Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GEOGRAFIE UMANĂ
BUCUREŞTI
2018
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Catedra de Geografie
GEOGRAFIE UMANĂ
ISBN 978-973-0-26639-9
Utilizator:
Nume ...........................................................
Prenume ......................................................
Clasa ...........................................................
BUCUREŞTI
2018
2
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
3
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
B. După criteriul modului de folosinţă, resursele naturale pot fi grupate în: resurse energetice, resurse
de materii prime industriale şi resurse alimentare.
Se dau următoarele resurse: azot, combustibili fosili, faună, lemn, minereuri feroase şi neferoase, radiaţie
solară, roci de construcţie, sare, maree, vânt şi vegetaţie.
Lucraţi în perechi şi stabiliţi la care criteriu/criterii se încadrează resursele enumerate mai sus. Completaţi în tabelul
de mai jos.
Resurse energetice Resurse de materii prime industriale Resurse alimentare
1
O. Mândruţ, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Corint, Bucureşti, f. a., p. 58.
4
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Bioconversia.
Încălzirea apei cu ajutorul panourilor solare este frecvent folosită în SUA, Israel, Australia, Marea
Britanie, Italia, Asia Centrală etc.
Mai mari producătoare de energie electrică (prin conversia energiei solare) sunt: SUA (în California),
Mexic, Italia, Spania, Japonia, China, Australia etc.
Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării radiaţiei solare pentru producerea celor două tipuri de energii:
termică şi electrică.
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
B. Resursele atmosferei
Atmosfera reprezintă o inepuizabilă şi indispensabilă resursă pentru viaţa de pe Terra.
Explicaţi afirmaţia de mai sus.
Atmosfera prezintă o sumă de resurse implicate în viaţa social-economică:
2
După: Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Şerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, Bucureşti,
2005, p. 74.
5
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
resurse climatice = acei factori climatici care contribuie direct şi favorabil la dezvoltarea economică;
resurse agroclimatice = lumina, umezeala, vântul etc.;
resurse bioclimatice = cele care au în vedere scopuri terapeutice.3
Resursele atmosferei pot fi clasificate şi în raport cu modul de folosinţă: resurse energetice (energia
eoliană) şi resurse de materii prime.
Energia eoliană a fost folosită de om din cele mai vechi timpuri.
Scrie două modalităţi de utilizare a energiei vântului în trecut.
...............................................................................................................................................................................
Pentru producerea energiei electrice, energia eoliană devine rentabilă în regiunile în care viteza medie a
vântului depăşeşte 5 m/s şi frecvenţa sa este foarte ridicată. Astfel de regiuni sunt: ţărmurile mărilor şi
oceanelor, ţinuturile muntoase, unităţile de relief plane şi foarte întinse şi arealele lipsite de vegetaţie (nord-
vestul Europei, vestul Americii de Nord şi Americii de Sud, nord-vestul Africii etc.).
Între ţările care valorifică energia eoliană pentru producerea energiei electrice se numără: SUA, Rusia,
Olanda, Danemarca, Spania, Franţa, Canada şi Japonia.
Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării energiei eoliene pentru producerea energiei.
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
Atmosfera este o sursă de materii prime, fapt devenit evident la sfârşitul secolului al XIX-lea, când au
fost lichefiate unele gaze atmosferice: în 1880 - oxigenul şi în 1888 - azotul şi hidrogenul.
Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi completaţi în tabelul de mai jos domeniile economice în care sunt
utilizate gazele din compoziția atmosferei.
Numele gazelor Utilizare
Oxigen
Azot
Dioxid de carbon
Heliu
3
După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 46.
6
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
RESURSELE LITOSFEREI
Litosfera dispune de resurse naturale foarte variate şi reprezintă suportul solului, biodiversităţii, omului
etc. Substanţele exploatate din litosferă se clasifică astfel: resurse energetice, resurse de minereuri feroase
şi neferoase, resurse pentru industria chimică (nemetalifere) şi roci de construcţie.
A. Resursele energetice cuprind: combustibilii fosili şi combustibilii nucleari.
Combustibilii fosili: petrolul (ţiţeiul), gazele naturale, cărbunii şi şisturile bituminoase.
Petrolul, provenit din descompunerea Cu ajutorul manualului şcolar sau utilizând alte surse,
materiei organogene în condiţii anaerobe, este realizaţi corespondenţa între state şi zăcămintele de petrol.
apreciat la cca. 140 miliarde tone.
.......... a. Arabia Saudită 1. Alberta
Cele mai mari concentrări de ţiţei le reprezintă
.......... b. Canada 2. Ghawar
zăcămintele din Orientul Mijlociu (Golful Persic),
.......... c. Irak 3. Kirkuk
Rusia, America de Nord şi Centrală, nordul
.......... d. Mexic 4. Laguna Maracaibo
Africii, regiunea Golfului Guineei, Marea
Nordului ş.a. .......... e. Rusia 5. Middlecontinent
Între state, cele mai mari producătoare de .......... f. SUA 6. Peninsula Yukatan
petrol sunt: Arabia Saudită, SUA, Rusia, China, .......... g. Venezuela 7. Volga-Ural
Canada, Iran şi Emiratele Arabe Unite.
