exist o stare permanent de concuren. Este
foarte greu s te faci ascultat mai ales in cazul in care fiecare dintre noi suntem zilnic bombardai
de informaii din diferite surse (probleme in familie, tv etc) iar puterea de concentrare scade
semnificativ. Avem anse de reuit doar dac ceea ce spunem este important sau interesant. Este
indicat s cerem in mod explicit: V rog s-mi acordai atenie pentru c am ceva foarte important
de spus. In acest caz va trebui ca mesajul nostru s fie pe msura a teptrilor interlocutorului.
Pentru acest lucru trebuie s inem cont de valorile i opiniile lui, atitudinile i experiena
personal. Utiliznd elemente ale comunicrii nonverbale (mimica, gestica etc) vom putea observa
dac interlocutorul a ineles mesajul comunicat. (ex: dac observm o privire intrebtoare, ne vom
da seama c persoana in cauz are nelmuriri, a adar vom putea solicita un feedback de la ea).

4.4.1.2. Comunicarea scris


Comunicarea scris este de preferat atunci cnd mesajele:
-

sunt complexe sau detaliate i necesit o planificare atent

nu este nevoie de un feedback imediat


se dorete reducerea factorilor disturbatori ce pot avealoc in cazul comunicrii orale

este nevoie de pstrarea informaiilor sau a mesajelor auditoriului


La elaborarea oricrui document scris trebuie considerate urmtoarele faze:
Stabilirea scopului

Alegerea auditoriului
Elaborarea structurii documentului
Scrierea unei ciorne a textului
Editarea textului i corectarea sa
Orice document scris trebuie sa aiba un scop. In funcie de acest lucru se vor stabili informaiile din
cuprinsul documentului; acestea urmnd a fi structurate i exprimate ct mai concis.
De asemenea este important s tim nu doar cum ci i cui adresm mesajul.
- ce anume tie interlocutorul; detaliile urmeaz a fi omise
- ce nevoie are acesta de a cunoa te informaiile din mesaj
- care va fi ordinea de introducere a acestor date in mesaj
Este indicat elaborarea unei ciorne in prealabil pentru a decide urmtoarele aspecte pentru a le corela
cu tipul de document scris, care trebuie elaborat (corespondenta, proces verba, raport etc):

Introducerea

Titlurile

Spaiile libere

Punctuaia

Lungimea propoziiilor

Utilizarea jargonului/ neologismelor profesionale

Varietatea stilului

Fontul utilizat

4.4.2.

Comunicarea nonverbal

Insoete toate modurile de comunicare fiindc, indiferent de ceea ce spunem, nu putem separa cele spuse
de ceea ce simim i de felul in care spunem. S-a constatat ca eficiena unui mesaj este atunci asigurat
cnd comunicarea verbal este insoit i de cea non-verbala (aceasta repezentnd 55% din transmiterea
lui).
Comportamentul non-verbal influenteaz profund procesul de comunicare iar aspectele care stau la baza
lui sunt urmtoarele:
-

nuanele vocale: ton, intonaie

poziia corpului: drept, aplecat

gesturile: mi cri ale minilor, capului

expresia facial: zmbet, incruntare, mirare

contactul viuzal: mod de a privi, durata contactului vizual

contactul fizic: atingerea braului, a umrului


orientare fa de cel care vorbete: in faa, in lateral, in spate

spaiul personal: distana intre interlocutori

infiarea: imaginea pe care incercm s o crem prin imbrcmintea purtat si ingrijirea


personal.

Elemenetele comunicrii non-verbale i publicul


Incercai s simii pulsul auditoriului in timpul prezentrii pentru a v da seama cum s abordai restul
discursului dumneavoastr.
Cutai semnalele non-verbale i nu v ateptai ca toat lumea s reacioneze la fel. Unii se vor apleca in
fa, fiind nerbdtori s pun intrebri, alii se vor sprijini de sptarul scaunului dorind mai mult ca sigur
s se afle in alt parte. In cele ce urmeaz vom propune cteva semnale ale diferitelor tipuri de spectatori.
Semne de interes:
Observai oamenii care zmbesc i aprob sau pe cei care sunt aplecai in fa, prezentnd interes chiar
dac au expresia uor incrncenat (semn de concentrare). Aplecarea in fa insoit de brbia sprijinit pe
mini sugereaz c persoana se gndete la un aspect prezentat de ctre formator. Cei care se manifest
asa sunt de partea dumneavoastr; aadar profitai de faptul c suntei ascultai i antrenai-i in
prezentare.
Atitudine critic:
Ostilitatea sau dezaprobarea publicului este exprimat in mai multe moduri. Unii se vor apleca spre vecini
pentru a critica. Cei incruntai cu braele/ picioarele incrucisate sau care se uit in tavan sunt de regul mai
puin interesai de cele expuse de ctre formator sau au reineri cu privire la el.
Mimica:
Dac v aflai aproape de public vei observa mici semnale cum ar fi: micarea sprancenelor i a privirii,
lsarea in jos a colurilor gurii. In general o expresie facial neutr indic parere neformat. De asemenea,
se spune c picioarele incruciate denot indecizie. Nu trecei cu vederea acest fapt. Exist posibilitatea ca
o asemenea persoan s nu fi asimilat/ ineles un aspect al expunerii dumneavoastr.
Fii atenti la zgomote. Ele indic starea de spirit a auditoriului. Nu e cazul s v intrerupei discursul la
auzirea fiecrui zgomot dar semnalele de agitaie sau oapte reprezint indicii preioase.
Obiceiuri:
Limbajul corporal este subliniat i prin jocul cu obiecte personale. Spre exemplu: ochelari, ceas, stilou,
cercei. Privirea spre ceas trdeaza nerbdarea, roaderea unui stilou sugereaz indecizie. Absena acestor
obceiuri indic implicarea total i acord cu prezentarea.
S nu uitm elementele de limbaj non-verbal al formatorului:
Trimitei semnale nonverbale despre starea dumneavoastr de spirit dar i despre inteniile
dumneavoastr. Mentinei in permanen o poziie deschis i nu incruciai braele pentru a crea o
barier intre dumneavoastr i audien. Mentinei contactul vizual stabilind astfel un raport pozitiv

cu auditoriul. Adoptai o inut dreapt, plin de incredere, sugernd astfel o bun cunoatere a
subiectului i emannd credibilitate. Limbajul unui corp relaxat stabilete legtura cu auditoriul.
Gesturile cu mna deschis accentueaz punctele cheie i implic publicul in prezentare.
4.4.3. Comunicarea tactil
Posibil doar in cadrul comunicrii interpersonale, aceasta form de comunicare este comun i lumii
animale. Ea deine un caracter preponderent instinctual, de i la un moment dat intervine con tiina. Exist
5 clase de atingeri, dintre care vom aminti doar 3 cu privire la comunicarea in cadrul unui seminar.
1. Atingeri care emit emoii pozitive:
Mangarierea, atingerea de incurajare (btaia pe umr) etc. Comunic afeciunea, participarea sau
aprecierea unui efect pozitiv asupra receptorului. O asemenea manifestare completeaz limbajul verbal
sau il substituie.
2. Atingeri ludice/ de joc:
Simularea unei loviri sau mngaieri intr-un context de joac are caracter aluziv si presupune o
concordan comun precum i o relaie de apropiere.
3. Atingeri de control:
In aceast categorie sunt incluse semne ce au ca rol orientarea comportamentului sau a atitudinii
sau indemnul.
4.4.4. Comunicarea acustic
Proces de emitere- receptare a unor semnale acustice exist atat in lumea animal ct i in cea uman.
Semnalele produse de anumite organe: corzi vocale la oameni, organe muzicale la greieri etc. emit
informaii despre specie, identitate individual sau sexual, grupare, motivaii. Acestea sunt mai strns
legate de limbajul articul at cu care se impletesc si pe care il completeaz. Astfel ritmul, timbrul, intonaia,
pauzele, tonul, inlimea sau intensitatea vocii sunt folosite pentru a nuana i chiar schimba inelesul unor
cuvinte sau pentru a transmite atitudini cldur, prietenie, team etc. Astfel, felul in care spunem ceva
poate fi mai expresiv dect o mie de cu vinte.
4.4.5. Comunicarea gestual (kinetic)
Kinetica se define te ca modalitate de comunicare prin intermediul gesturilor i al mimicii. Interpretarea
poate fi diferit n funcie de diferitele zone geografice. ncercam sa exprimam o anume ideea sau un
anume sentiment, ns maniera prin care facem acest lucru determin o alt inelegere.
Astfel, desenarea unui cercule cu degetele mare i arttor unite la vrf nseamn "O.K." n America,
"zero" n Frana, "bani" n Japonia i este o ameninare cu moartea n Tunisia.
n locul semnului de O.K., rusul ridic degetul mare n pozi e vertical, francezul i duce la buze
arttorul i degetul mare unite la vrf, brazilianul i strnge ntre degete lobul urechii, iar sicilianu se

