Geografie Fizica. Caiet Cu Fie de Lucru PDF

Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale” Bucureşti
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE FIZICĂ
Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a

ISBN 978-973-0-25185-2
BUCUREŞTI
2017
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” Bucureşti
GEOGRAFIE FIZICĂ
Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a
(pentru uz intern)
UTILIZATOR
Nume ..........................................................................................
Prenume ....................................................................................
ISBN
ISBN 978-973-0-25185-2
BUCUREŞTI
2017
Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.
2
COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE”

www.cnilcb.ro
Bucureşti – Calea Dorobanţilor, nr. 163, Sector 1
Telefon: 0212.301.021
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com
IOAN MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei – studiu
geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013) și
profesor gradul I la Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București – este autorul sau coautorul a peste
45 cărți, broșuri şi caiete (studii de specialitate, monografii, enciclopedii, dicționare, cărți şi auxiliare
școlare etc.) și a publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de geografie (geomorfologie,
climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor, geografie economică, geografie
culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie, precum și peste 150 de articole de
popularizare și cu caracter școlar.
CĂTĂLINA MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române,

doctor în Geografie din anul 2010, cu teza Clima şi riscurile climatice din Depresiunea Alba Iulia -
Turda, cu o activitate editorială alcătuită din: peste 20 de cărți și broșuri realizate în colaborare, 10
capitole în volume, peste 150 de articole ştiinţifice în diverse reviste de specialitate acreditate,
rezultatul a peste 100 de comunicări susţinute la diferite sesiuni şi conferinţe, naţionale şi
internaţionale, alături de alte peste 50 de articole şi broşuri de popularizare şi informare.
ISBN 978-973-0-25185-2
Important: prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face

numai cu acordul scris al autorilor.
Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
cmarculet@yahoo.com
3
CUPRINS
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE CONȚINUTUL PAGINA

PĂMÂNTUL – O ENTITATE A Universul şi Sistemul Solar 5
UNIVERSULUI Caracteristicile Pământului şi consecinţele geografice 8
MĂSURAREA ŞI REPREZENTAREA Coordonatele geografice 12
SPAŢIULUI TERESTRU Reprezentări cartografice. Reprezentările cartografice şi
societatea omenească 13
Măsurarea şi calculul distanţelor şi al suprafeţelor pe hărţi
geografice şi în orizontul local 16
RELIEFUL TERESTRU Scoarţa terestră ca suport al reliefului 18
Unităţile majore ale reliefului terestru 21
Agenţi, procese şi forme de relief. I. Agenții interni și relieful creat 24
Agenţi, procese şi forme de relief. II. Agenții externi și relieful creat 28
Agenţi, procese şi forme de relief. III. Relieful petrografic şi
relieful structural 34
Tipuri şi unităţi de relief 36
Analiza şi interpretarea reliefului. Relieful şi societatea
omenească 38
Relieful orizontului local. Aplicaţii practice în orizontul local 39
ATMOSFERA TERESTRĂ Alcătuirea şi structura atmosferei 40
Factorii genetici ai climei 41
Climatele Terrei 44
Evoluţia şi tendinţele de evoluţie a climei 46
Hărţile climatice şi harta sinoptică. Analiza și interpretarea
datelor climatice 47
Clima orizontului local 49
APELE TERREI Componentele hidrosferei 53
Apele oceanice. I. Oceanul Planetar 54
Apele oceanice. II. Proprietăţile fizice și chimice ale apelor
oceanice 57
Apele continentale. I. Apele curgătoare 61
Apele continentale. II. Apele stătătoare şi apele subterane 63
Analiza şi interpretarea unor date hidrologice. Hidrosfera şi
societatea omenească 65
Hidrografia orizontului local 66
MEDIUL, PEISAJUL ŞI SOCIETATEA Interacţiunile dintre elementele naturale ale mediului.
OMENEASCĂ Interacţiunile dintre om şi mediul terestru 75
Peisajele naturale. Factorii geoecologici naturali 76
Tipurile de mediu natural 77
Rolul mediului geografic în evoluţia şi dezvoltarea societăţii
omeneşti. Mediul orizontului local 79
BIBLIOGRAFIE 53
4
PĂMÂNTUL – O ENTITATE A UNIVERSULUI
Fişa de lucru: Universul şi Sistemul Solar
A. Universul
Universul sau Cosmosul ……………………………………………………………………………………………………………..….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Universul s-a format în urmă cu aproximativ 15 miliarde de ani, în urma „marii explozii” (Big Bang), și se află
într-o continuă expansiune.
Se consideră că formarea Universului a durat 3 minute, iar la 100 milioane de ani de la Big Bang, era un
amestec difuz de hidrogen și heliu la temperaturi scăzute.
Mai târziu, repartiția acestor gaze a devenit neomogenă, în spațiile cu concentrare mai mare apărând, sub
influența gravitației, formațiuni sferice pe locul cărora se vor „naște” galaxiile.
După: Mândruț O., Geografie fizică. Pământul – planeta oamenilor. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Corint, București, 2000, p. 6.
În funcție de „cunoaștere”, Universul a fost „împărțit” în:

 Universul observabil („Metagalaxia”) - ………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Universul fizic - ………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Universul total (presupus).
Între corpurile din Univers se evidențiază stelele.
Stelele ……………………………………………………………………………………………………………..………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Galaxiile …………………………………………………………………………………………………………..………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Se disting mai multe tipuri/categorii de galaxii: neregulate, eliptice și spirale.
Model de hartă a cerului
Cum se numește galaxia în care se
află Soarele și Pământul și din care
categorie face parte?
Constelațiile …………………………………..
…………………………………………………..…...
……………………………………………………….
……………………………………………………….
………………………...……………………………..
Bolta cerească a fost împărțită în 88 de
constelații.
12 constelații sunt situate pe același
plan cu orbita Pământului în jurul Soarelui.
Aceste constelații, care au atras atenția
încă din Antichitate, formează zodiacul.
http://observatorulastronomicbacau.ro/evenimente/
calendar-astronomic/ (16 Sept. 2016, ora 20:30)
5
B. Sistemul Solar
Sistemul Solar ……………………………………………………………………………………………………………..………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
I. Soarele este o stea de mărime medie care concentrează peste 99% din întreaga masă a Sistemului Solar.
 Activitate individuală Soarele este alcătuit în principal din două gaze:

hidrogen (55%) și heliu (44%)1.
Exercițiul I: Cu ajutorul textului alăturat, completează
Mișcarea de rotație este neuniformă ca viteză. Se
graficul de mai jos.
realizează în 25 de zile terestre la Ecuator și de 35 de
zile în zonele polare
 Activitate în perechi
Citiţi textul de mai jos şi pe baza informaţiilor obţinute …
Exercițiul II:
 Soarele se compune din interiorul Soarelui (în partea centrală) și din atmosfera solară.
 Interiorul Soarelui se caracterizează prin:
 temperaturi foarte ridicate (circa 15 mil. grade Celsius);
 presiuni uriașe: 1011 atmosfere;
 material în stare de plasmă;
 reacții termonucleare.
 Atmosfera solară este compusă din trei straturi:
1. Fotosfera, situată în bază, se evidențiază prin:
 temperaturi de aproximativ 6.000oC;
 porțiuni mai întunecate (pete solare) și mai reci (4.500oC).
2. Cromosfera înconjoară fotosfera și prezintă: Petele solare din fotosferă și erupțiile
 temperaturi de circa 20.000oC; solare din cromosferă se intensifică cu
 erupții solare (explozii) care determină formarea protuberanțelor o periodicitate medie de 11 ani.
solare.
3. Coroana solară este învelișul exterior, vizibil în timpul eclipselor de soare. Caracteristici:
 gaze ionizate foarte rarefiate;
 temperaturi de câteva milioane de grade Celsius;
 emite fluxuri de plasmă (vânt solar).
... scrieți elementele din compunerea Soarelui marcate, pe schița Structura Soarelui
alăturată, cu numere.
1 ...................................................................................................................
2 ...................................................................................................................
3 ...................................................................................................................
4 ...................................................................................................................
5 ...................................................................................................................
6 ...................................................................................................................
 Din energia emisă de Soare, Pământul primește numai a
doua miliarda parte. Cantitatea de energie primită de Terra la
partea superioară a atmosferei este de 1,96 cal./cm2/min.
(constanta solară).
1
Conform altor surse, proporțiile sunt diferite: 71% hidrogen și 28% heliu.
6
II. Planetele ...................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................
 Activitate individuală
Pe baza cunoștințelor acumulate până în prezent, scrieți numele planetelor din Sistemul Solar,
Exercițiul III:
începând cu cea mai apropiată de Soare.
 Primele patru sunt planete mici, alcătuite din elemente grele (rocă), iar următoarele patru sunt planete
gigant, alcătuite din elemente ușoare (gaze).
III. Sateliţii .....................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
Luna este satelitul Pământului.
Exercițiul IV: Cu ajutorul textului din manual, completează graficul de mai jos cu principalele caracteristici ale Lunii.
În unele situaţii, din cauza poziţionării celor trei corpuri cereşti (Soare, Pământ şi Lună) se formează eclipse de
Soare şi Lună.
Exercițiul V: Analizează figura din manual sau din atlas, referitoare la eclipse. Scrie ordinea celor trei corpuri
cereşti la:
a) Eclipsele de Soare: …………………………………………………………………………………………………………………………
b) Eclipsele de Lună: …………………………………………………………………………………………………………………………..
IV. Asteroizii ..................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
Comparativ cu planetele, asteroizii sunt mult mai mici, din care cauză sunt numiți, uneori, „planetoizi”. Cei mai
mulți asteroizi își au traseul între orbitele planetelor Marte și Jupiter2, unde formează așa-numita Centură de
asteroizi. Ei orbitează în jurul Soarelui, la fel ca și planetele, de la vest la est.
V. Cometele ..................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
VI. Meteoriții ................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
Anexă
Distanțele în spațiul cosmic:3
UNITATEA DE MĂSURĂ SIMBOL TRANSFORMĂRI
Unitatea astronomică u.a. 150 mil. km (15x107 km)
Anul-lumină a.l. 9x1012 km; 63.300 u.a.
Parsecul pc 3,26 a.l.; 31x1012 km
Kiloparsecul kpc 103 pc
2
Între 320 și 480 de milioane de kilometrii de Soare.
3
După: Mândruț O., Geografie fizică. Pământul – planeta oamenilor. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Corint, București, 2000, p. 12.
7
Fişa de lucru: Caracteristicile Pământului şi consecinţele geografice

Terra este o planetă a Sistemului Solar, situată la o distanţă medie de 149.500.000 km faţă de Soare. Terra sau
Pământul se evidenţiază prin următoarele caracteristici:
A. Forma Pământului
Care este forma Pământului? Datorită cărui fapt Pământul are această formă?
De-a lungul timpului, forma Terrei a fost Reprezentarea geoidului și terroidului
considerată ca fiind:
a. elipsoid de rotație, ........................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
(Forma de elipsoid este caracteristică unui corp
omogen. Pământul nu este un corp omogen din punct
de vedere fizico chimic.)
b. geoid, .............................................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
(Diferența între geoid și elipsoid este de ±100 m.)
c. terroid sau telluroid, .....................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
Explică modul în care forma Terrei determină distribuirea inegală a energiei solare pe suprafața sa.
B. Dimensiunile Pământului
Exercițiul I: Analizați tabelul alăturat și rezolvați următoarele cerințe:
a. Precizați suprafața Pământului. Dimensiunile Pământului
..................................................................................... Suprafața 510 mil. km2
b. Calculați diferența dintre raza ecuatorială și Volumul 1,08 mld. km3
raza polară. Raza ecuatorială (semiaxa mare) 6.378,1 km
..................................................................................... Raza polară (semiaxa mică) 6.356,7 km
Lungimea circumferinței 40.075 km
c. Calculați diferența dintre lungimea
Ecuatorului
circumferinței Ecuatorului și circumferința unui
meridian. Lungimea circumferinței unui 40.008 km
meridian
.....................................................................................
C. Alcătuirea chimică a Pământului

Din punct de vedere chimic, Pământul este alcătuit din 90 de elemente, diferite ca proporții.
Exercițiul II: Cu ajutorul graficului de mai jos scrie:
 numele principalelor opt elemente chimice care intră în alcătuirea Pământului; ..........................................................
...........................................................................................................................................................................................................
8
 valorile procentuale ale principalelor Principalele elemente chimice din alcătuirea Pământului
cinci elemente:
 oxigen = .................................................
 siliciu = ..................................................
 aluminiu = ..............................................
 fier = ......................................................
 calciu = ..................................................
D. Proprietățile fizice ale Pământului

I. Magnetismul terestru .........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Polii magnetici nu corespund cu polii geografici: Polul Nord magnetic se află în Arhipelagul Canadian (la 70 lat.
N și 100 long. E), iar Polul Sud magnetic, în Antarctica (la 68 lat. S și 143o long. E).
Exercițiul III: Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliți consecințele geografice determinate de magnetismul
terestru.
II. Gravitația .............................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul IV: Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți consecințele geografice ale gravitației terestre.
III. Densitatea medie a Pământului este de 5,52 g/cm3. Pe verticală, distribuția densității scade din interior
spre suprafață: 12-17 g/cm3 în nucleu, 4-6 g/cm3 în manta și 2-3 g/cm3 în scoarță.
Precizați cauza pentru care cea mai mare densitate se găsește în interiorul planetei (în partea
centrală).
IV. Înclinarea axei terestre.

Axa terestră este o axă imaginară care intersectează suprafața globului terestru în cele două puncte diametral
opuse numite poli geografici (Polul Nord și Polul Sud).
Exercițiul V: Observă imaginea de mai jos. Care este poziția axei terestre?
a. verticală b. orizontală c. înclinată
9
Axa terestră formează un unghi de 23o27’ cu verticala și un unghi de

o
66 33’ cu planul orbitei. Ea rămâne fixă în raport cu stelele, fiind îndreptată
spre același punct de pe bolta cerească (Steaua Polară).
Exercițiul VI: Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți consecințele
geografice ale înclinări axei terestre.
V. Mișcările Pământului
Asemănător cu celelalte planete din Sistemul Solar, și Terra efectuează o
serie de mișcări, mai importante fiind:
 mișcarea de rotație;
 mișcarea de revoluție.
A Mişcare de rotaţie ................................................................................................
....................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Viteza mișcării de rotație scade le la Ecuator spre poli: 465 m/s la Ecuator, 345 m/s la 60o latitudine și 0 m/s la poli.
Consecințele mișcării de rotație.
Exercițiul VII: Cu ajutorul textului din manual și a profesorului de la clasă, stabiliți consecințele mișcării de rotație.
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Variația orei pe glob
Un punct de pe suprafaţa Terrei execută o mişcare de rotaţie completă (360o) în 24 de ore.
Calculează câte grade de meridian parcurge un punct de pe suprafaţa Pământului într-o oră.
Exercițiul VIII:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Activitate in perechi
Exercițiul IX:Pe baza cunoştinţelor din anii anteriori, răspundeţi la următoarele întrebări.
1. Cum se numeşte distanţa de 15o longitudine? …………………………………………………………………………………………..
2. În câte fusuri orare a fost împărţită suprafaţa Pământului? ………………………………………………………………………........
3. Câte grade are meridianul Greenwich? …………………………………………………………………………………………………..
4. Câte grade are meridianul considerat „linia internaţională de schimbare a datei”4? ………………………………………………...
B Mişcare de revoluție ..............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Ce este anul bisect?
Viteza medie a mișcării de revoluție este 29,7 km/s.
4
Spre est de acest meridian, ne aflăm în ziua curentă, iar spre vest, suntem cu o zi înainte.
10
Pământul este mai aproape de Soare la periheliu (147.100.000 km, la 3 ianuarie) și la distanță mai mare la
afeliu (152.100.000 km, la 6 iulie).
Consecințele mișcării de revoluție.
Exercițiul X: Cu ajutorul textului din manual și a profesorului de la clasă, stabiliți consecințele mișcării de revoluție.
 ................................................................................................................................................................................................
 echinocțiul de primăvară (21 martie) ...............................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 solstițiul de vară (22 iunie) .................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 echinocțiul de toamnă (23 septembrie) ...........................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 solstițiul de iarnă (22 decembrie) .....................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul XI: Îndrumaţi de profesorul de la clasă, desenaţi evoluţiile duratelor zilelor şi nopţilor în cursul unui an.
 ................................................................................................................................................................................................
(o zonă caldă, două zone temperate și două zone reci).
 Verifică-ți cunoștințele!
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos:
1. Viteza de deplasare a Pământului pe orbită, în jurul Soarelui, este de:
a. 27,7 km/s b. 28,7 km/s c. 29,7 km/s
2. Pământul este cel mai aproape de Soare în luna:
a. ianuarie b. iunie c. iulie
3. Curgerea râurilor este cauzată de:
a. gravitație b. magnetism c. înclinarea axei terestre
4. Pământul este mai turtit la:
a. Ecuator b. Polul Nord c. Polul Sud
5. În compoziția chimică a Pământului, ocupă locul doi ca pondere:
a. aluminiul b. oxigenul c. siliciul
6. Ziua este egală cu noaptea la:
a. 22 iunie b. 23 septembrie c. 22. decembrie
11
MĂSURAREA ŞI REPREZENTAREA SPAȚIULUI TERESTRU
Fişa de lucru: Coordonatele geografice

Poziţia unui punct pe Terra poate fi stabilită cu ajutorul coordonatelor geografice: latitudinea şi longitudinea.
Latitudinea5 …………………………………………………………………………………………………………………………………..……….............
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….........….......
Această coordonată geografică variază între 0o (la Ecuator) şi 90o (la poli) şi este redată prin paralele.
Paralelele …………………………………………………………………………………………………..
….................……………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………............................................................................
Ecuatorul împarte Pământul în două emisfere: emisfera nordică şi
emisfera sudică.
Exercițiul I: Scrie în desenul alăturat: Ecuator, Emisfera Nordică, Emisfera
Sudică, Polul Nord şi Polul Sud.
Longitudinea6 ………………………………………………………………………………………………………………………………..……….............
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...................
Longitudinea estică sau longitudinea vestică variază între 0o (meridianul de origine)7 şi 180o.
Această coordonată geografică este redată prin meridiane.
Meridianele ….……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………....................................................................................
Meridianele de 0o şi 180o formează un cerc ce împarte Pământul în două
emisfere: emisfera estică şi emisfera vestică.
Exercițiul II: Scrie în desenul alăturat: Emisfera Estică, Emisfera Vestică, Polul
Nord şi Polul Sud.
Exercițiul III: Analizați coordonatele geografice din figura alăturată și
precizați pozițiile geografice ale punctelor marcate cu literele A, B, C, D și E.
A. ............................................................................................................
................................................................................................................
B. ............................................................................................................
................................................................................................................
C. ............................................................................................................
................................................................................................................
D. ............................................................................................................
................................................................................................................
E. .............................................................................................................
................................................................................................................
5
Latitudinea este unghiul diedru format de verticala punctului dat şi planul Ecuatorului.
6
Longitudinea este unghiul diedru format de planul meridianului de origine cu planul meridian al punctului considerat.
7
Meridianul de origine (0o) trece prin Greenwich.
12
Fişa de lucru: Reprezentările cartografice.

Reprezentările cartografice şi societatea omenească
Spaţiul geografic este reprezentat în două moduri: glob şi hartă.
A. Globul geografic …………………………………………………………………………………………………………………………………..….......
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................
Cele mai numeroase globuri geografice sunt: globurile fizice și globurile politice.
Exercițiul I: Scrieți în tabelul de mai jos deosebirile și asemănările de conținut dintre un glob geografic fizic și un
glob geografic politic.
Globul geografic fizic Globul geografic politic
Deosebiri Asemănări Deosebiri
....................................................................... ....................................................................... ......................................................................
....................................................................... ........................................................................ .......................................................................
....................................................................... ........................................................................ .......................................................................
....................................................................... ........................................................................ .......................................................................
....................................................................... ........................................................................ .......................................................................
....................................................................... ........................................................................ .......................................................................
....................................................................... ......................................................................... .......................................................................
B. Harta ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………...........
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................
Să ne reamintim!
►Harta este micşorată ………………………………………………………………………………………………………………………….....…...........
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................
Tipuri de scări:  numerică:
 grafică:
 directă:
Exercițiul II: Analizează imaginea alăturată.
Măsoară şi calculează distanţele dintre:
a) punctele A şi B = ......................................................
b) punctele C şi D = ......................................................
c) punctele A şi D = ......................................................
►Harta este o reprezentare convenţională ..…….
…………………………………………………………………............
………………….............................................................
…………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………….
Precizaţi culorile utilizate pentru redarea formelor de relief în funcție de altitudine.
►Harta este o reprezentare generalizată ………………………………………………………………………………………………............…..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................
13
► Harta este o reprezentare aproximativă ………………………………………………………………………………………………..............

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................
Proiecţie cilindrică Proiecţie conică Proiecţie azimutală
Proiecţiile cartografice
sunt de trei tipuri:
proiecţie cilindrică,
proiecţie conică şi
proiecţie azimutală.
 Conţinutul hărţii.
Pe hărţi sunt redate:
 titlul hărţii;
 scara;
 coordonatele geografice;
 elemente de planimetrie; …………………………………………………………………………………………………………………....................
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...................
(exemple: ţărmurile, reţeaua hidrografică, pădurile, aşezările umane, căile de comunicaţie etc.).
 elemente de nivelment:
 cote ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..........
 curbe de nivel ………………………………………………………………………………………………………………………………………...........
(echidistanţa reprezintă valoarea în metri care indică diferenţa de înălţime dintre două curbe de nivel).
Exemplificare:
 curbe batimetrice ……………………………………………………………………………………………………………………………….….........

