FIȘA DE LUCRU 16.03.

2020
RESURSELE NATURALE

Resursele naturale
.........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................
Noţiunea de rezerve se referă la „acea parte din totalul resurselor minerale şi energetice, măsurate sau
estimate, care sunt economic utilizabile.” 1

Resursele naturale se clasifică după mai multe criterii.

A. După criteriul repartiţiei spaţiale, pot fi: resurse extraatmosferice şi ale atmosferei, resurse ale
litosferei, resurse ale hidrosferei şi resurse ale biosferei.

 Cu ajutorul manualului și a materialelor ppt identificaţi şi scrieţi câteva exemple de:

a. resurse extraatmosferice şi ale atmosferei:
.............................................................................................................. ................................................................
............................................................................................................... b. resurse ale litosferei:
............................................................................................................................................ ..................................
.............................................................................................................................................
c. resurse ale hidrosferei:
.......................................................................................................................................... ......................................
......................................................................................................................................... d. resurse ale
biosferei: ............................................................................................................................................

B. După criteriul modului de folosinţă, resursele naturale pot fi grupate în: resurse energetice, resurse
de materii prime industriale şi resurse alimentare.
Se dau următoarele resurse: azot, combustibili fosili, faună, lemn, minereuri feroase şi neferoase, radiaţie
solară, roci de construcţie, sare, maree, vânt şi vegetaţie.

 Stabiliţi la care criteriu/criterii se încadrează resursele enumerate mai sus. Completaţi în tabelul
de mai jos.
Resurse energetice Resurse de materii prime Resurse alimentare
industriale

C. După criteriul durabilităţii exploatării şi al posibilităţii de refacere, sunt: resurse inepuizabile şi

resurse epuizabile (neregenerabile şi regenerabile).

 Scrieţi câteva categorii de resurse naturale care se încadrează în clasificarea de mai jos.

1
O. Mândruţ, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Corint, Bucureşti, f. a., p. 58.
1
3
a. resurse inepuizabile:
.............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
b. resurse epuizabile:
 neregenerabile: ..................................................................................................................................................
..... .......................................................................................................................................................................
........
 regenerabile: ......................................................................................................................................................
....

Resursa naturală Durată exploatare Resursa naturală Durată exploatare

Petrol cca. 35-40 ani Cărbuni peste 200 ani
Gaze naturale cca. 60 ani Minereu de fier cca. 250 ani

 Explicaţi consecinţele epuizării petrolului şi gazelor naturale.

D. După criteriul locului de folosinţă: transportabile (combustibilii fosili, substanţele minerale utile,
lemnul ş.a.) şi netransportabile (radiaţia solară, vântul, solul etc.).

E. După criteriul gradului de cunoaştere: resurse naturale bine cunoscute (energia eoliană, resursele
de apă ş.a.), resurse naturale relativ bine cunoscute (resursele solului, resursele biosferei ş.a.) şi resurse
slab cunoscute (resursele litosferei, apele subterane ş.a.).
RESURSELE EXTRAATMOSFERICE ŞI ALE ATMOSFEREI
A. Resursele extraatmosferice
Pământul primeşte o cantitate infimă din energia emisă de Soare, dar suficientă pentru desfăşurarea
proceselor care au loc în partea exterioară a planetei. În funcţie de latitudine şi de unele condiţii locale
(puritatea şi nebulozitatea atmosferei), radiaţia solară globală este neuniform răspândită.

 Scrie valorile radiaţiei solare globale în funcţie de zonele de căldură.

 în zona caldă = ...................................................................
 în zonele temperate = ...................................................................
 în zonele reci = ...................................................................

Potenţialul energetic solar atinge valori de:

 1.800-2.200 kWh/m2/an, în regiunile tropicale uscate;
 1.100-1.800 kWh/m2/an, în zonele temperate;
 750-1.100 kWh/m2/an, în zonele subpolare.2

Valori ale potenţialului energetic solar mai mari de 2.200 kWh/m2/an se înregistrează în: Sahara,
Depresiunea Kalahari, sud-vestul Asiei, partea central-vestică a Australiei etc.

 Cum explicaţi această situaţie?