Analizează harta resurselor energetice de mai jos şi scrie numele statelor cu rezerve mai mari de petrol din Africa de Nord.
...............................................................................................................................................................................
Gazele natu- Harta resurselor energetice
rale (gaze de
sondă/asociate și
gaz metan) sunt
estimate la peste
140.000 miliarde
m3 și înregistrează
rezerve mai mari
în: Rusia, Iran
SUA, Canada,
Olanda, Marea
Britanie, Algeria,
Indonezia, Arabia
Saudită, China,
Kazahstan etc.
Scrieți câteva
modalități de utilizare
a gazelor naturale.
...............................................................................................................................................................................
Cărbunii, roci organogene, sunt evaluaţi la Cu ajutorul manualului şcolar sau utilizând alte surse,
peste 10.000 miliarde tone. Se împart în: cărbuni realizaţi corespondenţa între state şi bazinele carbonifere.
superiori (antracit şi huilă) şi cărbuni inferiori
.......... a. Australia 1. Appalachi
(lignit, cărbune brun şi turbă).
.......... b. China 2. Asansol
Principalele ţări producătoare sunt: China, India,
.......... c. India 3. Donbass
Rusia, Australia, Brazilia, Africa de Sud.
.......... d. Kazahstan 4. Fushun
Analizează harta resurselor energetice de mai sus şi .......... e. Rusia 5. Karaganda
scrie numele statelor europene cu rezerve mai mari de cărbuni.
.......... f. SUA 6. Peciora
................................................................................
.......... g. Ucraina 7. Sydney
................................................................................
Șisturile bituminoase conțin kerogen. Cele mari rezerve se găsesc în: Australia (cu un conținut de
petrol de cca. 30%), Canada, Thailanda, Myanmar, SUA și Africa de Sud.
Combustibilii nucleari: uraniul, thoriul și plutoniul. Cel mai utilizat este uraniul, cu rezerve estimate
la cca. 2 milioane tone.
7
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Analizează harta resurselor energetice de mai sus şi scrie numele statelor cu rezerve mai mari de uraniu.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
B. Resursele de minereuri feroase şi neferoase (resurse metalurgice)
Minereurile feroase:
Minereul de fier, principala materie primă utilizată în Cu ajutorul manualului şcolar sau utilizând alte
siderurgie, deține rezerve mai mari în: Rusia, Ucraina, surse, realizaţi corespondenţa între state şi
Kazahstan, Australia, Brazilia, Canada, China, India, Suedia, zăcămintele de minereu de fier.
Africa de Sud etc. .......... a. Brazilia 1. Anshan
Alte minereuri feroase sunt: manganul (în Africa de Sud, .......... b. China 2. Bihar
Rusia, Gabon, Ucraina), nichelul (în Rusia, Cuba, Noua
.......... c. India 3. Duluth
Caledonie), cromul, wolframul, vanadiul, molibdenul ș.a.
.......... d. Rusia 4. Itabia
Minereurile neferoase cuprind metale cu folosințe diferite: .......... e. SUA 5. Kiruna
cuprul (în Chile, SUA, Canada, Mexic, Peru ș.a.), bauxita – .......... f. Suedia 6. Kursk-Belgorod
din care se produce aluminiul (în Australia, Guineea, Brazilia, India, China), zincul (în Mexic, Zair, Zambia),
platina (Africa de Sud, Harta minereurilor feroase și neferoase
Rusia, Canada) aurul,
argintul etc.
Extrage de pe harta
alăturată statele cu rezerve
de aur și argint.
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
C. Resurse pentru
industria chimică (nemetalifere)
Numele resursei Utilizare Statele cu rezerve mai mari
Sare în industria chimică şi alimentară SUA, China, Rusia, Canada, India, Germania,
Polonia, Franţa, România, Spania, Australia
Săruri de potasiu în industria îngrăşămintelor chimice Rusia, Germania, Canada, SUA, Spania, China, Italia
Fosfaţi naturali în producerea acidului fosforic, guano: Chile, Peru, Namibia, Nauru
(guano şi fosforite) îngrăşămintelor chimice, fosforului fosforite: Maroc, Algeria, Tunisia, Egipt, Arabia
Saudită, Irak, Iran, SUA, Rusia
Sulf în industria îngrăşămintelor chimice, Rusia, Canada, Polonia, Irak, China, Arabia Saudită
la rafinarea petrolului, în siderurgie
8
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
RESURSELE HIDROSFEREI
Apa – componentă de bază a mediului înconjurător – deţine un volum apreciat la 1.380 miliarde km3. Cea
mai mare parte (cca. 97,3%) este cantonată în Oceanul Planetar, restul (cca. 2,7%) fiind ape continentale.
A. Oceanul Planetar
Cu un volum de apă de aproximativ 1.338 miliarde km3, reprezintă un element de echilibru în cadrul
mediului înconjurător: furnizor de oxigen, factor climatic moderator, mediu de viaţă pentru cele mai
multe vieţuitoare de pe Terra ş.a.