………………………………………………………………………………………………………………………………………………....................................
 treptele hipsometrice …………………………………………………………………………………………………………………………............
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................
 Tipuri de hărţi (clasificare):
 După scara de proporţie:
 hărţi la scară mare (între 1:20.000 şi 1:200.000);
 hărţi la scară mijlocie (între 1:200.000 şi 1:1.000.000);
 hărţi la scară mică (peste 1:1.000.000).
 După conţinut:
 hărţi generale (pe care sunt redate toate elementele geografice prezente într-o regiune);
14
 hărţi speciale (pe care este redat un singur element sau un grup de elemente, în funcţie de scopul pentru
care a fost întocmită).
Exercițiul III: Precizaţi câteva tipuri de hărţi speciale utilizate în anii anteriori la orele de geografie.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 După mărimea teritoriului reprezentat:
 hărţi pe care apare întreaga suprafaţă terestră (planiglob, planisferă, mapamond);
Planiglob Planisferă Mapamond
 hărţi ale emisferelor;

 hărţi ale continentelor;
 hărţi ale bazinelor oceanice;
 hărţi ale statelor;
 hărţi ale unor suprafeţe restrânse.
 După destinaţia utilizării.
Exercițiul IV: Scrie câteva domenii socio-economice în care sunt utilizate hărţile.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Temă:
Realizaţi un scurt eseu prin care să arătaţi importanţa reprezentărilor cartografice pentru societatea omenească.
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
15
Fişa de lucru: Măsurarea şi calculul distanţelor şi al suprafeţelor pe hărţi geografice

şi în orizontul local
Cu ajutorul hărţilor se pot determina distanţele dintre două puncte, în linie dreaptă, curbă şi frântă, cum ar fi:
distanţa dintre două aşezări umane, distanţa dintre izvorul şi gura de vărsare ale unui râu, distanţa dintre
domiciliu şi şcoală etc.
De asemenea, se pot măsura suprafeţele unor unităţi de relief, bazine hidrografice, aşezări umane, terenuri
agricole etc.
Exercițiul I: Analizează harta de mai jos („Fragment din harta turistică a Munților Gutâi”) și...
Fragment din harta turistică a Munților Gutâi
16
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” B u c u r e ş t i
După: Istvan D. și colab., Munții Gurghiu. Ghid turistic, Edit. Sport-Turism, București, 1990.
...calculează:
a. distanța dintre punctele A și B;
...........................................................................................................................................................................................................
b. suprafața figurii geometrice marcată cu Y;
...........................................................................................................................................................................................................
c. altitudinea dintre punctele C și D.
...........................................................................................................................................................................................................
Specialiştii măsoară distanţele cu aparatul numit curbimetru şi suprafeţele, cu planimetrul.
Exercițiul II: Măsuraţi pe harta murală:
a) distanţa, în linie dreaptă, dintre două localităţi;
...........................................................................................................................................................................................................
b) lungimea unei ape curgătoare.
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul III: Analizează harta de mai jos și, utilizând compasul și rigla, măsoară și calculează:
Harta luncii râului Cugir
Legenda: 1, lunca inundabilă; 2, lunca înaltă; 3, limita luncii în regiunea cu versanţi şi terase; 4, sector înscris în lunca Mureşului;
5, con de dejecţie; 6, glacis de luncă; 7, exces de umiditate.
După: Mărculeț I., Culoarul Mureșului între Arieș și Strei – studiu geomorfologic, Edit. Samuel, Mediaș, 2013, p. 50.
a) lungimea râului Cugir între orașul Cugir și confluența cu Mureșul;

...........................................................................................................................................................................................................
b) lățimea luncii în dreptul localității Balomiru de Câmp.
...........................................................................................................................................................................................................
Măsurarea pe teren se poate face cu pasul, cu panglica (de 10, 20 sau 50 m), cu compasul (de 1 sau 2 m) şi cu
instrumente moderne (G.P.S.).
Temă:
Realizaţi, în echipă, harta orizontului local8 (aşezarea umană şi regiunea învecinată) şi stabiliţi:
a) poziția geografică în cadrul României;
_____________________________________________________________________________________________________
b) suprafaţa localității în care aveţi domiciliul;
_____________________________________________________________________________________________________
c) distanța dintre localitatea în care aveți domiciliul și cea mai apropiată localitate vecină;
_____________________________________________________________________________________________________
d) distanţa dintre casa (blocul) în care locuiţi şi şcoala în care învăţaţi.
_____________________________________________________________________________________________________
8
Important: harta să fie însoţită de scara grafică şi legendă.
17
RELIEFUL TERESTRU
Fişa de lucru: Scoarţa terestră ca suport al reliefului

Relieful .......................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
A. Structura internă a Pământului

Datorită gravitaţiei terestre şi mişcării de rotaţie, structura internă a Pământului este zonar-concentrică,
elementele mai dense fiind situate în interiorul planetei.
Cu ajutorul manualului, scrie
Exercițiul I: Structura internă a Pământului
numele elementelor marcate, cu litere, pe schița
alăturată.
A. ................................................................................
a. ...........................................................................
b. ...........................................................................
B. ................................................................................
c. ...........................................................................
d. ...........................................................................
C. ................................................................................
Materia din componența celor trei învelișuri,
separate de discontinuități, este solidă sau
vâscoasă, cu temperaturi și densități diferite.
A. Nucleul (între 2.900 și 6.370 km) cuprinde:
a. nucleul intern, alcătuit din .............................
.............................................................................
b. nucleul extern, din .........................................
............................................................................. După: Neguț S. și colab., Geografie fizică generală, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 29.
În interiorul său se formează curenți de convecție.
Care este proprietatea fizică a Pământului determinată de acești curenți din nucleul extern?
.....................................................................................................................................................................................
B. Mantaua (între aproximativ 100 și 2.900 km) cuprinde:
c. mantaua inferioară, alcătuită din .............................................................................................................................
d. mantaua superioară (astenosfera), din ...................................................................................................................
Materia din astenosferă este înscrisă într-o mișcare lentă, formând circuite largi (celule de convecție sau curenți
subcrustali) care deplasează plăcile tectonice.
C. Scoarța sau crusta terestră9 are grosimi de aproximativ 80-120 km în blocurile continentale și de 10-20 km
sub oceane. Ea este formată din trei pături (subînvelișuri): bazaltică, granitică și sedimentară.
Exercițiul II: Observați desenul de mai jos („Structura scoarței terestre”) și scrieți, în fișă, dispunerea şi caracteristicile
celor trei pături din alcătuirea scoarței.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
9
Litosfera reprezintă învelișul solid al Pământului, format din scoarță și din porțiunile solide din partea superioară a astenosferei.
18
Structura scoarței terestre
În funcție de repartiția celor trei subînvelișuri,
se evidențiază două tipuri de scoarță:
 de tip continental (29%), care conține .................
.................................................................................
.................................................................................
 de tip oceanic (71%), având doar .........................
.................................................................................
.................................................................................
Scoarța terestră nu este continuă. Ea a fost
fragmentată, de curenții subcrustali din
astenosferă, în blocuri cu volum și masă
deosebite, numite plăci tectonice. Acestea plutesc
pe astenosferă într-un echilibru izostatic. După: Posea Gr., Mândruț O., Geografie fizică generală, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 14
După dimensiuni, se deosebesc:

 plăci majore (macroplăci): Africană, Antarctică, Euroasiatică, Indo-Australiană, Nord-Americană, Sud-Americană și
Pacifică;
 plăci medii (mezoplăci), rezultate din fragmentarea plăcilor majore: Arabă, Caraibelor (Antilelor), Cocos,
Filipinelor, Juan de Fuca10, Nazca și Somaleză.11
 plăci minore (microplăci), provenite din: a) fragmentarea plăcilor majore și medii și b) în urma consumării
plăcilor tectonice foarte vechi. În regiunea României funcţionează un sistem compus din mai multe microplăci:
placa Est-Europeană, ce pătrunde sub Carpații Orientali, placa Transilvano-Panonică (Intraalpină), ce înaintează
spre est, placa Moesică, ce avansează spre nord-vest și pătrunde sub Carpații Meridionali, și placa Mării Negre, ce
se deplasează rapid spre curbura Munților Carpați.
Exercițiul III: Cu ajutorul manualului Schița plăcilor tectonice majore și medii
și a atlasului geografic, scrieți în fișă:
a) numele plăcilor majore marcate, pe
schița alăturată, cu litere:
A. .........................................................
B. .........................................................
C. .........................................................
D. .........................................................
E. .........................................................
F. ..........................................................
G. .........................................................
b) numele plăcilor medii marcate, pe schița
alăturată, cu numere:
A-G = plăci majore 1-7 = plăci medii (mezoplăci)
1. ........................................................ După: Neguț S. și colab., Geografie fizică generală, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 31.
2. ........................................................ 3. ........................................................
4. ........................................................ 5. ........................................................
6. ........................................................ 7. ........................................................
Exercițiul IV: Cu ajutorul profesorului de la clasă,
desenați, pe harta alăturată, plăcile tectonice care funcționează
pe teritoriul României: Est-Europeană, Transilvano-Panonică,
Moesică și a Mării Negre. Indicați prin săgeți sensurile de
deplasare ale acestora.
10
După unele manuale, placa Gorda.
11
În manualul publicat de Edit. Corint (O. Mândruț, 2000, p. 37) figurează și plăcile: Scoția (în sudul Americii de Sud), Iraniană și Egeeană.
19
B. Alcătuirea scoarței
Scoarța este alcătuită din minerale și roci.
Mineralele ...................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Ele pot fi alcătuite dintr-un singur element chimic (aurul, argintul, grafitul, sulful) sau din mai multe.
Majoritatea mineralelor sunt în stare solidă. Există, însă, și în stare:
 lichidă: ..........................................................................................................................................................................................
 gazoasă: ........................................................................................................................................................................................
Rocile .........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Rocile se deosebesc după modul de formare, alcătuire, structură, textură etc.
După geneză, rocile se împart în: roci magmatice, roci metamorfice și roci sedimentare.
 Activitate pe grupe
Utilizaţi textul din manual și caracterizați tipurile de roci după modul de formare. Dați pentru fiecare
Exercițiul V:
tip de rocă exemple.
Grupa 1: Rocile magmatice.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa 2: Rocile metamorfice.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa 3: Rocile sedimentare.12
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
12
În manualul apărut la Edit. Economică (Ge. Erdeli și colab., 2004, p. 27) în cadrul rocilor sedimentare sunt prezentate și rocile reziduale.
Acestea se formează prin dezagregarea și dizolvarea rocilor și transportarea elementelor solubile. Elementele insolubile rămânând „pe loc,
precum solurile, terra rossa, lateritul, bauxita”.
20
Fişa de lucru: Unităţile majore ale reliefului terestru

Formele de relief reprezintă aspectul real al neomogenităților scoarței terestre, cu anumite întinderi și cu
anumite dimensiuni verticale (înălțime, adâncime).
În funcție de dimensiuni, formele de relief se clasică conform tabelului de mai jos:
Categorii de forme Forme planetare Forme majore Forme minore
de relief
Definiție Sunt cele mai mari forme de Forme de relief dezvoltate Forme de relief dezvoltate
relief. pe formele planetare. pe formele de relief majore.
Exemple - continentele, - munții, dealurile, câmpiile, - văile, crovurile, dolinele,
- bazinele oceanice. platformele oceanice, dunele, estuarele, fiordurile,
gropile abisale ș.a. circurile glaciare ș.a.
Exercițiul I: Analizează textul de mai sus și răspunde la următoarele întrebări:
1. Care sunt formele de relief planetare? .........................................................................................................................................
2. Pe care forme de relief s-au dezvoltat formele de relief majore? ................................................................................................
3. Din care categorii de relief fac parte:
a. ... bazinele oceanice? .......................................................................................................................................................
b. ... câmpiile? ......................................................................................................................................................................
c. ... dunele? .........................................................................................................................................................................
d. ... circurile glaciare? ..........................................................................................................................................................
e. ... gropile abisale? ...........................................................................................................................................................
A. Formele de relief planetare sunt reprezentate de:
1. Continentele ..........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2. Bazinele oceanice .................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul II: Analizează harta de mai jos și scrie numele continentelor (a) și bazinelor oceanice (b).
Harta continentelor și oceanelor
a. ...............................................
...................................................
...................................................
...................................................
...................................................
...................................................
...................................................
...................................................
b. ...............................................
...................................................
...................................................
...................................................
...................................................
B. Formele de relief major s-au dezvoltat pe continente şi în cadrul bazinelor oceanice.

 Formele de relief major de pe continente:
1. Munții ....................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
21
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(Munții Alpi, Munții Anzi, Munţii Appalachi, Munții Atlas, Munții Carpați, Munții Caucaz, Munții Himalaya, Munții Marii
Cumpene de Ape, Munții Stâncoși ș.a.)
2. Podișurile ..............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(Podișul Australiei de Vest, Podișul Braziliei, Podișul Etiopiei, Podișul Moldovei, Podișul Preriilor, Podișul Rusiei Centrale,
Podișul Siberiei Centrale, Podișul Tibet ș.a.)
3. Dealurile ...............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(Colinele Gâtine, Colinele Timan, Dealurile de Vest, Subcarpații ș.a.)
4. Câmpiile ................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(Câmpia Amazonului, Câmpia Europei de Est, Câmpia Mississippi, Câmpia Mozambicului, Câmpia Senegambia, Câmpia
Siberiei de Vest, Marea Câmpie a Australiei, Marea Câmpie Chineză ș.a.)
Exercițiul III: Cu ajutorul atlasului geografic, scrieţi numele unităţilor de relief marcate, pe harta de mai jos, cu
numere.
Grupa I, numerele: 1, 2, 3, 4 şi 5. 1. ..................................................... 2. .....................................................

3. ..................................................... 4. ..................................................... 5. .....................................................
Grupa II, numerele: 6, 7, 8, 9 şi 10. 6. ..................................................... 7. .....................................................
8. ..................................................... 9. ..................................................... 10. ...................................................
Grupa III, numerele: 11, 12, 13, 14 şi 15. 11. ................................................... 12. ...................................................
22
13. ................................................... 14. ................................................... 15. ...................................................
Grupa IV, numerele: 16, 17, 18, 19 şi 20. 16. ................................................... 17. ...................................................
18. ................................................... 19. ................................................... 20. ...................................................
 Formele de relief major ale bazinelor oceanice sunt: platforma continentală, abruptul continental, platoul
oceanic, fosele abisale şi dorsalele oceanice.
Exercițiul IV: Citiţi textul de mai jos şi ...
1. Platformele continentale (litorale) sunt cuprinse între 0 și -200 m (chiar -400 m). Au pante domoale şi pe
suprafețele lor se găsesc văi vechi submerse ale unor fluvii, cândva, terestre.
2. Abrupturile continentale (povârnișurile sau taluzurile) coboară până la -3.000 m (chiar -4.000 m) și fac
trecerea de la domeniul continental la cel oceanic. Au pantele mari și sunt fragmentate.
3. Platourile oceanice (câmpiile abisale sau fundul oceanic) coboară lin până la adâncimi de -6.000 m. Pe
„aceste câmpii” abisale se pot observa podișuri și munți vulcanici (dorsale).
4. Fosele abisale (gropile abisale) sunt înguste și cu lungimi mari. Coboară cu pante accentuate de la -6.000 m
la peste -10.000 m (-11.033 m în Groapa Marianelor)13. S-au format la contactul de „tip coliziune” dintre plăcile
tectonice.
5. Dorsalele oceanice sunt sisteme montane de origine vulcanică ce se ridică deasupra platourilor oceanice cu
2.000-2.500 m. S-au format la contactele de tip rift dintre plăcile tectonice.
… pe baza informaţiilor obţinute completaţi asemănările şi deosebirile dintre diferitele forme majore ale bazinelor
oceanice.
Platformele continentale Platourile oceanice
Abrupturile continentale Gropile abisale

Dorsalele oceanice Gropile abisale

Temă:
Cu ajutorul curbei hipsometrice din manual sau de pe internet, scrie valorile proporțiilor deținute de:
a. treapta munților și podișurilor înalte: .........................................
b. treapta câmpiilor și podișurilor joase: .........................................
c. platformele continentale: .........................................
d. abrupturile continentale: .........................................
e. platformele oceanice: .........................................
f. gropile abisale: .........................................
13
După diferite surse, adâncimea maximă în Groapa Marianelor ar coborî la: -11.033 m, -11.034 m, -11.080 m -11.516 m, -11.521 m etc.
23
Fişa de lucru: Agenţi, procese şi forme de relief

I. Agenții interni și relieful creat
Relieful Terrei este continuu transformat (modificat) de două categorii de agenți: interni și externi.
Agenții sunt forțe care, datorită energiei de care dispun, creează diferite forme de relief.
 Agenții interni .....................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................
Cuprind: mișcările tectonice (orogenetice și epirogenetice), magmatismul, vulcanismul și seismele (cutremurele
de pământ).
I. Mișcările tectonice ...............................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
Se împart în mișcări orogenetice și mișcări epirogenetice.
a) Mișcările orogenetice ...............................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
În acest caz, contactele dintre plăcile tectonice sunt de tip:
1. rift, ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2. coliziune (subducție), .................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
a. Contact de tip rift b. Contact de tip coliziune
De-a lungul timpului au avut loc mai multe orogeneze:

 Orogeneza caledoniană, când au fost înălțați: Munții (Alpii) Scandinaviei, Munții Scoției, nordul Munților
Appalachi, Podișul Casimcei ș.a.
 Orogeneza hercinică, evidențiată prin: Masivul Central Francez, Munții Pădurea Neagră, Meseta Spaniolă,
Munții Ural, Alpii Australieni, sudul Munților Appalachi, Munții Măcin etc.
 Orogeneza alpină (cea mai nouă), pusă în evidență de: Munții Alpi, Munții Pirinei, Munții Carpați, Munții
Caucaz, Munții Himalaya14, o parte din Munții Atlas, Munții Anzi, Munți Stâncoși.
b) Mișcările epirogenetice ............................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
 când mișcările sunt pozitive (ridicări) se produc extinderi ale uscatului și retrageri (regresiuni) ale mărilor;
14
Munții Himalaya sunt cei mai înalţi din lume (8.848 m în Vârful Everest sau Chomolungma / „Zeiţa mamă a munţilor”; 8.850 m, după
alte surse), sunt situaţi în partea central-sudică a Asiei. Sunt cei mai tineri de pe continent, având o vechime de până la 15 mil. ani. Împreună
cu Munţii Karakorum formează cel mai înalt sistem montan, cu 14 vârfuri la peste 8.000 m: Kanchenjunga, 8.585 m, Everest, 8.850 m,
Makalu, 8.470 m, Cho Oyu, 8.182 m, Gosainthan, 8.126 m, Manaslu, 8.125 m, Lhotse, 8.545 m, Annapurna, 8.078 m, Dhaulagiri, 8.178 m,
Nanga Parbat, 8.126 m, Gasherbrum I, 8.062 m, Gasherbrum II, 8.038 m, Broad Peak, 8.051 m, şi K2, 8.611 m (După: Mărculeţ I. (coord.),
Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 55).
24
 când mișcările sunt negative (scufundări) au loc retrageri ale uscatului și înaintări (transgresiuni) ale mărilor.
Procesul tectonic de lăsare lentă a fundului unui bazin de sedimentare, pe măsura acumulării de materiale, ca
efect al apăsării acestora, se numește subsidență.
Exercițiul I: Analizează schiţele de mai jos (a, b și c). În comparație cu schița marcată cu litera a, care dintre
celelalte două schițe indică:
1. transgresiunea marină? ............................
2. regresiunea marină? ............................
Forme magmatice
II. Magmatismul ...............................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
Formele rezultate se numesc: batolite, lacolite şi filoane.
Observați imaginea alăturată și descrieți cele
Exercițiul II:
trei forme generate de magmatism și marcate cu literele a, b și c.
III. Vulcanismul ................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
Aparatul vulcanic este compus din mai multe elemente.
Exercițiul III: Analizează aparatul vulcanic alăturat și scrie
părțile componente. Descrie aceste componente.
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
Produsele vulcanismului sunt:
 Lava15 este o magmă sărăcită în gaze. După conținutul în dioxid de siliciu (SiO2) sunt:
 lave acidice (bogate în SiO2); ................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
 lave bazice (sărace în SiO2); ..................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
15
Nyiragongo este vulcanul în craterul căruia se află, încă din 1928, un mare lac de lavă fierbinte (lungimea de circa 300 m şi lăţimea de 160
m). Este situat în Marele Graben (Congo, Africa), la 1 o31’ lat. S și 29o15’ long. E. Are altitudinea de 3.470 m şi a avut cea mai recentă
erupţie în anul 2010 (După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică,
București, 2014, p. 86).
25
 Emanații gazoase:
 fumarole, ..............................................................................................................................................................
 solfatare, ...............................................................................................................................................................
 mofete, .................................................................................................................................................................
 Piroclastite (produse solide):
 bombe sau blocuri vulcanice, ................................................................................................................................
 lapili, .....................................................................................................................................................................
 nisip vulcanic, cenușă vulcanică.
Regiunile geografice cu cele mai numeroase și ample procese vulcanice sunt: „Cercul de Foc al Pacificului” (în
jurul Oceanului Pacific), Dorsala Medio-Atlantică, Marele Rift African și Bazinul Mării Mediterane.
Exercițiul IV: Cu ajutorul hărții murale și a atlasului geografic, desenați, pe harta de mai jos („Principalele regiuni
vulcanice de pe Terra”), principalele regiuni vulcanice de pe glob.
Principalele regiuni vulcanice de pe Terra  Lectură
 Fuji-Yama/Fuji-San – vulcanul cu
cea mai perfectă formă conică
(simetrică) – este situat în Insula Honshū
(în nordul Peninsulei Izu), la 35o21’35”
lat. N și 138o44’02” long. E. Este alcătuit
dintr-un con central, înalt de 3.776 m,
înconjurat de conuri mai mici (circa 100)
cu înălţimi de 1.500-1.900 m. Între inelul
de conuri mai mici şi conul principal se
află o depresiune cu lacuri vulcanice.
Cea mai recentă erupţie a avut loc în
perioada 1707-1708.
 Tambora, vulcanul cu cea mai
puternică erupţie din timpurile moderne,
este situat în Insula Sumbawa (Arhipelagul Sondele Mici, Indonezia), la 8o15’ lat. S și 118o00’ long. E. Erupţia sa din
aprilie 1815 a fost de opt ori mai violentă decât erupţia vulcanului din Insula Krakatoa, din august 1883, în cazul
căreia zgomotul a fost auzit în Australia şi în Madagascar, iar cenuşa vulcanică a făcut de mai multe ori înconjurul
lumii, înainte de a se depune într-un strat de 60 cm. Exploziile produse în perioada 10-12 aprilie s-au auzit până la
1.750 km, iar bombele cântărind 5 kg au fost proiectate până la distanţe de 40 km. Au fost pulverizaţi 150 km3 de
cenuşă şi s-au înregistrat 92.000 de victime. Ultima dată a erupt în anul 1967.
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 85-86.
IV. Mişcările seismice (cutremurele de pământ) ..............................................................................................