ciupete uor de obraz. Pe de alt parte ns, existena unor gesturi universale cum ar fi nedumerirea, care
se exprim prin ridicarea din umeri, tristeea sau veselia sunt semnalate prin modificri fizionomice
asemntoare.
4.4.6. Comunicarea vizual
Se refer la totalitatea gesturilor i a privirilor intreprinse de organele vizuale. ncadrul unei organizaii
comunicarea vizual se realizeaz prin panouri publicitare, logouri.
Felul in care ne privim partenerul in ochi, in procesul comunicrii este foarte sugestiv mai ales dac lum
in considerare durata privirii. Unii se pot simi stnjeni i de o privire fix, alii o consider de prost gust.
4.5. Ascultarea activ
Ascultarea, privit ca parte integrant a procesului de comunicare, este mult prea pu in folosit cu toate
c reprezint un factor important pentru o comunicare eficient.
Ea este ascultarea concentrat pe inelegerea mesajului in care receptorul este preocupat de verificarea
msurii in care a auzit i ineles corect ceea ce a vrut s transmit emitentul. In general se porne te de la
ideea c oamenii sunt deficitari in a asculta pe altcineva. S-a constatat c o perosan uit o jumatate din
mesajul unei conversaii de 10 minute, in 48 de ore dupa purtarea ei. In utlima perioada se acord o
deosebit atenie imbuntirii tehnicilor de ascultare i se recomand exersarea i antrenarea acestor prin
recursuri la tehnici speciale.
Educaia formal ne indeamn s citim i s scriem i mai puin s ascultm; a adar, practic, nu facem nimic
pentru a ne imbunti aceast abilitate de comunicare pentru c nu cunoa tem rolul ei real.
Deseori nu facem diferena intre a auzi si a asculta. In timp ce auzit ul este mai mult un proces
mecanic ce nu implic neaprat ascultarea mesajului, ascultatul este un proces activ. Ascultarea inseamn
chiar i a invaa i a se perfeciona.
4.5.1. Caracteristicile unui bun ascultator
Trsturile unui bun ascultator sunt :
-

ii privete partenerul cnd vorbete

intreab pentru a clarifica ceea ce spune acesta

intreab pentru a demonstra ca urmre te firul naraiunii/ problemei

nu ii intrerupe nejustificat partenerul

se arat interesat de ceea ce simte acesta, punnd intrebri

repet lucrurile pe care le spune interlocutorul

nu grbete interlocutorul

este controlat emoional dar i in limbaj

menine subiectul pn cnd interlocutorul a terminat ce avea de spus.

4.5.2 Bariere in calea ascultrii


In calea unei active i eficiente ascultri pot s apar o varietate de aspecte care impiedic ascultarea
eficient a interlocutorului i care in att de vorbitor ct i de ascultator, dar i de momentul interaciunii.
a. Supraevaluarea vorbitului
b. Sistemul de valori
c. Stereotipiile
d. Graba formulrii unei opinii
e. Ascultarea influenat
f. Ideile preconcepute i mesaje cu incrctur emoional
g. Preocupri personale
h. Incapacitatea de a ne concentra
i. Diferite nivele de educaie
j. Oboseala sau deficiene ale auzului
k. ritmul gndirii i al rostirii: un vorbitor roste te circa 200 de cuvinte pe minut, iar ascultatorul poate
procesa de la 300 pn la 500 de cuvinte pe minut.
4.5.3 Etapele procesului de ascultare
Un studiu realizat de ctre manageri i pentru manageri a aratat ca un manager transmite 39 % ( scris-9% si
oral-30%) i recepioneaz 61% din timp ( citit- 16% si ascultare -45%). A adar majoritatea comunicrii
const in ascultare. Exista 6 etape care constituie un proces de ascultare eficient:
1. Ascultarea: Comunicarea poate fi deseori perturbat de mai muli factori (ex: sirena unei
ambulane). Dac dumneavoastr considerai c ceea ce auzii este important, va trebui s inv a i s
facei abstracie de anumite sunete i s ascultai. Aceast faz se refer la codificarea mesajului.
Neglijai tot ce v poate distrage atenia i concentrai-v asupra ceea ce
vei auzi. Lasai-l pe cellalt s i i termine ideea, nu-l intrerupeti.
Nu v pregtii rspunsul in timp ce cellalt vorbe te.
2.

Inelegerea: A inelege inseamn a decodifica mesajul primit. Dac interlocutorul utilizeaz


cuvinte necunoscute de ctre dumneavoastr vei avea probleme cu decodificarea mesajelor. Mai bine
intrebai semnificaia unui cuvnt dect s riscai interpretarea gre it a unui mesaj.

3.

Interpretarea: se realizeaz prin empatie i concentrarea asupra limbajului non-verbal. Prin


empatie stabilim starea emoional a interlocutorului pentru a-i rspunde corespunztor. Observa i i
analizai gesturile, inuta, miscrile, vocea etc. Empatia imbin capacitatea de percepie cu abilitatea de
comunicare. Acest lucru necesit
implicare i concentrare.

4.

Evaluarea: In aceasta etapa se d un verdict al mesajului interpretat de ctre dumneavoastr. Se

mai nume te i ascultare critic. Acest tip de ascultare se practic mai ales fa de mesajul electoral al unui
politician. Este esenial s v dai seama in ce msur o afirmaie reprezint un fapt sau o concluzie.
Aceasta poate fi adevarat sau fals.
5.

Memorarea: Uitm imediat ceea ce am auzit un mesaj. Se spune ca 75% din ce ascultm uitm in
3 sptamni. Cu toate ca uneori o fraz , o idee sau un sentiment nu se uita att de repede . Pentru a evita
aceasta situaie sunt recomandate tehnici precum:
-repetiia: grupai informaiile i repetai.
-recunoa terea unui model: transpunei informaia primit intr-un simbol, o imagine.
-reorganizarea materialului: in cel mult trei grupe principale, e o tehnica de succes mai ales
pentru studeni care susin examene.
-notiele scrise: recomandate pentru discuiile in grup: fie o lista a ideilor principale, fie sub
forma unui rezumat.
6. Raspunsul: il reprezint feedback-ul pe care il transmitei dup ce ai parcurs fazele anterioare. El
trebuie s reflecte ct mai exact reac ia proprie la mesajul primit, indiferent de tipul ei: idee, ac iune,
sentiment.
4.6.Tehnica de punere a intrebrilor
Atunci cnd informatia primit de la o persoan nu este suficient, vei pune intrebri pentru a defini
problema intr-un alt mod. Uneori persoana intrebat se poate simi iritat. De obicei punem intrebri din 2
motive:
1. a obine detalii suplimentare
2. a clarifica folosirea unui termen
Intrebrile trebuie s fie astfel formulate inct s nu par amenin toare pentru interlocutor. Inainte de a
lansa o intrebare fii siguri c avei un motiv intemeiat, identificai clar ce vrei s afla i, folosi i coduri
non-verbale. Se poate intampla ca ceea ce credei dumneavoastr c ceea a vrut s spun cineva, nu
corespunde cu inelesul pe care acea persoan l-a dat mesajului. Pentru a clarifica aceast situatie, se va
folosi parafrazarea.
A parafraza inseamn a exprima in cuvinte proprii ceea ce ai in eles din mesajul interocutorului.
Aceast metod v d posibilitatea de a verifica dac ai inteles bine sensul celor comunicate iar
interlocutorul va inelege c l-ai ascultat.
Cnd parafraza i, v vei concentra asupra coninutului mesajului sau asupra atitudinii emitentului. Ex:
Vrei sa spuneti c...., Deci, dumneavoastr considerai c...
Parafrazai atunci cand:
-