Explicaţi rolul climatic moderator al Oceanului Planetar.
Scrie câteva activităţi desfăşurate de om determinate sau influenţate de Oceanul Planetar.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Oceanul Planetar reprezintă un uriaş rezervor de resurse valorificate într-o măsură diferită, printre
care se numără:
Dinamica apelor oceanice (mareele, curenţii Schema funcționării centralei mareomotrice
oceanici şi valurile) este utilizată pentru producerea
energiei electrice:
energia mareelor cu amplitudini mari (între 5
şi 12 m) este utilizată în Franţa (Rance)4, Marea
Britanie (Severn), Argentina, Canada şi Australia;
energia curenţilor oceanici este valorificată
într-o uzină din SUA (Florida);
energia valurilor este evaluată în centralele
experimentale din Japonia, Marea Britanie şi China.
Scrie avantajele și dezavantajele utilizării dinamicii
apelor oceanice pentru producerea energiei electrice.
Avantaje: ......................................................................
...................................................................................
Dezavantaje: ............................................................... Explicaţi cum funcționează centralele
................................................................................... mareomotrice.
Materiile prime minerale:
sarea (extrasă de China, India, Mexic, Brazilia, Turcia, Egipt, Australia etc.);
magneziul (de: SUA, Marea Britanie);
bromul (de: Israel, Indonezia);
nodulii polimetalici (concreţiuni minerale ce conţin cobalt, nichel, mangan, fier, cupru etc.) ş.a.;
Apa potabilă este obţinută prin desalinizare de: Arabia Saudită (Al Jubal – cea mai mare uzină de
desalinizare), Qatar, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Libia, Malta, Singapore, Egipt ş.a.
Explicaţi de ce statele enumerate mai sus au fost nevoite să-şi construiască uzine pentru
desalinizarea apei marine.
B. Apele continentale
Apa dulce (cca. 2,6% din totalul hidrosferei), Resursele de apă dulce5
utilizată în alimentaţie şi în diferite activităţi Categorie ape Volum (km3)
economice (agricultură, industrie etc.), este Apele râurilor și fluviilor 2.120
furnizată de: apele curgătoare (râuri şi fluvii), Apele stătătoare 91.000
apele stătătoare (lacuri), apele subterane (freatice Apele subterane 23.416.500
şi de adâncime), gheţari şi zăpezi permanente. Ghețarii și zăpezile permanente 24.064.000
1
4
Centrala Mareomotrică Rance (de 240 MW) este prima centrală de acest gen din lume. A fost construită între 1961 şi
1966, în estuarul râului Rance (la vărsarea în Golful St. Malo).
5
După: S. Neguț, Gabriela Apostol, M. Ielenicz, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, București,
2000, p. 63.
9
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Apa – resursă pentru agricultură. Agricultura solicită cantităţi uriaşe de apă dulce (cca. 7.000 km3),
aceasta fiind utilizată în irigaţii încă din Antichitate. Apa necesară celor mai mari sisteme de irigaţii este
asigurată de importante fluvii, precum: Huang He şi Chiang Jiang (China), Indus (Pakistan), Tigru şi Eufrat
(Câmpia Mesopotamiei), Amu Daria şi Sâr Daria (Asia Centrală), Nil (Egipt), Mississippi, Rio Grande şi
Columbia (SUA), Dunărea (Europa Centrală), Niger (Africa de Vest), Volga (Rusia) ş.a.
Arată, la hartă, fluviile precizate mai sus.
Apa – resursă pentru industrie. Apa reprezintă o importantă materie primă pentru industrie (exemplu:
industria alimentară) şi o sursă importantă de energie.
Potenţialul energetic amenajabil al apelor curgătoare este apreciat la peste 20.000 miliarde kwh/an şi
poate fi valorificat cu ajutorul hidrocentralelor.
Între fluviile cu potenţial hidroenergetic ridicat se numără cele marcate, pe harta de mai jos, cu numere de
la 1 la 10.
Scrie în tabel numele acestor fluvii.
Număr Numele fluviului Număr Numele fluviului
1 6
2 7
3 8
4 9
5 10
Harta regiunilor irigate și a fluviilor cu potențial hidroenergetic ridicat
Scrie:
a. avantajele și dezavantajele utilizării apelor curgătoare pentru producerea energiei electrice.
Avantaje: .................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
b. șase ape curgătoare din România pe care au fost construite hidrocentrale.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Apele oceanice și continentale sunt utilizate și în alte domenii.
Scrie alte domenii în care sunt utilizate apele oceanice și continentale.
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
10
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
RESURSELE BIOSFEREI
Biosfera oferă o varietate de resurse pentru societatea omenească.
Biomasa este apreciată la aproximativ 1.000 miliarde tone, cu o predominare a resurselor vegetale. 40%
din cantitate revine uscatului și 60% oceanelor şi mărilor.
A. Bioresursele terestre (domeniul continental) cuprind: vegetația (pădurile, pajiștile și culturile
agricole) și fauna (animalele sălbatice, animalele domestice și fauna piscicolă).