.............................................................................................................................................................................
Cauzele formării seismelor sunt: .............................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
Exercițiul V: Cu ajutorul textului din document, completați organizatorul grafic de mai jos.
Document
 Punctul în care are loc declanșarea seismului se numește hipocentru, iar proiecția la suprafață se numește
epicentru.
 În funcție de adâncimea hipocentrului, cutremurele se împart în: cutremure de suprafață (până la 100 km),
cutremure cu adâncimi medii (între 100 și 300 km) și cutremure profunde (peste 300 km).
 Mișcarea seismică se transmite prin unde seismice longitudinale (cu viteze de propagare de 7-13 km/s) și
transversale (cu viteze de 4-7,3 km/s).
 Intensitatea seismelor se măsoară în grade Mercalli (12), iar magnitudinea, în grade Richter (cu valori între 0
și 9, cu numere fracţionale).
26
Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă le consideri adevărate, încercuieşte litera A, iar dacă le consideri
false, încercuieşte litera F.
A / F 1. Lacoliţii sunt corpuri vulcanice.
A / F 2. Scara Mercalli este compusă din 12 grade.
A / F 3. Seismele cu hipocentrul la adâncimi de 30 km sunt considerate profunde.
A / F 4. Gropile abisale se formează în rifturi.
A / F 5. Lapilii sunt produse vulcanice solide.
A / F 6. Mofetele au un conținut ridicat de dioxid de carbon.
A / F 7. Transgresiunile marine se produc atunci când mișcările epirogenetice determină coborârea uscatului.
A / F 8. Munții Carpați au fost înălțați în orogeneza alpină.
A / F 9. Scara Richter măsoară intensitatea seismului.
A / F 10. Contactul de tip rift determină formarea planului Benioff.
 Lectură
Scara Mercalli
Gradul I: Nu este simțit. Animalele și păsările devin neliniștite. Gradul II: Este simțit numai de puține persoane
care se găsesc în repaus (în special de cele de la etajele superioare). Gradul III: Este simțit de unele persoane din
interiorul clădirilor. Gradul IV: Este simțit de mai multe persoane din interiorul clădirilor și de unele aflate în
exterior. Gradul V: Este simțit de aproape toată lumea. Multe persoane sunt sculate din somn. Gradul VI: Este
simțit de toată lumea. Mulți se sperie și fug din locuințe. Unele mobile grele se deplasează. Gradul VII: Cei mai
mulți oameni părăsesc locuințele. Clădirile prost construite înregistrează stricăciuni considerabile. Este perceput și
de persoanele aflate la volan. Gradul VIII: Casele se deplasează pe fundațiile lor, iar pereții ușori sunt aruncați în
afară (unii pereți din cărămidă se prăbușesc). Gradul IX: Provoacă panică generală, stricăciuni considerabile (chiar
în structuri special construite) și crăpături mari în teren. Gradul X: Distruge cele mai multe structuri din cărămidă
și provoacă alunecări de teren. Gradul XI: Dărâmă majoritatea clădirilor din cărămidă, distruge poduri și îndoaie
puternic șinele de cale ferată. Gradul XII: Provoacă distrugeri aproape totale. Au loc modificări ale reliefului, iar
unele obiecte sunt aruncate în sus.
După: Grecu Florina, Hazarde și riscuri naturale, Edit. Universitară, București, 2004, p. 51.
27

II. Agenții externi și relieful creat
 Agenții externi .....................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
Acţionează prin eroziune, transport și acumulare.
Printre principalii agenţi externi se numără: precipitațiile, radiația solară, apele curgătoare, apele marine,
ghețarii, vântul și omul.
Se evidențiază:
I. Procesele fizico-chimice (meteorice) .............................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
 Dezagregarea ........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Este determinată de:
 variația bruscă a temperaturii (între zi și noapte);
 înghețul și dezghețul apei în porii și fisurile din roci;
 alternanța umezire-uscare a rocilor argiloase;
 presiunea rădăcinilor plantelor.
 Alterarea chimică .................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Se realizează prin: oxidare, hidratare, hidroliză, carbonatare, dizolvare și Scoarță de alterare
alterare biochimică.
În urma proceselor de meteorizare se formează scoarța de alterare.
Exercițiul I: Analizează schița alăturată și scrie numele straturilor/
orizonturilor care intră în compoziția scoarței de alterare.
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
Detritus = material rezultat prin puternica sfărâmare a rocilor. Poate fi compus din nisip, pietriș etc.
II. Procesele gravitaţionale
Gravitaţia, deşi este un agent intern, are rol decisiv în deplasarea materialelor pe pante.
Deplasările materialelor (ajunse în dezechilibru din cauze diferite) pot fi: bruște și lente.
1 Deplasările bruște cuprind:
 Prăbușirile .............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Se deosebesc: prăbușiri individuale și prăbușiri în masă.
Se produc prin: cădere liberă, rostogolire, surpare și năruire.
 Alunecările de teren .............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Cauzele/condițiile de formare pot fi:
 potențiale:  prezența unui substrat argilos;
 pantă accentuată;
 precipitații bogate.
 preliminare:  crăpăturile din rocă, provocate de uscăciune și seisme;
 eliminarea vegetației;
28
 accentuarea pantei.
 de declanșare  precipitații bogate;
 seisme;
 explozii;
 subminarea bazei versanților.
Alunecare de teren
Exercițiul II: Analizați figura alăturată și scrieți
elementele care compun alunecarea de teren.
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
Exercițiul III: Stabilește trei măsuri destinate combaterii alunecărilor de teren.
……………………………………………………………………………………………………..………………………………………………
……………………………………………………..………………………………………………………………………………………………
 Curgerile noroioase .............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2 Deplasările lente:
 Solifluxiunea .........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Sufoziunea ............................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................16
Determină formarea: pâlniilor de sufoziune, hornurilor, tunelelor, hrubelor17 și izvoarelor de sufoziune. În timp,
prin creșterea tunelurilor, părţile de deasupra se pot prăbuși, rezultând văi de sufoziune.
Forme de relief create prin sufoziune
Exercițiul IV: Analizează figura alăturată și scrie numele
formelor create prin sufoziune.
1. .................................................................................................
2. .................................................................................................
3. .................................................................................................
4. .................................................................................................
Tasarea reprezintă procesul prin care particulele de nisip şi argilă din masa loessului se reaşează în spaţiile
goale generate de dizolvarea calcarului de către apa care circulă prin rocă. Ca urmare, rezultă: crovuri
(microdepresiuni circulare cu adâncimi de 0,3-5 m şi diametre de până la 50 m), găvane (formate prin unirea
16
Loess = rocă sedimentară detritică, prăfoasă, cu porozitate mare, alcătuită din cuarţ, argilă, carbonat de calciu etc.; are culoare gălbuie până
la brun-gălbuie.
17
Cavităţi în loess.
29
crovurilor), padine (depresiuni mai întinse formate prin unirea găvanelor) şi văi de tip „furcitură”18 (cu aspect
neregulat şi lipsite de apă cea mai mare parte din an).
Forme de relief create prin tasare

Exercițiul V: Analizați figura alăturată și scrieți numele formelor
create prin tasare.
a. ...................................................................................................................
b. ...................................................................................................................
c. ...................................................................................................................
d. ...................................................................................................................
III. Procesele și formele de relief legate de acțiunea precipitațiilor

► Pluviodenudarea …...................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Acest proces de eroziune în suprafaţă generează degradarea solurilor.
► Şiroirea …....................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Rigolele sunt şanţuri scurte, puţin adânci (până la 0,5 m), care pot dispărea la sfârşitul ploii.
 Ravenele sunt şanţuri mai lungi (zeci de metri), mai adânci (peste 0,5 m), care taie stratul de sol.
 Ogaşele sunt şanţuri lungi şi adânci, care taie aproape în întregime depozitul de pe versant.
► Torenţialitatea …........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Organismul torenţial este alcătuit din bazin de recepţie, canal de scurgere şi con de dejecţie.
Exercițiul VI: Cu ajutorul schiţei din manual, explicați ce reprezintă cele trei componente ale organismului torențial.
 Bazinul de recepție: …............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Canalul de scurgere: …..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Conul de dejecție: …...............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
IV. Acțiunea apelor curgătoare și formele de relief rezultate (relieful fluvial)
Prin eroziune, transport și acumulare, apele curgătoare creează văi (forme de relief negative cu lungimi mari și
foarte mari și cu adâncimi de zeci și sute de metrii).
Părţile componente ale unei văi sunt:
a) Versanții .................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................... Părțile componente ale terasei
b) Terasele ...............................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
c) Albia majoră (lunca) ............................................................................................................
.........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
d) Albia minoră ..........................................................................................................................................................................
18
Văile de tip „furcitură” se formează atunci când la baza loessului există strat argilos slab înclinat, care permite circulaţia apei pe anumite
direcţii. La suprafaţă se poate ajunge la dezvoltarea unor crovuri care se înşiră pe aliniamentele circulaţiei apei subterane. Prin unirea
îndelungată a acestor crovuri rezultă văi cu contur neregulat.
30
...........................................................................................................................................................................................................
Albia minoră este alcătuită din: maluri și patul albiei. Meandre libere: a. simple,
Buclele formate de albia minoră se numesc meandre și sunt de două tipuri: b. compuse
meandre încătușate și meandre libere.
Exercițiul VII: Observați imaginea alăturată și precizați prin ce se deosebesc
meandrele libere simple de meandrele libere compuse.
Prin gâtuirea meandrelor se formează belciuge (meandre părăsite) și popine
(grădiști).
e) Talvegul (canalul de etiaj) ...........................................................................................
..................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
Vale (secțiune transversală)

Exercițiul Analizați schița
VIII:
alăturată și scrieți elementele văii
marcate cu litere.
A ...................................................................
B ...................................................................
C ...................................................................
D ...................................................................
V. Acțiunea gheții. Relieful glaciar

Ghețarii se formează în regiunile cu temperaturi medii anuale mai scăzute de -2pC, la altitudini de: peste 5.000
m în zona caldă, peste 3.000 m în zonele temperate și la 0 m la poli.
Tipuri de ghețari:
 ghețari de calotă (calote glaciare), în Antartica și Groenlanda
 ghețari montani, de tip:  alpin;
 pirineean;
 himalayan;
 stea.
Citiți cu atenție textul de mai jos și …
Exercițiul IX:
Ghețarii acționează asupra reliefului prin: eroziune glaciară (exarație), transport și acumulare.
Gheţarii alpini se compun în general din trei elemente: a) zona de acumulare a zăpezii, unde se formează zăpada
înghețată (névé-ul) și care se suprapune peste un bazin de vale existent înainte de instalarea ghețarului; b) circul
glaciar, care este o excavație de formă ovală unde se acumulează gheață și care se delimitează de névé printr-o rimaye
(crăpătură circulară); c) limba glaciară, care se scurge pe o vale glaciară până la limita de topire a gheții. Limba glaciară
prezintă numeroase crevase (crăpături) când trece peste praguri, iar prin eroziune creează o vale glaciară care are în
profil transversal forma literei „U”. În majoritatea cazurilor, circurile și văile glaciare sunt străjuite de creste (custuri).
Materialele erodate, transportate și depuse de ghețari la limita de topire a gheții, se numesc morene.
După: Posea Gr., Mândruț O., Geografie fizică generală, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 56.
… scrieți elementele indicate prin cifre pe schița Gheţar montan alpin

alăturată.
 ...........................................................................................
 ...........................................................................................
 ...........................................................................................
 ...........................................................................................
 ...........................................................................................
Ghețarul pirineean este compus numai din circ
glaciar, iar cel himalayan, din confluența mai multor
31
limbi glaciare.
Ghețarii de tip stea se formează în craterele vulcanilor, iar gheața se revarsă pe versanții conului.
VI. Acțiunea apei de mare. Relieful litoral
Apele mărilor şi oceanelor modelează relieful în regiunile litorale (cu faleze19, plaje20, delte etc.). Prin
intermediul valurilor, curenţilor şi mareelor, apele exercită acţiuni de eroziune (abraziune), transport (deplasează
spre larg materialele erodate) şi acumulare (creează plaje, cordoane de nisip etc.).
 Activitate în perechi Faleză și plajă
Exercițiul X: Analizați figura alăturată și

scrieți două deosebiri între faleză și plajă.
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
Ţărmurile ……………………………............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
În funcţie de înălţime, ţărmurile se împart în:
A. ţărmuri înalte:
 Ţărmuri cu fiorduri, ………………………........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(în Peninsula Scandinavia, Insula Islanda, Insula Groenlanda etc.)
 Ţărmuri cu riass, ……………………….................................................................................................................... ........................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(în nord-vestul Franţei şi Spaniei, în sud-vestul Marii Britanii)
 Ţărmuri cu canale şi insule (dalmatin), ………………………..........................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(în Croaţia)
B. ţărmuri joase:
 Ţărmuri cu estuare21, ………………………....................................................................... Estuar
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
(estuarele fluviilor: Tamisa, Sena, Obi, Amazon ş.a.)
 Ţărmuri cu lagune, ………………………...........................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
(Laguna Maracaibo, în Venezuela; Laguna Veneţia, în Italia; Laguna Razim, în România ş.a.)
 Ţărmuri cu limanuri, ……………………….................................................................................................................... ...................
...........................................................................................................................................................................................................
19
Faleze = abrupturi stâncoase.
20
Plaje = fâşii joase cu nisip şi pietriş.
21
Estuarele sunt prezente şi în regiunile cu ţărmuri înalte.
32
...........................................................................................................................................................................................................
(limanul Nistrului, limanul Niprului, Lacul Techirghiol ş.a.)
 Ţărmuri cu delte, ……………………….................................................................................................................... ........................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(deltele fluviilor: Mississippi, Huang He, Gange-Brahmaputra22, Dunăre, Nil etc.)
VII. Acțiunea vântului. Relieful eolian
Vântul acţionează în regiunile în care roca este lipsită de covor vegetal protector – deşerturi, crestele munţilor
etc. – şi se manifestă prin trei procese: eroziune (coroziune sau coraziune), deflaţie (spulberare) şi acumulare.
Prin cele trei procese, vântul creează în deşerturi:
 erguri: ………………………………………………………………………………………………………………………………………….
 reguri şi hamade: …………………………………………………………………………………………………………………………....
Relief eolian
Exercițiul XI: Analizați figura alăturată și scrieți ce proces și ce forme
de relief sunt indicate cu ajutorul săgeților.
A .........................................................................................................................
B .........................................................................................................................
C .........................................................................................................................
În regiunile montane, dar şi în regiunile deşertice cu roci dure, prin coraziune vântul creează forme reziduale
cu aspect de ciuperci (babe), sfincşi, stâlpi etc.
Stâncă Babă
Împreună cu
Exercițiul XII:
profesorul de la clasă, realizaţi
schema formării unei babe pe
conglomerate23.
Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă le consideri adevărate, încercuieşte litera A, iar dacă le consideri
false, încercuieşte litera F.
A / F 1. Scoarţa de alterare rezultă în urma proceselor meteorice.
A / F 2. Râpa de desprindere este creată de tasare.
A / F 3. Crovurile sunt microforme de relief cu aspect de movile.
A / F 4. Rigolele sunt şanţuri cu adâncimi de până la 1,5 m.
A / F 5. Abraziunea este eroziunea generată de acţiunea vântului.
A / F 6. Hamadele sunt câmpuri cu pietre.
A / F 7. Deltele se formează în regiunile cu maree ridicate.
A / F 8. Albia majoră este numită şi talveg.
A / F 9. Văile glaciare au în profil transversal forma literei „V”.
A / F 10. Fiordurile fac parte din categoria ţărmurilor înalte.
22
Delta Gange-Brahmaputra, cea mai întinsă deltă de pe Glob (circa 105.640 km2), este situată la vărsarea fluviilor Gange, Brahmaputra şi
Menga în Golful Bengal (sudul Asiei, în Bangladesh şi India). Are formă triunghiulară şi găzduieşte circa 130 milioane locuitori
(aproximativ 1.300 loc./km2).
23
Conglomerate: roci sedimentare detritice rezultate prin cimentarea pietrişurilor; cimentul poate fi silicios, calcaros şi argilos.
33

III. Relieful petrografic şi relieful structural
Prin proprietăţile lor şi prin modul de dispunere a straturilor, rocile reacţionează diferit la acțiunea agenților
modelatori, ajungând să impună dezvoltarea unor reliefuri specifice: petrografic și structural.
A. Relieful petrografic
Totalitatea formelor impuse de proprietățile rocii sub influența agenților modelatori formează relieful petrografic.
 Tipuri de relief petrografic
Tipul de relief Agenții modelatori Formele de relief rezultate
 Relieful dezvoltat pe roci magmatice
 pe granite temperaturile și umiditatea ridicate blocuri rotunjite („căpățâni de zahăr)
temperaturile ridicate și îngheț- forme ascuțite
dezghețul
 pe bazalte precipitațiile, schimbările de platouri, coloane
temperatură
 Relieful dezvoltat pe roci sedimentare
 pe nisip vântul dune
apele curgătoare văi largi
 pe argile precipitațiile și gravitația alunecări de teren, rigole și ravene
dense („pământuri rele”)
 pe loess și depozite loessoide precipitațiile și gravitația crovuri, găvane, padine, văi seci,
hrube, tuneluri de sufoziune
 pe conglomerate apele curgătoare văi înguste cu versanți în trepte
variațiile mari de temperatură, coloane, ciuperci (babe), sfincşi,
precipitațiile, vântul grohotiș
 pe calcare (carstic) apa încărcată cu dioxid de carbon forme exocarstice (lapiezuri,
doline, uvale, polii, avenuri) și
endocarstice (peșteri, stalactite,
stalagmite, coloane)
apele curgătoare chei (văi înguste), văi seci
Exercițiul I: Cu ajutorul dicţionarului geografic şi a informaţiilor de pe internet, definiţi:
Avenul = ...........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Dolina = ...........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Endocarstul = ..................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exocarstul = ....................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Lapiezul = ........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Stalactita = .......................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Stalagmita = .....................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
34
Secțiune în relief carstic
Exercițiul II: Analizează schiţa alăturată şi
scrie numele elementelor reliefului carstic marcate
cu numere.
1. ………………......................................................
2. ………………......................................................
3. ………………......................................................
4. ………………......................................................
B. Relieful structural
Relieful structural este determinat de .....................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
La formarea sa mai contribuie şi unele însuşiri ale rocilor: duritatea, permeabilitatea, solubilitatea etc.
 Tipuri de relief structural (pe structuri geologice variate):
 Relieful pe structuri tabulare (orizontale) se Relief pe structură tabulară
evidenţiază prin prezența:
 platourilor (suprafețelor structurale), specifice formelor de
relief numite …………………………........................................
 teraselor structurale;
 canioanelor.
Exercițiul III: Utilizează manualul sau alte materiale
didactice pentru realizarea, în caseta alăturată, a unei
schițe a reliefului pe structuri tabulare.
 Relieful pe structuri monoclinale se impune Cuestă
prin prezența:
 cuestei, compusă din: frunte (front) și spinarea cuestei
(suprafață structurală);
văilor consecvente, subsecvente și obsecvente.
Exercițiul IV: Scrie în dreptul săgeților din desenul
alăturat, numele elementelor care compun o cuestă.
 Relieful pe structuri cutate se caracterizează Relief pe structură cutată
prin existența:
 culmilor de anticlinal, specifice ……………………………...
…………………………………………………………………......
 văilor de sinclinal.
Exercițiul V: Utilizează manualul sau alte materiale
schițe a reliefului pe structuri cutate.
 Relieful pe structuri faliate cuprinde: Relief pe structură faliată
 horstul, evidențiat sub formă de: ……………………………
…………………………………………………………………......
 grabenul, prezent sub forma: ………………………………
…………………………………………………………………......
Exercițiul III: Utilizează manualul sau alte materiale
schițe a reliefului pe structuri faliate.
35
Fişa de lucru: Tipuri şi unităţi de relief
Unităţile de relief reprezintă suprafeţe în care relieful prezintă numeroase elemente de omogenitate
(geologică, structurală, altitudinală etc.).
Exercițiul I: Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, scrieţi numele unităţilor de relief marcate, pe harta
României, cu numere de la 1 la 13.
1. ............................................................................................... Unitățile de relief din România
2. ...............................................................................................
3. ...............................................................................................
4. ...............................................................................................
5. ...............................................................................................
6. ...............................................................................................
7. ...............................................................................................
8. ...............................................................................................
9. ...............................................................................................
10. .............................................................................................
11. .............................................................................................
12. .............................................................................................
13. .............................................................................................
Exercițiul: II Citiţi textul de mai jos și ...
 Munţii Himalaya – situaţi pe teritoriul Asiei – aparţin cutărilor alpine şi reprezintă cel mai înalt sistem
montan de pe Terra (8.840 m, în Vârful Chomolungma/Everest). În alcătuirea lor se evidenţiază şirurile de culmi
paralele – Himalaya Mică şi Himalaya Mare –, separate de podişuri depresiuni şi văi. În regiunile înalte sunt
prezente circuri glaciare, văi glaciare, creste, grohotişuri etc.
 Munţii Ural sunt aşezaţi la contactul dintre Europa şi Asia şi au fost înălţaţi de cutările hercinice. Sunt munţi
vechi, erodaţi, cu altitudini mai mici de 2.000 m (1.894 m, în Vârful Narodnaia). Culmile montane din compunere
sunt dispuse de la nord la sud. În nord se evidenţiază văile glaciare şi morenele, iar în sud, văile cu aspect de
defileu.
 Podişul Tibet (Xizang), situat la nord de Munţii Himalaya (în Asia), este cel mai înalt podiş de pe Terra, cu
altitudini cuprinse între 4.500 şi 5.200 m. El se dezvoltă pe un scut vechi precambrian, scufundat (Scutul Tibetului)
şi fragmentat de mişcările neotectonice. Podişul este larg vălurit (din cauza unor lanţuri muntoase care-l străbat)
şi are aspect stâncos, golaş, cu grohotişuri.
 Podişul Braziliei, situat în America de Sud, este masiv, cu înălţimi cuprinse între 500 şi 3.000 m. Soclul vechi,
cristalin, apare frecvent la zi. Pe suprafaţa sa sunt prezente platouri, sierre eruptive, abrupturi tectonice,
„căpăţâni de zahăr” etc.
 Subcarpaţii s-au format prin încreţirea rocilor sedimentare – gresii, marne, conglomerate, pietrişuri, argile
etc. – acumulate în exteriorul arcului carpatic, în ultimele faze ale orogenezei alpine. Se evidenţiază prin
alternanţa unor şiruri de depresiuni încadrate de dealuri, care au, în general, înălţimi mai mici de 1.000 m
(altitudinea maximă: 1.218 m, în Măgura Chiciora/Chiciura).
 Dealurile de Vest s-au format prin acumulări de sedimente la poalele vestice ale Carpaţilor Occidentali.
Straturile de roci – nisipuri, pietrişuri, argile – sunt aşezate monoclinal, predominant de la est (400 m altitudine) la
vest (200 m), iar pe alocuri sunt prezente măguri, alcătuite din şisturi cristaline şi roci eruptive. Altitudinea
maximă a Dealurilor de Vest este de 810 m, în Culmea Preluca.
 Câmpia Amazonului este situată în America de Sud şi este cea mai întinsă câmpie de pe Terra. S-a format
prin acumulări de aluviuni într-o regiune subsidentă. Este o câmpie netedă, cu altitudini reduse (sub 150 m), cu
sectoare inundabile, mlăştinoase, cu mâluri şi nisipuri.
36
 Câmpia Europei de Est (Est-Europeană) s-a format prin eroziune şi acumulări fluvio-glaciare şi are altitudini
cuprinse între -28 şi 450 m. Unitatea reprezintă un ansamblu de câmpii morenaice, coline şi podişuri vechi,
erodate.
… realizați următoarele comparații:24
Grupa I: Precizați o asemănare și două deosebiri între relieful Munților Himalaya și relieful Munților Ural.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Grupa II: Precizați trei deosebiri între relieful Podișului Tibet și relieful Podișului Braziliei.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Grupa III: Precizați trei deosebiri între relieful Subcarpaților și relieful Dealurilor de Vest.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Grupa IV: Precizați trei deosebiri între relieful Câmpiei Amazonului și relieful Câmpiei Europei de Est.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Temă:
Caracterizați, la alegere, două unități de relief de pe glob.

