IOAN MĂRCULEŢ

MARIANA GHERGHINĂ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

GEOGRAFIE
Probleme fundamentale ale lumii contemporane

Caiet pentru clasa a XI-a

ISBN 978-973-0-28858-2

BUCUREŞTI – 2019
 IOAN MĂRCULEŢ
MARIANA GHERGHINĂ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

GEOGRAFIE
Probleme fundamentale ale lumii contemporane
Caiet pentru clasa a XI-a

UTILIZATOR
Nume și prenume .................................................
...................................................................................
Clasa ........................................................................

ISBN 978-973-0-28858-2

ISBN 978-973-0-25185-2

BUCUREŞTI – 2019
1
Referenţi:
Prof. gr. I Valentina VLĂDAN, Colegiul Naţional „Octav Onicescu”, Bucureşti
Prof. dr. Viorel PARASCHIV, Liceul Economic de Turism, Iaşi
Prof. gr. I Mircea FURDUI, Colegiul Economic „George Bariţiu”, Sibiu

Autori:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ, Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale”, Bucureşti
Prof. gr. I Mariana GHERGHINĂ, Liceul Teoretic „Constantin Brătescu”, Isaccea
Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEŢ, Institutul de Geografie al Academiei Române, Bucureşti

Redactare şi tehnoredactare: Ioan Mărculeţ

Important: prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai cu acordul

autorilor.

ISBN 978-973-0-28858-2

Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
gherghinamariana72@yahoo.com
cmarculet@yahoo.com

2
 CUPRINS

Notă introductivă……………………………………………………………………………………..4

1. Mediul înconjurător – problemă fundamentală a lumii contemporane……………………………...5

Mediul înconjurător – aspecte generale……………………………………………………………….5
Factorii geoecologici – aspecte generale.………………………………………………………………6
Geosistemul, ecosistemul și peisajul geografic…………………………………………………..…….9
Tipuri de medii geografice……………………………………………………………………………11
Tipuri de peisaje geografice…………………………………………………………………………...15
Hazarduri naturale şi antropice………………………………………………………………………16
Despăduririle, deşertificarea şi poluarea – efecte ale activităţilor umane asupra mediului………..23
Protecţia, conservarea și ocrotirea mediului…………………………………………………………26
Managementul mediului înconjurător……………………………………………………………….29
2. Regionalizarea şi globalizarea lumii contemporane…………………………………………………...32
Dimensiunile şi domeniile regionalizării şi globalizării……………………………………………..32
Identitatea, uniformizarea şi diversitatea lumii contemporane……………………………………..33
3. Populaţia, resursele naturale şi dezvoltarea lumii contemporane…………………………..……….35
Evoluţii geodemografice contemporane. Diferenţieri regionale…………………………………….35
Resursele umane şi dezvoltarea………………………………………………………………………37
Raportul dintre aşezări şi dezvoltare. Tendinţe ale evoluţiei aşezărilor umane……………………40
Resursele umane şi agricole. Impactul exploatării şi valorificării resurselor asupra mediului……..41
Gestionarea resurselor, dezvoltarea economică şi dezvoltarea durabilă…………………………….43
4. Sistemul economic şi sistemul geopolitic…………………………..…………………………………...45
Evoluţia economiei mondiale şi sistemul economic mondial……………………………………….45
Sistemul geopolitic mondial actual…………………………………………………………………...47
Rolul unor state în sistemul mondial actual………………………………………………………….49
Ansambluri economice şi geopolitice mondiale actuale……………………………………………..52
Organizarea spaţiului mondial (ţări în dezvoltare, ţări dezvoltate, alte categorii de ţări).
Raportul Nord-Sud………………………………………………………………………………..55
De la lumea unipolară la lumea multipolară…………………………………………………………57

Bibliografie………………………………………………………………………………………..…59

3
 NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Prezenta lucrare, Geografie – probleme fundamentale ale lumii contemporane. Caiet pentru
clasa a XI-a, este destinată activităţii elevilor la clasă, sub directa îndrumare a profesorului de
specialitate. Ea are în compunere 22 de lecţii.
Majoritatea textelor din conţinut sunt realizate pe baza manualelor publicate la editurile
Humanitas Educaţional (autori: S. Neguţ, M. Ielenicz, D. Bălteanu, M.-C. Neacşu, Al. Bărbulescu),
Economică Preuniversitaria (autori: Ge. Erdeli, N. Ilinca, Elena Matei, S. Costachie, Cătălina Şerban) şi
Corint (autor: O. Mândruţ), menţionate la notele de subsol cu: M 1 (manualul publicat la Edit.
Humanitas), M 2 (manualul de la Edit. Economică) şi M 3 (manualul realizat la Edit. Corint).

Autorii

4
 1. Mediul înconjurător – problemă fundamentală a lumii contemporane

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – ASPECTE GENERALE

Geografia mediului înconjurător „are ca obiect de studiu analiza relaţiilor dintre societate şi natură”1.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi ce reprezintă:

 Mediul natural ___________________________________ Mediul natural

______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
 exemplificări: ________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
 Realizaţi, în caseta alăturată (), o schiţă
sugestivă care să definească mediul natural.

 Mediul geografic _________________________________ Mediul geografic

______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
 Realizaţi, în caseta alăturată (), o schiţă
sugestivă care să definească mediul geografic.

 Componentele mediului geografic pot fi grupate în:

a)  primare: ……………………………………………………………………………..;
 derivate: …………………………………………………………………………………;
 antropice: .……………………………………………………………………………….
b)  abiotice: ………………………………………………..……………………………………………………………………..;
 biotice: ………………………………………………..……………………………………………………………………..;
 antropice: ………………………………………………..………………………………………………………………………
 Mediul antropizat _____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Mediul antropic _______________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
1
M 2, p. 5.
5
  Precizaţi ce tip de mediu (antropizat sau antropic) este în regiunea în care locuiţi şi
care sunt modificările produse de om.

 Mediul înconjurător _______________________________ Mediul înconjurător

______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
 În literatura străină (franceză, britanică), sinonimul
termenului mediu înconjurător este environement.

 Realizaţi, în caseta alăturată (), o schiţă

sugestivă care să definească mediul înconjurător.

    

FACTORII GEOECOLOGICI – ASPECTE GENERALE

 Factorii geoecologici determină şi influenţează caracteristicile mediului geografic. Cuprind:
 factorii abiotici:  cosmici
 climatici
 geomorfologici
 hidrologici
 edafici
 factorii biotici
 factorii antropici

I. Factorii abiotici
A. Factorii cosmici
Soarele influenţează majoritatea proceselor şi componentelor mediului.
 Radiaţia solară (luminoasă, ultravioletă, infraroşie) reprezintă sursa de lumină şi căldură.
 Pe baza informaţiilor acumulate până în prezent, scrieţi valorile medii anuale ale
radiaţiei solare globale în:
a. zona caldă: ………………………………………………………………………………………………………………………………;
b. zonele temperate: ………………………………………………………………………………………………………………………;
c. zonele reci: ……………………………………………………………………………………………………………………………….
Radiaţiile ultraviolete în doze ridicate sunt nocive.
 Cine absoarbe cea mai mare cantitate de radiaţii ultraviolete? _____________________