Pădurea (de conifere, de foioase, tropicală și ecuatorială) reprezintă o componentă acvatică a
mediului natural și un factor de echilibru.
În urmă cu două milenii pădurile acopereau cca. 55% din suprafața uscatului. În prezent, în urma defrișărilor
intense, suprafața forestieră s-a redus la cca. 26%, anual diminuându-se cu aproximativ 11 milioane hectare.
Pădurea este deosebit de importantă prin funcțiile sale: climatică, hidrologică, antierozională,
habitațional-cinegetică și estetică și de recreere.
Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți și scrieți în ce constau aceste funcții ale pădurii.
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Valoarea economică a pădurii este dată de:
lemnul utilizat în industrie, construcții etc.;
resursele alimentare furnizate (fructe, ciuperci ș.a.);
resursele pentru alte industrii (cauciuc natural, tananți, chinină, plută etc.).
Din punct de vedere economic, cele mai valoroase sunt pădurile din zonele temperate (în special cele de
conifere). Ele asigură cea mai mare parte a lemnului destinată industriei de profil.
Explicaţi din ce cauză pădurile de foioase au fost defrişate pe suprafeţe foarte întinse.
Pădurile intertropicale sunt mai modeste din punct de vedere economic, dar în cadrul lor sunt prezente
esenţe foarte valoroase (santal, teck, arbore-de-cauciuc, mahon, abanos ş.a.).
Pajiştile (formaţiuni ierboase: stepă, savană, tundră, pajişti alpine) acoperă cca. 24% din suprafaţa
uscatului şi sunt utilizate pentru păşunatul erbivorelor.
Fauna terestră – încă din cele mai vechi timpuri – a reprezentat o resursă importantă pentru om. Ea a
oferit şi încă oferă unor comunităţi carne, blănuri, piei, pene, ouă etc. În prezent, vânătoarea este practicată
de mai puţin de 50.000 de persoane (eschimoşii/inuiţii din nordul Canadei, unele triburi din pădurea
amazoniană, din Africa Ecuatorială etc.). Între speciile faunistice cu valoare economică ridicată se
evidenţiază: vulpea polară, iepurele polar, renul, hermelina, nurca siberiană, elanul, căprioara, cerbul, jderul,
antilopa, elefantul african, rinocerul, zebra, girafa şi lama.6
Precizaţi şi arătaţi la hartă mediile naturale în care trăiesc: vulpea
polară, renul, hermelina, jderul, elanul, rinocerul, girafa şi lama.
Din cauza vânătorii, pescuitului, defrişărilor, desţelenirilor, desecărilor, poluării etc. peste 6.000 de specii
de animale sunt ameninţate cu dispariţia. Unele dintre aceste specii sunt ocrotite în cadrul parcurilor
naţionale şi rezervaţii naturale, valorificate la rândul lor prin turism.
B. Bioresursele marine sunt insuficient cunoscute şi exploatate.
Plantele din domeniul oceanic (algele marine, iarba de mare) eliberează prin fotosinteză peste 25% din
oxigenul planetei.
6
N. Ilinca, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Petrion, Bucureşti, f. a., p. 114.
11
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Algele (albastre, verzi, brune, roşii) sunt folosite în hrana oamenilor (în Japonia, Filipine, China,
Franţa, Italia, Norvegia, Marea Britanie etc.), ca furaj pentru animale, ca îngrăşământ în agricultură şi ca
materie primă pentru industrie chimică. Unele state cultivă alge (acvacultură) în golfuri şi bazine artificiale.
Analizează harta de mai jos (Harta exploatării biosferei marine. Pescuit, acvacultură şi crescătorii de stridii) şi scrie
numele ţărilor care cultivă alge.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Fauna marină Harta exploatării biosferei marine. Pescuit, acvacultură şi crescătorii de stridii
cuprinde zooplancto-
nul, peştii, mami-
ferele marine etc.
Krill-ul (cru-
staceu planctonic)
este utilizat pentru
producerea făinii
furajere.
Peştii şi
mamiferele repre-
zintă cele mai
importante resurse
faunistice marine.
Anual se pescuiesc
cca. 100 mil. t (sub
0,5% din potenţia-
lul mondial).
Cu ajutorul hărţilor Resursele faunistice marine şi Harta exploatării biosferei marine. Pescuit, acvacultură şi
crescătorii de stridii, scrie: a) principale regiuni de pescuit şi b) ţările cu producţii mari de peşte pescuit.
a) ...........................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
b) ................................. Resursele faunistice marine7
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
În unele state au fost
amenajate ferme
marine pentru peşti,
creveţi, stridii etc.
Analizează harta exploatării biosferei marine şi scrie numele ţărilor în care se găsesc ferme pentru stridii.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
7
După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică şi Pe-
dagogică, Bucureşti, 2004, p. 53; Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005, p. 89.
12
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
8
După: Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Şerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, Bucureşti,
2005, p. 83-84.
13
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
9
După: Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Şerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, Bucureşti,
2005, p. 84.