_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
24
Comparațiile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a
altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
37
Fişa de lucru: Analiza şi interpretarea reliefului.

Relieful şi societatea omenească
Relieful are o importanţă deosebită pentru om. Datorită acestui fapt, analiza şi interpretarea sa au devenit
premise ale utilizării lui raţionale.
Studiul şi interpretarea reliefului se face prin mai multe metode:
 observarea directă;
 cartografierea şi identificarea elementelor componente pe teren;
 realizarea unor reprezentări grafice şi cartografice: profiluri geomorfologice, blocdiagrame şi hărţi ale reliefului
(hipsometrice, ale adâncimii şi fragmentării, ale pantelor, ale expoziţiei versanţilor, generale etc.).
 Activitate individuală Profil transversal prin Culoarul Mureşului
Exercițiul I: Analizează profilul alăturat și precizează:

a) forma de relief cu cea mai joasă altitudine;
.......................................................................................................................
b) formele de relief marcate, pe profil, cu literele A și B;
A. ...................................................... B. .......................................................
c) cu câți metri este mai înalt Dealul la Furnicar decât albia minoră a râului
Mureș.
.......................................................................................................................
 Activitate în perechi Hartă generală a reliefului
Exercițiul II: Analizați harta alăturată și
precizați:
a) forma de relief care ocupă cea mai mare
suprafață;
............................................................................
b) forma de relief cu altitudinea cuprinsă între
197 și 204 m;
............................................................................
c) poziția geografică a ostroavelor.
............................................................................
Legenda hărții: 1, lunca joasă; 2, lunca înaltă;

3, glacisuri; 4, agestre; 5, renie, plajă de nisip;
6, exces de umiditate; 7, ostrov; 8, canal, curs temporar;
9, terase, versanţi.
Relieful reprezintă suportul habitatului

uman, respectiv suportul pentru locuire şi
desfăşurare a activităţilor omului. După: Mărculeț I., Culoarul Mureșului – studiu geomorfologic, Edit. Samuel, Mediaș, 2013, p. 47.
De-a lungul timpului, omul a modificat local relieful, prin: nivelări, terasări, construirea de ramblee, debleuri, diguri
etc., săparea de canale pentru drenarea apei şi pentru navigaţie, exploatarea resurselor subsolului, depozitarea
sterilului, intensificarea sau limitarea proceselor de versant (alunecări de teren, prăbuşiri, eroziune în suprafaţă) etc.
Exercițiul III: Scrieţi câteva activităţi ale omului care au determinat modificări în fizionomia reliefului din regiunea
în care locuiţi.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
38
Fişa de lucru: Relieful orizontului local.

Aplicaţii practice în orizontul local
Orizontul local se evidențiază printr-o varietate mai restrânsă de forme de relief.
Pentru cunoașterea caracteristicilor reliefului din orizontul local (localitatea în care se află școala în care
învățați), realizați un poster, format A3, care să cuprindă:
a) titlul (Relieful orizontului local: relieful din regiunea localității ...........);
b) numele elevului, clasa și instituția de învățământ;
c) unitatea și subunitatea de relief în care se află localitatea;
d) poziția geografică a localității pe o hartă a României care să cuprindă toate unitățile de relief (o hartă
asemănătoare cu cea din modelul de mai jos);
e) modul de formare a reliefului;
f) alcătuirea petrografică;
g) caracteristicile reliefului: altitudine, fragmentare, expoziția versanților etc.;
h) procesele geomorfologice actuale: procesele fizico-chimice (meteorice), procesele gravitaționale, procesele
generate de precipitații, procesele datorate apelor curgătoare, procesele eoliene etc.
i) relieful antropic: cariere, halde de steril, debleuri, canale, șanțuri pentru scurgere etc.
î) modul de valorificare a reliefului;
j) măsuri destinate protejării reliefului;
k) bibliografie.
Textul posterului va fi însoțit de o hartă și imagini concludente.
Model de hartă
România – harta unităților și subunităților de relief
După: Geografie. Bacalaureat. Europa-România Uniunea Europeană. Ghid de pregătire intensivă. Sinteze și 50 de teste cu rezolvări,
Edit. Erc Press, București, 2016, p. 18.
39
ATMOSFERA TERESTRĂ
Fişa de lucru: Alcătuirea şi structura atmosferei

Atmosfera ..................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Conform opiniei generale, limita inferioară a atmosferei este suprafaţa Compoziția atmosferei
litosferei, Oceanului Planetar etc. Însă, aerul pătrunde în crăpăturile
litosferei, în sol, în porii rocilor etc. Limita superioară urcă până la 3.000 km.
După unele opinii, ea poate atinge la 13.000 km, 28.000 km sau chiar la
42.000 km în regiunea ecuatorială.
Exercițiul Cu ajutorul diagramei alăturate, completează ponderile
I:
principalelor gaze din compoziția atmosferei.
Azotul ...................%, oxigenul ...................%, argonul ...................% şi dioxidul
de carbon ...................%.25
Explicați importanța oxigenului și dioxidului de carbon pentru biodiversitate.

 Activitate individuală Sondajele aerologice au Structura verticală a atmosferei
Exercițiul II: Pe baza textului și imaginii stabilit prezenţa în cadrul
alăturate precizează: atmosferei a mai multor
a) numele straturilor care compun atmosfera: .... straturi:
1. Troposfera, stratul din
............................................................................
bază, concentrează peste 80%
............................................................................ din masa atmosferei. Aici se
b) stratul atmosferic în care se produc produc majoritatea
majoritatea fenomenelor meteorologice: fenomenelor meteorologice.
............................................................................ Odată cu creşterea altitudinii,
c) stratul în care se găsesc „Curenți Jet”: temperaturile scad (în medie
cu 0,64˚C la fiecare 100 m),
............................................................................
precipitaţiile cresc, iar
d) valoarea temperaturii aerului la partea presiunea scade. La limita
superioară a troposferei: .................................... superioară a troposferei sunt
e) rolul stratului de ozon: .................................... prezenţi curenţi de aer rapizi
............................................................................ („Curenţii Jet”).
2. Stratosfera are între
f) altitudinile între care se găsește mezosfera: ...
aproximativ 20 şi 40 km un
............................................................................ strat de ozon ce protejează
g) valoarea temperaturii aerului în partea Pământul de radiaţiile
superioară a mezosferei: .................................... ultraviolete.
h) straturile atmosferice care compun 3. Mezosfera are la baza
sa temperaturi de circa -4˚C,
homosfera: .........................................................
iar în partea superioară de
............................................................................ -83˚C.
i) altitudinile între care este cuprinsă termosfera: 4. Termosfera are valori
............................................................................ ale temperaturii cuprinse între
î) valoarea temperaturii aerului în partea -83˚C, în bază, şi 3.000˚C, în
superioară a ionosferei: ...................................... partea superioară. Aceste
____________________________________
temperaturi ridicate sunt puse
j) straturile atmosferice care compun pe seama straturilor ionizate.
5. Exosfera este ultimul strat al
heterosfera: ........................................................ atmosferei. Gazele din componenţa sa au
Tot în termosferă se produc și
o densitate extrem de redusă.
............................................................................ aurorele polare.
În homosferă gazele se găsesc în formă moleculară, iar în heterosferă, în stare atomică.
25
Pe lângă gaze, atmosfera conţine, în suspensie, cantităţi variabile de particule solide ori lichide de origine terestră şi cosmică.
40
Fişa de lucru: Factorii genetici ai climei

Clima ..........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Factorii genetici ai climei sunt de trei categorii: radiativi, dinamici şi fizico-geografici.
A. Factorii radiativi (radiaţia solară)
Radiaţia solară primită de Terra are un rol important în geneza fenomenelor meteorologice. Ea se manifestă ca
radiație termică și radiație crepusculară și, după lungimea de undă, este repartizată în trei domenii: ultraviolete
(9%), vizibile (41%) și infraroșii (50%).
Numai 47% din radiația solară ajunsă la nivelul superior al atmosferei reușește să ajungă sub diferite forme pe
suprafața terestră. Restul (53%; B, în schița de mai jos), fie este absorbită de atmosferă, fie este reflectată în spațiul
interplanetar.
Componentele radiaţiei solare
Exercițiul I: Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți
componentele radiației și importanța acestora ca factori climatici.
1. Radiația directă (S) .........................................................................
....................................................................................................................
2. Radiația difuză (D) ..........................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
Însumate, radiaţia solară şi radiația difuză formează radiaţia
totală sau globală. Ea are următoarea distribuție:
 în zonele reci: ........................................................................................
 în zonele temperate, între: ....................................................................
 în zona caldă, între: ...............................................................................
3. Radiația reflectată (R) ....................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
Albedoul (%) reprezintă Zăpada proaspătă reflectă între
raportul între radiaţia 84 şi 95% din radiaţia totală,
reflectată şi radiaţia globală. zăpada învechită, între 45 şi 60%,
El exprimă capacitatea de nisipurile din deşert, între 28 şi
reflectare a radiaţiei de către 30%, pădurile de conifere, între 10
elementele de la suprafaţa şi 18%, și lanurile de cereale, între
scoarţei terestre. 10 şi 25%.
Explicați de ce zăpada învechită reflectă mai puțină
radiație decât zăpada proaspătă.
4. Radiația atmosferică (A) ................................................................
....................................................................................................................
S = radiație directă; D = radiație difuză; R = radiație
....................................................................................................................
reflectată; A = radiație atmosferică; T = radiație
5. Radiația terestră (T) ........................................................................ terestră; B = radiație absorbită și radiație reflectată de
.................................................................................................................... atmosferă în spațiul interplanetar.
Bilanţul radiativ (Q) reprezintă diferenţa dintre suma fluxurilor radiative Formula:
primite şi suma fluxurilor radiative cedate de suprafaţa terestră. Q = (S+D+A) – (R+T)
În regiunile continentale, bilanţul radiativ (Q) are valori medii anuale mai mici de 30 kcal/cm 2 în zonele reci,
între 30 şi 50 kcal/cm2 în zonele temperate şi între 50 şi 80 kcal/cm2 în zona caldă.
Cum explicați valorile bilanţul radiativ mai reduse iarna şi negative noaptea şi în regiunile cu întinse
calote glaciare?
41
B. Factorii dinamici (circulația atmosferică)

Din cauza încălzirii și răcirii diferite a atmosferei se produce o distribuire neuniformă26 a presiunii atmosferice.
Ca urmare, se formează zone cu presiune ridicată (anticicloni) și zone cu presiune coborâtă (cicloni).
Exercițiul II: Analizați Circulaţia generală a maselor de aer
desenul alăturat și scrieți:
 zonele geografice cu
presiune ridicată: .....................
....................................................
....................................................
 zonele geografice cu
presiune coborâtă: ...................
....................................................
....................................................
Zonele scrise mai sus
impun deplasarea permanentă
a aerului dinspre cele cu
presiune maximă spre cele cu
presiune minimă. Însă, din
cauza forței Coriolis sensul
deplasării se modifică: spre
dreapta în Emisfera Nordică și
spre stânga în cea sudică.
Exercițiul III: Cu ajutorul
textului din manual și a profesorului de la clasă, redați pe desenul de mai sus, cu săgeți, direcțiile generale de
deplasare ale maselor de aer.
După cum se poate observa din desenul realizat („Circulaţia generală a maselor de aer”), direcțiile generale de
deplasare ale maselor de aer pot fi urmărite în traiectoriile vânturilor permanente: vânturile alizee, vânturile de
vest și vânturile polare.
Exercițiul IV: Pe baza cunoștințelor acumulate în anii anteriori, scrie principalele caracteristici ale vânturilor
permanente.
1. Vânturile alizee. .....................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2. Vânturile de vest. ..................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
3. Vânturile polare. ....................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Ce este calma ecuatorială?
 De reținut
Masele de aer ocupă porţiuni foarte întinse din troposferă şi au în interiorul lor (în plan orizontal şi vertical)
proprietăţi aproape asemănătoare. Ele se formează în urma unor interacţiuni îndelungate cu uscatul sau cu mările
şi oceanele, iar zonele de separare se numesc fronturi atmosferice.
26
Presiunea medie a aerului la nivelul mării are valoarea de 760 mm sau 1.013 mb. Izobara este linia ce unește, pe hartă, punctele cu aceeași
presiune atmosferică.
42
Clasificarea maselor de aer
După de locul de formare: mase de aer arctice, antarctice, polare (temperate), tropicale şi ecuatoriale.
În funcție de temperatură: mase de aer cald și mase de aer rece.
În funcţie umiditate sau uscăciune: mase de aer maritime sau mase de aer continentale.
Din punct de vedere termodinamic: mase de aer stabile și mase de aer instabile.
C. Factorii fizico-geografici
Factorii fizico-geografici (suprafața subiacentă activă) influențează pe spații mai restrânse ori mai întinse
caracteristicile meteorologice și climatice.
Exercițiul V: Cu ajutorul textului din manual și al profesorului de la clasă, stabiliți cum acționează cei mai însemnați
factori fizico-geografici (suprafața subiacentă activă).
1. Poziția geografică a unei regiuni. ........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2. Oceanele. ...............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
3. Continentele. .........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
4. Raportul dintre oceane și continente. .................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Musonii Brizele marine
Iarna Vara Ziua Noaptea
5. Curenții oceanici. ..................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................
6. Relieful. .............................................................................................. Formarea precipitaţiilor orografice şi foehnului
.......................................................................................................................
......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
7. Ghețarii. ..................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
8. Așezările urbane. ..................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
43
Fişa de lucru: Climatele Terrei
Factorii genetici (radiativi, Harta Lumii

dinamici și fizico-geografici)
au determinat formarea mai
multor tipuri de climă.
Exercițiul I: Analizați harta
alăturată („Harta Lumii”) pe care
sunt marcate, cu numere,
diferite regiuni geografice. Cu
ajutorul textului numit
„Climatele Terrei” precizați
pentru fiecare regiune de pe
hartă: tipul de climă,
continentul/insula și
principalele caracteristici
climatice.
Grupa I, regiunea 1. .................................................. Climatele Terrei
..................................................................................... Zona caldă
..................................................................................... 1. Clima ecuatorială (între 0 și 5o lat. N și S: bazinul Amazonului,
..................................................................................... bazinul fluviului Congo, regiunea Golfului Guineii, Pen. Malacca,
..................................................................................... Arh. Indonezian ș.a.): temperaturi medii anuale: 26-27oC;
Grupa II, regiunea 2. ................................................. amplitudini termice: 3-4oC; precipitaţii: peste 2.000 mm/an (plouă
..................................................................................... aproape în fiecare zi, după amiaza); este calm ecuatorial (nu bat
..................................................................................... vânturi permanente şi sezoniere).
..................................................................................... 2. Clima subecuatorială (între 5 și 12o, chiar 15o, lat. N și S:
..................................................................................... Africa, Pod. Braziliei, Pod Guyanelor, N Australiei, Pen. Malacca,
Arh. Indonezian ș.a.): temperaturi medii anuale: 20-28oC;
Grupa III, regiunea 3. ................................................
precipitaţii: peste 1.000-1.500 mm/an; sunt două anotimpuri
.....................................................................................
(sezoane): cald şi ploios (datorită extinderii calmei ecuatoriale
..................................................................................... până la 12o lat.) şi cald şi secetos (din cauza retragerii calmei
..................................................................................... ecuatoriale și pătrunderii vânturilor alizee).
..................................................................................... 3. Clima musonică (în S și SE Asiei: Pen. Indochina și Pen India):
Grupa IV, regiunea 4. ................................................ temperaturi medii anuale: 20-25oC;27 precipitaţii: peste 1.500-
..................................................................................... 2.000 mm/an (cad în timpul verii); la poalele Munţilor Himalaya se
..................................................................................... înregistrează chiar şi 10.000 mm/an;28 bat vânturile musonice;
..................................................................................... sunt două anotimpuri/sezoane: cald şi uscat (iarna) şi cald şi ploios
..................................................................................... (vara).
Grupa V, regiunea 5. ................................................. 4. Clima tropicală uscată (între 15 și 35o lat. N și S: Sahara,
..................................................................................... Kalahari, Pen. Arabia, Pod. Iran, reciunea central-vestică a
Australiei, Atacama, Pod. Mexicului, Arizona etc.): temperaturi
.....................................................................................
medii anuale: 25-30oC (cu diferenţe mari de temperatură între zi şi
.....................................................................................
noapte: peste 40oC); precipitaţii: sub 300 mm/an (au caracter
..................................................................................... neregulat); bat vânturile alizee şi sunt frecvente furtunile de nisip.
Grupa VI, regiunea 6. ................................................ Zonele temperate
..................................................................................... 5. Clima subtropicală (între 30 și 40o lat. N și S), cu două
27
Bangkok este capitala în care se înregistrează temperatura medie anuală cea mai ridică (28°C). Localitatea este situată în Thailanda, la
13o45’ lat. N și 100o28’ long. E.
28
Assam, regiunea geografică în care s-a înregistrat recordul de precipitaţii (peste 10.000 mm pe an), este un stat în India. În localitatea
Cherrapunji / Cherrapunjee (statul Meghalaya) a căzut cea mai mare cantitate de precipitaţii dintr-un an (22.990 mm în 1861; „Polul Ploii”).
Oraşul este situat la poalele regiunii prehimalayene Garo-Khassi-Jaintia, la 25o lat. N şi 91o long. E.
44
..................................................................................... subtipuri:
.....................................................................................  Clima mediteraneană (Bazinul Mării Mediterane, S Africii,
..................................................................................... coasta Californiei, Chile, S. Australiei): temperaturi medii anuale:
Grupa VII, regiunea 7. ............................................... 15-20oC; precipitaţii: 400-800 mm/an; verile sunt calde şi uscate,
..................................................................................... iar iernile blânde şi umede.
.....................................................................................  Clima subtropicală umedă (E Asiei, SE S.U.A., E Argentinei,
E Australiei): în estul continentelor; temperaturi medii anuale: 15-
.....................................................................................
18oC; precipitaţii: 1.000-1.500 mm/an (cantităţi mai ridicate vara,
.....................................................................................
aduse de vânturile cu caracter musonic).
Grupa VIII, regiunea 8. .............................................. 6. Clima temperat-oceanică (între 40 și 60o lat. N și S: V Europei
..................................................................................... şi S.U.A., Chile, Noua Zeelandă): temperaturi medii anuale: 10-
..................................................................................... 15oC; amplitudini termice: sub 10oC; precipitaţii: cca. 1.000
..................................................................................... mm/an; bat vânturile de vest.
..................................................................................... 7. Clima temperat-continentală (40-60o lat. N și S: E Europei,
Grupa IX, regiunea 9. ................................................ centrul Asiei și America de Nord, S Americii de Sud): temperaturi
..................................................................................... medii anuale: 5-10oC; amplitudini termice: peste 20oC; verile sunt
..................................................................................... călduroase, iernile geroase; precipitaţii: sub 300-500 mm/an (vara
..................................................................................... cu regim torențial); în centrul Asiei devine temperat-continentală
..................................................................................... excesivă (precipitaţii: sub 200 mm/an), iar în E continentului,
temperată umedă (temperaturi medii anuale: 5-12oC; precipitaţii:
Grupa X, regiunea 10. ...............................................
600-1.000 mm/an).
.....................................................................................
8. Clima temperată rece (50-65o lat. N și S: N Europei, Asiei și
..................................................................................... Americii de Nord, S Americii de Sud): temperaturi medii anuale: 1-
..................................................................................... 5oC; în timpul iernii temperaturile coboară frecvent la -35oC;29
..................................................................................... precipitaţii: sub cca. 400 mm/an; bat vânturile de vest (pătrunderi
ale vânturilor polare); ierni geroase, cu ninsori.
Zonele reci
9. Clima subpolară (între 50 și 70o lat. N: N Europei, Asiei și Americii de Nord): temperaturi medii anuale: cca. 0oC;
temperatura medie în cursul verii: sub 10oC; precipitaţii: sub 300-400 mm/an (predominant sub formă de ninsoare); bat
vânturile polare.
10. Clima polară (peste70o lat. N și S: Ins. Groenlanda, Arh. Nord-Canadian, Antarctica30): temperaturi medii anuale:
-10…-50oC; precipitaţii: sub 150-200 mm/an (sub formă de ninsoare); bat vânturile polare.
Exercițiul II: Analizează textul de mai sus („Climatele Terrei”) și scrie trei deosebiri între clima din estul Europei și
clima din vestul Europei.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Clima munţilor. Munţii înalţi impun o etajare a elementelor meteorologice, asemănătoare dispunerii în
latitudine a zonelor de climă. La poalele munţilor, clima este cea specifică zonei, iar la altitudinile mari poate
deveni asemănătoare climatelor subpolare şi polare.
Temă:
Scrie trei deosebiri între clima din Depresiunea Kalahari și clima din interiorul Insulei Groenlanda.
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
29
Oimeakon (Oimiakon) este localitatea în care s-a înregistrat temperatura minimă absolută a Emisferei Nordice (-71,2°C, la 26 ianuarie
1926; -67,7oC, la 6 februarie 1933). Așezarea este situată într-o depresiune din Siberia Centrală (Federaţia Rusă), la 63o27’39” lat. N și
142o47’09” long. E.
30
În Antarctida se înregistrează cea mai mare valoare a radiaţiei solare de pe Glob (120.000 cal/cm2, cea mai mare parte a energiei
pierzându-se însă prin reflexie) și a fost măsurată cea mai scăzută temperatură de pe Pământ (după unele surse -89,2°C sau -94,5°C). Este
continentul acoperit de cea mai întinsă şi cea mai groasă calotă glaciară de pe Glob.
45
Fişa de lucru: Evoluţia şi tendinţele de evoluţie a climei