2
După: Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Şerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, Bucureşti,
2005, p. 74.
1
2
  Valorificarea energiei solare se realizează prin mai multe metode: bioconversie, conversia energiei
solare în energie termică şi conversia energiei solare în energie electrică.

Cu ajutorul manualului și a materialelor ppt, stabiliţi în ce constau aceste metode.

 Bioconversia.

 Conversia energiei solare în energie termică.

Încălzirea apei cu ajutorul panourilor solare este frecvent folosită în SUA, Israel, Australia, Marea
Britanie, Italia, Asia Centrală etc.

 Conversia energiei solare în energie electrică.

Mai mari producătoare de energie electrică (prin conversia energiei solare) sunt: SUA (în California),
Mexic, Italia, Spania, Japonia, China, Australia etc.

 Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării radiaţiei solare pentru producerea celor
două tipuri de energii:
termică şi electrică.
Avantaje: ..............................................................................................................................................................
..
Dezavantaje: .......................................................................................................................................................
....

B. Resursele atmosferei
Atmosfera reprezintă o inepuizabilă şi indispensabilă resursă pentru viaţa de pe Terra.
 Explicaţi afirmaţia de mai sus.

Atmosfera prezintă o sumă de resurse implicate în viaţa social-economică:

 resurse climatice = acei factori climatici care contribuie direct şi favorabil la dezvoltarea economică;
 resurse agroclimatice = lumina, umezeala, vântul etc.;

1
3
 resurse bioclimatice = cele care au în vedere scopuri terapeutice. 3

 Resursele atmosferei pot fi clasificate şi în raport cu modul de folosinţă: resurse energetice (energia
eoliană) şi resurse de materii prime.

 Energia eoliană a fost folosită de om din cele mai vechi timpuri.

 Scrie două modalităţi de utilizare a energiei vântului în trecut.

...............................................................................................................................................................................

Pentru producerea energiei electrice, energia eoliană devine rentabilă în regiunile în care viteza medie a
vântului depăşeşte 5 m/s şi frecvenţa sa este foarte ridicată. Astfel de regiuni sunt: ţărmurile mărilor şi
oceanelor, ţinuturile muntoase, unităţile de relief plane şi foarte întinse şi arealele lipsite de vegetaţie
(nordvestul Europei, vestul Americii de Nord şi Americii de Sud, nord-vestul Africii etc.).
Între ţările care valorifică energia eoliană pentru producerea energiei electrice se numără: SUA, Rusia,
Olanda, Danemarca, Spania, Franţa, Canada şi Japonia.

 Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării energiei eoliene pentru producerea

energiei.
Avantaje: ..............................................................................................................................................................
..
Dezavantaje: .......................................................................................................................................................
....

 Atmosfera este o sursă de materii prime, fapt devenit evident la sfârşitul secolului al XIX-lea, când
au fost lichefiate unele gaze atmosferice: în 1880 - oxigenul şi în 1888 - azotul şi hidrogenul.

 Stabiliţi şi completaţi în tabelul de mai jos domeniile economice în care sunt utilizate gazele din
compoziția atmosferei.

Numele gazelor Utilizare

Oxigen

Azot

Dioxid de carbon

Heliu

Gaze rare (neon, kripton,

xenon)

3
După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 46.
1
2
  Marcați pe harta Harta politică a lumii
alăturată, utilizând
:
simbolurile de la legenă

 cinci state cu producții

mari de energie termică
obținută prin conversia
energiei solare;

 șapte state cu producții

ridicate de energie electrică
obținută prin conversia
radiației solare;