14
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Se practică în regiuni din: America Latină, Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Europa
de Sud (Grecia, Spania).
10
Conform altor surse, în cadrul agriculturii comerciale se disting următoarele tipuri: agricultura predominant
cerealieră, agricultura mixtă (policultura şi creşterea intensivă a animalelor), agricultura mediteraneană,
agricultura specializată pe viticultură şi pomicultură, agricultura specializată în creşterea extensivă a animalelor
ş.a. (După: Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005, p. 94.; O. Mândruţ,
Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Corint, Bucureşti, f. a., p. 70.).
15
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
16
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
11
I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 57.
12
S. Neguț, Gabriela Apostol, M. Ielenicz, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 71-72.
13
I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 58.
17
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 2: Peisajul câmpurilor cultivate închise (bocage)
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 3: Peisajele mediteraneene
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 4: Peisajele montane
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 5: Peisajul nord-american
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 6: Peisajul latino-american
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 7: Peisajul musonic (satelor-grădini)
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Alte peisaje:
Peisajul pomi-viticol colinar este întâlnit în regiunile de deal şi podiş din centrul şi sud-estul Europei
(Germania, Ungaria, Serbia, România, Republica Moldova etc.). Suprafeţe întinse sunt acoperite cu viţă-de-
vie ce alternează cu livezi de pomi fructiferi. Sunt prezente plantaţii tradiţionale, intensive şi supraintensive,
unele pe versanţi terasaţi.
Peisajul agricol itinerant este caracteristic Africii ecuatoriale şi tropicale, bazinului Amazonului etc.
Sistemul constă în luarea terenurilor în cultură pentru o perioadă de 2-3 ani. După epuizarea solului,
terenurile sunt abandonate.
Peisajul agricol al oazelor este prezent în regiunile tropical-uscate. Pe parcelele mici din oaze, cu şi
fără irigaţii, se cultivă curmali, citrice, mei, bumbac, orez, diferite legume ş.a.
Peisajul polderelor este caracteristic Olandei. Terenurile „smulse” din Marea Nordului (prin îndiguiri şi
drenaje)sunt netede, cu parcelele de formă geometrizată.
Peisajul periurban este prezent în regiunile preorăşeneşti. În cadrul acestui peisaj se evidenţiază
cultivarea legumelor în sere şi solarii.
Peisajul agrar mixt se evidenţiază printr-o îmbinare a practicilor legate de cultivarea plantelor şi
creşterea animalelor.
Caracterizaţi peisajul agricol din regiunea în care locuiţi.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
18
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Ramurile industriei:14
industria energetică şi a energiei electrice: industria carboniferă; industria petrolului; industria
gazelor naturale; industria energiei electrice;
industria metalurgică: metalurgia feroasă (siderurgia); metalurgia neferoasă; construcţiile de maşini ş.a.;
industria chimică: industria petrochimică; industria produselor clorosodice; industria îngrăşămintelor
chimice; industria produselor farmaceutice; industria lacurilor şi vopselelor;
industria lemnului: industria de exploatare a lemnului; industria cherestelei; industria mobilei;
industria celulozei şi hârtiei:
industria materialelor de construcţii: industria lianţilor; industria prefabricatelor din beton; industria
ceramicii;
industria uşoară şi alimentară: industria uşoară (textilă, pielărie, blănărie); industria poligrafică;
industria alimentară (morăritului şi panificaţiei, produselor lactate, produselor din carne, băuturilor
spirtoase ş.a.).
14
După Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005, p. 101.
19
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
20
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
15
După S. Neguţ, Gabriela Apostol, M. Ielenicz: Geografie. Manual pentru clasa a V-a, Edit. Humanitas, Bucureşti,
2000, p. 78; O. Mândruţ: Geografie umană. Manual pentru clasa a V-a, Edit. Corint, f.a., p. 77.
21
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
REGIUNILE INDUSTRIALE
Regiunile industriale sunt spaţii ce concentrează activităţi, centre şi grupări de centre industriale. Se
caracterizează „prin coeficient ridicat de industrializare, urbanizare, dotare cu căi de comunicaţii, resurse
umane calificate şi angajate, intense legături economice, intensitate mare a transporturilor, agricultură
specializată în servirea populaţiei şi variate aspecte de degradare a mediului înconjurător”.16
16
N. Ilinca, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Petrion, Bucureşti, f. a., p. 148.
22
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
23
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Principalele
……………………………………………... ……………………………………………...
centre industriale ……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
24
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Pentru depășirea unor obstacole naturale (munți, ape curgătoare, strâmtori) rețeaua feroviară a fost
completată cu tuneluri, poduri și ferry-boat-uri. Se evidențiază tunelurile din Munții Alpi, Munții Apenini,
din Japonia și de sub Marea Mânecii (vezi tabelul „Tuneluri feroviare de mari dimensiuni”).