6
  Lumina este foarte importantă pentru biodiversitate.
 Identificaţi şi scrieţi importanţa luminii pentru plante.
_________________________________________________________________________________________________
Datorită nevoii de lumină, plantele se împart în:  heliofile şi  sciafile (sau umbrofile).
Pentru animale, lumina este importantă pentru orientare şi pentru sinteza unor vitamine (ex.:
vitamina D). Datorită adaptării la lumină, unele animale sunt  diurne, iar altele  nocturne.
Lumina influenţează migrarea unor specii de păsări şi a unor specii acvatice.
 Precizaţi patru specii de păsări migratoare.
_________________________________________________________________________________________________
B. Factorii climatici includ temperatura aerului, precipitaţiile, vânturile etc.
a. Temperatura influenţează unele procese metabolice: germinarea, fotosinteza, creşterea etc.
 În funcţie de temperatură (necesarul de căldură), plantele se împart în:
 megaterme (adaptate la temperaturi de peste 20oC)  specifice zonei calde;
 mezoterme (se dezvoltă optim la temperaturi între 15oC şi 20oC)  specifice regiunilor subtropicale;
 microterme (care preferă temperaturi de 0-20oC)  coniferele;
 hechistoterme (adaptate la temperaturi scăzute)  specifice regiunilor subpolare şi alpine.
 Activitate în perechi. Se dă următoarea listă cu specii de plante: acaju, afin,
bananier, brad, măslin, merişor, molid, palisandru, portocal, salcie pitică, smochin şi zadă.
 Grupaţi speciile de plante în funcţie de categoria din care fac parte.
 megaterme:
 mezoterme:
 microterme:
 hechistoterme:
 Fauna cuprinde specii:  poikiloterme (cu sânge rece) şi  homeoterme (cu sânge cald).
 Scrieţi câteva specii de animale poikiloterme.
_________________________________________________________________________________________________
În funcţie de rezistenţa la variaţiile de căldură, animalele sunt:
 euriterme (care suportă variaţii mari de temperatură);
 stenoterme (care nu suportă variaţiile de temperatură).
 Scrieţi câteva trei specii de animale:
a. euriterme: ____________________________________________________________________________________;
b. stenoterme: ___________________________________________________________________________________.
În zonele temperate şi reci, din cauza temperaturilor foarte scăzute din timpul iernii, unele specii
intră în hibernare: marmota, popândăul, ursul brun, ariciul, liliacul ş.a.
 Regimul temperaturilor determină formarea unor procese geomorfologice şi hidrologice.
 Scrieţi câteva procese geomorfologice şi hidrologice generate de regimul temperaturilor.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
b. Regimul precipitaţiilor şi umiditatea influenţează scurgerea râurilor, umezeala solurilor,
biodiversitatea etc.
 În funcţie de adaptarea la umiditate, organismele se împart în:1

1 După M 2, p. 15.
7
 hidrofile (care trăiesc în mediul acvatic): algele, spongierii, cetaceele ş.a.;
 higrofile (adaptate la umiditate excesivă): pipirigul, crocodilul, hipopotamul etc.;
 mezofile (adaptate la condiţiile de umiditate moderată a solului şi aerului), frecvente în zonele
temperate: gramineele, tritonul, salamandra ş.a.;
 xerofile (adaptate la deficit permanent sau sezonier de umiditate): cactusul, portocalul, saxaul ş.a.
 Scrieţi câteva procese geomorfologice condiţionate de precipitaţii.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 Scrieţi câteva activităţi antropice influenţate de regimul precipitaţiilor.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
c. Vântul contribuie la uniformizarea temperaturii şi umidităţii aerului.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, precizaţi importanţa vântului
pentru unele organisme.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
C. Factorii geomorfologici
Relieful reprezintă suportul natural al mediului geografic şi contribuie la formarea etajelor
climatice, la distribuţia organismelor vii, a omului etc.
 Importanţa reliefului este dată de:  altitudine,  pantele versanţilor,  fragmentare,  expunerea
versanţilor,  formele majore (câmpii, Etajarea climatică şi a vegetaţiei
dealuri, podişuri, munţi),  formele
secundare (văi simple, chei, defileuri,
canioane, doline, padine ş.a.),  alcătuirea
petrografică,  procesele de versant şi de
albie,  conţinutul în resurse de subsol ş.a.
 Sprijiniţi de profesorul de la
clasă, explicaţi:
a) rolul reliefului în formarea etajelor climatice
şi de vegetaţie;
b) importanţa resurselor subsolului în
dezvoltarea habitatului uman (aveţi în vedere
depresiunile Petroşani şi Loviştei);
c) cum orientarea versanţilor influenţează
ceilalţi factori geoecologici.
 Realizaţi, în caseta alăturată (),
o schiţă sugestivă care să indice
etajarea climatică şi a vegetaţiei.

D. Factorii hidrologici
Apa – prezentă în cea mai mare parte la contactul cu aerul şi relieful – este vitală pentru
vieţuitoare şi om. Ea determină geneza şi evoluţia tipurilor de medii naturale şi geografice, prin:
 regimul scurgerii apelor curgătoare,  caracteristicile fizico-chimice ale apelor lacurilor, apelor
subterane, apelor mărilor şi oceanelor,  extinderea gheţarilor etc.
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, explicaţi:
a) importanţa cunoaşterii regimurilor de scurgere ale râurilor;
b) rolul mărilor şi oceanelor în crearea unor medii de viaţă diferite pentru biodiversitate.

E. Factorii edafici
8
 Solurile – prin fertilitate – influenţează răspândirea vieţuitoarelor şi a omului.
 Compoziţia fizico-chimică a solului determină unele adaptări şi distribuirea neuniformă a speciilor
de plante. De exemplu, conţinutul în ioni de hidrogen (pH-ul) influenţează prezenţa plantelor:
 acidofile sau oxifile (care trăiesc pe soluri acide, cu pH-ul între 5,8 şi 6,5): afinul, guşa porumbului
alpin, merişorul, roua cerului ş.a.;
 neutrofile (pe soluri cu pH-ul între 6,8 şi 7,2): grâul, obsiga, ochiul şarpelui, tutunul ş.a.;
 bazifile (pe soluri bogate în carbonat sau sulfat de calciu, cu pH >7,2): lucerna, păpădia, stejarul
pufos ş.a.
 Explicaţi importanţa fertilităţii solurilor pentru răspândirea diferită a omului pe Glob.

II. Factorii biotici

Biosfera reprezintă principala rezervă de hrană pentru oameni.
 Între componentele biosferei se stabilesc o serie de relaţii:  fitogene,  zoogene şi  biocenotice.
 Relaţiile fitogene se realizează între speciile de plante, iar relaţii zoogene, între speciile de
animale. Aceste relaţii pot fi de:  competiţie (concurenţă),  cooperare (ex. simbioza),  comensalism
(relaţie profitabilă pentru o specie şi neutră pentru cealaltă) şi  parazitism.
 Cu ajutorul reţelei internet, scrieţi câteva exemple de relaţii de concurenţă,
cooperare, comensalism şi parazitism.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 Relaţiile biocenotice se realizează între plante şi animale.
 Cu ajutorul reţelei internet, daţi exemple de relaţii biocenotice.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

III. Factorii antropici

Oamenii acţionează direct sau indirect asupra componentelor mediului.
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi câteva activităţi antropice care
au determinat modificarea substanţială a mediului natural.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
    

GEOSISTEMUL, ECOSISTEMUL ȘI PEISAJUL GEOGRAFIC

A. Geosistemul
 Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, scrieţi ce reprezintă peisajul geografic.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
9
 Componentele geosistemului
 Analizați schema alăturată și explicați câteva
relații1 care se stabilesc între componentele
geosistemului.