credei c ai ineles mesajul dar nu suntei absolut sigur

este necesar o mai bun inelegere a mesajului inainte de a rspunde

cnd ceea ce vi sa transmis vi se pare a fi o con tradicie

4.6.1. Tipurile de intrebri


In cadrul unei conversaii pot fi adresate mai multe tipuri de ntrebri:
intrebri deschise: se refer la intrebrile care permit celui care raspunde s o fac intr-o manier
ampl,
avnd o libertate mai mare de exprimare i de formulare a rspunsului.
Exemplu: Cum ai reu it s rezolvai problema X ?
intrebri inchise: se refer la intrebrile la care interlocutorul nu poate rspunde pe larg, cu multe
explicaii, dar la care poate rspunde cu da saunu.
Exemplu: Ai gsit soluia la problema X ?
intrebri directe: reprezint variante ale intrebrilor inchise, caracterizate printr-o canititate limitat
de
informaii cerute de ctre cel care intreab.
Exemplu: La ce ora ai inceput azi cursul ?
intrebri de sondare: reprezint variante ale intrebrilor deschise, scopul lor fiind de incurajare a
interlocutorului pentru oferirea de informaii suplimentare. In general sunt utilizate dup o
intrebare inchis.
Exemplu: Credei c avei aptitudini de formator ? (intrebare inchis) Da, cred ca da. (rspuns)
Cum motivai rspunsul dumneavoastr ? (intrebare de sondare)
intrebri de dirijare: intrebrile care sugereaz rspunsul a teptat:
Exemplu: Nu credei c ar fi important s..?
intrebri ipotetice: permit testarea reaciilor interlocutorului la o situaie dat
Exemplu: Ce ai face dac..........?
intrebri reflexive: intrebri la care comentariile interlocutorului sunt rezumate sub forma unei
noi
intrebri
Exemplu: A adar, credei c ne lipsesc datele informaiei ?
intrebare rspuns la alta intrebare: atunci cnd o persoan rspunde la o intrebare punnd, la
rndul ei, o alta intrebare. Astfel de intrebri au scopul meninerii controlului asupra
conversaiei sau asupra interlocutorului.
Exemplu: Ce ar trebui sa facem in situaia asta ? S vedem.... Tu cum crezi ca ar trebui s
procedm ?
4.6.2. Abilitai de formulare a intrebrilor
-

Formulai clar i precis intrebrile foarte lungi sunt greu de urmrit i de rspuns.

Nu punei mai multe intrebri deodat se creeaz confuzie; interlocutorul ne tiind la care s
rspund.

Acordai interlocutorului o pauz dup intrebare- pentru ca acesta s se poate gndi la un r spuns.

Folosii intrebri deschise i mai puin intrebri inchise- cele deschise incurajeaz interlocutorul.

Evitai uilizarea intrebrilor care afirm existana unei singure opiuni- sunt total eronate. Nici nu
incercai s
sugerai modalitatea perfect de a aciona.
- Ascultai rspunsul oferit i observai comportamentul nonverbal.

4.6.3. Intrebri contraindicate


Intrebri multiple - a ntreba despre mai multe lucruri la un momentdat nseamn a incurca
interlocutorul, care nu mai tie la ce anume s rspund. Unele ntrebri nu vor primi rspuns i vor
trebui repetate.
Intrebri care sugereaza rspunsul - conin rspunsurile a teptate de cel ce pune ntrebarea i nu
ajut interlocutorul. "N-ar fi mai bine dac ... ?"
Aceste ntrebri il manipuleaza pe cel care raspunde pentru c ii se vor induce rspunsurile, ingrdindu-i
se libertatea de exprimare.
Intrebrile justificative - sunt percepute ca un interogatoriu "De ce ... ?"
Nu sunt adecvate pentru c determin o atitudine defensiv din partea interlocutorului, acesta ncercnd s
gseasc explicaii sau scuze pentru comportamentul su.
4.7. Feedback-ul
Conceptele de feedback si de intarire sunt elemente esentiale in procesul de instruire. Feedback
inseamn a-i oferi celui ce inva / este instruit informaii despre modul in care a realizat sarcina ce i-a
fost incredinat. Intrirea se refer la recompensa pe care o prime te cineva pentru o anume manifestare.
In general exist 2 modaliti de a informa pe cineva despre performan ele sale: prin feedback i prin
critica (de i ultima opiune nu este recomandat, mai ales in educaia non-formal).
Rolul feedback-ului este de a scoate in eviden dac procesul s-a desf urat in concordan cu
planificarea, obiectivelor i a metodelor. La nivel individual, feed-back-ul se refer la un comportament
observabil i la efectele acestuia. A adar, feed-back-ul ar trebui s fie o informaie neutr din punct de
vedere emoional dar care s descrie obinerea unui rezultat in raport cu scopurile vizate. Prin compara ie
cu tonul neutru al feed-back-ului, criticismul are o incrctur emo ional puternic, ce de multe ori
este asimilat negativ. Atunci cnd cineva este criticat, imagine a lui este amenintat iar cel aflat in acea
stare, tinde s opun rezisten fa de critic i va adopta un stil de pasivitate i necolaborare de teama

unui e ec.
Tipuri de feedback:
-

feedback evaluativ: const in a face judeci asupra modului in care cineva a rezolvat o sarcin

feedback interpretativ: const in a parafraza pentru a te asigura c a ineles ce vrea s spun sau s
fac o persoan

feedback suportiv: a asista sau a susine pe cineva pna la rezolvarea sarcinii

feedback de tip probatoriu: aducerea unor informaii noi pentru ca discuia s continuie pn la
clarificarea punctelor de vedere

feedback de asigurare a intelegerii: const in desoperirea in totalitate a ceea ce a vrut s spun sau
s fac interlocutorul.
Feedback de formare- invare

Emiator
Evaluator

Mesaj

Receptor
evaluat

Feedback de reglare ( a fost ineles mesajul?)

4.7.1. Caracteristicile feed-backului eficient


Pentru a deveni cu adevrat util, feedback-ul trebuie s se incadreze in urmtoarele caracteristici:
o

S demonstreze o incredere reciproc intre interlocutori. Acest lucru presupune c cel care
a comunicat mesajul este convins de buna credin a ascultatorului, cum c acesta nu a
teapt un rspuns favorabil sau lingu itor, i dac nu i-a convenit mesajul primit nu i se vor
aduce jigniri sau va fi tratat cu dispre.

Feedback-ul trebuie receptat ca o experien comun i nu ca opinie, i cu mai puin ca o


replic negativ, indiferent ct de critic poate fi con inutul. Cel care ofer feedback este
dator s conving inelegerea mesajului, dar nu-l accept, iar rspunsul va fi vzut ca
produs al unei experiene trite.

S se bazeze pe o ascultare atent, mai ales din partea emitorului, care de data aceasta,
este destinatar. Este greu s ascultm dup transmiterea unui mesaj. Este recomandat ins,
ca atunci
cnd comunic m s avem o atenie sporit pentru a auzi ecoul mesajului .

o Comportamentul emitorului trebuie s fie de natur de a-l ajuta pe receptor s vorbeasc.

Doar atunci putem lua in considerare finalitatea cursului, cnd primim reac ii, dnd dreptul
interlocutorului s spun exact ce a gndit sau a simit. Pentru acest lucru, interlocutorul trebuie
incurajat chiar dac nu are exerciiul vorbirii i nu poate s exprime clar ce gnde te. Este
nevoie s ii punem intrebri ajuttoare. Il putem intreba, spre exemplu, dac nu a fost de acord
cu intreaga afirmaie sau doar cu o parte din ea.
o
o

Emitatorul trebuie sa stie sa primeasca feedback-ul si sa il utilizeze in scopul atingerii


obiectivului propus.
Un feedback eficient trebuie s pstreze continuu relaia cu interlocutorul. Aceasta relaie
trebuie meninut intact, corect, deschis, fr a deranja i trebuie activat mereu,
ajungndu-se chiar la insistene sporite.