Cum explicaţi faptul că Tuneluri feroviare de mari dimensiuni 18
Denumirea Statul Anul intrării Lungimea
majoritatea tunelurilor de mari în exploatare (m)
dimensiuni se găsesc în Europa Seikan Japonia 1989 53.800
și Japonia? Eurotunel Franța-Marea Britanie 1994 51.500
Daishimizu Japonia 1982 22.200
Importante legături de ferry- Simplon Elveția-Italia 1905 19.823
boat sunt între Peninsula Apenini Italia 1934 18.506
Scandinavia și continent, între Saint-Gothard Elveția 1882 15.003
17
În România, primele căi ferate au fost: Oraviţa-Baziaş (1856), Jimbolia-Timişoara (1857), Constanţa-Cernavodă (1860).
18
După: Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Şerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, Bucureşti,
2005, p. 105.
25
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Marea Britanie și continent, între insulele Noii Zeelande și între cele ale Japoniei.
Analizaţi tabelul „Căi ferate de mare altitudine”. Stabiliţi continentul pe care se găsesc şi explicaţi această situaţie.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Căi ferate de mare altitudine19
Staţii-limită Ţara Altitudinea Staţii-limită Ţara Altitudinea
maximă (m) maximă (m)
Lima-Oroya Peru 4.829 Arequipa-Puno Peru 4.470
Rio Mulatos-Potosi Bolivia 4.787 Pikes-Peak SUA 4.260
Arica-La Paz Chile-Bolivia 4.620
Clasificarea căilor ferate
1. după particularităţile mediului geografic: a) construite la suprafaţa solului; b) construite în subteran
(în galeriile miniere, în tuneluri, metroul); c) suspendate pe piloni;
2. după ecartamentul căii ferate:
a) cu ecartament normal (1.435 mm), în România, Ungaria, Austria, Germania etc.;
b) cu ecartament mare (1.524 mm), în Republica Moldova, Rusia, Ucraina, China, Mongolia etc.;
c) cu ecartament foarte mare (1.676 mm), în America de Nord şi de Sud, Spania, India etc.;
d) cu ecartament îngust (între 700 şi 1.200 mm), în regiunile montane, miniere etc.
Cum explicaţi faptul că în România căile ferate au ecartamentul normal, iar în Republica
Moldova, mare (larg)?
3. după intensitatea traficului de călători şi mărfuri:
a) căi ferate magistrale (cu importanţă naţională şi internaţională: Transsiberianul - 9.302 km,
Transafricanul - 6.530 km, New York-Los Angeles - 5.560 km, Transaustralianul - 3.960 km ş.a.);
b) căi ferate naţionale (leagă marile centre urbane ale unei ţări);
c) căi ferate secundare.
În ultimele decenii au intrat în funcțiune trenuri de mare viteză: TGV (în Franța), Shinkansen (Japonia),
Shanghai Maglev (China), Eurostar (Marea Britanie) ș.a.
B. Transporturile rutiere
Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor rutiere.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Lungimea căilor rutiere modernizate depășește 15 milioane km, iar cea a autostrăzilor, peste 285.000 km.
Densitatea rețelei rutiere înregistrează cele mai mari valori în Europa Occidentală, SUA și Asia de Est
(Japonia, Coreea de Sud).
Șoselele urcă până la 5.300 m în Podișul Tibet, 4.800 m în Munții Anzi, 2.700 m în Munții Alpi și la
peste 2.000 m în Munții Carpați.
Analizează graficul alăturat şi scrie: Țările cu cele mai lungi rețele rutiere
19
După: Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Şerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, Bucureşti,
2005, p. 105.
26
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
Activitate în perechi. Folosiţi atlasul geografic şcolar şi informaţiile de pe internet şi trasaţi pe harta de mai jos:
a) cu albastru, traseele următoarelor magistrale feroviare: 1 = Transsiberianul (Moscova-Vladivostok); 2 = Transandinul (Buenos Aires-Valparaiso);
3 = Transaustralianul (Perth-Adelaide-Melbourne-Sydnei); 4 = Transafricanul (între Lagos – Nigeria și Mombassa – Kenya); 5 = New York-Los Angeles; Boston-
Chicago-Seattle; 6 = Jacksonville-New Orleans-Phoenix-Los Angeles.
b) cu roşu, traseele următoarelor magistrale rutiere: 7 = Panamericana (între Fairbanks – Alaska şi Puerto Montt – Chile); 8 = Transsahariana (între Alger – Kano,
Nigeria); 9 = Transamazonia (Joao Pessoa-Ceuzeiro do Sul, Beazilia); 10 = Quebec-Vancuver (Canada).
C o l e g i u l
27
N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
Transsahariana (3.200 km, în Africa), Quebec-Vancuver (în Canada), Sydney-Perth (în Australia) ș.a.
km, străbate, pe latura pacifică, America de la nord la sud), Transamazonia (5.500 km, în Brazilia),
Magistralele rutiere sunt prezente pe toate continentele. Se evidențiază: Panamericana (peste 27.000
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
20
S. Goldenberg, S. Belu, Epoca marilor descoperiri geografice, Edit. Humanitas, Bucureşti, 2002, p. 20-21.
21
Tdw = simbol pentru tonă deadweight. Deadweight = greutatea maximă pe care o poate transporta o navă.