Geosistemul este cea mai complexă categorie de unitate

teritorială, care se evidențiază prin mai multe caracteristici
distincte, între care:
 este un sistem deschis;
 este un sistem unitar și organizat;
 este un sistem funcțional;
 este un sistem ierarhizat;
 este un sistem autoreglabil. R – relief (Reliefosfera)
A – aer (Atmosfera)
Sistem deschis H – apă (Hidrosfera)
V – viețuitoare (Biosfera)
S – sol (Pedosfera)
O – om și acțiunile sale (Antroposfera)
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, explicați caracteristicile unui geosistem, la
alegere.

B. Ecosistemul ..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................

Ecosistemul este alcătuit din: Ecosistem

 biocenoză 

R – relief;
 biotop  A – aer;
H – apă; S – sol;
O – om și acțiunile
sale
Ecosistemul arată situația de moment a relației dintre organisme și condițiile de viață și este
ierarhizat în funcție de mărime în:
 ecosisteme planetare  Daţi exemple de:
(macroecosisteme);
 ecosisteme regionale  macroecosisteme: …………………………………………………………………………………..
(mezoecosisteme);  mezoecosisteme: …………………………………………………………………………………….
 ecosisteme locale  microsisteme: ………………………………………………………………………………………….
(microsisteme).

C. Peisajul geografic
 Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, scrieţi ce reprezintă peisajul geografic.

1
Spațiale, temporale, cauzale, funcționale, cu caracter dinamic.
10
  ........................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
Peisajul geografic este rezultatul interacţiunii componentelor abiotice, biotice şi antropice.
 Precizaţi componentele abiotice.
Comparativ cu geosistemul, peisajul geografic exprimă o situaţie de moment.
 Stabiliţi caracteristicile pădurii de foioase în cele patru anotimpuri ale anului.
 primăvara:
 vara:
 toamna:
 iarna:
Peisajul geografic se evidenţiază prin mai multe caracteristici:
întinderea suprafeţei – de la câteva zeci de metri pătraţi, până la nivel cosmic;
fizionomie;
unicitate;
omogenitate;
dinamică etc.
 Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, daţi exemple de peisaje
geografice care se evidenţiază prin:
întinderea suprafeţei: _______________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________;
fizionomie: ________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________;
unicitate: _________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________;
omogenitate: ______________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________;
dinamică: _________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
    

TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE

 Mediul geografic reprezintă spaţiul în care se întrepătrund şi interacţionează litosfera (relieful),
atmosfera (clima), hidrosfera (apele), biosfera (plantele şi animalele), pedosfera (solurile) şi
antroposfera (omul cu activităţile specifice).
A. Principalele medii de pe uscat
Mediile de pe uscat se desfăşoară pe cca. 29% din suprafaţa Terrei. În funcţie de zonele de căldură
se disting:  mediile din zona caldă,  mediile din zonele temperate şi  mediile din zonele reci.
 Activitate în perechi. Parcurgeţi tabelul de mai jos. Cu ajutorul manualului şcolar şi
al reţelei internet, completaţi spaţiile punctate din tabel.

11
 I. Mediile din zona caldă
Tipul de mediu şi Tipul de climă şi Particularităţile Fauna Solurile şi
localizarea caracteristicile vegetaţiei alte
climatice caracteristici
 Mediul pădurilor  climă ecuatorială;  pădure ecuatorială  ……………………  soluri lateri-
ecuatoriale  temp. med. anuale: … (selvas, în Câmp. …………………….. tice;
 până la cca. 5o …………………………………… Amazonului); ……………………..
 caracteristici: ……………  impactul an-
lat. N şi S (Câmp.  precip. med. anuale: ……………………..
Amazonului, bazinul ……………………………………. tropic este
…………………………………… ……………………..
fluviului Congo, I-le ……………………………………. generat de
 plouă în aproape ……………………..
Filipine, Arh.  palmierul de ulei, defrişări; se
fiecare zi din cauza ……. ……………………..
Indonezian, Pen. arborele de cauciuc, arbo- practică agri-
Malacca ş.a.). …………………………………… ……………………..
rele de cafea mahonul, cultura ………….
lianele, orhideele ş.a. ……………………..
……………………..
……………………..
 Mediul de  climă subecuatorială;  savană (llanos, în Pod.  mamifere  soluri roşii de
savană  temp. med. anuale: Guyanelor, caatinga şi mari (carnivore savană;
 între 5 şi 15o 20-28oC; campos, în Pod. şi ierbivore):  impactul an-
(uneori 20o) lat. N şi S  precip. med. anuale: Braziliei); tropic este cau-
……………………..
(Africa Centrală, Pod. 1.000-1.500 mm;  caracteristici: …………… zat de practica-
 două sezoane (ano- …………………….. rea agriculturii
Braziliei, Pod. Guya- …………………………………….
timpuri): cald şi ploios …………………….. itinerante şi de
nelor, Pen. India, (ex. iarba elefanţilor) şi
nordul Australiei ş.a.). (umed) şi cald şi secetos …………………….. păstoritul
pâlcuri de pădure (cu …
(uscat), din cauza ……….. …………………….; nomad;
…………………………………… …………………………………….  pe granit, din
 struţul (în
…………………………………… ..………………………………..); cauza alterării
Africa), nandu
……………………………………  păduri-galerii, pe malu- (în America de se formează
…………………………………… rile râurilor. Sud), emu (în „căpăţâni de
Australia). zahăr”.
……………………………………
 Mediul pădurii  climă musonică;  pădurea musonică;  specii: …………  soluri lateri-
musonice (al pădu-  temp. med. anuale:  caracteristici: …………… …………………….. tice (feralso-
rii tropicale şi …………………….…………oC; ……………………………………. …………………….. luri);
subtropicale  precip. med. anuale: ……………………………………. ……………………..
umede) 1.000-1.500 mm; ……………………………………. ……………………..
 între 5 şi 20o lat.  la poalele Munţilor
……………………………………. ……………………..
N şi S (Pen. India, Pen. Himalaya se înregistrează
……………………………………; ……………………..
Indochina, America chiar şi 10.000 mm/an;
 specii caracteristice: ……………………..
Centrală ş.a.).  două sezoane (ano-
santal, teck, bambus ş.a.
timpuri): cald şi ploios
(umed) şi cald şi secetos
(uscat), din cauza ………..
…………………………………….
…………………………………….
 Mediul deşertu-  climă tropicală uscată;  vegetaţia: ierburi,  fauna: şerpi,  soluri: …………
rilor şi semideşertu-  temp. med. anuale: tufişuri xerofile, cactuşi, scorpioni, că- ……………………..
rilor tropicale …………………………………oC mila, şacalul, ……………………..
(tropical uscat)  diferenţe mari de hiena, struţul ……………………..
 între 15 şi 35o lat. temp. între zi şi noapte: african ş.a.
N şi S (……………………... peste 40oC;
…………………………………  precip. med. anuale:
………………………………… sub ………………… mm/an

12
………………………………… (cu caracter neregulat);
…………………………………  bat vânturile ……..………
………………………………..) şi sunt frecvente furtu-
nile de nisip.

 Activitate în perechi. Parcurgeţi documentul de mai jos şi ...