Feedbackul trebuie privit ca o invitaie la interaciune prin comunicare, ce duce la


aprofundarea relaiilor.

4.8.

Constituirea echipei

Nucleul elementar al oricrei organizaii nu o constituie individul, cum am putea crede intr-o prim faz,
ci echipa. Constituirea unei echipe este un proces destul de dificil de transformare a unui grup informal, a
crui existen este motivat de imprt irea acelea i viziuni, intr-o structur organiza ional. Iat ca iva
factori care pot fi utilizai ca repere in procesul de formare al echipei:
1. Fiecare membru al echipei i i cunoa te rolul specific in cadrul grupului. Membrii stiu ce au de facut in
particular i sunt con tieni de rolul lor concret in funcionarea echipei.
2. Membrii echipei pun in discuie aspecte care influen iaz funcionarea ei i comunic aspectele pozitive i
negative ale funcionrii acesteia, cu scopul de a imbunti eficiena acestuia.
3. Membrii echipei se sprijina reciproc in indeplinirea obiectivelor profesionale. Nici un membru nu
lucreaz izolat ci solicit sfaturile sau ajutorul colegilor in vederea indeplinirii unei sarcini.
4. Membrii echipei au capacitatea de a rezolva problemele inerente functionarii acesteia i gsesc ci de
abordare pentru dep irea acestor situaii.
5. Membrii echipei dein capacitatea de a utiliza conflictele existente in mod constructiv. Conflictele
determin
implicarea emoional a oamenilor din cadrul echipei, astfel c ele reprezint o important resurs a
grupului. Un bun management al conflictului va utiliza energiile descrcate pentru identificarea solutiilor
optime de depsire a dificultilor.
6. Membrii echipei pun mai mult accent pe colaborare dect pe competi ie. Membrii echipei sunt uni i
pentru acela i scop i colaboreaza in vederea obinerii unor rezultate mai bune in competiiile externe.
7. Echipa trebuie s fie o structur deschis, capabil s colaboreze cu alte grupuri sau echipe din domeniul
educaiei pentru aduli.
8. In cadrul unei echipe exist relaii de interdependen. Membrii echipei depind unii de al ii in indeplinirea

obiectivelor profesionale ale grupului.


4.8.1.

Fazele formrii echipei

Exista 4 etape distincte, prin care trebuie s treac echipa pentru a deveni eficient:
1.Constituirea
Reprezint faza in care membrii echipei incep s se cunoasc mai bine, s se familiarizeze unii cu al ii.
Abia acum i i vor cunoa te problemele cu care se vor confrunta i fiecare dintre ei va incerca s i i adapteze
comportamentul pe care s il manifeste fa de ceilali membri ai echipei. Aceast situa ie poate declan a
incertitudine i stres. Pentru a evita o asemnea situaie este necesar comunicarea cu ceilal i, discu ii
deschise lipsite de critici. Participanii vor trebui s i i stabileasc scopurile in funcie de capacit ile de
care dispun, modalitatea in care se vor desf ura i stabilirea rolurilor in cadrul echipei.
2.Furtuna
In aceast etap membrii echipei vor afla motivele ascunse ale celorlai i se vor contura, cel mai probabil,
conflicte generate de diferenele de personalitate. Membrii ei risc s devin ofensivi i vor contesta
unitatea i modul de funcionare al echipei. Pentru ca aceast etap s fie dep it cu u urin , formatorul
va trebui s incurajeze membrii ei spre o comunicare deschis a problemei i la expunerea i analizarea
tuturor opiniilor in vederea rezolvrii problemei identificate. Dac aceast etap va fi depa it eficient,
rezultatul obinut va fi reflectat de nchegarea echipei.
3.Normarea
In aceast etap membrii ajung s i i ineleag rolurile, s se adapteze comportamentului celorlal i i vor
respecta regulile muncii in echip. Conflictele aprute in etapa anterioar vor fi aplanate iar componen ii
echipei vor accepta cu u urin diferenele de preri. Se va dezvolta coeziunea grupului printr-un
sentiment de identitate.
4. Funcionarea
In aceast etap se poate vorbi despre un oarecare grad de maturitate ( inc nedefinit) cu toate c vor
exista ambiii personale ale membrilor, care vor ingreuna rezolvarea eficient a unei anumite sarcini.
Cuvintele cheie ale acestei faze sunt: sprijin reciproc, flexibilitate, incredere i eficien.
5.Retragerea
In momentul in care echipa va ajunge la acest stadiu inseamn c este destinat dizolvrii, membrii fiind
preocupai mai mult de finalizarea sarcinii dect de buna func ionare a echipei. Membrii se vor sim i
frustrai de destrmare, mai ales pentru c au stabilit relaii de prietenie fructificate pn in acel moment.
Formatoul va trebui s incerce s integreze membrii echipei in tot felul de activit i stimulative i atractive
pentru a evita e ecul ei. Daca acest lucru nu este posibil, formatorul va marca retragerea echipei respective
prin recunoa terea realizrilor ei pe perioada de timp in care a funcionat.

4.8.2. Limitele echipei


O echip are un scop i obiective comune, acceptate i respectate de ctre to i membrii echipei. Factorii
care pot bloca la un moment dat lucrul in echip vor putea fi rezumai astfel:
-

neclaritate in formularea obiectivelor, a responsabilitii i a rolurilor in cadrul echipei

definirea neclar sau incomplet a problemelor

lipsa de comunicare i cooperare

nerespectarea timpului acordat unei sarcini


interesul personal de dominare a unui membru al echipei

lipsa de incredere reciproc

teama de implicare i responsabilitate


teama de eec
4.8.3.

Rolul formatorului in coordonarea echipei

Atunci cnd este necesar formarea unei echipe, formatorul va trebui s i i asume diferite roluri: poate fi
instructor, participant sau consultant. In oricare dintre cele trei cazuri, primul lucru pe care formatorul
trebuie s il fac este s explice semnificaia muncii in echip. Limita (punctul slab) este reprezentat de
ritmul diferit de lucru al fiecarui participant in parte. Acest lucru explic faptul c uneori unele echipe
indeplinesc o sarcin inainte de timpul precizat, altele vor intrzia cu rezultate. Formatorul va decide in
fiecare caz dac o echip i-a atins obiectivul i dac este pregatit pentru urmatoarea etap.
Formatorul va trebui s comunice mai des cu participanii echipei i mai ales s precizeze scopul pentru
care ace tia lucreaz in echip i rezultatele a teptate. Trebuie s manifeste respect prin receptivitatea fa
de diferitele probleme exprimate de ctre echipe dar mai ales prin feed- back-ul aferent problemelor
exprimate.

Principalele diferene dintre grup i echip.

Aspecte vizate
Coordonarea
Stabilirea scopurilor

Grup
Luarea deciziilor

Echipa
Competiia intre membrii

Colaborarea

i a obiectivelor
Fluxul comunicrii

Responsabilitatea

Este coordonat de ctre


lider
Sunt stabilite de ctre
organizaie i sunt
transmise liderului
Preponderent vertical
Decizia este luat de
ctre lider
Sarcinile sunt rezolvate

dorit
Revine liderului

Este coordonat de ctre un


facilitator
Sunt stabilite de ctre
membrii echipei
Multidirectional de tip reea
Decizia este luat de ctre
membrii echipei
Sarcinile sunt rezolvate impreun
cu membrii echipei