22
Flotă = totalitatea navelor şi a mijloacelor auxiliare care deservesc o anumită regiune. Se disting: flote comerciale,
flote de pescuit şi flote de război (După: M. Ielenicz, Ge. Erdeli, I. Marin, Dicţionar de termeni geografici pentru
gimnaziu şi liceu, Edit. Corint, Bucureşti, 2007, p. 87).
23
După: Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005, p. 118-119.
28
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Activitate în perechi. Analizaţi harta „Mari porturi ale lumii”, de mai jos. Cu ajutorul atlasului geografic şcolar şi a
reţelei Internet, completaţi, în tabel, numele porturilor marcate, pe hartă, cu numere şi ţările în care se găsesc.
NR. PORT ŢARA NR. PORT ŢARA
1. 11.
2. 12.
3. 13.
4. 14.
5. 15.
6. 16.
7. 17.
8. 18.
9. 19.
10. 20.
Mari porturi ale lumii
Pentru scurtarea distanţelor, au fost realizate prin excavare o serie de canale pentru navigaţie.
Stabiliţi legăturile realizate de următoarele canale Caracteristicile canalelor reprezentative24
pentru navigaţie: Canal Lungimea (km) Lăţimea (m)
Kiel, între: .................................................................... Kiel 99 102
Panama, între: .............................................................. Panama 81,6 91-300
Suez 161 70-125
Suez, între: .................................................................. 6,3 24
Corint
Corint, între: .................................................................
Arată, la hartă, canalele pentru navigaţie menţionate mai sus.
A. Transporturile fluviale
Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor fluviale.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
24
După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 69-70.
29
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Transporturile fluviale (interioare) se practică pe fluvii, pe canale şi pe lacuri. Sunt transportate în special
produse siderurgice, cărbuni, produse petroliere, produse agricole ş.a. Cele mai importante sisteme de
navigaţie sunt cele de pe Mississippi (SUA), Volga (Rusia), Marile Lacuri (SUA şi Canada), Gange (India),
Chang Jiang şi Huang He (China), Amazon (Brazilia), Nil (Egipt), Rhin, Rhône şi Dunărea (Europa) ş.a.
Transporturile interioare au determinat dezvoltarea unor importante sisteme portuare: Duisburg (cu cel
mai mare trafic naval, pe Rhin), Moscova, Sevilla, Köln, Toronto, Duluth, Detroit, Chicago, St. Louis,
Manaus, Rosario, Galaţi ş.a.
Activitate în perechi. Cu ajutorul atlasului geografic şcolar şi a reţelei Internet, completaţi în tabelul de mai jos,
pentru porturi: numere fluviului pe care sunt amplasate şi ţărilor în care se găsesc.
PORT FLUVIU ŢARA PORT FLUVIU ŢARA
Bagdad Montréal
Cairo Rosario
Kinshasa St. Louis
Lyon Volgograd
Manaus Wuhan
Analizează harta alăturată şi completează tabelul de mai jos.
NR. PORT APĂ CURGĂTOARE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
30
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
COMERŢUL
Comerţul reprezintă ramura economiei în cadrul căreia se desfăşoară circulaţia mărfurilor şi a serviciilor
şi realizează legătura dintre producţie şi consum25. Cuprinde: comerţul interior şi comerţul exterior
(internaţional).
Comerţul interior se produce ........................................................................................... El reflectă
puterea de cumpărare a populaţiei din regiunea ori ţara respectivă.
În ţările sărace predomină produsele agroalimentare, confecţiile, textilele, încălţămintea etc. Ţările
bogate se evidenţiază printr-o balanţă echilibrată între produsele de bază (alimente, îmbrăcăminte) şi
celelalte produse de alt ordin (autovehicule, produse farmaceutice şi cosmetice etc.).
Comerţul internaţional se realizează.................................................................................... El stă la
baza mondializării economice şi a globalizării şi este controlat, în bună măsură, de bursele de mărfuri.
Balanţa comercială redă raportul dintre importuri Principalii exportatori Principalii importatori
şi exporturi. mondiali mondiali
Analizaţi tabelul alăturat şi explicaţi faptul SUA SUA
că principalele state exportatoare sunt, în acelaşi Marea Britanie Germania
Franţa Japonia
timp, şi principalele state importatoare.
Germania Marea Britanie
În structura mărfurilor exportate se evidenţiază: Italia Franţa
Comerţul cu produse agricole: grâu (SUA, Japonia Italia
Canada ş.a.), orez (Thailanda, Myanmar, Vietnam, Olanda Olanda
Laos, Cambodgia), banane şi ananas (Thailanda, Filipine, Ecuador, Columbia ş.a.), citrice (Spania, Italia,
Grecia, Turcia, Israel ş.a.), cafea, ceai, carne de vită etc.
Comerţul cu combustibili: petrol (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Venezuela ş.a.),
gaze naturale (Rusia, Olanda, Indonezia, Algeria, Canada ş.a.), cărbuni (SUA, Australia, Africa de Sud,
Columbia) ş.a.