 Document
II. Mediile din zonele temperate
 Mediul mediteranean
 între 30 şi 40o (45o) lat. N şi S, în: teritoriile din jurul Mării Mediterane, sudul Africii, California, Chile, sud-
vestul Australiei;
 climă mediteraneană (subtropicală): temperaturi medii anuale de 15-20oC; precipitaţii de 400-800 mm/an;
verile sunt calde şi uscate, iar iernile blânde şi umede;
 vegetaţia: păduri rare (cu: stejar veşnic verde, stejar de stâncă, stejar de plută, cedru de Liban, pin de Alep,
măslin sălbatic, eucalipt; vegetaţia secundară este formată din tufişuri dese sau mai rare numite: maquis,
garriga, tomilares (în Europa), chaparral (în California) etc.;
 fauna: şopârle, broasca ţestoasă de uscat, vipera cu corn, scorpionul, şacalul ş.a.
 soluri: terra rossa.
 Mediul pădurilor de foioase cu frunze căzătoare (nemorale)
 între 40 şi 55o lat. N şi S, în: Europa de Vest şi Centrală, estul Asiei (Marea Câmpie Chineză, Japonia), estul
Americii de Nord (M-ţii Appalachi, Câmp. Atlantică ş.a.), sudul Americii de Sud, Noua Zeelandă;
 climă temperat-oceanică şi climă temperat-continentală moderată (temperată umedă, în E Chinei): temperaturi
medii anuale de 10-15oC; amplitudini termice sub 10oC; precipitaţii de cca. 1.000 mm/an; bat vânturile de vest.
 arbori cu frunze căzătoare: fag, stejar, carpen, arţar, tei, ulm, frasin;
 fauna: ursul brun, ursul baribal, lupul, jderul, vulpea, cerbul, mistreţul;
 soluri: argiluvisoluri (luvisoluri), cambisoluri.
 Mediul stepelor
 între 30 şi 55o lat. N şi S, în: estul Europei, partea centrală a Asiei şi a Americii de Nord (în Pod. Preriilor,
numită prerie), în America de Sud (pampasul argentinian) etc. (Trecerea de la pădure se face printr-o fâşie
numită silvostepă.);
 climă temperat-continentală: temperaturi medii anuale de 5-10oC; amplitudini termice de peste 20oC; verile sunt
călduroase, iernile geroase; precipitaţii sub 600 mm/an (vara cu regim torențial);
 vegetaţia: ierburi (iarba bizonilor, iarba grama, colilie, iarba vântului, pelin ş.a.);
 fauna: iepurele, popândăul, hârciogul, lupul de prerie, antilopa-saiga, potârnichea, prepeliţa, dropia;
 soluri: cernoziomuri, negre de prerie, castanii.
 Mediul deşerturilor şi semideşerturilor din regiunile temperate
 între 40 şi 50o lat. N, în: Asia (Deşertul Takla-Makan, Deşertul Gobi) şi America de Nord (Pod. Marelui Bazin);
 climă temperat-continentală excesivă: iernile geroase şi precipitaţii sub 200 mm/an;
 vegetaţia: ierburi mărunte, pelin, tufişuri cu ţepi, saxaul;
 fauna: insecte, reptile, pisica de barcană, calul sălbatic, cămila cu două cocoaşe;
 soluri: cenuşii de deşert, arenosoluri.
 Mediul pădurilor de conifere (boreale)
 între 50 şi 70o lat. N, în: Europa de Nord, Asia (Siberia, numită taiga), America de Nord (Canada);
 climă temperată rece: temperaturi medii anuale de 1-5oC; în timpul iernii temperaturile coboară frecvent la -35oC;1
precipitaţii sub cca. 400 mm/an; ierni geroase, cu ninsori; bat vânturile de vest şi pătrunderi ale vânturilor polare.
 arbori răşinoşi: brad (bradul Douglas, în Canada), molid, pin, larice;
 fauna: urs, elan, cerb, hermelină, zibelină, castor, samur, cocoş de mesteacăn;
 soluri: spodisoluri (sărace în humus şi acide).

1 Oimeakon (Oimiakon) este localitatea în care s-a înregistrat temperatura minimă absolută a Emisferei Nordice (-71,2°C, la 26 ianuarie 1926;
67,7oC, la 6 februarie 1933). Așezarea este situată într-o depresiune din Siberia Centrală (Federaţia Rusă), la 63o27’ lat. N și 142o47’ long. E.
13
... precizaţi:
a) două deosebiri între Tipuri de medii geografice în zonele temperate
mediile marcate, pe harta
alăturată, cu literele A şi B;
__________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
b) două deosebiri între
mediile marcate, pe harta
alăturată, cu literele C şi D.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 Citiţi textul de mai jos şi ...
III. Mediile din zonele reci
 Mediul de tundră1 ⑪ Mediul polar (deşerturilor reci)
 la peste 60o lat. N, în: Asia, Europa2, America de Nord,  în general, dincolo de cercurile polare, pe
Insula Groenlanda (în regiunile litorale), Insula Islanda; gheţurile continentale din Antarctida, Groenlanda,
în Emisfera Sudică ocupă suprafeţe foarte reduse; Islanda etc.
 climă subpolară: temperaturi medii anuale de cca.  climă polară: temperaturi medii anuale de -10…
0oC; temperatura medie în cursul verii <10oC; -50oC; precipitaţii <150-200 mm/an (sub formă de
precipitaţii <300-400 mm/an (predominant sub formă ninsoare); bat vânturile polare;
de ninsoare); bat vânturile polare;  vegetaţia: muşchi, licheni, alge verzi şi albastre;
 vegetaţia: muşchi, licheni, plante ierboase  fauna: pinguinul (în Antarctida), ursul polar,
(rogozuri arctice), sălcii pitice, mesteceni pitici; vulpea polară (în Insula Groenlanda), foca,
 fauna: renul, caribu, boul moscat, vulpea polară, pescăruşul.
lemingul, bufniţa de zăpadă;
 soluri de tundră.
… precizaţi dacă enunţurile următoare () sunt adevărate (A) sau false (F).
_____ 1. Pinguinii trăiesc în Insula Groenlanda.
_____ 2. Silvotundra este caracteristică climei polare.
_____ 3. Rogozurile arctice trăiesc în Antarctida.
_____ 4. Bradul Douglas este caracteristic tundrei.
_____ 5. Solurile de tundră sunt specifice sudului Asiei.
_____ 6. În mediul deşerturilor reci bat vânturile polare.
_____ 7. Condiţiile naturale optime molidului aparțin climatului temperat rece.
_____ 8. Muşchii, lichenii şi mestecenii pitici sunt specii caracteristice climatului polar.
o
_____ 9. Habitatul ursului polar este cuprins între 60 şi 70 lat. S.
_____ 10. Caribu trăieşte în Insula Irlanda.

1Trecerea de la pădurea de conifere la tundră se face printr-o fâşie numită silvotundră.

2Tundra eurasiatică, cea mai întinsă fâşie cu astfel de vegetaţie de pe Terra, se desfăşoară în nordul continentelor Europa şi Asia (între Cercul Polar
de Nord, Marea Norvegiei, Oceanul Arctic și Oceanul Pacific), în regiunea cu climă subpolară.
14
 B. Principalele medii din bazinele oceanice
Oceanul Planetar ocupă cca. 71% din suprafaţa Globului.
Între mediile caracteristice bazinelor oceanelor şi mărilor se disting:  mediul litoral,  mediul
pelagic şi  mediul abisal.
 Cu ajutorul reţelei internet şi îndrumaţi de profesorul de la clasă, completaţi, în casetele
din desenul de mai jos, principalele caracteristici ale celor trei tipuri de medii geografice.