Clima, fiind un element fizico-geografic variabil, poate înregistra, de-a lungul timpului, modificări substanțiale.
Cea mai recentă modificare majoră a climei s-a produs în Pleistocen, când au alternat perioadele de răcire
(perioade glaciare) cu cele încălzire (interglaciare). Ultima glaciațiune a atins maxima extindere în urmă cu 18.000
de ani și a fost urmată de o perioadă interglaciară (în care ne aflăm), începută în urmă cu 10.000 de ani.
Exercițiul I: Pe baza cunoștințelor acumulate în anii anteriori, scrieți câteva consecințe asupra mediului ale ultimei
perioade glaciare.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul II: Citește textul de mai jos.
Schimbările climatice din ultimele două milenii: Evoluţia temperaturii între anii 900 şi 2000
în secolul I Europa a avut un regim pluviometric

asemănător celui actual;
secolele II-IV s-au caracterizat printr-o intensificare
a precipitaţiilor;
secolul V a fost cald şi uscat în Europa şi în America
de Nord;
secolul IX a fost mai umed şi mai rece în Europa;
în secolele X şi XI clima a fost foarte caldă şi uscată;
în secolul XIV zăpezi abundente au acoperit
Europa;
intervalul 1550-1850 a fost numit „Mica epocă
glaciară”31 din cauza scăderii temperaturilor;32
în secolul XX temperatura medie a crescut cu circa 0,6oC (mai pronunţat în Zona Ecuatorială, America de Nord şi
Asia – între 0,4 şi 0,8oC), iar cantităţile de precipitaţii au crescut cu 0,5 până la 1% pe decadă în regiunile de la
latitudinile medii şi mari şi cu 0,2 până la 0,3% pe decadă în regiunile tropicale;
între 1961 și 1980 s-a semnalat o tendinţă accentuată de răcire, iar din anul 1980 evoluţia s-a inversat,
temperatura începând să crească, în deceniul 9 înregistrându-se şase dintre cei mai calzi ani;33
decada 2002-2012 a fost cea mai caldă din cei 160 de ani de înregistrări ale temperaturii globale;
anul 2016 este considerat cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice.
Pe baza textului citit și a graficului („Evoluția temperaturii între anii 900 și 2000”), precizează:
a. perioadele cu creșteri ale temperaturilor: ......................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
b. perioadele cu scăderi ale temperaturilor: ......................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Temă:
Precizează câteva cauze care pot determina creșterea temperaturii aerului. __________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
31
Sunt considerate printre principale efecte ale „micii ere sau epoci glaciare“: migrarea vikingilor din Islanda sau chiar din Groenlanda (şi
stingerea acestui tip de societate) şi dispariţia civilizaţiei maya, din cauza secetelor prelungite din Peninsula Yucatan.
32
Opiniile asupra cauzei scăderii temperaturii aerului între secolele XIV şi XIX sunt diferite: a) încetinirea Curentului Golfului și b) scăderea
radiaţiei solare şi/sau erupţiile unor vulcani.
33
Excepţional a fost anul 1998, când media termică anuală a Globului a atins cele mai mari valori ale secolului XX.
46
Fişa de lucru: Hărţile climatice şi harta sinoptică

Analiza și interpretarea datelor climatice
A. Hărţile climatice
Hărțile climatice prezintă distribuția valorilor medii (lunare, anuale, multianuale) ale elementelor climatice
(temperatură, nebulozitate, precipitații etc.). Se împart în: speciale și generale.
Exercițiul I: Pe baza cunoștințelor acumulate în anii anteriori, scrieți câteva tipuri de hărți speciale și generale.
 hărți speciale: ..............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 hărți generale: ..............................................................................................................................................................................
a. România – harta temperaturilor medii multianuale ale lunii iulie b. Europa – harta tipurilor de climă
c. România – harta regionării climatice

Exercițiul II: Precizează care dintre hărțile marcate cu
literele a, b și c sunt hărți speciale.
.....................................................................................................
Exercițiul III: Analizați harta marcată litera c și scrieți
influențele climatice pentru următoarele unități de relief:
 Delta Dunării: ………………………………………………………
 Podișul Transilvaniei: ……………………………………………..
 Câmpia Bărăganului: ……………………………………………...
 Podișul Mehedinți: …………………………………………………
 Podișul Sucevei: …………………………………………………..
 Platforma Cotmeana: ……………………………………………..
B. Harta sinoptică
Vremea .......................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Cum se numeşte ştiinţa care se ocupă cu studiul vremii şi prognoza acesteia? ……………………………………………..
În activitatea lor, meteorologii întocmesc hărți sinoptice, din 6 în 6 ore.
Pe hărțile sinoptice sunt redate izobarele, arealele cu maximă și minimă presiune, fronturile atmosferice,
regiunile cu precipitații etc.
47
Exercițiul IV: Observați harta sinoptică de mai jos și precizați elementele componente. Explicați simbolurile
fronturilor atmosferice.
Model de hartă sinoptică
C. Analiza și interpretarea datelor climatice

Pentru cunoașterea și caracterizarea climei, se realizează numeroase observații și măsurători. Sunt vizate
temperaturile, precipitațiile, nebulozitatea, vântul, umiditatea aerului, presiunea aerului etc. Datele rezultate din
măsurători sunt prelucrate pentru obținerea valorilor medii (zilnice, lunare, anuale și multianuale).
Exemple:
 Temperatura medie anuală ………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Amplitudinea termică ……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Precipitațiile medii anuale ………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Datele rezultate sunt stocate în tabele ori sunt prelucrate sub formă de grafice.
 Activitate individuală Evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor medii lunare
Exercițiul V: Analizează graficul alăturat și precizează:
1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în
care se înregistrează: .....................................................................
2. valoarea amplitudinii termice anuale: .........................................
3. valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare, precum şi luna în
care se înregistrează: ………………………………………………….
Exercițiul VI: Analizați tabelul de mai jos și calculați

valoarea precipitațiilor medii anuale.
Rezultat: ………………………………
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Precip. medii lunare (mm) 49 36 47 41 53 65 81 89 90 84 73 55
 Dicţionar
Izobară = linie care unește punctele cu aceeași presiune a aerului.
Izogonă = linie care unește punctele cu aceleași direcții ale vântului.
Izohietă = linie care unește punctele cu valori egale ale cantității de precipitații.
Izotermă = linie care unește punctele cu valori egale ale temperaturii aerului.
48
Fişa de lucru: Clima orizontului local

Clima României este temperat-continentală moderată.
Care sunt principalele caracteristici ale fenomenelor climatice din regiunea localității în care se
află școala ta?
Pentru caracterizarea climei din regiunea în care se află instituția în care înveți, utilizează hărțile și textul
de mai jos și completează următoarele cerințe:
1. valoarea temperaturii medii multianuale: ……………………………………………………………………………………..
2. valoarea medie a temperaturii lunii ianuarie: …………………………………………………………………………………
3. valoarea medie a temperaturii lunii iulie: ……………………………………………………………………………………...
4. valoarea medie anuală a precipitațiilor: ……………………………………………………………………………………….
5. influența climatică: ………………………………………………………………………………………………………………
6. etajul climatic: ……………………………………………………………………………………………………………………
7. principalele vânturi: ……………………………………………………………………………………………………………...
8. durata viscolului34: ……………………………………………………………………………………………………………….
România – harta temperaturilor medii multianuale (oC)
34
Numărul mediu anual de zile cu viscol: 1-2 zile în Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpații Getici; 2-3
zile în vestul Câmpiei Române, Podișul Sucevei, Subcarpații Moldovei; 2-4 zile în Câmpia Moldovei, Sectorul Central al Câmpiei Române,
Podișul Dobrogei de Sud; 3-5 zile în Podișul Bârladului, 3-10 zile în Sectorul Estic al Câmpiei Române, Podișul Dobrogei de Nord; peste
100 zile la peste 2.000 m altitudine (După: Clima României, Edit. Academiei, București, 2008, p. 339.).
49
România – harta temperaturilor medii multianuale ale lunii ianuarie (oC)
România – harta temperaturilor medii multianuale ale lunii iulie (oC)
50
România – harta precipitaţiilor medii multianuale (mm)
România – harta regionării climatice
51
Vânturile (regimul eolian).
Pe suprafaţa României vânturile sunt diferite ca direcţie și intensitate. Prin suprafaţa pe care se manifestă și
prin frecvenţă se evidenţiază Vânturile de Vest, vânturi permanente care bat în centrul și vestul ţării.
Local, se manifestă:
 Crivăţul – vânt geros, iarna – bate la est de Carpaţii Orientali (în Podișul Dobrogei, în jumătatea răsăriteană a
Câmpiei Române);
 Austrul – vânt cald – bate în sud-vestul ţării;
 Nemira – vânt rece – pătrunde iarna din est pe văile Carpaţilor Orientali35;
 Coșava, pătrunde în Banat din sud și sud-est;
 Foehnul – vânt cald și uscat –coboară pe versanţii Carpaţilor în sud-vestul și sudul Depresiunii Transilvaniei36,
în depresiunile submontane din Subcarpaţi etc.;
 Brizele montane se formează pe versanţii văilor mari din Carpaţi;
 Brizele marine se manifestă în Delta Dunării și în Zona litorală.
 Pentru întregirea informațiilor privind clima orizontului local, se pot efectua diferite observații şi
măsurători:
 măsurarea duratei precipitaţiilor;
 măsurarea grosimii stratului de zăpadă;
 notarea datelor privind formarea și durata unor fenomene meteorologice, precum:
 viscolul;
 seceta;
 bruma;
 chiciura;
 grindina;
 consecinţele fenomenelor climatice asupra mediului înconjurător.
 Extreme meteo-climatice în România

 Temperatura minimă absolută a aerului din România (-38,5C) s-a înregistrat la staţia meteorologică Bod
(astăzi desfiinţată), din Depresiunea Brașovului, în noaptea de 24-25 ianuarie 1942. La geneza fenomenului au stat:
inversiunea termică şi stratul de zăpadă care a reflectat o parte din radiaţia solară.
 Temperatura maximă absolută a aerului din România (44,5C) a fost măsurată la Ion Sion (comuna
Râmnicelu, județul Brăila), la 10 august 1951.
 Cea mai mare cantitate de precipitaţii căzută în 24 ore în țara noastră (530,6 mm) s-a înregistrat în
localitatea C.A. Rosetti, în Delta Dunării, la 30 august 1924. Vara, regiunea este favorabilă căderii precipitaţiilor
extrem de abundente în 24 de ore, pe fondul încălzirii uscatului şi puternicei convecţii termice, în condiţiile
advecţiilor aerului umed, transportat de ciclonii retrograzi şi de fronturile atmosferice dinspre Marea Mediterană.
 Cea mai mare cantitate medie anuală de precipitaţii din ţară (1 631,5 mm) se înregistrează la Stâna de
Vale. Staţiunea se află la 1.100 m altitudine, într-o depresiune de la poalele munţilor Vlădeasa şi Pădurea Craiului
(Munţii Apuseni). Precipitaţiile bogate se datorează expunerii vestice a versanţilor muntoşi faţă de advecţiile
maselor de aer umed oceanic, care facilitează condensarea vaporilor de apă. Tot la Stâna de Vale a fost stabilit și
recordul naţional al cantităţilor de precipitaţii însumate într-un an: 2.370 mm, în 1980.
 Tornada cea mai distrugătoare din România s-a produs la Făcăeni, la 12 august 2002. Localitatea,
reşedinţă de comună în judeţul Ialomiţa, este aşezată pe malul Braţului Borcea al Dunării, la 20 km nord de oraşul
Feteşti. Aici s-a manifestat o tornadă severă (de gradul F3 pe scara Fujita)37, soldată cu două victime umane şi 14
răniţi, 33 case distruse şi peste 428 deteriorate, distrugerea reţelei de energie electrică şi avarierea celei de
comunicaţii, precum şi doborârea a peste 120 ha de pădure. Pagubele au depăşit 40 miliarde lei (aproximativ 1,5
milioane euro).
După: Mărculeţ I. și colab., Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, p. 52, 65, 105, 214-215, 236.
35
În sudul Carpaților Moldo-Transilvani și în nordul Carpaților Curburii.
36
Foehnul care bate în Depresiunea Făgăraș a fost numit Vântul Mare.
37
Viteza vântului conform scării Fujita: F0 = 64-116 km/h, F1 = 117-180 km/h, F2 = 181-253 km/h, F3 = 254-332 km/h, F4 = 333-418 km/h
și F5 = 419-512 km/h.
52
APELE TERREI
Fişa de lucru: Componentele hidrosferei

Hidrosfera ..................................................................................................................................................................
………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Apa se găseşte în cele trei stări de agregare:
 lichidă;
 solidă: zăpadă și gheață;
 gazoasă: vapori de apă.
Trecerea apei de la o stare de agregare la alta se realizează printr-o serie de procese fizice: condensare,
desublimare, evaporare, îngheț, topire și sublimare.
Schimbările de fază ale apei
Exercițiul I: Analizați schița alăturată („Schimbările de fază ale apei”) și
scrieți, în fișă, procesele fizice marcate cu numere de la 1 la 6.
1.................................................................................
2.................................................................................
3.................................................................................
4.................................................................................
5.................................................................................
6.................................................................................
 Sistemul funcțional al circulației hidrosferei se numește circuitul

apei în natură.
1
Exercițiul II: Observați și Circuitul apei în natură

descrieți schița alăturată
(„Circuitul apei în natură”).
 Cea mai mare parte a

hidrosferei o reprezintă apa
sărată (97%).
Apa dulce reprezintă doar
3%. Ea se găsește în
următoarele proporții:
 75% în ghețari;
 24,99% ape subterane;
 0,01% râuri, lacuri, vapori
și umiditatea solului.
 Învelișul de apă este

organizat în mai multe
componente care pot fi considerate unități geografice ale hidrosferei. Acestea sunt:
 Oceanul Planetar (apa oceanelor și a mărilor);
 apele continentale (apele curgătoare, apele stătătoare, ghețarii, apele subterane și apa din sol)
 apa din atmosferă.
53
Fişa de lucru: Apele oceanice