individual de ctre

Membrii grupului muncesc

membrii grupului

impreun pentru atingerea

Competitia i rivalitatea

obiectivelor

intre membrii grupului


sunt utilizate pentru
atingerea rezultatului

Revine fiecrui membru al echipei

4.9. Etape in luarea unei decizii


Decizia este alegerea raional a unei alternative de aciune, in scopul obinerii unui rezultat dorit,
este o decizie. Implicaia evident a lurii unei decizii o constituie existena variantelor. Dac nu este
posibil alegerea, nu exist decizie.
Definit ca opiune pentru o alternativ, decizia nu poate fi un act intmpl tor. Ea presupune eforturi de
studiere temeinic a factorilor ce pot influena rezultatele a teptate. Pregatirea i luarea deciziei este un
proces raional, un proces de cunoa tere. Acest proces, strns impletit cu activitatea practic, cu ac iunea
de atingere a rezultatelor dorite, formeaz procesul decizional.
Pentru a putea permite luarea unei decizii eficiente, putem considera c procesul decizional de grup
trebuie s asigure motivaia pentru fiecare membru de a accepta obiectivul de grup. Acest lucru
presupune, in primul rnd, g sirea unor rspunsuri la urmatoarele intrebri:
Care este statutul fiecrui membru in grup ?
Conductorul grupului este liderul procesului
de decizie? Prin ce metode lum decizia de
grup?
Pornind de la aceste intrebri, se poate spune c procesul de luare a deciziilor in grup presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:
1. Identificarea problemei decizionale: Definirea problemei se va face in felul urmtor:
- s permit efectuarea unei analize de tipul cauz efect: dac...atunci..
- s previn o atitudine defensiv a membrilor grupului
- s asigure formularea obiectivului fundamental
- s surprind interesele comune ale membrilor grupului
2. Diagnosticarea problemei: Etapa presupune construirea unui model al problemei
utiliznd variabile
independente (cauzele poteniale ale problemei)
rezultate in urma

i variabile

dependente ( efectele

analizrilor cauz- efect).


3. Elaborarea alternativelor decizionale: Este necesar ca in cadrul acestei etape s fie generat
un numr ct mai mare de opiuni decizionale.
4. Evaluarea alternativelor decizionale i alegerea celei optimale: Evaluarea optiunilor presupune
compararea acestora cu criteriile de eficien ale deciziei stabilite in finalul primei etape.
Decizia poate fi impus grupului prin autoritate: "Eu sunt eful i spun s ... ". Ins aceast
decizie va fi foarte greu de pus in practic, mai ales pentu c ea nu reprezint o decizie luat
de comun acord i nu reflect gndurile i ideile intregului grup.

O alternativ ar fi votul: "da"-urile


deciziei.

i "nu"-urile. Votul majoritar va determina aplicarea

O decizie luat prin consens rezult in mare conflict i conformitate, i implic resurse de timp
dar si disponibilitatea participantilor de a asculta si a tolera alte pareri decat cele proprii.
5. Planificarea operationalizarii decizie: Cum o vom pune in practic? Cu ce resurse?
6. Evaluarea aplicrii: Care sunt efectele aplicrii acesteia i in ce msur am rezolvat
problema?
S nu uitm c procesul de decizie este dependent de o serie de factori care pot impiedica sau
restriciona
procesul decizional:
a. Localizarea ( dispersia geografic a membrilor grupului)
b. Modalitatea de comunicare intre cei implicai in procesul decizional, urmrindu-se crearea
acelor structuri de comunicare care s reduc distana dintre membrii grupului.
c. Statutul diferit al membrilor grupului, care poate genera frustrri ale decidenilor situa i pe
nivele inferioare,
considerndu-se c opiniile lor sunt mai puin luate in seam.
4.9.1. Luarea deciziilor in grup: C-C-C (conflict , confruntare, consens)
Conflictul
Este inevitabil intr-o relaie interpersonal deoarece oamenii au idei, opinii i valori diferite. El
reprezint ciocnirea unei atitudini antagoniste, de aceea, asociem de obicei termenul conflictcu o
conotaie negativ ( tensiune, dezacord, btaie, rzboi). Unii il consider periculos i incearc evitarea
lui cu orice pre. El poate fi realist atunci cnd este vorba despre necesiti, scopuri sau valori opuse, i
nerealist cnd este determinat de ignoran , prejudecat, eroare sau ostilitate.
Conflictul este interpretat drept un blocaj declan at de o
persoan vinovat. Conflictul ia na tere la diferite nivele:

Conflict interpersonal: apare intre cei care interactioneaz pentru realizarea unui
obiectiv comun datorit personalitii i experienei individuale, fiecare incercnd s i i
impun propria maniera de a atinge obiectivul.

Conflict de grup: apare in cadrul organizaional cauzat de lipsa coeziunii grupului:


influen, putere,
interes.

Confruntarea
Fie c este vorba despre puterea fizica propriu-zis, fie de cea de putere sau autoritate, cstigul va fi
doar de partea unei dintre persoanele aflate in conflict. Este posibil ca cel care a pierdut s nu accepte
situaia, relund in scurt timp conflictul, acesta fiind mai puternic dect la inceput.

Agresiunea este o incercare de a obliga interlocutorul s cedeze i s accepte alt punct de vedere.
Agresndu-l pe cel lalt, vei inceta s mai gndi i i v vei manifesta doar fizic sau verbal.
Compromisul
Constituie un acord intre pri, fiecare cednd cte ceva in favoarea celuilalt, cu scopul de a atinge
obiectivul comun. Conflictul apare de obicei cnd exist mai multe opiuni propuse, ne tiind care este
cea mai bun.
Nu toat lumea va ie i mulumit de pe urma negocierii solu iei optime intruct presupune ca cineva s
se impace cu gndul c a pierdut. Negocierea unui conflict este un proces optim in cazul in care
oponenii doresc s finalizeze conflictul printr-un rezultat de tip cstig- cstig . Acest lucru este
realizabil doar dac parile implicate nu se situeaz pe poziii radical opuse.
Etape in rezolvarea conflictului de ctre formator
Inainte de a lua vreo atitudine, formatorul va trebui s observe: -gradul de tensiune i expresiile
emoionale din rndul grupului -despre ce se discut
Apoi, evitnd ridicarea vocii sau confruntarea verb al (evitnd a lua partea cuiva): 1) Interveniti: Se
pare ca avem o problem? Haidei s o discutm?
Decidei dac e o problem a intregului grup sau intre doi indivizi i vede i dac este necesar
dezbaterea ei public.
2) Aflai ce s-a intamplat: A dori s aflu de la fiecare ce s-a intamplat? Lsai-i s vorbeasc pe rnd,
f r a-i intrerupe sau a-i jigni.
Facei dumneavoastr un rezumat al situaiei. (parafrazai)
3) Incurajai exprimarea sentimentelor i cea a opiniilor: Ce ai simit cnd..?
Folosii raiunea in identificarea soluiilor de rezolvare a conflictului mai ales dac au fost sentimente
rnite.
4) Direcionati participanii la conflict spre soluii viabile: Schiai esena problemei : Tu vrei...in
timp ce tu vrei...Ce putei face pentru a fi amandoi mulumii?
Intrebai-i ce vor s fac acum i aflai dac vor s incerce rezolvarea
problemei. 5) Ajungei la o inelegere
Asigurati-v c fiecare parte este de acord cu soluia optat pentru rezolvarea situatiei

V. APLICAREA METODELOR SI TEHNICILOR SPECIALE DE FORMARE


Cele mai dificile momente pentru un formator/trainer sunt primele 10-15 minute cnd nu cunoa te
grupul, cnd nu tie ce a teptri au de la el, cnd nu tie ct de pregatiti sunt sau ct de lipsi i de cuno
tine.
Cteva sfaturi pentru a dep i cu brio aceste
momente: C tig credibilitatea
Prezentai-v sau fii prezentai de ctre altcineva astfel inct s prezenta i credibilitate iar auditoriul
s poat fi convins c ceea ce spunei este in primul rnd valid i de folos.
Prezentrile
Stabilii inainte ce anume vei dezvlui despre identitatea dumneavoastr. Nu este cazul s in ira i
toate competenele dumneavoastr, ci eventual cteva relevante pentru cursul pe care il veti desf ura.
Precizai numele, localitatea i ocupaia dumneavoastr.
Identificai a teptrile participanilor
Inainte de desf urarea activitii este bine s v informai cu privire la motivele pentru care se afl
participanii la curs i mai ales ce a teptri i temeri au. Tot in acest context vei putea afla ce experin
au dobndit participan ii cu privire la tema seminarului.
Anunai obiectivele seminarului i agenda
In funcie de rspunsurile primite in faza anterioar vei putea afla dac obiectivele cursului
corespund cu a teptrile participanilor, iar dac acest lucru nu este posibil, incercai s rezolva i ct
mai multe dintre acestea.
Negociai regulile de funcionare a grupului
Eventual concepei in prealabil o list de reguli de funcionare a grupului i afi ai-o intr-un loc vizibil.
Anunai detalii administrative (pauz de cafea, mas, program de lucru, etc.)
-

Participanii i i vor asuma responsabilitatea de a inva i de a interaciona eficient.