    

TIPURI DE PEISAJE GEOGRAFICE

 Peisajul geografic este partea omogenă şi vizibilă a mediului geografic, caracterizată printr-un
element dominant1. Ca urmare, peisajul geografic se individualizează în funcţie de: forma de relief,
tipul de unitate acvatică, asociaţia vegetală2, tipul de aşezare umană3, modul de utilizare a
terenurilor şi activitatea/activităţile economice4.
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă scrieţi:
a) tipurile de peisaje al căror element dominant este relieful major al continentelor;
_________________________________________________________________________________________________
b) tipurile de peisaje generate de unităţile acvatice;
_________________________________________________________________________________________________

1 M 2, p. 45.
2 Peisaje forestiere, peisaje de pajişti etc.
3 Peisaje rurale şi peisaje urbane.
4 Peisaje industriale ş.a.

15
c) tipurile de peisaje impuse de utilizarea agricolă a terenurilor.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 Activitate în perechi. Stabiliţi şi scrieţi:
a) două deosebiri între peisajul montan şi peisajul de câmpie;

b) două deosebiri între peisajul câmpurilor cultivate închise şi peisajul câmpurilor cultivate deschise.

    

HAZARDURI NATURALE ŞI ANTROPICE

I. Hazarduri naturale
 Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, scrieţi ce sunt hazardurile (hazardele)
naturale.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Hazardurile naturale se clasifică în hazarduri endogene şi hazarduri exogene.

A. Hazardurile endogene
 Stabiliţi şi scrieţi ce sunt hazardurile endogene.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Hazardurile endogene cuprind:  cutremurele şi  vulcanismul.
a. Cutremurele de pământ (seismele)
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, stabiliţi şi scrieţi:
(1) ce sunt cutremurele, (2) cauproduse şi (3) care sunt efectele lor asupra mediului.

(1) ………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
(2) ………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
(3) ………………………….................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................

16
  Cutremurul din Chile din 22 mai 1960 este considerat cel mai violent seism înregistrat până în
prezent. Acesta a atins magnitudinea de 9,5 grade pe scara Richter și a durat 10 minute. Conform
diferitelor surse, şocul principal a cauzat până la 10.000 de decese.
 Cutremurul din Provincia Shaanxi (China, 23 ianuarie 1556) este considerat cel mai catastrofal
cunoscut până în prezent. Se presupune că a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter și că a
produs cca. 830.000 de victime.
 Cutremurul din Tōhoku (23 martie 2011) este printre cele mai recente seisme de mare
magnitudine (8,8-9 grade pe scara Richter, durată 5 minute) şi cu cele mai numeroase replici: 262 cu
magnitudinea de 5 şi peste 5 grade pe scara Richter, înregistrate în următoarele 7 zile. Epicentrul s-a
aflat în largul Oceanului Pacific, în apropierea orașului Sendai (Japonia), la adâncimea de 24,4 km.
Acesta a cauzat scurtarea zilei cu 1,8 microsecunde și deplasarea Japoniei cu 2,4 m față de poziția
anterioară. A declanșat valuri tsunami înalte de 10 m, cu viteza de propagare de 700-800 km/h. Au
fost afectate centralele nucleare Fukushima și au decedat circa 28.000 de persoane1.
 Important de reţinut: Cum ne putem proteja în caz de cutremur!2
● Înainte de a se confrunta cu un cutremur, membrii familiei stabilesc un loc în care vor pune: o trusă de prim ajutor, o
lanternă, o rezervă de mâncare (conservată), apă potabilă şi un radio cu baterii. Pentru cazul în care cutremurul se produce
când membrii familiei sunt plecaţi de acasă, iar locuinţa este avariată, se stabileşte un loc de întâlnire într-un spaţiu cât mai
deschis.
● În timpul cutremurului este cel mai important lucru păstrarea calmului. În interiorul locuinţei se stă în dreptul uşilor
dintre camere, într-un colţ al camerei, lângă pereţi, departe de geamuri, oglinzi, coşuri de fum etc. În cazul clădirilor cu mai
multe etaje, nu se aleargă pe scări şi nu se utilizează liftul care poate să cadă.
În cinematografe, teatre, magazine mari etc., unde ieşirile sunt limitate, precipitarea spre ieşiri ar putea crea numeroase
victime.
● După cutremur se acordă primul ajutor persoanelor rănite, se controlează instalaţiile de gaze, de apă şi de
electricitate. Nu se vor aprinde chibrituri, brichete şi nu se vor întrebuinţa întrerupătoarele electrice înainte de a se verifica
prezenţa gazelor. Se vor folosi telefoanele numai în situaţiile în care se solicită ajutor, pentru a se evita blocarea reţelelor.
În cazul avariilor mari, populaţia se deplasează, în ordine, spre zonele deschise cele mai apropiate: grădini, parcuri,
stadioane etc.
b. Vulcanismul (erupţiile vulcanice)
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, stabiliţi şi scrieţi:
(1) ce reprezintă vulcanismul şi (2) care sunt produsele vulcanismului ce afectează mediul
şi comunităţile umane.
(1) ………………………….................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
(2) ………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Tambora, vulcanul cu cea mai puternică erupţie din timpurile moderne, este situat în Insula
Sumbawa (Arhipelagul Sondele Mici, Indonezia). Erupţia sa din aprilie 1815 a fost de opt ori mai
violentă decât erupţia vulcanului din Insula Krakatoa3, din august 1883, în cazul căreia zgomotul a fost
auzit în Australia şi în Madagascar, iar cenuşa vulcanică a făcut de mai multe ori înconjurul lumii,
înainte de a se depune într-un strat de 60 cm. Exploziile produse în perioada 10-12 aprilie s-au auzit
până la 1.750 km, iar bombele cântărind 5 kg au fost proiectate până la distanţe de 40 km. Au fost
pulverizaţi 150 km3 de cenuşă şi s-au înregistrat 92.000 de victime.4

1 I. Mărculeţ (text): Tot ce trebuie să ştii despre cutremur, București, f.a., p. 24-26.
2 I. Mărculeţ (text): Tot ce trebuie să ştii despre cutremur, București, f.a., p. 28.
3 Anak Krakatoa („copilul lui Krakatoa”) a reînceput să erupă în decembrie 2018.
4 I. Mărculeţ (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 85-86.

17
  Regiunile geografice cu cele mai numeroase și ample procese vulcanice sunt:  „Cercul de Foc al
Pacificului”/„Inelul de Foc al Pacificului” (în jurul Oceanului Pacific),  Dorsala Medio-Atlantică,  Marele
Rift African și  Bazinul Mării Mediterane.
 Lectură
 Pentru măsurarea intensităţii se utilizează scara Mercalli Modificată, cu grade care prezintă următoarele caracteristici:
Gradul I: Nu este simțit. Animalele și păsările devin neliniștite.
Gradul II: Este simțit numai de puține persoane care se găsesc în repaus (în special de cele de la etajele superioare).
Gradul III: Este simțit de unele persoane din interiorul clădirilor.
Gradul IV: Este simțit de mai multe persoane din interiorul clădirilor și de unele aflate în exterior.
Gradul V: Este simțit de aproape toată lumea. Multe persoane sunt sculate din somn.
Gradul VI: Este simțit de toată lumea. Mulți se sperie și fug din locuințe. Unele mobile grele se deplasează.
Gradul VII: Cei mai mulți oameni părăsesc locuințele. Clădirile prost construite înregistrează stricăciuni considerabile. Este perceput și
de persoanele aflate la volan.
Gradul VIII: Casele se deplasează pe fundațiile lor, iar pereții ușori sunt aruncați în afară (unii pereți din cărămidă se prăbușesc).
Gradul IX: Provoacă panică generală, stricăciuni considerabile (chiar în structuri special construite) și crăpături mari în teren.
Gradul X: Distruge cele mai multe structuri din cărămidă și provoacă alunecări de teren.
Gradul XI: Dărâmă majoritatea clădirilor din cărămidă, distruge poduri și îndoaie puternic șinele de cale ferată.
Gradul XII: Provoacă distrugeri aproape totale. Au loc modificări ale reliefului, iar unele obiecte sunt aruncate în sus.1