I. Oceanul Planetar
Oceanul Planetar .......................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 cuprinde 97,5% din întreaga cantitate de apă de pe Pământ și acoperă 71% din suprafața terestră;
 are adâncimea medie de 3.800 m, iar cea maximă de 11.033 m (în Groapa Marianelor).
A. Oceanele ................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Oceanul Planetar este împărțit în patru bazine oceanice.
Exercițiul I: Pe baza cunoștințelor acumulate, precizați numele celor patru oceane. 38
...........................................................................................................................................................................................................
 Activitate în echipă
Exercițiul II: Citiți documentul de mai jos și răspundeți la următoarele întrebări:
Care este oceanul:
 cu cea mai mare întindere? ..........................................................................................................................................................
 cu cea mai mică întindere? ...........................................................................................................................................................
 situat în întregime în Emisfera Nordică? .......................................................................................................................................
 cu cele mai calde ape? .................................................................................................................................................................
 în care se găsește cea mai lungă dorsală de pe glob? .................................................................................................................
 în care se găsește cea mai lungă fosă oceanică? ........................................................................................................................
Document
Oceanic Arctic / Oceanul Îngheţat este situat în Emisfera Nordică, între continentele Europa, Asia şi America de
Nord. Are în compunere mai multe mări: Albă, Barents, Beaufort, Ciukcilor, Kara, Laptev, Siberiei de Est ş.a. Este
oceanul cu cea mai mică întindere (14,79 mil. km2), cel mai puţin adânc (-5.499 m adâncimea maximă), cu cea mai
mare întindere de apă oceanică îngheţată (11.000 km2 iarna şi 8.000 km2 vara) şi cu cea mai mare suprafaţă insulară în
raport cu cea a acvatoriului (3,7 mii km2; Arhipelagul Arctic Canadian, Franz Joseph, Noua Siberie, Novaia Zemlea,
Severnaia Zemlea, Svalbard etc.). Unii oceanografi îl consideră mare mediterană a Oceanului Atlantic (Marea Arctică
Mediterană / Marea Arctică).
Oceanul Atlantic ocupă aproximativ 20% din suprafaţa Pământului şi este cuprins între continentele: Europa, Africa,
America de Nord, America de Sud și Antarctida. Mările incluse în ocean sunt: Baltică, Caraibelor, Labrador, Nordului,
Sargaselor ş.a. Are cel mai puternic curent oceanic (Curentul Golfului) şi cel mai lung lanţ muntos subacvatic (Dorsala
Medio-Atlantică – 40.000 km).
Oceanul Indian este cuprins între Africa, Asia, Australia și Antarctica şi ocupă o suprafaţă de 73.556.000 km2. Are
cea mai ridicată temperatură medie a apelor (20oC temperatura medie iarna în regiunea intercontinentală), cea mai
caldă apă (36,6oC, în august, în Golfului Persic), cea mai mare salinitate medie (35,4-36,5‰, din cauza evaporaţiei mari)
şi cel mai mic număr de mări (Andaman, Arabiei, Bengal etc.).
Oceanul Pacific („Marea Liniştită”) este situat între continentele Asia, Australia, Antarctida, America de Sud şi
America de Nord. Este oceanul cel mai întins (179,7 mil. km²; 181,3 mil. km2 – după alte surse –, reprezentând 33% din
suprafaţa planetei) şi cel mai adânc (-11.033 m în Groapa Marianelor), cu cel mai mare număr de mări incluse (30;
Bering, Celebes, Chinei de Est, Coralilor, Filipinelor, Japoniei, Tasman, Sulu ş.a.), cu cea mai lungă fosă oceanică (5.900
km; Atacama, în lungul ţărmurilor statelor Peru şi Chile), cu cea mai mare dezvoltare a formaţiunilor coraligene (Marea
Barieră de Corali: 2.300 km lungime, 2 - 150 km lăţime, până la 250 m grosime), cu cel mai mare număr de munţi
submarini (1.400), cu cel mai înalt vulcan submarin (Makarov Seamount – 5.038 m altitudine faţă de fundul oceanului),
cu cea mai mare arie vulcanică activă (concentrează peste 350 vulcani, din cei 600 existenţi în prezent) şi cu cel mai
mare număr de insule (aproximativ 25.000, majoritatea grupate în: Melanezia, Micronezia, Polinezia şi Noua Zeelandă).
38
În unele lucrări este inclus și un al cincilea ocean, cu mai multe denumiri: Oc. Austral, Oc. Antarctic sau Oc. Înghețat de Sud. A fost
clasificat şi acceptat printr-o decizie a Organizaţiei Internaţionale Hidrografice (în anul 2000) şi reprezintă un corp de apă care înconjoară
Antarctica, până la 60o lat. S. Are cel mai mic număr de mări incluse (5 – Ross, Bellingshausen, Weddell, Antilelor Meridionale şi
Depresiunii Argentiniene).
54
B. Mările .....................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Mările au fost clasificate după mai multe criterii:
I. După modul de formare (geneză), sunt:
a. mări epicontinentale, .....................................................................................................................................................................
(M. Arabiei, M. Nordului, M. Norvegiei)
b. mări de ingresiune, .......................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(M. Baltică)
II. După poziția geografică și comunicarea cu restul Oceanului Planetar:
a. mări continentale sau interioare, ...................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Se disting:
 mări intercontinentale, ...................................................................................................................................................................
(M. Roșie, M. Mediterană, Mediterana Americană)
 mări intracontinentale, ...................................................................................................................................................................
(M. Azov, M. Baltică, M. Albă)
b. mări mărginașe, ............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Pot fi:
 mări deschise, ...............................................................................................................................................................................
(M. Nordului, M. Amundsen, M. Ross, M. Arabiei)
 mări semiînchise, ..........................................................................................................................................................................
(M. Ohotsk, M. Japoniei, M. Mânecii)
c. mări interinsulare, ..........................................................................................................................................................................
(M. Irlandei, M. Java, M. Banda, M. Celebes/Sulawesi)
Exercițiul III: Sub îndrumarea profesorului de la clasă, identificaţi numele mărilor redate pe harta de mai jos cu
numere (1-24). Scrieţi, apoi, numele lor în tabelul următor.
55
1 2 3
4 5 6
7 8 9
10 11 12
13 14 15
16 17 18
19 20 21
22 23 24
Realizează corespondența între tipurile de mări (A) și exemple (B).
A B
mare intercontinentală M. Azov
mare interinsulară M. Caspică
mare intracontinentală M. Coralilor
mare mărginașă deschisă M. Japoniei
mare mărginașă semiînchisă M. Roșie
M. Sulawesi
 Lectură
 Marea Mediterană este situată între continentele Europa, Asia şi Africa. În cadrul bazinului său au fost
separate mai multe subdiviziuni („mări”), separate, în general, de peninsule – Asia Mică, Balcanică, Italică şi
Iberică – şi insule: Marea Traciei (în nord-est, între peninsulele Asia Mică şi Balcanică), Marea Egee (la sud de
Marea Traciei, între Insulele Ciclade şi Peninsula Asia Mică), Marea Cretei (la nord de Insula Creta), Marea Ionică
(între vestul Peninsulei Peloponez şi sud-estul Peninsulei Italice), Marea Adriatică (între peninsulele Balcanică şi
Italică), Marea Tireniană (între Peninsula Italică şi insulele Sardinia şi Sicilia), Marea Ligurică (între Insula
Corsica şi Europa), Marea Balearelor sau Iberică (între Insulele Baleare şi Peninsula Iberică) şi Marea Alboran (în
vest, între Africa şi Peninsula Iberică).
După: Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina, Geografie generală. Elemente introductive, București, 2017, p. 24.
 Știați că ...
 Marea Filipinelor este cea mai întinsă mare de pe glob (circa 5.500.000 km2) şi cu cea mai mare adâncime
(5.860 m adâncime medie şi 11.033 m adâncimea maximă, în Fosa Filipinelor)? Este situată în vestul Oc. Pacific, la
10-25o lat. N și 125o-145o long. E.
 Marea Azov (39.000 km2) este marea cu cea mai mică adâncime (9 m adâncime medie şi 13 m adâncime
maximă; 15 m, după alte surse) şi cea mai izolată de pe Terra (între Peninsula Crimeea şi continentul Europa).
Comunică prin Strâmtoarea Kerci cu Marea Neagră.
 Marea Marmara este marea cu cea mai redusă suprafaţă (11.350 km2, din care 182 km2 sunt insule: Avsa,
Paşalimanı, Prinţilor, İmralı, Marmara ş.a.)?. Este așezată între Europa (Peninsula Balcanică) şi Asia (Peninsula Asia
Mică) şi leagă Marea Egee de Marea Neagă, prin strâmtorile Dardanele şi Bosfor.
 Marea Neagră este unica mare cu două straturi de apă cu proprietăţi diferite şi cu cele mai numeroase
denumiri avute de-a lungul timpului (Ashena = Neagră, Posomorâtă; Pontus Axeinos = M. Inospitalieră; Pontus
Euxeinos = M. Ospitalieră; Kara Deniz = Neagră; Marea Maggiore = Marea cea Mare ş.a.)? Stratul de apă superior
– până la 180-220 m adâncime – este mai dulce (salinitatea de 16-17 ‰), bine oxigenat şi bogat în biodiversitate;
stratul inferior („tip euxinic”) este mai sărac în oxigen dizolvat, cu conţinut ridicat de hidrogen sulfurat (7-11 mg/l)
şi cu salinitate mai mare (21-22 ‰).
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 51.
56
Fişa de lucru: Apele oceanice

II. Proprietăţile fizice și chimice ale apelor oceanice
A. Salinitatea
Salinitatea reprezintă ................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
De unde provin sărurile din apele mărilor și oceanelor?
Dacă acestea s-ar depune pe fundul Oceanului Planetar ar forma un strat gros de aproximativ 60 m.
Salinitatea medie este de 35‰.
Concentraţia salinității variază de la o regiune la alta:  34‰ în zona ecuatorială;
 39-42‰ în regiunile tropicale aride;
Exercițiul I: Explicați această diferență de salinitate!
 35‰ în zonele temperate;
 30-33‰ în regiunile polare.
Exercițiul II: Localizați pe harta murală Marea Roșie și Marea Baltică. Explicați de ce salinitatea cea mai ridicată este
în Marea Roșie (43‰)39, iar cea mai redusă, în Marea Baltică (7‰)40.
B. Temperatura
Temperatura apei oceanice rezultă, în principal, din procesul de încălzire determinat de radiaţia solară directă.
Exercițiul III: Ne reamintim valorile radiației solare globale în zona caldă, zonele temperate și zonele reci.
Temperatura apei variază atât pe orizontală cât şi pe verticală.
Pe orizontală:  25° - 30°C, în regiunea intertropicală;
 8° - 18°C, în regiunile temperate;
 0...-2°C, în regiunile polare.
Exercițiul Temperatura aerului din Emisfera
IV: Evoluţia temperaturii apei pe verticală
Nordică este cea mai ridicată în luna iulie şi cea mai
scăzută în luna ianuarie. Cum explicați faptul că
temperaturile cele mai mari ale apelor mărilor și oceanelor
sunt în luna august și cele mai mici în luna februarie?41
Pe verticală.
Exercițiul V: Observați diagrama alăturată și explicați
evoluția temperaturii apei pe verticală.
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
39
Marea Roşie are cea mai ridicată salinitate (40 ‰; 43 ‰, după alte surse), este cea mai caldă (până la 32oC, temperatura medie, şi 56oC,
în februarie 1956, temperatura maximă) şi cea mai nordică mare tropicală de pe Glob. Este situată între Africa şi Asia (peninsulele Sinai şi
Arabică) şi se întinde pe circa 450.000 km2. Situată în climatul tropical-uscat, este singura mare în care nu se varsă un râu permanent, iar
evaporaţia se ridică la 3.500 mm/an.
40
Marea Baltică are cea mai mică salinitate (7‰; 2‰ în Golful Finic). Este situată în Europa, între Peninsula Scandinavia şi Europa
Centrală. Cu o suprafaţă de 432.800 km2, include golfurile Botnic (la nord) şi Finic (la sud) și primeşte apele a numeroase fluvii şi râuri:
Neva, Daugava, Vistula, Reda, Sułpia, Odra etc.
41
În Emisfera Sudică, cele mai ridicate temperaturi ale apelor oceanice și marine sunt ridicate în luna februarie și mai reduse în luna august.
57
În regiunile polare, la suprafaţă, temperatura este de cca. 0°C, întreţinută de topirea gheţii din banchizele
polare, apoi temperatura creşte la +2°C la 200 m adâncime, de unde scade la -1°C...-2°C, pe fundul oceanului.
C. Transparența
Transparența apei oceanice este proprietatea apei de a permite trecerea razelor luminoase de diferite culori.
Ea crește de la poli la Ecuator: de la 6-8 m în Marea Albă, la 50-70 m în Marea Sargaselor42.
Exercițiul VI: Localizați pe harta murală Marea Albă și Marea Sargaselor și precizați, după poziția geografică, din care
categorii de mări fac parte.
...........................................................................................................................................................................................................
D. Culoarea
Culoarea aparentă a apei este dependentă de gradul de transparenţă şi de conţinutul în substanţe organice şi
anorganice. În zona intertropicală, culoarea apei este albastră și devine verzuie spre latitudinile mai mari.
Exercițiul VII: Explicați de unde provin denumirile următoarelor mări: Marea Roșie, Marea Galbenă și Marea Albă.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
E. Dinamica apelor oceanice
Apele de suprafață ale oceanelor și mărilor se află într-o continuă mișcare (valuri, maree și curenți).
A. Valurile
Valurile .......................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul Observaţi desenul
VIII: Elementele unui val
alăturat. Cu ajutorul textului de mai jos,
stabiliţi numele elementelor din compunerea
valului, marcate cu litere.
La un val se disting mai multe elemente:
creasta (partea cea mai înaltă a valului),
baza (partea cea mai joasă a valului),
înălțimea (distanța, pe verticală, dintre bază
și creastă) și lungimea (distanța dintre două
creste sau două baze consecutive).
A. ..................................................................................... C. .....................................................................................
B. ..................................................................................... D. .....................................................................................
În apropierea țărmului, frecarea cu fundul mării reduce viteza de deplasare și de ondulare în partea de jos a
valului. În aceste condiții, creasta are tendința să avanseze spre țărm și să se răstoarne. În funcție de situație, se
formează: valuri de translație (când axul valului se înclină spre țărm, înălțimea sa scăzând treptat) și valuri de
deferlare (când crestele se răstoarnă în cercuri succesive).
Exercițiul IX: Cu
ajutorul profesorului
de la clasă, realizați
schițele celor două
tipuri de valuri.
Valurile de tip
tsunami43 sunt
produse de seisme
42
Marea Sargaselor are cea mai mare transparenţă (66,5 m, după unele surse). Ea este situată la nord-est de Insulele Antile, la 25-35o lat. N
și 40-70o long. V. Numele său a fost dat după algele (sargase) care plutesc şi se acumulează la suprafaţa apei.
43
Numele provine din limba japoneză: tsu = port, nami = val.
58
și de erupțiile vulcanice. Pot atinge înălțimi de 30-35 m.
B. Mareele
Mareele .......................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Se manifestă prin:
a. flux, ...............................................................................................................................................................................................
b. reflux, ...........................................................................................................................................................................................
În mod obișnuit, mareele au diferențele între flux și reflux de 1-3 m. Există, însă, și locuri în care amplitudinea
este foarte mică (9-12 cm în Marea Neagră) sau foarte mare: 19-20 m în Golful Fundy (Canada)44, 14-15 m în
Golful Bristol (Marea Britanie), 13-14 m în Golful Saint Malô (Franța).
Durata unui flux urmat de un reflux este de aproximativ 12 h şi 25’.
Într-o lună se produc Formarea mareelor maxime și minime
două maree maxime/
„ape vii”45 (când Luna,
Soarele și Pământul se
află pe aceeași linie; la
conjuncție și opoziție) și
două maree minime/
„ape moarte” (când
pozițiile celor trei
corpuri cosmice
formează unghiuri de
90; la pătrare).
Exercițiul X: Cu
ajutorul schiței alăturate,
explicați formarea
mareelor maxime și
minime.
După: Posea Gr., Mândruț O., Geografie fizică generală, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 101.
C. Curenţii oceanici
Curenţii oceanici .......................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Cei mai numeroşi curenţi oceanici sunt generaţi de vânturile regulate şi periodice. Ca urmare rezultă:
 curenți de derivă = .....................................................................................................................................................................
 curenți liberi = ............................................................................................................................................................................
Diferențele de densitate și salinitate dintre
două bazine marine separate de un prag
determină formarea curenților de descărcare-
compensație.
Exercițiul XI: Pe baza cunoștințelor acumulate
în anii anteriori, explicați schița alăturată.
Direcțiile și vitezele curenților oceanici
sunt influențate de:
44
Golful Fundy (Fundy Bay / Bay of Fundy), locul în care se produce cea mai mare maree (19-20 m), este situat în Canada (America de
Nord), între Peninsula Nova Scotia, provincia New Brunswick şi statul Maine (Statele Unite ale Americii), la 44 o10’-45o50’ lat. N și 63o10’-
67o20’ long. V. Are lăţimea de până la 80 km, iar cantitatea de apă deplasată de o maree completă (12,4 ore) se ridică la 115 mld. t.
45
La „apele vii” se produce fenomenul de întoarcere a apelor fluviilor spre amonte. Fenomenul este numit pororoca, pe Amazon (apa
pătrunde până la 1.000 km lungime, cu înălțimi de 4,5 m), mascarat, pe Sena, și bora, pe Gange.
59
a) forța Coriolis; determină ............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
b) forma țărmului;
c) adâncimea apei.
După temperatura apei, curenții oceanici sunt:
 calzi, ............................................................................................................................................................................................
(Atlanticului de Nord, Braziliei, Mozambicului, Kuro Shivo ș.a.);
 reci, .............................................................................................................................................................................................
(Californiei, Perului, Benguelei, Oya Shivo ș.a.).
Temă:
Cu ajutorul manualului şi atlasului geografic, trasează şi marchează (cu numerele date) pe harta de mai jos:
a. cu săgeți roși, direcțiile curenților calzi: (1) Ecuatorial de Nord [în oceanele Atlantic și Pacific], (2) Ecuatorial de Sud [în
oceanele Atlantic, Indian și Pacific], (3) Ecuatorial Contrar [în oceanele Indian și Pacific], (4) Golfului, (5) Atlanticului de Nord,
(6) Braziliei, (7) Mozambicului, (8) Australiei de Est, (9) Kuro Shivo;
b. cu săgeți albastre, direcțiile curenților reci: (1) Labradorului, (2) Canarelor, (3) Benguelei, (4) Californiei, (5) Vânturilor
de Vest/Antarctic, (6) Perului, (7) Australiei de Vest, (8) Oya Shivo.
 Lectură
 Curentul Golfului (Gulf-Stream) este cel mai mare curent oceanic (lăţimea maximă de 500 km, în dreptul
Capului Hatteras – Carolina de Nord, sud-estul Statelor Unite ale Americii). Se deplasează în derivă spre nord-est
(spre nord-vestul Europei), prin Atlanticul de Nord. Atinge viteza maximă de 60 km/h, un debit de peste 80 mil.
m3/s şi un volumul de apă de 100 de ori mai mare decât întreaga reţea de râuri de pe Terra. Determină creșterea
temperaturilor și precipitațiilor pe coasta vestică a Europei (numit aici Curentul Atlanticului de Nord).
 Curentul Perului (Humboldt) este cel mai rece curent (8oC) din regiunile aflate la latitudini mici (10-20o
lat. S). Se desprinde din Curentul Vânturilor de Vest și parcurge, de la sud la nord, sud-estul Oceanului Pacific.
Determină scăderea cantităților de precipitații în regiunile litorale ale statelor Chile și Peru.
 Saltstraumen este cel mai puternic curent maritim (transportă 372.000.000 m3 de apă în 6 ore, cu viteza de
până la 40 km/oră şi formează turbioane cu diametrul de 10-15 m). Se formează în Strâmtoarea Saltstraumen (3 km
lungime, 150 m lăţime şi aproximativ 30 m adâncime), ce unește fiordurile Saltfjorden și Skjerstadtfjorden, la 30
km nord de oraşul Bodø (Norvegia). Fiind generat de maree, este foarte puternic la lună nouă și la lună plină.
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 22.
60
Fişa de lucru: Apele continentale

I. Apele curgătoare
Din categoria apelor curgătoare fac parte: pâraiele, râurile şi fluviile.
 Pâraiele sunt ...............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Râurile sunt .................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Fluviile sunt .................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Apele curgătoare se alimentează din ploi, zăpezi, ghețari, lacuri și ape subterane.
Părțile componente ale unei ape curgătoare sunt: izvorul, cursul de apă (superior, mediu și inferior) și gura de
vărsare.
Exercițiul I: Cu ajutorul profesorului de la clasă, scrieți ce reprezintă: izvorul, cursul de apă şi gura de vărsare.
 Izvorul ...........................................................................................................................................................................................
 Cursul de apă ...............................................................................................................................................................................
 Gura de vărsare ...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Când gura de vărsare este la mare sau ocean poate fi de tip estuar, liman sau deltă.
• Estuarul are aspect de pâlnie și se formează acolo unde marea sau oceanul, în care se varsă fluviul, are
maree puternică. Exemple: estuarul fluviului Obi, estuarul Tamisei, estuarul fluviului Elba ş.a.
• Limanul maritim este un lac format la gura de vărsare a unei ape curgătoare, în spatele unui cordon de nisip
creat de curenții litorali (limanul Nistrului; L. Tașaul – limanul râului Casimcea etc.).
• Delta este o formă de relief de acumulare situată la gura de vărsare a unui râu sau fluviu, în mare sau lac. Se
formează în regiunile cu maree foarte mică. Se evidenţiază deltele formate de fluviile Volga, Mississippi, Dunăre,
Gange-Brahmaputra, Huang He ş.a.
Bazinul hidrografic reprezintă ...................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul II: Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii Elementele unui bazin hidrografic
anteriori, scrieți numele elementelor care compun bazinul
hidrografic alăturat.
1. .......................................................................................................
2. .....................................................................................................46
3. .......................................................................................................
4. .......................................................................................................
5. .......................................................................................................
6. .......................................................................................................
Afluentul ...........................................................................................
...........................................................................................................
...........................................................................................................
Confluența .......................................................................................................................................................................................
Receptor ..........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Cumpăna de ape .............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
46
În lungul cursului de apă se pot identifica trei sectoare: cursul superior, cursul mijlociu și cursul inferior. Exemplu: râul Argeș: cursul
superior – în aria Carpaților Meridionali –, cursul mijlociu – în Subcarpații și Podișul Getic – și cursul inferior – în Câmpia Română.
61
Debitul reprezintă .............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Debitul este influenţat de mai mulţi factori: climă (precipitații și temperaturi), relief, rocă și vegetație.
Explicați cum influențează factorii de mai sus debitele apelor curgătoare.
Regimul hidrografic sau regimul de scurgere al râului reprezintă variațiile debitului și nivelului apei în cursul
unui an. Se disting: regimul hidrografic simplu – ecuatorial, tropical (musonic), mediteranean, temperat-oceanic,
temperat-continental – și regimul hidrografci complex.
Pe continente se găsesc numeroase ape curgătoare.
Exercițiul III: Sub îndrumarea directă a profesorului de la clasă, identificaţi numele apelor curgătoare (fluviilor)
redate pe harta de mai jos. Scrieţi, apoi, numele lor în tabelul de sub hartă.
1 2 3
4 5 6
7 8 9
10 11 12
13 14 15
16 17 18
19 20 21
 Lectură
 Chang Jiang („Fluviul Lung”) / Yangtze („Fluviul Albastru”) este fluviul ale cărui ape antrenează cea mai
puternică hidrocentrală operaţională din lume (Hidrocentrala „Celor Trei Defileuri” – putere 18,2 GWh). Izvorăşte
din Podişul Tibet (Munţii Tanggula) şi se varsă în Marea Chinei de Est. La ieşirea din Defileul Xiling a fost
construit Barajul Sanxia (Barajul Celor Trei Defileuri), lung de 2.310 m şi înalt de 185 m, în spatele căruia s-a
acumulat un lac cu suprafaţa de 1.085 km2.
 Mississippi este fluviul cu cele mai multe modificări artificiale ale cursului (în anii 1765, 1821, 1877, 1893,
1932, 1952; diguri – peste 4.000 km lungime –, canale şi baraje). Amenajarea sa a fost făcută în scopul prevenirii
inundaţiilor, pentru realizarea unei căi de transport şi pentru producerea energiei electrice.
62
Fişa de lucru: Apele continentale