 opt state cu producții imar

de energie electrică obținută
prin valorificareaenergiei
eoliene. 1

RESURSELE LITOSFEREI
Litosfera dispune de resurse naturale foarte
variate şi reprezintă suportul solului,
biodiversităţii, omului etc. Substanţele exploatate Realizaţi corespondenţa
din litosferă se clasifică astfel: resurse între state şi zăcămintele
energetice, resurse de minereuri feroase şi de petrol
neferoase, resurse pentru industria chimică .......... a. Arabia Saudită
.......... b. Canada
(nemetalifere) şi roci de construcţie.
.......... c. Irak 1. Alberta
.......... d. Mexic 2. Ghawar
A. Resursele energetice cuprind: .......... e. Rusia 3. Kirkuk
combustibilii fosili şi combustibilii nucleari. .......... f. 4. Laguna Maracaibo
 Combustibilii fosili: petrolul (ţiţeiul), SUA .......... g. 5. Middlecontinent
gazele naturale, cărbunii şi şisturile Venezuela 6. Peninsula Yukatan
bituminoase. 7. Volga-Ural
 Petrolul, provenit din descompunerea
materiei organogene în condiţii anaerobe, este apreciat la cca. 140 miliarde tone.
Cele mai mari concentrări de ţiţei le reprezintă zăcămintele din Orientul Mijlociu (Golful Persic), Rusia,
America de Nord şi Centrală, nordul Africii, regiunea Golfului Guineei, Marea
Nordului ş.a.
Între state, cele mai mari producătoare de petrol sunt: Arabia Saudită, SUA, Rusia, China, Canada, Iran
şi Emiratele Arabe Unite.

 Analizează harta resurselor energetice de mai jos şi scrie numele statelor cu rezerve mai mari
de petrol din Africa de Nord.
...............................................................................................................................................................................

1
3
  Gazele natu - Harta resurselor energetice
rale (gaze de
sondă/asociate și
gaz metan) sunt
estimate la peste
140.000 miliarde
3
m și înregistrează
rezerve mai mari
în: Rusia, Iran
SUA, Canada,
Olanda, Marea
Britanie, Algeria,
Indonezia, Arabia
Saudită, China,
Kazahstan etc.
Scrieți câteva
modalități de utilizare
a gazelor naturale
.

...............................................................................................................................................................................
 Cărbunii, roci organogene, sunt evaluaţi la peste 10.000 miliarde tone. Se
împart în: cărbuni superiori (antracit şi huilă) şi cărbuni inferiori (lignit, cărbune
brun şi turbă).
Principalele ţări producătoare sunt: China, India, Rusia, Australia, Brazilia,
Africa de Sud.

 Analizează harta resurselor energetice de mai sus şi scrie numele

statelor europene cu rezerve mai mari de cărbuni.
................................................................................ .....................................................
...........................
 Șisturile bituminoase conțin kerogen. Cele mari rezerve se găsesc în: Australia (cu un conținut de petrol
de cca. 30%), Canada, Thailanda, Myanmar, SUA și Africa de Sud.

 Combustibilii nucleari: uraniul, thoriul și plutoniul. Cel mai utilizat este uraniul, cu rezerve estimate
la cca. 2 milioane tone.

 Analizează harta resurselor energetice de mai sus şi scrie numele statelor cu rezerve mai mari
de uraniu.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

B. Resursele de minereuri feroase şi neferoase (resurse

metalurgice)  Minereurile feroase: Cu ajutorul manualului şcolar sau
 Minereul de fier, principala materie primă utilizată în utilizând alte surse, realizaţi
siderurgie, deține rezerve mai mari în: Rusia, Ucraina, corespondenţa între state şi zăcămintele
Kazahstan, Australia, Brazilia, Canada, China, India, Suedia, de minereu de fier.
Africa de Sud etc.
 Alte minereuri feroase sunt: manganul (în Africa de .......... a. Brazilia 1. Anshan
Sud, Rusia, Gabon, Ucraina), nichelul (în Rusia, Cuba, Noua .......... b. China 2. Bihar
Caledonie), cromul, wolframul, vanadiul, molibdenul ș.a. .......... c. India 3. Duluth
1 .......... d. Rusia 4. Itabia
2 .......... e. SUA 5. Kiruna
.......... f. Suedia 6. Kursk-Belgorod
  Minereurile neferoase cuprind metale cu folosințe diferite:
cuprul (în Chile, SUA, Canada, Mexic, Peru ș.a.), bauxita –
din care se produce aluminiul (în Australia, Guineea, Brazilia, India, China), zincul (în Mexic, Zair, Zambia),
platina (Africa d e Sud, Harta minereurilor feroase și neferoase
Rusia, Canada) aurul,
argintul etc.
Extrage de pe harta
alăturată statele cu rezerve
de aur și argint.
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................