B. Hazardurile exogene
 Stabiliţi şi scrieţi ce sunt hazardurile (hazardele) exogene.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Hazardurile exogene cuprind:  hazardurile geomorfologice,  hazardurile climatice şi hidrologice,
 hazardurile oceanografice,  hazardurile biologice şi  hazardurile cosmice.
a. Hazardurile geomorfologice
 Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, scrieţi cauzele hazardurilor
geomorfologice.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 În categoria hazardurilor geomorfologice sunt cuprinse:  alunecările de teren,  prăbuşirile,
 curgerile de noroi şi grohotiş,  avalanşele şi  eroziunea în suprafaţă.
 Vă reamintiţi ce sunt/reprezintă alunecările de teren, prăbuşirile, curgerile de noroi şi
grohotiş, avalanşele şi eroziunea în suprafaţă.
 Stabiliţi şi scrieţi consecinţele hazardurilor geomorfologice.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................

 Numiţi hazardurile geomorfologice care s-au produs ori se pot produce în regiunea
localităţii în care se află şcoala în care învăţaţi.
_________________________________________________________________________________________________
b. Hazardurile climatice şi hidrologice
 Din categoria hazardurilor climatice fac parte fenomene și procese atmosferice care pot
produce pierderi de vieți omenești, pagube materiale și distrugeri ale mediului înconjurător:  ciclonii
tropicali,  tornadele,  furtunile extratropicale,  secetele etc.

1 Florina Grecu: Hazarde şi riscuri naturale, Bucureşti, 2004, p. 51.

18
  Activitate în perechi.  Document1
Parcurgeţi documentul alăturat şi  Ciclonii tropicali (numiţi uragane sau hurricane în Oceanul
scrieţi: Atlantic, cicloni tropicali în Oceanul Indian și pe coastele Australiei
a) principalele regiuni geografice afectate și taifunuri în Oceanul Pacific) sunt furtuni violente care se
de ciclonii tropicali; formează între 5 și 15° lat. N și S. În cadrul lor mișcarea maselor de
______________________________________ aer este circulară, pe o arie cu diametru de până la 200 km
______________________________________ înregistrându-se vânturi violente (cu viteze de peste 118 km/h) și
______________________________________ ploi abundente, intensitatea fenomenelor scăzând spre exterior.
b) două deosebiri între ciclonii tropicali şi Principalele regiuni geografice afectate de ciclonii tropicali
tornade;
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
c) fenomenele meteorologice care se pot pro-
duce vara în timpul furtunilor extratropicale;
______________________________________
______________________________________
d) tipul de secetă care cauzează compromi-
terea producţiilor agricole;
______________________________________
e) numele hazardurilor climatice care se  Tornadele sunt fenomene ce se formează pe uscat între 20° și
pot produce în zona caldă; 60° lat. N și S, mișcarea turbionară a aerului dând naștere unei
coloane cu viteze de 60-400 km/h, de o forță distructivă deosebită.
______________________________________
______________________________________  Furtunile extratropicale se produc în zonele temperate, la
contactul dintre masele de aer de origine polară cu cele tropicale,
f) numele hazardurilor climatice care se
acoperind suprafețe extinse. Vara, se caracterizează prin
pot produce în regiunea geografică în care
precipitaţii torenţiale, căderi de grindină, descărcări electrice şi
se află şcoala în care învăţaţi.
vijelii. Iarna, când furtunile sunt însoțite de ninsori abundente, se
______________________________________ formează viscole puternice.
______________________________________
 Seceta este un fenomen cu perioadă de instalare îndelungată,
______________________________________
cauzat de reducerea cantităților de precipitații sub medie, situație
 Ciclonul tropical din 12-13. XI. 1970 care conduce la scăderea debitului apelor curgătoare și a
a dus la înregistrarea unui număr foarte rezervelor de apă subterane, afectând mediul și îndeosebi
mare al pierderilor de vieţi omeneşti culturile agricole. Se deosebesc trei tipuri de secete: seceta
(peste 300.000 persoane; după unele atmosferică – cauzată de lipsa precipitațiilor timp de mai multe
zile şi diminuarea umidităţii aerului; seceta pedologică – cauzată
surse, peste 1.000.000 persoane).
de o perioadă mai lungă fără precipitații care determină
Frontul de unde de maree produs de uscăciunea în profunzime a solurilor; seceta agricolă – produsă
acesta s-a înălțat la 3-9 m, inundând o prin asocierea secetei atmosferice (meteorologice) cu cea
vastă regiune costieră dens populată din pedologică, determină, în condițiile micșorării resurselor de apă
statul Bangladesh. În urma inundațiilor, din subteran, ofilirea vegetaţiei, scăderea producțiilor agricole sau
numărul sinistraților s-a ridicat la câteva chiar compromiterea culturilor agricole.
milioane de persoane.
 Katrina este uraganul care a generat printre cele mai mari pagube materiale (peste 200 mld. dolari).
S-a produs între 24 și 31 august 2005 și a generat distrugeri fără precedent în regiunea Golfului Mexic și în
sud-estul S.U.A., pe o suprafață de peste 230.000 km2. Traseul său pe continent a determinat formarea a
36 de tornade.2

1 M 1, p. 25.
2 I. Mărculeţ (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 19.
19
  Inundaţiile sunt hazarduri hidrologice care se produc, îndeosebi, în regiunile umede (musonice,
ecuatoriale ş.a.). Ele sunt cauzate de ploile torenţiale, de topirea bruscă a zăpezii, a gheţarilor, de
ruperea barajelor etc. Prin creşterea nivelului râurilor şi lacurilor, apa acoperă temporar terenurile
învecinate joase.
c. Hazardurile oceanografice
 În categoria hazardurilor oceanografice sunt cuprinse:  valurile,  icebergurile,  banchizele,  El
Niño şi  La Niña.
 Stabiliţi şi scrieţi consecinţele negative generate de valuri (inclusiv tsunami),
iceberguri şi banchize.
 Valurile: ..……………………………..............................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Icebergurile şi banchizele: ..……………………………...............................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi evoluţia şi consecinţele
fenomenelor El Niño şi La Niña.
 El Niño: ……………………………………..........................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 La Niña: ……………………………………........................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................

d. Hazardurile biologice
 Epidemiile sunt cauzate de virusuri, bacterii, protozoare etc. Pe Glob, cele mai grave maladii
sunt transmise de ţânţari, musca-ţeţe şi păduchi.
 Realizaţi corespondenţa dintre potenţialii transmiţători (A) şi maladii (B).
A B
musca-ţeţe boala somnului
păduche febră galbenă
ţânţar malarie
tifos exantematic
 Stabiliţi ce sunt pandemiile şi exemplificaţi.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 Invaziile insectelor distrug culturile agricole. Se evidenţiază cele ale lăcustelor, care produc
probleme majore culturilor agricole din Africa, estul Europei, Asia şi America de Nord.
 Incendiile naturale de vegetaţie sunt cauzate de erupţiile vulcanice, descărcările electrice din
atmosferă şi de autoaprinderea vegetaţiei uscate.