II. Apele stătătoare şi apele subterane
A. Apele stătătoare
Care sunt apele continentale care fac parte din categoria apelor stătătoare?
Lacurile …………………………………………………………………………………………….........................................................
...........................................................................................................................................................................................................
După originea excavaţiunii în care s-a acumulat apa, lacurile sunt de două categorii:
a. naturale (formate prin acumularea apei în cuvete create de agenţii naturali interni şi externi);
b. antropice sau artificiale (create de om).
Exercițiul I: Cu ajutorul manualului şcolar şi a atlasului geografic, scrieţi zece tipuri de lacuri naturale şi
exemplificaţi.
 ......................................................................................................................................................................................................
 ......................................................................................................................................................................................................
 ......................................................................................................................................................................................................
 ......................................................................................................................................................................................................
 ......................................................................................................................................................................................................
 ......................................................................................................................................................................................................
 ......................................................................................................................................................................................................
 ......................................................................................................................................................................................................
 ......................................................................................................................................................................................................
 ......................................................................................................................................................................................................
 Lectură
 Marea Caspică este cel mai întins lac de pe Terra (371.000 km²), având circa 1.200 km lungime şi între 195 şi
435 km lăţime. Aflat între ţările Iran, Federaţia Rusă, Kazahstan, Turkmenistan şi Azerbaidjan, acest lac separă
continentul Europa de Asia şi a primit denumirea de mare datorită dimensiunilor sale.
 Lacul Baikal este cel mai adânc (1.637 m) şi cu cel mai mare volum de apă dulce (23.000 km3), reprezentând
10% din rezervele de apă potabilă ale globului. Situat în sudul Siberiei (Asia), este considerat şi cel mai vechi lac
din lume, prin vechimea sa de 25 mil. de ani. Aici trăind 800 de specii de animale şi 245 de specii de plante
endemice (proprii lui).
 Lacul Razim este cel mai întins din România, având o suprafaţă de 41.500 ha. El reprezintă o lagună formată
pe litoralul Mării Negre prin bararea golfului antic cu cordoane de nisip. Are adâncimea maximă de 2,8 m şi
adăposteşte numeroase specii de peşti şi păsări.
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 45, 46 şi 48.
Exercițiul II: Pe baza cunoştinţelor acumulate la clasa a VIII-a, precizaţi tipurile de lacuri antropice din
România şi daţi câte două exemple pentru fiecare.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Lectură
 Volta este cel mai mare lac antropic de pe glob şi este situat pe râul omonim din Ghana şi Burkina Faso
(Africa). Se întinde pe 8.485 km2 şi deţine un volum de apă de 148 km3. Alte lacuri cu suprafeţe apreciabile sunt:
63
Samara (6.500 km2), pe Volga şi Kama, Bratsk (5.470 km2), pe Angara, Nasser (5.120 km2), pe Nil etc.
După: Gâştescu P., Lacurile Terrei, Edit. CD Press, Bucureşti, 2006, p. 64;
Mărculeţ I., Tot ce trebuie să ştii despre lacuri, Edit. Erc Press, Bucureşti, 2017, p. 15-16.
B. Apele subterane
Apele subterane ………………………………………………………………………………….........................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Apele subterane se împart în două categorii:
 ape freatice;
 ape de adâncime.
Exercițiul III: Utilizând conţinutul manualului, precizaţi prin ce se deosebesc cele două categorii de ape subterane.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
................................................................................................ Schiţa apelor subterane
................................................................................................
................................................................................................
................................................................................................
................................................................................................
................................................................................................
................................................................................................
Exercițiul IV: Utilizând informaţiile de mai sus,
scrieţi tipurile de ape subterane marcate, pe schiţa
alăturată, cu numerele 1 şi 2.
 ...........................................................................................
 ...........................................................................................
Apă ascensională şi fântână arteziană
Exercițiul V: Împreună cu profesorul de la clasă,

realizaţi un desen care să cuprindă o apă ascensională
şi o fântână arteziană.
 Locul în care apa subterană apare la zi se

numeşte izvor. Ele pot avea scurgere continuă sau
intermitentă (izbucurile şi gheizerele).
Prin ce se deosebeşte un izbuc de un gheizer?
 După temperatura apei, izvoarele sunt reci şi
calde.
Când un izvor este considerat ca făcând parte
din categoria celor cu apă caldă?
 După cantitatea de substanţe minerale dizolvate, apele subterane sunt:
 dulci (cu conţinutul de săruri mai mic de 1 g/l);
 minerale (cu conţinutul de săruri de până la 5 g/l);
 saramuri (cu conţinutul de săruri mai mare de 50 g/l).
Temă:
Precizați câteva stațiuni balneare din România care utilizează ape subterane.
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
64
Fişa de lucru: Analiza şi interpretarea unor date hidrologice

Hidrosfera şi societatea omenească
A. Analiza şi interpretarea unor date hidrologice

Analiza datelor hidrologice este o metodă de investigare a elementelor hidrosferei. În investigare sunt vizate:
nivelurile apelor, debitele, vitezele de curgere, temperatura, fenomenele de iarnă, proprietăţile fizico-chimice etc.
 Nivelul apei râurilor se măsoară zilnic la orele standard (7 şi 17 – iarna şi 6 şi 18 – vara), cu mira
hidrometrică şi limnigraful.
 Viteza de curgere se măsoară cu morişca hidrometrică ori se determină cu flotori.
 Măsurarea gheţii se realizează cu clupa de gheaţă.
 Debitul de aluviuni se măsoară cu sticla cu ajutaj şi cu tahobatometrul.
Cu ajutorul datelor obţinute se realizează o serie de tabele şi grafice (hidrografuri, grafice ale debitelor medii
multianuale ale râurilor, grafice ale nivelurilor medii lunare şi multianuale ale râurilor ş.a.), utile atât cunoaşterii
caracteristicilor unităţilor hidrografice, cât şi pentru valorificarea lor economică.
Exercițiul I: Analizează graficul alăturat şi precizează: Evoluția debitului mediu lunar al râului Argeș în Subcarpații Getici.
1. Valoarea maximă a debitului lunar, precum și luna în care

se produce.
………………………………………………………………………
2. Valoarea minimă a debitului lunar, precum și luna în care
se produce.
………………………………………………………………………
3. O cauză a diferenței de debit între lunile extreme.
………………………………………………………………………
B. Hidrosfera şi societatea omenească

Omul a folosit apa încă din cele mai vechi timpuri. Ea este indispensabilă vieţii, iar pentru societatea umană
reprezintă resursa naturală fundamentală de care depind aproape toate domeniile activităţii omeneşti.
Exercițiul II: Precizaţi câteva civilizaţii antice care s-au dezvoltat în preajma unor componente ale hidrosferei.
..........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul III: Scrie patru modalităţi de utilizare a apei de către om.
..........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
În ultimul secol, din cauza creşterii numerice a populaţiei şi a dezvoltării economiei mondiale, s-a constatat o
influenţă negativă a omului asupra apelor oceanice şi marine.
Exercițiul IV Precizaţi patru surse de poluare a apei.
..........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
65
Fişa de lucru: Hidrografia orizontului local

În orizontului local, hidrografia este reprezentată de apele subterane și de cele de suprafață (curgătoare și
stătătoare). Există și excepții, când așezările umane sunt poziționate în apropierea unei mări, în cadrul României,
în zona litorală a Mării Negre.
În funcție de așezarea geografică a localității în care se află școala voastră, realizați un poster, format A3, care
să cuprindă:
a) titlul (Hidrografia orizontului local: apele din regiunea localității ...........);
b) numele elevului, clasa și instituția de învățământ;
c) unitatea și subunitatea de relief în care se află localitatea;
d) apele subterane:
 adâncimile la care se găsesc;
 caracteristicile lor (potabilitatea, mineralizarea);
 modul de utilizare;
e) poziția geografică a localității pe o hartă a României, care să cuprindă rețeaua hidrografică a țării (o hartă
asemănătoare cu cea din modelul de mai jos);
f) apele curgătoare:
 numele;
 bazinul hidrografic din care face/fac parte (inclusiv schița acestuia);
 locul de unde izvorăște;
 direcția de curgere;
 locul gurii de vărsare;
 afluenții;
 regimul de scurgere;
 intervenții antropice asupra cursului (îndiguiri, canalizări, baraje);
 modul de utilizare.
g) apele stătătoare (bălțile și lacurile):
 numele;
 originea cuvetei lacustre;
 modalități de utilizare.
După posibilități, textul posterului va fi însoțit de o hartă și imagini concludente.
Model de hartă România – harta apelor curgătoare

Din: Geografie. Bacalaureat. Europa-România
Uniunea Europeană. Ghid de pregătire intensivă.
Sinteze și 50 de teste cu rezolvări,
Edit. Erc Press, București, 2016, p. 26.
66
VIAŢA ŞI SOLURILE
Fişa de lucru: Biosfera şi organizarea ei

Evoluţia vieţii pe Terra
Biosfera ......................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Acest înveliş este alcătuit din aproximativ 500.000 de specii de plante şi 1,5 milioane de specii de animale.
Majoritatea acestora îşi duc existenţa într-un spaţiu cuprins între 200 m adâncime în mări şi oceane (până unde
pătrunde lumina Soarelui) şi 5.000 m înălţime (limita zăpezilor permanente din zona ecuatorială)47.
A. Factorii care determină răspândirea vieţuitoarelor

Ecosistemul48 este alcătuit din:
 biocenoză ...................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 biotop .........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Diversitatea ecosistemelor este influenţată de mai mulţi factori abiotici (lumina, clima, relieful etc.) şi biotici.
Exercițiul I: Cu ajutorul textului din manual, scrieţi, în fişa de lucru, cum influenţează vieţuitoarele următorii factori:
Grupa I: Radiaţia solară (lumina)
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa II: Factorii climatici – precipitaţiile
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa III: Factorii climatici – temperatura
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa IV: Factorii climatici – vântul
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa V: Relieful
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
47
Forme de viaţă au fost identificate în gropile abisale, în depozitele de petrol din litosferă (3-4 km adâncime) şi în stratosferă (20 km
înălţime).
48
Ecosistem = ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii
abiotici.
67
Grupa VI: Solul
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa VII: Factorii biotici (vieţuitoarele)
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa VIII: Activităţile umane (omul)
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
B. Medii de viaţă pe Terra (domeniile de viaţă)

Condiţiile de viaţă pe Terra pot fi împărţite în trei categorii:
 Domeniul de viaţă acvatic, cu:
a) Apele mărilor şi oceanelor, care cuprind:49
● zona eufotică, cu adâncimi medii de 100 m (până unde pătrunde lumina), este foarte bogată în vieţuitoare.
○ plancton (fitoplancton şi zooplancton) ...................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
○ necton ..........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
● zona abisală, săracă în vieţuitoare, cu specii adaptate la ..............................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
b) Apele continentale cuprind ....................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Domeniul de viaţă terestru ..............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Domeniul de viaţă subteran50 ..........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Lectură
Evoluţia vieţii pe Terra
Apariţia şi evoluţia vieţii pe Terra a început în urmă cu 4 miliarde ani, în mediul acvatic, prin gruparea acizilor
nucleici şi a proteinelor.
În Arhaic (acum 3,6 miliarde ani) au apărut organismele procariote (bacterii şi cianobacterii), iar în
Precambrian, cele eucariote: alge, protozoare, metazoare (meduze, viermi, corali fără schelet).
Era Paleozoică (570-245 milioane de ani în urmă) este caracterizată prin apariţia şi dispariţia trilobiţilor. În
mediul acvatic trăiau alge, cianobacterii şi brahiopode, iar mai târziu au apărut peşti fără maxilare şi cu maxilare.
În Mezozoic (245-65 de milioane de ani în urmă), „era reptilelor” (crocodili, dinozauri etc.), flora era alcătuită
din gimnosperme. În Cretacic s-au dezvoltat angiospermele, în Triasic au apărut mamiferele şi în Jurasic, păsările.
În Neozoic (ultimele 65 milioane de ani) flora s-a diversificat latitudinal, iar fauna terestră era dominată de
mamifere (marsupiale şi placentare).
Datorită alternanţei epocilor glaciare cu cele interglaciare, în Cuaternar s-a produs o adevărată pendulare a
speciilor termofile şi boreale, spre nordul şi sudul continentelor.
După: Erdeli Ge. şi colab., Geografie. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Economică, București, 2004, p. 94-95.
49
Zona litorală reprezintă sectorul din apropierea ţărmului, situat pe platforma continentală. Zona pelagică reprezintă apele din largul
mărilor şi oceanelor, cu adâncimi de 500 m.
50
În unele lucrări, domeniul de viaţă subteran este inclus domeniului de viaţă terestru.
68
Fişa de lucru: Pedosfera

Pedosfera …...............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Solurile …...................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Principala însuşire a solurilor este fertilitatea (capacitatea de a asigura plantelor substanţe nutritive, apă şi
aer).
A. Factorii pedogenetici51
Exercițiul I: Cu ajutorul textului din manual, precizaţi rolul pedogenetic al următorilor factori:
Grupa I: Substratul petrografic
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa II: Relieful
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa III: Clima
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa IV: Hidrografia
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa V: Elementele biosferei
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa VI: Timpul
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa VII: Omul
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
51
Pedogeneză = procesul de formare a solului.
69
B. Elementele componente şi profilul solului
Exercițiul II: Cu ajutorul manualului şi a profesorului de la clasă, stabiliţi originea şi importanţa elementelor din
alcătuirea solului.
a. Materia minerală (anorganică)
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
b. Materia organică (humusul)
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
c. Apa
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
d. Aerul (gazele)
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul III: Utilizând manualul, stabiliţi ce reprezintă profilul solului şi din cine este compus.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
C. Răspândirea solurilor pe glob

În funcţie de climă, vegetaţie şi altitudinea reliefului se găsesc mai multe tipuri de soluri dispuse zonal (în
latitudine) şi azonal (indiferent de zonă, din cauza unor condiţii locale).
Exercițiul IV: Se dau următoarele tipuri de soluri: aluviale (fluvisoluri), argiluvisoluri (luvisoluri), calcisoluri,
castanoziomuri, cernoziomuri, feralsoluri, gleice, podzoluri, regosoluri, rendzine, solonceacuri, soloneţuri şi soluri
de tundră.
Cu ajutorul textului din manual, stabiliţi categoria (zonală sau azonală) şi regiunile geografice în care se găsesc.
a) soluri zonale:
 în regiunile cu climă ecuatorială şi tropicală cu două sezoane: ……………………………………………........................................
 în regiunile cu climă tropicală uscată: ……………………………………..........................................................................................
 în regiunile temperat-oceanice: ………………................................................................................................................................
 în regiunile temperat-continentale: …………………………….........................................................................................................
 în regiunile subpolare: ………………………………….....................................................................................................................
b) soluri azonale: …………………………………………………………………………….............................................................
Temă:
Precizați patru tipuri de soluri din România și unitățile de relief în care se găsesc.
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
70
Fişa de lucru: Zonele biopedoclimatice

Zonele biopedoclimatice sunt spaţii desfăşurate în latitudine, cu caracteristici geografice proprii (climatice,
biotice şi pedogenetice).
Citiţi textul de mai jos și ...
Zona caldă
 Zona pădurii ecuatoriale  Zona pădurii musonice
 între 0 şi 5o lat. N şi S, în Câmpia Amazonului  în Peninsula Indochina şi în estul şi nord-estul
(selvas)52, bazinul fluviului Congo, Arhipelagul Indiei;
Indonezian, Insulele Filipine etc.;  climă musonică;
 climă ecuatorială;  vegetaţia: pădure luxuriantă cu specii care în
 vegetaţia: pădure luxuriantă dispusă etajat; cu: sezonul secetos îşi pierd frunzele dar înfloresc; cu:
palmieri, abanos, arbore de cauciuc, palisandru, santal, teck, bambus ş.a.;
mahon, orhidee, liane, ferigi ş.a.;  fauna: tigrul, pantera, elefantul indian, ursul
 fauna: maimuţe (gorila, cimpanzeul, babuinul, panda, maimuţe;
urangutanul), crocodil, păsări colorate (papagali,  soluri: feralsoluri.
tucan, pasărea paradisului), păianjeni uriaşi ş.a.;
 soluri: feralsoluri.  Zona deşerturilor şi semideşerturilor
tropicale
 Zona de savană  între 15 şi 35o lat. N şi S, în: Podişul Sahara,
 între 5 şi 15o lat. N şi S, în: Africa, America de Sud Depresiunea Kalahari, Peninsula Arabia, Podişul
– Podişul Braziliei (campo-cerrado, caatinga) şi Iranului, Podişul Mexicului, Atacama, partea central-
Podişul Guyanelor (llanos), nord-estul Australiei etc.; vestică a Australiei;
 climă subecuatorială;  climă tropicală uscată;
 vegetaţia: ierburi înalte – 2-4 m (iarba  vegetaţia: ierburi, tufişuri xerofile, cactuşi,
elefanţilor) – care se usucă în anotimpul secetos, agave;
tufişuri, pâlcuri cu arbori (acacia, baobab), păduri-  fauna: şerpi, scorpioni, cămila, şacalul, hiena,
galerii (pe malurile râurilor); struţul african ş.a.;
 fauna: antilopa, gazela, bivolul, girafa, tigrul,  soluri: arenosoluri, calcisoluri, gipsosoluri.
ghepardul, elefantul53, hipopotamul, rinocerul, struţul ş.a.
 soluri: roşii de savană.
Zonele temperate
 Zona mediteraneană
 între 30 şi 40o (45o) lat. N şi S, în: teritoriile din jurul Mării Mediterane, sudul Africii, California, Chile, sud-
vestul Australiei;
 climă mediteraneană (subtropicală);
 vegetaţia: păduri rare (cu: stejar veşnic verde, stejar de stâncă, stejar de plută, cedru de Liban, pin de Alep,
măslin sălbatic, eucalipt; vegetaţia secundară este formată din tufişuri dese sau mai rare numite: maquis, garriga,
tomilares (în Europa), chaparral (în California) etc.;
 fauna: şopârle, broasca ţestoasă de uscat, vipera cu corn, scorpionul, şacalul ş.a.
 soluri: terra rossa.
 Zona pădurilor subtropicale umede

 între 30 şi 40o lat. N şi S, în: Asia de Sud-Est, estul Australiei, estul Braziliei, vestul Americii de Nord;
52
Pădurea Amazonului înregistrează cel mai mare număr de specii de plante (peste 16.000 specii). Este o pădure luxuriantă, întinsă pe
aproximativ 5.500.000 km2, cu peste 385 mld. arbori, situată în jumătatea nordică a Americii de Sud, fiind traversată de Ecuator. Din 2008 a
fost inclusă pe lista celor „7 Noi Minuni ale Naturii”.
53
Elefantul african este cel mai mare reprezentant al faunei de uscat (aproximativ 4-5 m înălţime şi 3-5 t greutate). Elefanţii trăiesc în
grupuri mici compuse din descendenţii femelei dominante. Masculii duc o viaţă solitară. Sunt vânaţi de braconieri pentru colţii lor din fildeş
foarte valoroşi.
71
 climă subtropicală cu ploi de vară;
 păduri veşnic verzi, cu: ferigi arborescente, magnolii, arbore de camfor (în Asia), sequoia54 (în America de
Nord), eucalipţi (în Australia);
 fauna: cerbul sika, câinele enot, viermele de mătase;
 soluri: brune şi cenuşii de pădure.
 Zona pădurilor de foioase cu frunze căzătoare (nemorale)

 între 40 şi 55o lat. N şi S, în: Europa de Vest şi Centrală, estul Asiei (Marea Câmpie Chineză, nordul Japoniei),
estul Americii de Nord (Munţii Appalachi, Câmpia Atlantică), sudul Americii de Sud, Noua Zeelandă;
 climă temperat-oceanică şi climă temperat-continentală moderată;
 arbori cu frunze căzătoare: fag, stejar, carpen, arţar, tei, ulm, frasin;
 fauna: ursul brun, ursul baribal, lupul, jderul, vulpea, cerbul, mistreţul;
 soluri: argiluvisoluri (luvisoluri), cambisoluri.
 Zona stepelor
 între 30 şi 55o lat. N şi S55, în: estul Europei56, partea centrală a Asiei şi a Americii de Nord (Podişul Preriilor,
numită prerie), în America de Sud (pampasul argentinian) etc.;
 climă temperat-continentală;
 vegetaţia: ierburi (iarba bizonilor, iarba grama, colilie, iarba vântului, pelin ş.a.);
 fauna: iepurele, popândăul, hârciogul, lupul de prerie, antilopa-saiga, potârnichea, prepeliţa, dropia;
 soluri: cernoziomuri, negre de prerie, castanii.
 Zona deşerturilor şi semideşerturilor din regiunile temperate

 între 40 şi 50o lat. N, în: Asia (Deşertul Takla-Makan, Deşertul Gobi) şi America de Nord (Podişul Marelui Bazin);
 climă temperat-continentală excesivă;
 vegetaţia: ierburi mărunte, pelin, tufişuri cu ţepi, saxaul;
 fauna: insecte, reptile, pisica de barcană, calul sălbatic, cămila cu două cocoaşe;
 soluri: cenuşii de deşert, arenosoluri.
 Zona pădurilor de conifere (boreale)