C. Resurse pentru
industria chimică (nemetalifere)
Numele resursei Utilizare Statele cu rezerve mai mari
 Sare  în industria chimică şi alimentară SUA, China, Rusia, Canada, India, Germania,
Polonia, Franţa, România, Spania, Australia
 Săruri de potasiu  în industria îngrăşămintelor Rusia, Germania, Canada, SUA, Spania, China, Italia
chimice
 Fosfaţi naturali  în producerea acidului fosforic, guano: Chile, Peru, Namibia, Nauru
(guano şi fosforite) îngrăşămintelor chimice, fosforului fosforite: Maroc, Algeria, Tunisia, Egipt, Arabia
Saudită, Irak, Iran, SUA, Rusia
 Sulf  în industria îngrăşămintelor Rusia, Canada, Polonia, Irak, China, Arabia Saudită
chimice, la rafinarea petrolului, în
siderurgie

D. Rocile de construcție cele mai frecvent

folosite și cu exploatări însemnate sunt:
 Marmura, în: Italia, Grecia, Spania, Rusia,
Portugalia, SUA, România etc.
 Granitul, în: Suedia, Finlanda, Egipt, Rusia.
 Bazaltul, în: India, Marea Britanie, Franța.
 Caolinul, în: China, Cehia, SUA, Germania.
 Travertinul, în: Italia, România, Spania,
SUA, Cehia.

Utilizând textul de mai sus, poziționează pe

harta Europei statele cu importante roci pentru
construcții folosind simbolurile:
 – pentru marmură………………….
 – pentru granit…………………….
 – pentru basalt……………………
 – pentru caolin……………………….
 – pentru travertine…………………….

1
3
 RESURSELE HIDROSFEREI
Apa – componentă de bază a mediului înconjurător – deţine un volum apreciat la 1.380 miliarde km 3. Cea
mai mare parte (cca. 97,3%) este cantonată în Oceanul Planetar, restul (cca. 2,7%) fiind ape continentale.

A. Oceanul Planetar
Cu un volum de apă de aproximativ 1.338 miliarde km 3, reprezintă un element de echilibru în cadrul
mediului înconjurător:  furnizor de oxigen,  factor climatic moderator,  mediu de viaţă pentru cele mai
multe vieţuitoare de pe Terra ş.a.

 Explicaţi rolul climatic moderator al Oceanului Planetar.

 Scrie câteva activităţi desfăşurate de om determinate sau influenţate de Oceanul Planetar.

...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

 Oceanul Planetar reprezintă un uriaş rezervor de resurse valorificate într-o măsură diferită, printre
care se numără:

 Dinamica apelor oceanice (mareele, curenţii Schema funcționării centralei mareomotrice

oceanici şi valurile) este utilizată pentru
producerea energiei electrice:
 energia mareelor cu amplitudini mari
(între 5 şi 12 m) este utilizată în Franţa (Rance)4,
Marea Britanie (Severn), Argentina, Canada şi
Australia;  energia curenţilor oceanici este
valorificată într-o uzină din SUA (Florida);
 energia valurilor este evaluată în
centralele experimentale din Japonia, Marea
Britanie şi China.

 Scrie avantajele și dezavantajele utilizării

dinamicii apelor oceanice pentru producerea
energiei electrice.
Avantaje: ...................................................................... ...................................................................................
Dezavantaje: ............................................................... ...................................................................................

 Materiile prime minerale:

 sarea (extrasă de China, India, Mexic, Brazilia, Turcia, Egipt, Australia etc.);
 magneziul (de: SUA, Marea Britanie);
 bromul (de: Israel, Indonezia);
 nodulii polimetalici (concreţiuni minerale ce conţin cobalt, nichel, mangan, fier, cupru etc.) ş.a.;

1
2
  Apa potabilă este obţinută prin desalinizare de: Arabia Saudită (Al Jubal – cea mai mare uzină de
desalinizare), Qatar, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Libia, Malta, Singapore, Egipt ş.a.

 Explicaţi de ce statele enumerate mai sus au fost nevoite să-şi construiască uzine pentru
desalinizarea apei marine.