Pe parcursul prezentrii, trebuie s avei in vedere tot timpul urmtoarele detalii:


-

Ce s-a spus in sala pn in momentul respectiv;

Cum se leag partea pe care urmeaz s-o prezentai cu ceea ce s-a spus deja;

Care este ideea de baz a fiecrui subiect;

Cum i dac a fost ineles mesajul transmis: sunt neclariti ?

Respectarea designului din punct de vedere al timpului;

Ce urmeaz a fi dezbtut;

Dac participanii se simt confortabil i care este starea de spirit a lor.

5.2.

Metode de formare orientate ctre formator

Diferena din punct de vedere calitativ intre programele de instruire este dat de presta ia
formatorului, iar prestaia lui difer in funcie de metodele folosite.
5.1.1. prelegerea
Cu toate criticile adresate lecturrii in faa audienei, speech-ul, discursul sau alocu iunea sunt foarte
des folosite. Metoda prelegerii predomin ca pondere de utilizare in comparaie cu orice alt metod
aplicat invrii la aduli, mai ales cnd avem de-a face cu transmiterea unei canti ti mari de
informaii intr-un timp scurt. Ea se poate desf ura sub mai multe forme:
-

prezentare neintrerupta in faa unui grup

prelegere dezbatere

discurs
Totu i i aceast metod are att avantaje ct i dezavantaje. Spre exemplu avantajul formatorului de a
citi in faa publicului aduce cu sine dezavantajul scderii capacitii de concentrare a auditoriului
(ex: oamenii obosii dup o zi grea de servici), mai ales in cazul in care acesta nu va participa la
discuie. Pentru a evita o situaie de plictiseala ar fi indicat insoirea prelegerii de prezentarea ideilor
cheie cu ajutorul power-point-ului fie in varianta electronic, fie in cea printat pentru a putea fi
adnotate. De asemenea, pentru captarea i meninerea ateniei participanilor se recomand
exemplificarea celor prezentate prin anecdote sau situaii cotidiene, ce pot fi discutate pornindu-se de
la diferitele puncte de vedere exprimate.
5.1.2. demonstraia
Demonstraia este prezentarea modului de lucru, a unei proceduri. Ea este insoit de explica ii
verbale i vizuale dar
i de ilustraii sau intrebri. Aceast tehnic se aplic in principal in inv area unor proceduri, tehnici
sau deprinderi. Att la inceputul proiect rii demonstraiei ct i la sfr itul ei, formatorul trebuie s
reflecteze la o serie de elemente: daca este necesar o anumit configurare a spaiului in care va avea
loc demonstraia (ex: pentru ca participanii s o poat urmri); dac indeplinirea ei necesit
imparirea coninutului in uniti mai mici; resursele sau mijloacele didactice necesare ( intrebri,
explicaii, instructaj); in ce masur este necesar sau indicat implicarea activ a cursanilor in raport
cu utilizarea securizant a echipamentelor.
5.1.3. metoda puzzle
Este util de folosit in cazul in care participanii au de stabilit impreun o list de control, ai cror pa i
sunt dai deja de ctre formator sau identificai prin braistorming de ctre participan i; grupul va
aranja aceste etape in succesiune logic, sau in secvena lor cronologic, intr-o anumit limit de

timp. Ulterior se discut in grup procedura i concluziile.


5.1.4. studiul de caz
Studiul de caz se refer la descrierea unei situaii reale, suficient de complex pentru a putea fi
analizat. Situaia de analizat trebuie s reflecte realitatea interaciunii umane astfel inct analiza i
discuiile s fie relevante. Metoda aceasta are ca scop gsirea unor solu ii, analizarea faptelor i a
datelor i a faptelor, propunerea unor remedii, argumentarea lor, i in final, alegerea celei mai optime
soluii.
In practica instruirii se valorific urmatoarele tipuri de cazuri:
-

incidente semnificative, corelate cu o stare ambigu, neclar

situaia unui individ aflat, la un moment dat, in incurctur, ce se confrunt cu dificulti de


diferite naturi

un moment problematic din viaa profesional a unei persoane

Studiul de caz solicit att o activitate personal ct i una de echip, favoriznd dezvoltarea capacit
ii de anticipare a faptelor, de luare a deciziilor i de acionare. Rmne la atitudinea formatorului de a
decide dac toi participanii vor primi acela i studiu de caz sau cazuri diferite. Ceea ce este cu
adevarat important este pregtirea prealabil a formatorului, deoarece cazul trebuie s fie relevant
pentru cursani in sensul c nu ar fi util s le dm oamenilor cazuri de studiat dac nu cunosc termenii
tehnici afereni sau dac nu dein suficient experien cu privire la subiect.
Utilizare:
1. Prezentai cazul;
2. Dai participanilor timp suficient s se familiarizeze cu cazul;
3. Prezentai problema de rezolvat si ntrebrile pentru discuia final;
4. Dai participanilor timp pentru rezolvarea problemei;
5. Participanii prezint soluiile/rspunsurile;
6. Discutai toate rspunsurile/soluiile posibile;
7. Intrebai participanii ce au nvat din acest exerciiu;
8. Rezumai.
5.2.
5.2.1.

Metode de formare orientate ctre grup


exerciii de acomodare i cunoastere

Rolul exerciiului Ice-breaker:


Exerciiile pentru construirea grupului urmresc crearea unei atmosfere pozitive i a unui spirit de
echip, participanii urmnd sa acioneze ca o echip pentru atingerea scopurilor comune, stabilite in
cadrul sesiunii de fomare. Acest lucru se realizeaz prin invitarea participan ilor s incerce s inve e
numele colegilor i s se cunoasc mai bine. Dac membrii grupului s-au mai intlnit, acest exerci iu

ii va ajuta s ii reimprospateze memoria dupa o perioada de intrerupere a rela iilor. Dac membrii
grupului se cunosc intre ei, exerciiul poate fi conceput astfel inct participan ii s se grupeze pe
perechi i fiecare s il prezinte pe cellalt.
In cele ce urmeaz vom exemplifica aplicarea unui asemenea exercitiu:
Predictii( exercitiu)
Se vor parcurge urmtorii pa i:
Pasul 1: Rugai pe fiecare participant s scrie pe o foaie de hartie 3 lucruri despre sine, pe care inc nu
le-a comunicat grupului. Se pot cere rspunsuri la intrebri de genul:
A. Unde ai copilrit ?
B. Ce fel de muzic ascultai ?
C. Ce pasiuni avei ?
D. Ce v-ar plcea s facei dac nu ai fi acum la acest curs de formare ?
Pasul 2: Amestecai foile i distribuii cte una fiec rui participant (asigurndu-v c nu a primit
propria foaie).
Pasul 3. Rugai fiecare participant s citeasc foaia primit i s ghiceasc din 3 incercri, cine a scriso. Mai cerei ca autorii foilor s nu i i dezvluie identitatea chiar dac au fost ghicii.
Pasul 4: Spunei: Il rog pe adevratul autor al celor scrise pe aceast foaie s se ridice in picioare!
Pasul 5: Permitei ca acesta s i i manifeste surprinderea sau mulumirea de sine.
5.2.2. brainstorming
Brainstroming-ul este o cale rapid de a aduna idei referitoare la o anumita problem. Toti
participanii vor fi implicai. In prima faz ace tia i i vor exprima toate gndurile care le vin in minte
pe o anumit tem, chiar dac aparent nu par s aiba nici o legatur cu aceasta. Este indicat
supunerea unui brainstorming atunci cnd in cadrul grupei apar in scen idei noi, neconvenionale.
Desf urare
-

Problema/ tema pentru care trebuie adunate idei va fi formulat ct mai clar.