 între 50 şi 70o lat. N, în: Europa de Nord, Asia (Siberia, numită taiga)57, America de Nord (Canada);
 climă temperată rece;
 arbori răşinoşi: brad (bradul Douglas, în Canada), molid, pin, larice;
 fauna: urs, elan, cerb, hermelină, zibelină, castor, samur, cocoş de mesteacăn;
 soluri: spodisoluri (sărace în humus şi acidice).
Zonele reci
 Zona de tundră  Zona polară
 la peste 60o lat. N, în: Asia, Europa, America de  în general, dincolo de cercurile polare, pe
Nord, Insula Groenlanda (în regiunile litorale), Insula gheţurile continentale din Antarctida, Groenlanda,
Islanda; în Emisfera Sudică ocupă suprafeţe foarte Islanda etc.
reduse;58  climă polară;
 climă subpolară;  vegetaţia: muşchi, licheni, alge verzi şi albastre;
 vegetaţia: muşchi, licheni, plante ierboase  fauna: pinguinul (în Antarctida), ursul polar,
(rogozuri arctice), sălcii pitice, mesteceni pitici; vulpea polară (în Insula Groenlanda), foca,
 fauna: renul, caribu, boul moscat, vulpea polară, pescăruşul.
lemingul, bufniţa de zăpadă;
 soluri de tundră.
54
Sequoia (Sequoia gigantea), cel mai înalt copac (peste 100 m înălţime şi 36 m circumferinţa trunchiului). În România, se găsește plantat
în localitățile Băile Herculane (județul Caraș-Severin), Măderat (județul Arad), Oradea (județul Bihor) și Rogojel (județul Cluj).
55
Trecerea de la pădurea de foioase la stepă se face printr-o fâşie numită silvostepă.
56
Stepa, în Ungaria este numită pustă, iar în România, bărăgan.
57
Tundra eurasiatică, cea mai întinsă fâşie cu astfel de vegetaţie de pe Terra, se desfăşoară în nordul continentelor Europa şi Asia (între
Cercul Polar de Nord, Marea Norvegiei, Oceanul Arctic și Oceanul Pacific,), în regiunea cu climă subpolară.
58
Trecerea de la pădurea de conifere la tundră se face printr-o fâşie numită silvotundră.
72
… rezolvaţi următoarele cerinţe:
Grupa I: Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos, referitoare la zonele biopedogeografice din zona caldă, și precizaţi
dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F).
_____ 1. Baobabul este un copac specific savanei.
_____ 2. Pădurea ecuatorială din Câmpia Amazonului este numită llanos.
_____ 3. Feralsolurile sunt caracteristice pădurii musonice.
_____ 4. În Depresiunea Kalahari clima este tropicală uscată.
_____ 5. Pădurea ecuatorială este luxuriantă.
_____ 6. Teck-ul este caracteristic Saharei.
_____ 7. În Peninsula Indochina predomină pădurea musonică.
_____ 8. Pădurea ecuatorială este situată între 0 şi 5o lat. N şi S.
_____ 9. Ursul Panda trăieşte în pădurea musonică.
_____ 10. Pădurile galerii se dezvoltă în zonele litorale.
Grupa II: Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos, referitoare la zonele biopedogeografice din zonele temperate, și
precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F).
_____ 1. În sudul Europei predomină pădurea boreală.
_____ 2. Solul numit terra rossa este frecvent în climatul mediteranean.
_____ 3. În Podişul Gobi clima este temperat-oceanică.
_____ 4. Pădurile subtropicale umede s-au dezvoltat în regiunile cu climă subtropicală cu ploi de vară.
_____ 5. Colilia este un copac din zona de stepă.
_____ 6. Copacul numit larice trăieşte în pampasul argentinian.
_____ 7. Cămila cu două cocoaşe este adaptată climatului temperat-continental excesiv.
_____ 8. Cernoziomul este un sol caracteristic bărăganului.
_____ 9. Dropia trăieşte în stepă.
_____ 10. Pădurile de foioase sunt prezente în nordul Mării Caspice.
Grupa III: Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos, referitoare la zonele biopedogeografice din regiunile situate la
latitudini mai mari de 50o, și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F).
_____ 1. Pinguinii trăiesc în Insula Groenlanda.
_____ 2. Silvotundra este caracteristică climei polare.
_____ 3. Rogozurile arctice trăiesc în Antarctida.
_____ 4. Bradul Douglas este caracteristic Canadei.
_____ 5. Solurile de tundră sunt specifice sudului Asiei.
_____ 6. Foca este caracteristică regiunilor temperate.
_____ 7. Condiţiile naturale optime molidului sunt în climatul temperat rece.
_____ 8. Muşchii, lichenii şi mestecenii pitici sunt specii caracteristice climatului polar.
_____ 9. Habitatul ursului polar este cuprins între 60 şi 70o lat. S.
_____ 10. Castorul trăieşte în tundra din Insula Islanda.
2
În coloana A sunt numele unor zone biogeografice, iar în coloana B, numele unor specii de plante. Stabiliţi
corespondenţa dintre zone şi plantele caracteristice lor.
A B
______________________Zona pădurii de foioase arbore de camfor
______________________Zona pădurii de conifere baobab
______________________Zona pădurii musonice colilie
______________________Zona de savană molid
______________________Zona de stepă rogoz arctic
______________________Zona de tundră stejar
teck
73
Fişa de lucru: Biosfera, solurile şi activitatea omenească

Aplicaţii practice în orizontul local
Încă din cele mai vechi timpuri, omul a utilizat şi a modificat ecosistemele terestre.
Exercițiul I: Realizează un scurt eseu în care să evidenţiezi importanţa vieţuitoarelor şi solurilor pentru om.
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
Anual, din cauza omului, 50.000 de specii de plante şi animale sunt aduse în pragul dispariţiei. 15% (circa 20
milioane de km2) din întreaga suprafaţă a uscatului, exceptând cea acoperită cu gheţari, este afectată de procese
de degradare (56% de procesele de eroziune a solurilor, 28% de deflaţie, 12% de degradarea climatică şi 4% de
degradarea fizică).
Exercițiul II: a. Scrieţi cinci activităţi umane care au determinat reducerea biodiversităţii şi degradarea solurilor pe
Terra.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
b. Scrieţi cinci măsuri destinate refacerii şi ocrotirii mediului natural.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Temă:
Formaţi grupe de câte patru elevi şi realizaţi un pliant59 destinat ocrotirii biodiversităţii şi solurilor din orizontul
local.
Conţinutul pliantului:
 Titlu (redat sugestiv).
 Caracteristicile biopedoclimatice din orizontul local sau apropiat.
 Cauzele care au contribuit şi/sau contribuie la degradarea mediului natural.
 Măsurile propuse pentru refacerea mediului.
 Numele autorilor şi clasa (la finalul pliantului).
59
Pliant din coală A4, faţă-verso.
74
MEDIUL, PEISAJUL ŞI SOCIETATEA OMENEASCĂ
Fişa de lucru: Interacţiunile dintre elementele naturale ale mediului

Interacţiunile dintre om şi mediul terestru
Mediul natural ............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
A. Interacţiunile dintre elementele naturale ale mediului

Mediul înconjurător reprezintă totalitatea componentelor naturale (relief, aer, apă, vieţuitoare şi sol) şi a celor
modificate sau construite de om. Acesta determină condiţiile optime de viaţă pentru oameni şi pentru
dezvoltarea societăţii omeneşti.
În cadrul mediului înconjurător se disting:
1. Mediul antropizat ........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2. Mediul antropic ...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Între elementele mediului există o serie de interacţiuni pozitive şi negative, simple (în mediul abiotic) sau
complexe (în mediul biotic).
1. Interacţiunile abiotice .................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2. Interacţiunile biotice ...................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
B. Interacţiunile dintre om şi mediul terestru

Omul a apărut şi a evoluat în condiţiile unui mediu favorabil sub aspectul resurselor de hrană, de adăpost şi de
reproducere.
Exercițiul I: Scrie, în câteva rânduri, cum au influenţat şi influenţează elementele naturale pe om.
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
Începând din Neolitic (în urma cu cca. 8.000 de ani), omul a devenit un factor activ în modificarea mediului.
Exercițiul II: Utilizând cunoştinţele dobândite până în prezent, scrieţi câteva activităţi umane care au determinat
modificări ale mediului natural.
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
75
Fişa de lucru: Peisajele naturale

Factorii geoecologici naturali
A. Peisajele naturale
Peisajul natural este rezultatul interacţiunilor dintre Interacţiunile dintre componentele peisajului natural
componentele abiotice (relief, aer, apă, sol), biotice
(vegetaţie, faună) şi om, într-un spaţiu geografic, la un
moment dat.60 Între componentele sale se stabilesc o
serie de relaţii: spațiale, temporale, cauzale, funcţionale
şi dinamice.
Peisajul geografic se individualizează în funcţie de:

formele de relief61, unităţi acvatice62, vegetaţie63,
aşezări umane64, mod de utilizare a terenurilor65 şi
activităţi economice66.
B. Factorii geoecologici naturali
„Factorii geoecologici reprezintă totalitatea factorilor de mediu care, prin influenţa lor combinată, determină
funcţionarea fiecărui component, dar şi a ansamblului însuşi”.67
 Factorii geoecologici se împart în:
I. Factori abiotici, respectiv:
a. Factorii cosmici ...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
b. Factorii orografici .......................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
c. Factorii climatici ..........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
d. Factorii hidrologici .....................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
e. Factorii edafici .............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
II. Factorii biotici ......................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Factorul antropic. Deosebit de importantă pentru evoluţia mediului geografic este acţiunea directă sau
indirectă a omului. Prin activităţile sale, omul a determinat transformări minore sau majore asupra mediului,
generând dereglări ori echilibrări ale structurii şi caracteristicilor componentelor naturale.
60
După O. Mândruţ (Edit. Corint, 2000, p. 116), peisajul constituie „imaginea observabilă, «staţionară» şi relativ constantă a unui teritoriu,
adică aspectul «vizibil» al mediului.”
61
Peisaj montan, peisaj de podiş, peisaj de deal şi peisaj de câmpie.
62
Peisaj lacustru, peisaj maritim şi peisaj oceanic.
63
Peisaje forestiere, peisaje de pajişti etc.
64
Peisaje rurale şi peisaje urbane.
65
Peisaje agricole: câmpuri cultivate închise, câmpuri cultivate deschise, agro-pastoral, pomi-viticol, sate-grădini.
66
Peisaje industriale ş.a.
67
Erdeli Ge. şi colab., Geografie. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Economică, București, 2004, p. 111.
76
Fişa de lucru: Tipurile de mediu natural

Factorii geoecologici au creat pe Terra o serie de deosebiri care au generat o „largă varietate de peisaje
marcate prin unităţi complexe ale mediului geografic”68.
Pe uscat se evidenţiază următoarele tipuri de medii naturale69:
A. Mediile zonei calde sunt: mediul pădurii ecuatoriale, mediul de savană, mediul pădurii musonice şi
mediul tropical uscat (deşert/pustiu cald).
Exercițiul I: Cu ajutorul cunoştinţelor acumulate până în prezent şi a informaţiilor furnizate de manual, scrieţi în
fişa de lucru:
1. trei regiuni geografice în care se găsesc păduri ecuatoriale: ..................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2. un factor care determină cantităţile mari de precipitaţii în regiunile ecuatoriale: .....................................................................
3. două caracteristici ale pădurii ecuatoriale: ..............................................................................................................................
4. clima caracteristică mediului de savană: .................................................................................................................................
5. o caracteristică a ierburilor de savană: ...................................................................................................................................
6. un factor care a determinat formarea pădurilor galerii: ...........................................................................................................
7. mediul natural în care se formează ergurile, hamadele şi uedurile (văi largi fără apă): ..........................................................
8. numele mediului natural în care se găsesc oaze: ...................................................................................................................
9. numele vânturilor caracteristice Asiei de Sud-Est şi Sud: .......................................................................................................
10. mediul din zona caldă foarte sărac în vieţuitoare şi oameni: ................................................................................................
B. Mediile zonelor temperate sunt: mediul mediteranean, mediul pădurii de foioase (temperat umed sau
oceanic), mediul de stepă (temperat uscat sau continental), mediul temperat arid (deşert/pustiu rece) şi mediul
pădurii de conifere (forestier boreal sau taiga).
Exercițiul II: Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent şi a informaţiilor furnizate de manual, scrieţi în fişa
de lucru:
1. clima caracteristică mediului mediteranean: ...........................................................................................................................
2. o cauză a numeroaselor incendii de vegetaţie din Europa Sudică şi California: .....................................................................
3. o adaptare a arborilor din Europa de Vest la condiţiile climatice: ............................................................................................
4. factorul natural care determină iarna debitele mari ale râurilor din Europa de Vest: ..............................................................
5. o cauză care a determinat desţelenirea stepei pe suprafeţe întinse: ......................................................................................
6. clima caracteristică pustiurilor reci: .........................................................................................................................................
7. regiunea geografică în care este prezent pampasul: ..............................................................................................................
8. tipul de mediu din partea central-vestică a Asiei: ....................................................................................................................
9. tipul de mediu caracteristic climatului temperat rece: ..............................................................................................................
10. o cauză a densităţii reduse a populaţiei umane în peisajul de taiga: ....................................................................................
C. Mediile zonei reci sunt: mediul subpolar şi mediul polar (cu: mediul polar/glaciar arctic şi mediul
polar/glaciar antarctic).
Exercițiul III: Cu ajutorul cunoştinţelor acumulate până în prezent şi a informaţiilor furnizate de manual, scrieţi în
fişa de lucru:
1. trei continente pe care este bine dezvoltată tundra: ...............................................................................................................
2. tipul de climă din regiunile cu tundră: ......................................................................................................................................
3. o caracteristică a vegetaţiei de tundră: ...................................................................................................................................
68
Erdeli Ge. şi colab., Geografie. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Economică, București, 2004, p. 114.
69
În unele manuale, termenul de mediu este înlocuit cu cel de peisaj.
77
4. două adaptări ale faunei din tundră: ........................................................................................................................................
5. o caracteristică a solurilor din tundră: .....................................................................................................................................
6. două regiuni geografice caracterizate prin prezența mediului polar: .......................................................................................
7. oceanul pe suprafața căruia se găseşte cea mai întinsă banchiză: ........................................................................................
8. tipul de gheţar din Insula Groenlanda: ....................................................................................................................................
9. durata unei zile polare la Polul Sud: ........................................................................................................................................
10. două specii de animale prezente în Antarctida: ....................................................................................................................
Harta Lumii
Exercițiul IV: Analizaţi harta
alăturată şi pentru fiecare tip de
mediu natural, marcat cu litere,
scrieţi:
 numele său;
 poziţia geografică;
 tipul de climă caracteristic;
 o caracteristică a vegetaţiei;
 un tip de sol;
 o activitate umană.
Grupa I: Mediul A
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa II: Mediul B
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa III: Mediul C
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa IV: Mediul D
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa V: Mediul E
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa VI: Mediul F
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
78
Fişa de lucru: Rolul mediului geografic în evoluţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti

Mediul orizontului local
A. Rolul mediului geografic în evoluţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti

Mediul geografic şi resursele naturale sunt indispensabile dezvoltării societăţii omeneşti.
Circa două milioane de ani, omul a fost doar un reprezentant al biosferei, fiind un simplu consumator al
produselor mediului.
 Revoluţia agricolă (neolitică) a însemnat începutul transformării mediului natural şi sedentarizarea omului.
Exercițiul I: Scrieţi câteva consecinţe ale practicării agriculturii.
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
 Revoluţia industrială începută în secolul al XVIII-lea a dus la dezvoltarea societăţii umane şi la transformarea
majoră şi, local, chiar ireversibilă a mediului natural.
Exercițiul II: Precizaţi câteva consecinţe exercitate asupra mediului de procesul de industrializare.
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
 În societăţile informaţionale, caracteristice statelor dezvoltate, un obiectiv important îl reprezintă înlocuirea
proceselor tehnologice poluante, cu altele nepoluante, militându-se pentru o nouă viziune a economiei
(ecoeconomia), realizată în consens cu mediul natural.
Exercițiul III: Precizaţi câteva măsuri care ar putea diminua degradarea mediului natural.
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................
B. Mediul orizontului local

Exercițiul IV: Caracterizaţi mediul orizontului local, precizând:
a. tipul de mediu natural: .............................................................................................................................................................
b. tipul de peisaj în funcţie de forma de relief: ............................................................................................................................
c. tipul de peisaj în funcţie de tipul aşezării umane: ....................................................................................................................
d. activităţile umane care au determinat modificări ale mediului: ................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
e. principalele surse de poluare: .................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
f. modul de utilizare a terenurilor din împrejurimi: .......................................................................................................................
g. calitatea aerului şi a apei din regiune: .....................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
h. câteva măsuri destinate refacerii şi creşterii calităţii mediului ambiant în orizontul local: .......................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
79
BIBLIOGRAFIE
Cheval Dorina, Cheval Sorin, Mihai Sorin: Geografie fizică. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Teora, București,
2004.
Coteţ P.: Europa şi Asia. Geografie fizică, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1967.
Donisă I., Donisă Angelica, Anastasiu Viorela: Geografie. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Didactică şi Pedagogică,
București, 2004.
Dumitrescu M., Dumitrescu Irina Nicoleta: Ghid practic pentru aplicații geografice, Edit. Detectiv, București, 2006.
Erdeli Ge., Șerban Cătălina, Vlăsceanu Gh.: Geografie. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Economică, București,
2004.
Furdui M., Dincă C.: Fișe de lucru – Geografie clasele IX-XII, Edit. Techno Media, Sibiu, 2013.
Grecu Florina: Hazarde și riscuri naturale, Edit. Universitară, București, 2004.
Istvan D., Popescu S., Pop I.: Munții Gutâi. Ghid turistic, Edit. Sport-Turism, București, 1990.
Mărculeţ Cătălina, Mărculeţ I.: Tot ce trebuie să știi despre atmosferă, Edit. Erc Press, București, 2017.
Mărculeț I.: Culoarul Mureșului între Arieș și Strei – studiu geomorfologic, Edit. Samuel, Mediaș, 2013.
Mărculeţ I.: Tot ce trebuie să știi despre lacuri, Edit. Erc Press, București, 2017.
Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Marcu Daniela, Mărculeț V.: Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit.
Meronia, București, 2010.
Mărculeț I. (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, Colegiul
Național „I. L. Caragiale”, București, 2014.
Mărculeț I., Ghiță Cristina (coord.): Geografie. Bacalaureat. Europa-România Uniunea Europeană. Ghid de
pregătire intensivă. Sinteze și 50 de teste cu rezolvări, Edit. Erc Press, București, 2016.
Mărculeț I., Mărculeț Cătălina: Geografie generală. Elemente introductive. Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a V-
a, Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București, 2017.
Mândruț O.: Geografie fizică. Pământul – planeta oamenilor. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Corint, București,
2000.
Mândruţ O.: Geografie generală. Manual pentru clasa a X-a – Şcoala de Arte şi Meserii, Edit. Corint, Bucureşti,
2004.
Neguț S., Apostol Gabriela, Ielenicz M., Bălteanu D.: Geografie fizică generală. Manual pentru clasa a IX-a, Edit.
Humanitas, București, 1999.
Popescu Manuela Valentina: Geografie fizică. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Aramis, București, 2004.
Posea Gr., Mândruț O.: Geografie fizică generală. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Didactică și Pedagogică,
București, 1996.
Posea Gr., Armaș Iuliana: Geografie. Manual pentru clasa a 9-a, Edit. All, București, 1999.
Posea Gr., Armaş Iuliana, Aur N.: Geografie. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii. Clasa a X-a, Edit. All,
București, 2000.
Rădulescu N. Al., Giurcăneanu C., Roșca I.: Geografie fizică, cu noțiuni de geologie. Manual pentru clasa a IX, Edit.
Didactică și Pedagogică, București, 1966.
Ştef V., Contor Ioana, Ştef I.: Hidrologie primară. Observaţii, măsurători, interpretări, Facultatea de Geografia
Turismului Sibiu, 2003.
***Clima României, Edit. Academiei, București, 2008.
***http://observatorulastronomicbacau.ro/evenimente/calendar-astronomic/
***Legătura dintre principiile didactice care au conținut psiho-pedagogic si accesibilizarea conținutului informativ
al disciplinei Geografie, aplicând o suita de exemple si strategii didactice interactive – proiect,
http://www.scritub.com/profesor-scoala/Legatura-dintre-principiile-di2322219611.php

Geografie fizică. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a
ISBN 978-973-0-25185-2
Bucureşti – 2017
80

Geografie Fizica. Caiet Cu Fie de Lucru PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie Fizica. Caiet Cu Fie de Lucru PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Naţional „I. L.

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE”

CĂTĂLINA MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române,

Important: prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE CONȚINUTUL PAGINA

PĂMÂNTUL – O ENTITATE A UNIVERSULUI

Fişa de lucru: Universul şi Sistemul Solar

În funcție de „cunoaștere”, Universul a fost „împărțit” în:

 Activitate individuală Soarele este alcătuit în principal din două gaze:

II. Planetele ...................................................................................................................................................................

Fişa de lucru: Caracteristicile Pământului şi consecinţele geografice

C. Alcătuirea chimică a Pământului

D. Proprietățile fizice ale Pământului

II. Gravitația .............................................................................................................................................................................

IV. Înclinarea axei terestre.

Axa terestră formează un unghi de 23o27’ cu verticala și un unghi de

MĂSURAREA ŞI REPREZENTAREA SPAȚIULUI TERESTRU

Fişa de lucru: Coordonatele geografice

Fişa de lucru: Reprezentările cartografice.

►Harta este o reprezentare generalizată ………………………………………………………………………………………………............…..

► Harta este o reprezentare aproximativă ………………………………………………………………………………………………..............

 curbe batimetrice ……………………………………………………………………………………………………………………………….….........

 hărţi ale emisferelor;

Fişa de lucru: Măsurarea şi calculul distanţelor şi al suprafeţelor pe hărţi geografice

a) lungimea râului Cugir între orașul Cugir și confluența cu Mureșul;

Fişa de lucru: Scoarţa terestră ca suport al reliefului

A. Structura internă a Pământului

După dimensiuni, se deosebesc:

Fişa de lucru: Unităţile majore ale reliefului terestru

B. Formele de relief major s-au dezvoltat pe continente şi în cadrul bazinelor oceanice.

Grupa I, numerele: 1, 2, 3, 4 şi 5. 1. ..................................................... 2. .....................................................

Abrupturile continentale Gropile abisale

Dorsalele oceanice Gropile abisale

Fişa de lucru: Agenţi, procese şi forme de relief

 Agenții interni .....................................................................................................................................................

De-a lungul timpului au avut loc mai multe orogeneze:

IV. Mişcările seismice (cutremurele de pământ) ..............................................................................................

Fişa de lucru: Agenţi, procese şi forme de relief

Forme de relief create prin tasare

III. Procesele și formele de relief legate de acțiunea precipitațiilor

Vale (secțiune transversală)

V. Acțiunea gheții. Relieful glaciar

… scrieți elementele indicate prin cifre pe schița Gheţar montan alpin

Exercițiul X: Analizați figura alăturată și

Fişa de lucru: Agenţi, procese şi forme de relief

Fişa de lucru: Tipuri şi unităţi de relief

Caracterizați, la alegere, două unități de relief de pe glob.

Fişa de lucru: Analiza şi interpretarea reliefului.

Exercițiul I: Analizează profilul alăturat și precizează:

Legenda hărții: 1, lunca joasă; 2, lunca înaltă;

Relieful reprezintă suportul habitatului

Fişa de lucru: Relieful orizontului local.

Fişa de lucru: Alcătuirea şi structura atmosferei

Explicați importanța oxigenului și dioxidului de carbon pentru biodiversitate.

Fişa de lucru: Factorii genetici ai climei

B. Factorii dinamici (circulația atmosferică)

5. Curenții oceanici. ..................................................................................................................................................................

Fişa de lucru: Climatele Terrei

Factorii genetici (radiativi, Harta Lumii

Fişa de lucru: Evoluţia şi tendinţele de evoluţie a climei