B. Apele continentale

5
Apa dulce (cca. 2,6% din totalul hidrosferei),
utilizată în alimentaţie şi în diferite activităţi Resursele de apă dulce
economice (agricultură, industrie etc.), este Categorie ape Volum
furnizată de: apele curgătoare (râuri şi fluvii), (km3)
apele stătătoare (lacuri), apele subterane Apele râurilor și fluviilor 2.120
(freatice şi de adâncime), gheţari şi zăpezi
permanente. Apele stătătoare 91.000
1

Apele subterane 23.416.500

4
Ghețarii și zăpezile permanente 24.064.000
Centrala Mareomotrică Rance (de 240 MW) este
prima centrală de acest gen din lume. A fost
construită între 1961 şi 1966, în estuarul râului Rance (la vărsarea în Golful St. Malo).
5
După: S. Neguț, Gabriela Apostol, M. Ielenicz, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, București, 2000,
p. 63.

 Apa – resursă pentru agricultură. Agricultura solicită cantităţi uriaşe de apă dulce (cca. 7.000 km 3),
aceasta fiind utilizată în irigaţii încă din Antichitate. Apa necesară celor mai mari sisteme de irigaţii este
asigurată de importante fluvii, precum: Huang He şi Chiang Jiang (China), Indus (Pakistan), Tigru şi Eufrat
(Câmpia Mesopotamiei), Amu Daria şi Sâr Daria (Asia Centrală), Nil (Egipt), Mississippi, Rio Grande şi
Columbia (SUA), Dunărea (Europa Centrală), Niger (Africa de Vest), Volga (Rusia) ş.a.

 Caută, pe hartă, fluviile precizate mai sus.

 Apa – resursă pentru industrie. Apa reprezintă o importantă materie primă pentru industrie (exemplu:
industria alimentară) şi o sursă importantă de energie.
Potenţialul energetic amenajabil al apelor curgătoare este apreciat la peste 20.000 miliarde kwh/an şi
poate fi valorificat cu ajutorul hidrocentralelor.
Între fluviile cu potenţial hidroenergetic ridicat se numără cele marcate, pe harta de mai jos, cu numere de
la 1 la 10.
 Scrie în tabel numele
acestor fluvii.
Numă Numele fluviului Numă Numele fluviului
r r
1 6
2 7
3 8
4 9
5 10

1
3
 Harta regiunilor irigate și a fluviilor cu potențial hidroenergetic ridicat

 Scrie:
a. avantajele și dezavantajele utilizării apelor curgătoare pentru producerea energiei electrice.
Avantaje: ...............................................................................................................................................................
..
Dezavantaje: .......................................................................................................................................................
....
b. șase ape curgătoare din România pe care au fost construite hidrocentrale.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

Apele oceanice și continentale sunt utilizate și în alte domenii.

 Scrie alte domenii în care sunt utilizate apele oceanice și continentale.

...............................................................................................................................................................................
.... ..........................................................................................................................................................................
.........

RESURSELE BIOSFEREI
Biosfera oferă o varietate de resurse pentru societatea omenească.
Biomasa este apreciată la aproximativ 1.000 miliarde tone, cu o predominare a resurselor vegetale. 40%
din cantitate revine uscatului și 60% oceanelor şi mărilor.

A. Bioresursele terestre (domeniul continental) cuprind: vegetația (pădurile, pajiștile și culturile

agricole) și fauna (animalele sălbatice, animalele domestice și fauna piscicolă).

1
2
  Pădurea (de conifere, de foioase, tropicale și ecuatoriale) reprezintă o componentă acvatică a mediului
natural și un factor de echilibru.
În urmă cu două milenii pădurile acopereau cca. 55% din suprafața uscatului. În prezent, în urma
defrișărilor intense, suprafața forestieră s-a redus la cca. 26%, anual diminuându-se cu aproximativ 11
milioane hectare.
Pădurea este deosebit de importantă prin funcțiile sale: climatică, hidrologică, antierozională,
habitațional-cinegetică și estetică și de recreere.

 Folosind manualul și materialele ppt, stabiliți și scrieți în ce constau aceste funcții ale pădurii.

................................................................................................................................................................
................................
................................................................................................................................................................
................................
................................................................................................................................................................
................................
................................................................................................................................................................
................................
................................................................................................................................................................
................................
................................................................................................................................................................
................................
................................................................................................................................................................
................................
................................................................................................................................................................
................................