Trebuie stabilit cine va aduna toate ideile i in ce fel. (pe o foaie, pe tabla, sub forma de
imagini)

Participanii i i vor exprima toate ideile referitoare la tema dat iar acestea vor fi notate sub
forma unor cuvinte cheie

Toate ideile vor fi scrise in a a fel inct s fie vizibile tuturor participanilor.
- Dup aceast faz creativ urmeaz etapa de evaluare, care presupune explicarea, ordonarea,
argumentarea i aprecierea ideilor expuse.

Atenie: Metoda brainstormingului presupune un climat deschis, incredere reciproc i lipsa tensiunii
intre participani. Este de asemenea indicat s nu fie utilizat la inceputul seminarului, cnd participan

ii nu se cunosc intre ei. Nimeni nu are voie s fac observa ii negative i nu se vor admite referiri
critice. ncurajai exprimarea ideilor.
5.2.3. lucrul in grupuri mici
Munca in grup poate fi valorificat ca o modalitate de imbinare a inv rii individuale cu cea in grup i
ca un mod de atenuare a unei individualiti exagerate. Se spune c munca in grup este orientat mai
ales spre aspectul social al instruirii, urmrind dezvoltarea comportamentului social al cursantului.
S-a constatat faptul c productivitatea este mai mare in cadrul grupului, a adar este ecesar ca
formatorul s cunoasc posibilitile de alctuire a grupelor, s dein date despre marimea i
stabilitatea lor, conducerea i evaluarea activitii. Experii au observat c cea mai mare productivitate
este realizat in echipe de lucru alctuite din 4- 6 membrii. Totu i, inainte de alctuirea unei grupe de
lucru trebuie avute in calcul urmtoarele aspecte:
-natura disciplinei de studiu -coninutul ei
-nivelul de pregtire i caracteristici ale cursanilor
-dar mai ales de ct de experimentat sunte i dumneavoastr in calitate de formator in aplicarea acestei
metode Etapele proiectarii, organizrii, conducerii i evalurii metodei de lucru in grupuri mici sunt
urmtoarele:

Analiza temei i a sarcinilor de instruire

Imparirea sarcinilor pe membrii grupului

Documentarea asupra temelor i aspectelor de interes prin cercetarea unor surse diferite

Emiterea unor ipoteze i opinii asupra rezultatelor probabile


Efectuarea practic a sarcinii de ctre cursani

Obinerea i interpretarea rezultatelor obinute

Intocmirea referatului final/ a prezentrii finale

Aprecierea rezultatelor

Rezultatele muncii fiecrei echipe sunt apreciate pentru a fi evaluat dublul caracter al muncii:
att cel colectiv (rezultatele muncii intregii echipe, per ansamblu) dar i cel individual
(prestana cursantului respectiv ).
5.2.4. discutia in grupul mare
In activitatea de grup, subiecii au de realizat o sarcin comun. Prin organizarea muncii in grupul
mare se urmre te realizarea educaiei sociale i dezvoltarea deprinderilor care se desprind din
aplicarea ei. Fiecare subiect influenteaz
asupra formrii celorlali membri.
Aplicare

Mai inti stabili i regulile de dezbatere (ex: se va vorbi pe rnd, n u intrerupe i partenerul de

discuie)

Stabilii (dac este cazul) aranjarea participanilor la discuie.


Anuntai tema de discuie i dai-i un sens ambiguu, ce va strni formarea diferite lor opinii i ii va
antrena pe cursani la discuie. Asigurai-v c tema este relevant pentru sesiunea de instruire.

Formatorul va fi mediatorul acestor discuii. Rolul lui este unul de coordonare a discu iilor in sensul
indeplinirii obiectivelor. Acesta va adresa intrebri pentru a motiva i a pstra intensitatea discu iei.
Este indicat s nu utilizeze intrebri care rspund cu da sau nu. Se vor utiliza intrebri la care
participanii vor trebui s elaboreze rspunsul i s il argumenteze corespunzator. Sunt indicate
intrebri de genul: de ce s-a intmplat aceasta ?, De ce credei c...? Care ar fi soluia ?, Ce sar intampla dac ? .
Formatorul va urmri firul discuiei, i i i va adapta intrebrile in func ie de nivelul la care a ajuns
dezbaterea.
Atenie:
-Fiti cu ochiul la ceas
-Nu aprofundai teme inutile care nu sunt in raport cu obiectivul urmrit sau nu fac referire
la tema anunat. -Nu criticai prerile ce nu se afl in concordan cu rspunsul a teptat.
5. Revenii la tema iniial fcnd un rezumat al concluziilor ob inute de pe urma dezbaterii.

6. Stabilii impreun cu participanii concluziile discuiei i extragei ideile cheie, ce vor putea fi notate
(ex: pe o foaie de flipchart); acestea reprezetnd bagajul pe care participanii il vor lua acasa la
finalul dezbaterii.
5.2.6. jocul de rol
Jocul de rol este o tehnic interactiv folosit in dezvoltarea deprinderilor de relaionare
interpersonal i a celor de supervizare.
Utilizri
Punctul de plecare il reprezint un scenariu, mai mult sau mai puin complex, i vizeaz capacitatea
participantului de a juca rolul cuprins in scenariulrespectiv. Rolul formatorului este deosebit de
important, acesta trebuind s gestioneze cu mare grija situa ia i elementele imprevizibile. Aceast
metod poate strni emoii, sentimente, stereotipuri, valori sau atitudini ascunse in subconstientul
persoanei, oferind acesteia informaii mai putin cunoscute despre sine sau despre relaiile cu ceilali.

In cadrul jocului de rol sunt stimulate aspecte ale interaciunii umane cum ar fi:

Facilitarea integrrii sociale afective a cursanilor, prin interpretarea i invarea unor noi
roluri

Formarea i modelarea comportamentului uman prin distribuirea in rndul participan ilor a


unor statuturi bine precizate i relaionate intre ele

Familiarizarea cu modurile de gndire, tr ire i aciuni specifice

Dezvoltarea capacitii de empatie i inelegere a opiniilor, tririlor i aspiraiilor celor din jur

Dezvoltarea capacitii de a surprinde, inelege i evalua opiniile altora

Formarea capacitii de a rezolva situaii problematice in sensul acumulrii experien ei in


acest sens.

Desfsurarea jocului de rol


Dup elaborarea scenariului instruirii se vor parcurge urmtoarele etape:
-

alegerea partenerilor i instruirea lor in legtura cu specificul i exigenele jocului de rol i


familiarizarea participanilor cu sarcinile de realizat. Pentru fiecare participant sunt descrise
amnunit statusurile i rolurile, pe o fi , distribuirea lor poate fi fcut la alegere sau
prestabilit de ctre formator

invarea individual a rolului de ctre fiecare participant prin studierea fi ei; pentru aceasta
participanii sunt lsai 15- 20 de minute s i i interiorizeze rolul i s i i conceap propriul mod
de interpretare.

Interpretarea rolurilor de ctre toi participanii

Dezbaterea cu toi participanii a modului de interpretare i reluarea secvenelor in care nu s-au


manifestat comportamentele a teptate. La dezbatere particip i observatorii jocului de rol ins
este necesar s li se dea prioritate participanilor direci, pentru a comunica ceea ce au simit
interpretnd rolurile.
VI. EVALUAREA, REVIZUIREA I ASIGURAREA CALITII PROGRAMELOR
DE FORMARE

Evaluarea este unul dintre cele mai dificile etape ale muncii formatorului.
Evaluarea este proces de colectare, prelucrare i interpretare a datelor obinute prin intermediul
instrumentelor de
evaluare, n scopul emiterii unei judeci de valoare asupra rezultatelor sau n scopul adoptrii
unor decizii. Ea presupune:
Msurare: prin instrumente de msurare
Interpretare i apreciere a rezultatelor: dupa criterii
Adoptarea deciziei : prin judecata experta

Tipuri de evaluare
Criterii
Cand se
realizeaz?

In ce scop?

Cine o realizeaz?

Cat de des se
colecteaza
informaii?
Ce rezultate
sunt urmrite?