Comerţul cu materii prime neagricole: minereu de fier (Brazilia, Australia ş.a.), cupru (Chile,
Zambia), lemn (Canada, Rusia, Suedia, Malaysia, Indonezia, Gabon) etc.
Comerţul cu produse prelucrate: siderurgice, echipamente industriale, autovehicule, electronice şi
electrotehnice, produse farmaceutice etc.
Analizează harta Harta comerţului internaţional
alăturată şi scrie
statele exportatoare de:
cereale: .................
.................................
.................................
.................................
.................................
cafea: ....................
.................................
ceai: ......................
.................................
.................................
carne, lână: ...........
.................................
..................................................................................... cărbuni: ....................................................................
minereu de fier: ......................................................... .....................................................................................
..................................................................................... produse prelucrate: ...................................................
bauxită, aluminiu: ...................................................... .....................................................................................
petrol: ....................................................................... .....................................................................................
..................................................................................... .....................................................................................
25
Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005, p. 121.
31
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
TURISMUL
Turismul este o ramură a economiei care cpnstă în călătoria în afara locului de domiciliu stabil în scopul
odihnei, cunoașterii sau pentru satisfacerea unor dorințe.
Dezvoltarea și importanța turismului au determinat înființarea, în 1974, a Organizației Mondiale a
Turismului (O.M.T.), cu sediul la Madrid.
∙ Turismul implică două categorii de activități:
1. activitățile prin care se realizează petrecerea timpului liber, călătorind în altă localitate sau țară;
2. industria de bunuri și servicii, creată pentru satisfacerea intereselor manifestate de turiști.26
∙ După modul de desfășurare a activităților, turismul de împarte în:
a) ............................................................................ b) ............................................................................
Prin ce se deosebește turismul intern de cel internațional?
Activitate în echipă. Cu ajutorul testului din manual, stabiliţi şi scrieţi factorii care au favorizat dezvoltarea
turismului în ultimele decenii.
...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................
Resursele turistice (care constituie potențialul turistic) sunt grupate în două mari categorii: naturale și
antropice.
Sub îndrumarea profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi resursele turistice naturale și antropice.
○ resursele naturale27: ......................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
○ resursele antropice (realizate de oameni în decursul timpului): ..................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Formele de turism / tipurile de turism sunt condiţionate de resursele turistice şi de modul de
exploatare şi diferă de la o regiune geografică la alta.
Activitate în echipă. Utilizând textul din manual, scrieţi regiunile geografice şi care se practică următoarele forme
de turism:
balnear-maritim: ..........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
montan şi de sporturi de iarnă: ....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
de cură balneară: .........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
de vânătoare şi pescuit: ...............................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
cultural-istoric: ............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Alte forme de turism:
turism religios, la: Roma, Vatican, Ierusalim (Israel), Mecca şi Medina (Arabia Saudită), Benares
(India), Lhasa (China);
26
S. Neguț, Gabriela Apostol, Ielenicz Mihai, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, Bucureşti, 2000, p. 94.
27
Conform manualului apărut la Editura Didactică şi Pedagogică (2004, p. 73), în categoria resurselor naturale sunt
incluse şi „resursele utilizate şi amenajate de om (grădini zoologice, botanice ş.a.)”.
32
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
28
După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 75 (harta „Turismul mondial – ţări receptoare”, cu modificări).
33
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
BIBLIOGRAFIE
Cocean P., Dan Rodica, Marc D., Bena N.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Sigma, Bucureşti,
2005.
Erdeli Ge., Vlăsceanu Gh., Şerban Cătălina: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică,
Bucureşti, 2005.
Furdui M.: Caietul elevului. Geografie clasa a X-a, Edit. Techno Media, Sibiu, 2015.
Goldenberg S., Belu S.: Epoca marilor descoperiri geografice, Edit. Humanitas, Bucureşti, 2002.
Ielenicz M., Erdeli Ge., Marin I.: Dicţionar de termeni geografici pentru gimnaziu şi liceu, Edit. Corint,
Bucureşti, 2007.
Ilinca N.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Petrion, Bucureşti, f.a.
Mărculeţ I.: Geografia continentelor. Europa. Caiet pentru clasa a VI-a, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”,
ISBN 978-973-0-22194-7, Bucureşti, 2016.
Mărculeţ I., Dumitrescu M.: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Colegiul
Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-20574-9, Bucureşti, 2015.
Mândruţ O.: Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Corint, Bucureşti, f.a.
Mândruţ O.: Atlas Geografic Şcolar, Edit. Corint, Bucureşti, 2008.
Neguţ S., Apostol Gabriela, Ielenicz M.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, Bucureşti,
2000.
Popescu M.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005.
Posea Gr., Aur N.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. All, Bucureşti, 2005.
Surd V., Zotic V., Popa-Bota H., Erchedi Nicoleta: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Dacia, Cluj-
Napoca, 2005.
Tufescu V., Posea Gr., Cucu V., Velcea I., Mândruţ O.: Geografia economică şi a populaţiei. Manual pentru
clasa a X-a, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990.
Velcea I., Popescu Claudia, Nicolae I., Dumitru D.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004.
34
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.