20
  Lectură
 Specii de animale care pot provoca oamenilor răni grave sau chiar decese1.
 Meduza cubică vipera de mare – întâlnită în apele din nordul Australiei, Noua Guinee, Arhipelagul Indonezian şi Peninsula Indochina –
„provoacă o senzaţie de arsură puternică şi durere intensă, afectează sistemul nervos şi inima, putând produce stop cardiac”.
 Steaua de mare numită cununa cu spini, trăieşte printre recifurile de corali din Oceanul Pacific, Oceanul Indian şi Marea Roşie.
Spinii ei „provoacă o durere intensă, greţuri şi vărsături ca şi inflamarea locului unde s-a produs înţepătura”.
 Caracatiţa cu inele albastre – întâlnită în Oceanul Pacific (din Japonia până în Australia) – injectează o neurotoxină care produce „o
paralizie a muşchilor, ducând la blocarea respiraţiei”.
 Peştele-piatră trăieşte printre recifurile din Oceanul Indian, Marea Roşie şi vestul Oceanului Pacific. Este cel mai veninos peşte din lume.
 Scorpionul cu coada groasă – prezent în regiunile semiaride şi aride din Africa, Peninsula Arabia etc. – este considerat cel mai
periculos scorpion.
 Vipera cu corn este considerată cea mai periculoasă viperă din Europa. Veninul inoculat provoacă necroza ţesuturilor, reacţie
inflamatorie severă, potenţial letală.
 Şarpele cu clopoţei este cel mai renumit şarpe veninos din America. Veninul neurotoxic este foarte puternic.

e. Hazardurile cosmice
 Intensificarea sau reducerea activităţii solare şi coliziunea Terrei cu un corp cosmic pot avea
efecte dezastruoase.
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă, identificaţi consecinţele produse de intensificarea
ori reducerea activităţii solare şi de coliziunea Pământului cu un corp cosmic.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

II. Hazarduri antropice și tehnologice

 Stabiliţi şi scrieţi ce sunt hazardurile (hazardele) antropice.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Omul a intervenit în natură atât direct, prin activitățile agricole, exploatări miniere, cariere,
industrie, transporturi, cât și indirect, prin războaie, comerțul cu produse/deșeuri toxice şi radioactive ş.a.
 Sunt considerate consecințe ale hazardurilor antropice și tehnologice:
a. Degradarea solurilor
 Stabiliţi şi scrieţi patru activităţi antropice care determină degradarea solurilor.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
Potrivit evaluărilor realizate de instituţiile specializate ale O.N.U., procesele de degradare a solurilor
sunt legate de:  eroziunea prin apă,  eroziunea prin vânt,  degradarea chimică şi  degradarea fizică.
 Cu ajutorul manualului şi al graficului alăturat, Ponderea proceselor de degradare a
scrieţi: solurilor pe Glob
a. cel mai important proces de degradare a solului și ponderea
sa: …...............................................................................................
b. două cauze ale procesului identificat la punctul a.: ..…………………
.......................................................................................................
.......................................................................................................
c. continentele cu terenuri puternic degradate: …........................
.......................................................................................................

1 După Cristina Muică, Ileana Muică: Factori naturali de risc în activitatea turistică, Bucureşti, 2011, p. 105-114.
21
 b. Reducerea biodiversității
Comunitățile biologice, dezvoltate în milioane de ani, au început sa fie distruse de activitățile
oamenilor. Un număr mare de specii suferă un declin rapid, altele au dispărut, ca rezultat al vânării
excesive, distrugerii habitatelor, pășunatului excesiv, poluării, atacului prădătorilor ş.a.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul rețelei de internet, identificați şi scrieţi:
a. patru specii dispărute ori ameninţate cu dispariţia de pe Glob: .........................................................................
..................................................................................................................................................................................
b. patru specii dispărute ori ameninţate cu dispariţia din România: ......................................................................
..................................................................................................................................................................................
c. două consecinţe ale reducerii biodiversității pe Terra: .....................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Hazardurile industriale includ o gamă largă de accidente declanșate de om, legate de activitățile
industriale – emisii de substanțe nocive, incendii, explozii, depozitarea deșeurilor –, care afectează
solul, apa și aerul. Aceste hazarduri sunt frecvente în regiunile cu industrie chimică și metalurgică.
„Explozia din 10 iulie 1976 a unui reactor de la uzina chimică de la Seveso (Italia), urmată de
scurgeri de dioxină (o substanță cunoscută pentru efectele ei cancerigene, n.n.), a semănat moarte și
maladii în toată valea Brianza.’’1 Gravitatea accidentului a determinat Comunitatea Economică
Europeană să adopte „Directiva Seveso” (1982), prin care s-au introdus reglementări stricte privind
producerea și stocarea a cca. 80 de substanțe considerate foarte periculoase.
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă, identificați cauzele pentru care concentrațiile de
poluanți sunt mai mari în regiunile obiectivelor industriale amplasate în depresiuni şi în
văi adânci.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
Mareea neagră este o suprafață marină pe care se află o pătură de petrol provenită din scurgeri de la
petroliere, de la exploatările submarine, de la vapoarele naufragiate etc.
Cel mai mare dezastru ecologic din S.U.A. a început la 20 aprilie 2010, când platforma petrolieră
Deepwater Horizon din Golful Mexic a fost devastată de o puternică explozie. Mareea neagră s-a extins și
a fost purtată de vânt până pe coasta de est ale S.U.A. Deversările au fost oprite la începutul lunii august,
iar în apă au ajuns 4,9 milioane de barili de țiței.
 Identificați şi scrieţi consecințele mareelor negre.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 Hazardurile legate de transporturi. Frecvența acestora „este corelată cu creșterea demografică
explozivă și cu dezvoltarea economico-socială.”2
 Activitate pe grupe. Stabiliți și scrieți cauzele şi consecinţele hazardurilor generate de ...
 Grupa I: … transporturile rutiere.  Grupa II: … transporturile feroviare.

 Grupa III: … transporturile navale.  Grupa IV: … transporturile aeriene.

1 M 1, p. 28.
2 M 1, p. 28.
22
  Hazardurile nucleare sunt legate de funcţionarea centralelor atomoelectrice (pierderea
agentului de răcire, accident provocat de erorile umane, defectarea echipamentului, pierderea sursei
radioactive, accidente de transport ş.a.), de căderea pe Pământ a unor sateliți cu propulsie nucleară
și transportul/depozitarea deșeurilor radioactive.
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă …
 a. … stabiliți care sunt efectele accidentelor nucleare asupra mediului înconjurător și populației.
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 b. … scrieți care sunt avantajele și dezavantajele centralelor nucleare și explicați necesitatea existenței unui
număr mare de centrale în anumite țări (S.U.A., Franța, Japonia, Suedia ş.a.).
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
c. … scrieţi – utilizând informaţiile din rețeaua internet – de ce accidentul din Cernobîl (26 aprilie 1986) este
cel mai grav din istoria omenirii.
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
d. … arătaţi cum a fost afectată România de accidentul nuclear de la Cernobîl.
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Hazardurile sociale sunt generate de dificultăţile de organizare a vieţii sociale. Cuprind:  conflictele
militare,  conflictele sociale (economice, etnice, confesionale ş.a.),  terorismul,  criminalitatea şi
consumul de droguri etc.
 Explicaţi oral consecinţele hazardurilor sociale asupra lumii contemporane.
    