Evaluare iniial

Evaluare continu

Evaluare
general

In faza iniial

Pe tot parcusul
desfurrii instruirii

La finalul
sesiunii de
instruire

Cunoaterea
nivelului de la care
pleac procesul de
formare

Imbuntirea
activittii i a
rezultatelor

Evaluator intern
(aceea i persoan care
a realizat
instruirea:formatorul)

Evaluator intern

La inceput

Evaluator intern
sau extern (ex: o
comisie de
evaluare)
Des
La intervale mari
de timp

6. Metode de evaluare
Metode tradiionale:
-

probe scrise

evaluare oral

probe practice

Cursanii (ii evalueaz


cunotinele)

Optimizare pe
parcursul
procesului de
formare

Rezultate pariale
(ofera garanii
pentru rezultatele
finale)

Rezultate finale

Metode complementare:
-

observarea treptat a comportamentului

interviul

investigaia

proiectul

autoevaluarea

Alegerea metodei/tehnicii/instrumentului de evaluare se face n funcie de:


-

scopul evalurii

tipul i durata instruirii

profilul grupului int

resursele alocate pentru evaluare: timp, costuri

modul de utilizare al resurselor

Cel mai cunoscut instrument de evaluare a training-ului este chestionarul. Chestionarul este un set
structurat de ntrebri formulate n scopul obinerii de informaii de la participani.
Chestionarul este o anchet ce se desfa oar pe baz de chestionar scris. Un chestionar e o lista de intrebri
privitoare la problema urmrita, a ezate intr-o anumit ordine prin care se urmre te ob inerea informa iilor
despre aceea i problem de la un numr mai mare de subieci.
n funcie de modul de implementare, exist dou tipuri de chestionare:
-

chestionar auto administrat.


-

chestionar administrat de operatorul de anchet/interviu.

Elaborarea chestionarului presupune parcurgerea ct orva pa i:


-

Intrebarea trebuie s fie in concordan cu tema, s nu vizeze direct ceea ce urmrim,


obiectivul avut in vedere va rezulta din prelucrarea tuturor datelor.

respectarea unei logici a intrebrilor il oblig pe cel care rspunde s fie consecvent cu el insu
i i s nu se contrazic de la o intrebare la alta

intrebarile nu trebuie s ii sugereze sau s ii impun rspunsul celui chestionat

Pentru o structurare mai bun se practic divizarea chestionarului in mai multe pr i. Pe prima pagin la
nceput se recomand s apar: Date despre firma care efectueaz sau pentru care se efectueaz studiul
(denumirea, adresa, sigla); Scopul studiului; Instruciuni de completare.
Este indicat s respectai urmatoarele reguli generale:
-

Numerotarea paginilor

Imprimarea pe o singur fa a hrtiei de calitate;

Spaierea textului astfel nct s creeze o impresie de relaxare, de aerisire

Cuvintele de baz se scriu cu majuscule, se subliniaz sau se scriu ngroat (bold)

O intrebarea/ sau variantele ei de rspuns nu va/ vor fi intrerupt/ intrerupte pentru


trecerea pe o alt pagin

ntrebrile vor fi numerotate i codificate la fel ca i posibilit ile de rspuns acolo unde este
cazul;

Variantele de rspuns la ntrebrile structurate se recomand s fie dispuse pe vertical pentru


u urarea identificrii rspunsului ales. Acest lucru simplific att completarea chestionarului
de c tre subieci ct i procesul de evaluare realizat de ctre formator.

Dac exist grupuri diferite de subieci crora li se adreseaz studiul, se pot folosi culori
diferite de hrtie p entru fiecare dintre acestea;

- Dac chestionarul dep e te 4-5 pagini se recomand utilizarea formatului tip bro ur, de dimensiuni mai
mici, capsat sau lipit pentru u urina manevrrii.
6.1. Chestionarul de evaluare
Acest instrument de natur logic i psihologic reprezint o succesiune de intrebri adresate subiec ilor
intr-o forma scris. Pentru a elabora un chestionar sunt de urmrit mai muli pa i:
-

crearea unui set de intrebri in raport cu scopul cercetrii

aplicarea chestionarului la e antionul propus cercetrii

interpretarea i analiza lui

Un chestionar presupune 2 prti:


1. o parte introductiv, in care se precizeaz scopul i obiectivele cercetrii; cuprinde indicaii
de completare a rspunsurilor.
2. o parte in care sunt evocate intrebrile punctuale intr-o ordine anumit
Avnd in vedere natura intrebarilor, chestionarele sunt de mai multe feluri:
-

cu rspunsuri inchise, care permit alegeri din mai multe variante (ex: da, nu , nu stiu)

cu rspunsuri deschise, la care subiectul i i construieste rspunsul

cu rspunsuri mixte, care imbin att varianta cu intreb ri deschise ct


intrebri inchise.

i varianta cu

O ntrebare structurat este format din mai multe subntrebri, legate ntre ele printr-un element comun.
Recomandri:
In conceperea intrebrilor este indicat umrirea urmatoarelor condiii:
-

intrebrile s fie formulate in raport cu scopul cercetrii

ntrebarea s cear rspunsuri simple la nceput i s creasc dificultatea acestora treptat.

Subntrebrile nu depind de rspunsul corect la celelalte subntrebri.

Se va utiliza un numr mare de ntrebri care cer rspunsuri relativ scurte.

Pentru a le permite cursanilor s- i structureze mai bine rspunsurile se vor da indica ii

privind natura, forma, organizarea i lungimea rspunsului a teptat.


-

ele trebuie sa fie formulate corect si cu sens

s vizeze un singur aspect

s nu induc sau sa sugereze rspunsurile subiecilor

s fie redactate pe inelesul celor anchetai.

Chestionarul de evaluare final


Fiecare formator dore te s afle opinia cursanilor si fa de activitatea desf urat att pentru a verifica eficien
a activitii depuse, ct i pentru a- i planifica eficient urmtoarea sesiune de activit i. In timp ce
profesorul de la clas ofer feedback frecvent asupra calitii muncii sale, formatorul are o pozi ie
mai puin comod, aflndu-se in fa a unui grup de aduli cu care petrece timp limitat i de la care
are puine posibiliti de a avea un feedback autentic.
In cele ce urmeaz vom feri cteva indica ii de chestionar de evaluare final care ar putea servi formatorilor
drept instrument pentru a afla reacia cursanilor la activitatea desf urat precum i la modul in care
a fost organizat.

Exemplu:
Curs:
Data:
Localitate
Nume formator:
Nume cursant (nu e obligatoriu):
Chestionar de evaluare finala
Ne puteti ajuta la imbunatatirea calitaii cursului exprimandu-va asupra formularii de mai jos,
conform urmatoarelor criterii:
1. nu sunt deloc de acord
2. nu sunt de acord
3. nu am nici o opinie
4. sunt de acord
5. sunt intru totul de acord
a. Cursurile au fost bine organizate
b. Logistica a fost buna
c. Cunostintele dobandite imi sunt utile
d. Calitatea prezentarilor a fost buna
e. Formatorul a rezervat suficient timp intrebarilor si discutilor
f. Formatorul a ilustrat teoria cu aplicatii concrete
g. Consider ca acest curs imi va fi util la munca
h. Sugestii pentru activitatile viitoare:
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
i. Alte
observatii: .....................................................................................................................................
..................

BIBLIOGRAFIE:

Cristina Ardeleanu, Educatia Adultilor, Ed. Neutrino, Resita 2007.

Iulian Brezeanu, Ghid pentru formarea formatorilor, Ed.Academica, Galati 2001.

Simona Sava, Educatia adultilor, Ed. Polirom, Bucuresti 2007.

Simona Sava, Formatorul pentru adulti, Ed Universitatii de Vest, Timisoara 2007.

Tim Hindle, Cum sa prezentam, Ed. RAO, Bucuresti 2000.

Sultana Craia, Introducere in teoria comunicarii, Ed. Fundatiei Romania De Maine, Bucuresti
2007.

Emilia Albu, Educatie si Comunicare, Ed. Universitaii Petru Maior, Targu Mures 2008.

Liliana Ezechil, Educatia adultilor. O abordare psiho-pedaogica, Ed. Paralela 45, Pitesti 2007.