 Valoarea economică a pădurii este dată de:

 lemnul utilizat în industrie, construcții etc.;
 resursele alimentare furnizate (fructe, ciuperci ș.a.);
 resursele pentru alte industrii (cauciuc natural, tananți, chinină, plută etc.).
Din punct de vedere economic, cele mai dezvoltate, valoroase sunt pădurile din zonele temperate (în
special cele de conifere). Ea asigură cea mai mare parte a lemnului destinată industriei de profil.

 Explicaţi din ce cauză pădurile de foioase au fost defrişate pe suprafeţe foarte întinse.

Pădurile intertropicale sunt mai modeste din punct de vedere economic, dar în cadrul lor sunt prezente
esenţe foarte valoroase (santal, teck, arbore-de-cauciuc, mahon ş.a.).

 Pajiştile (formaţiuni ierboase: stepă, savană, tundră, pajişti alpine) acoperă cca. 24% din suprafaţa
uscatului şi sunt utilizate pentru păşunatul erbivorelor.

 Fauna terestră – încă din cele mai vechi timpuri – a reprezentat o resursă importantă pentru om. Ea
a oferit şi încă oferă unor comunităţi carne, blănuri, piei, pene, ouă etc. În prezent, vânătoarea este practicată
de mai puţin de 50.000 de persoane (eschimoşii/inuiţii din nordul Canadei, unele triburi din pădurea
amazoniană, din Africa Ecuatorială etc.). Între speciile faunistice cu valoare economică ridicată se

1
3
evidenţiază: vulpea polară, iepurele polar, renul, hermelina, nurca siberiană, elanul, căprioara, cerbul, jderul,
antilopa, elefantul african, rinocerul, zebra, girafa şi lama. 4

 Precizaţi şi arătaţi la hartă mediile naturale în care trăiesc:

vulpea polară, renul, hermelina, jderul, elanul, rinocerul, girafa şi
lama.

Din cauza vânătorii, pescuitului, defrişărilor, desţelenirilor, desecărilor, poluării etc. peste 6.000 de specii
de animale sunt ameninţate cu dispariţia. Unele dintre aceste specii sunt ocrotite în cadrul parcurilor
naţionale şi rezervaţii naturale, valorificate la rândul lor prin turism.

B. Bioresursele marine sunt insuficient cunoscute şi exploatate.

 Plantele din domeniul oceanic (algele marine, iarba de mare) eliberează prin fotosinteză peste 25%
din oxigenul planetei.
 Algele (albastre, verzi, brune, roşii) sunt folosite în hrana oamenilor (în Japonia, Filipine, China,
Franţa, Italia, Norvegia, Marea Britanie etc.), ca furaj pentru animale, ca îngrăşământ în agricultură şi ca
materie primă pentru industrie chimică. Unele state cultivă alge (acvacultură) în golfuri şi bazine artificiale.

 Analizează harta de mai jos (Harta exploatării biosferei marine. Pescuit, acvacultură şi
crescătorii de stridii) şi scrie numele ţărilor care cultivă alge.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

 Fauna marină Harta exploatării biosferei marine. Pescuit, acvacultură şi crescătorii de stridii
cuprinde zooplancto
-
nul, peştii, mami-
ferele marine etc.
 Krill-ul (cru-
staceu planctonic)
este utilizat pentru
producerea făinii
furajere.
 Peştii şi
mamiferele repre-
zintă cele mai
importante resurse
faunistice marine.
Anual se pescuiesc
cca. 100 mil. t (sub
a-
0,5% din potenţi
lul mondial).

 Cu ajutorul hărţilor Resursele faunistice marine Harta exploatării biosferei marine şi Pescuit,
acvacultură şi crescătorii de stridii, scrie: a) principale regiuni de pescuit şi b) ţările cu producţii mari
de peşte pescuit.

4
N. Ilinca, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Petrion, Bucureşti, f. a., p. 114.
1
2
a) ...........................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

7
b) ................................. Resursele faunistice marine
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
În unele state au fost
amenajate ferme
marine pentru peşti,
creveţi, stridii etc.

 Analizează harta exploatării biosferei marine şi scrie numele ţărilor în care se găsesc ferme
pentru stridii.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

7
După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 53; Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti,
2005, p. 89.

1
3