DESPĂDURIRILE, DEŞERTIFICAREA ŞI POLUAREA – EFECTE

ALE ACTIVITĂŢILOR UMANE ASUPRA MEDIULUI

A. Despăduririle
 Stabiliţi şi scrieţi ce reprezintă despăduririle (defrişările).
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

 Activitate în perechi. Citiţi docu-  Document1

mentul alăturat şi rezolvaţi următoarele Despăduririle au o multitudine de urmări, cele mai multe
cerinţe: fiind consecințe negative – șiroiri, torenți, alunecări,
inundații – care produc la nivel local pagube materiale și
a) Identificaţi funcţiile pădurii şi explicaţi chiar pierderi de vieți omenești. La nivel regional, prin
importanţa acestora. despăduriri se produc modificări ale condițiilor de mediu și
________________________________________ ale peisajelor. La scară planetară, reducerea fondului
forestier, de la începutul perioadei industriale până în
________________________________________
prezent, cu aproape două treimi a contribuit la modificări
________________________________________ climatice globale şi deşertificare, din cauza reducerii
aportului de factor moderator climatic și hidrologic.

1 M 1, p. 25.
23
________________________________________
________________________________________ Ponderea suprafeţelor forestiere din suprafaţa uscatului
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
b) Calculaţi cu cât a scăzut ponderea
suprafeţelor forestiere în ultimii 2.000 de ani.
________________________________________
c) Scrieţi două cauze ale reducerii suprafeţei
forestiere din regiunea geografică în care se
află şcoala voastră.
________________________________________
________________________________________ Modalitățile/tipurile de despădurire: arderi intenționate
sau accidentale; tăieri pentru utilizarea lemnului drept
 Cu ajutorul reţelei internet, combustibil sau material de prelucrare în industrie; efectele
identificaţi şi scrieţi regiunile geografice unor fenomene naturale – erupții vulcanice, inundații,
de pe Glob în care s-au făcut defrişări uragane.
masive. Exemple de măsuri de combatere și reducere a
________________________________________ defrișărilor: ocrotirea pădurilor prin legislație, reîmpăduriri
________________________________________ pe suprafețele defrișate, împăduriri pentru protecția
mediului, crearea de perdele forestiere pe suprafețe extinse
________________________________________
în scopul stopării deșertificării și protecției culturilor agricole.
________________________________________

B. Deşertificarea
 Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, definiţi deşertificarea.
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Principalele cauze ale deşertificării sunt:
 încălzirea globală;
 modificarea regimului precipitaţiilor;
 suprapopularea;
 suprapăşunatul;
 cultivarea excesivă a terenurilor;
 defrişările;
 poluarea.
 Efectele deşertificării sunt:
 scăderea fertilităţii solului şi apariţia problemelor legate de lipsa hranei;
 diminuarea rezervelor de apă din sol;
 distrugerea covorului vegetal.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, scrieţi două procese geomorfologice
generate de lipsa covorului vegetal, care contribuie la extinderea deşerturilor.
_________________________________________________________________________________________
 Acest fenomen dăunător omului şi biodiversităţii s-a intensificat în a doua jumătate a secolului al
XX-lea, în regiunile semiaride (mai ales în Sahel, Africa). Alte regiuni geografice expuse riscului
deşertificării sunt: Asia Centrală, Asia de Sud-Vest, vestul S.U.A. şi Australia.

24
 Harta regiunilor geografice cu risc ridicat de deşertificare1

Conştiente de riscurile deşertificării, în anul 1994, ţările din Organizaţia Naţiunilor Unite au
adoptat „Convenţia privind Combaterea Deşertificării”, la care a aderat şi România.
 Cu ajutorul reţelei internet, identificaţi şi scrieţi patru măsuri destinate limitării
procesului de deşertificare.

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________

C. Poluarea reprezintă procesul prin care mediile geografice sunt alterate cu substanţe provenite
de la activităţile omului şi de la unele fenomene naturale. În general, sunt afectate de poluare
atmosfera (aerul), hidrosfera (apa) şi pedosfera (solul).
 Se dau sursele de poluare de mai jos. Marcaţi cu X pe cele generate de oamenii.
apele menajere;
erupţiile vulcanice;
exploziile solare puternice;
furtunile de praf;
incendiile de vegetaţie;
dezintegrarea meteoriţilor;
războaiele şi testele militare;
transporturile;
unităţile industriale;
utilizarea îngrăşămintelor chimice.

 Principalele cauze care au stat la baza creşterii poluării la nivel mondial sunt:

1 Pe hartă nu sunt redate deşerturile propriu-zise.

25
 creşterea numerică a populaţiei mondiale;
 ritmul înalt de industrializare;
 intensificarea procesului de urbanizare;
 ridicarea continuă a standardului de viaţă.
 Majoritatea substanţelor poluante (poluanţii) provin din activităţile industriale (industria
chimică, industria metalurgică ş.a.), din transporturi (prin arderea combustibililor) şi din practicarea
agriculturii intensive (prin utilizarea îngrăşămintelor chimice, pesticidelor etc.). În cantităţi mari,
poluanţii provoacă ploi acide, reducerea grosimii stratului de ozon, boli cardiovasculare, boli
respiratorii, intoxicaţii şi chiar decese.
 Poluarea aerului. Între poluanţii gazoşi şi pulberile solide care afectează
local sau regional calitatea aerului sunt: oxizii sulfului, acidul sulfuros, acidul
sulfuric, hidrogenul sulfurat, oxizii azotului, amoniacul, monoxidul de carbon,
dioxidul de carbon, acidul clorhidric, funinginea, fumul, azbestul ş.a.
 Poluarea apei a luat amploare în ultimele decenii, sursele de poluare fiind:
 apele uzate (publice, menajere, meteorice infectate, agricole ş.a.) şi  depozitele
de deşeuri. Printre principalii poluanţi ai apelor sunt: deşeurile industriale,
metalele grele, ionul amoniu, produsele petroliere, hidrogenul sulfurat, nitraţii,
nitriţii, substanţele radioactive1 şi deşeurile biologice.
 Poluarea solului – fertilizanţii, pesticidele, metalele grele, petrolul, deşeurile
menajere ş.a. – sunt generaţi de practicile agricole, de depozitarea gunoiului, de
exploatarea resurselor subsolului etc.
 Identificaţi şi scrieţi:

 Patru surse de poluare a mediului înconjurător din regiunea în care se află şcoala în care
învăţaţi:__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
 Patru măsuri destinate reducerii poluării şi creşterii calităţii vieţii în regiunea în care se află
şcoala în care învăţaţi:_____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
    

PROTECŢIA, CONSERVAREA ȘI OCROTIREA MEDIULUI

 Protecția mediului „reprezintă totalitatea acțiunilor întreprinse de om pentru păstrarea
echilibrului ecologic în limitele normale, menținerea și chiar ameliorarea calității factorilor naturali,
dezvoltarea valorilor materiale și spirituale, toate acestea în scopul asigurării unor condiții de viață și
de muncă tot mai bune pentru generațiile actuale și viitoare’’2.
 Identificaţi şi scrieţi patru activităţi socio-economice care determină degradarea
mediului natural.
_________________________________________________________________________________________

1 Lacul Karachai, situat în sud-vestul Federaţiei Ruse, are cea mai poluată apă din lume, fiind folosit din 1951 ca groapă de gunoi pentru deşeuri
radioactive şi resturi industriale. Măsurătorile efectuate în anul 1990 indicau în componența apei un amestec cu concentraţie atât de mare de substanţe
mortale (Cesiu 137 și Stronţiu 90) încât o simplă plimbare de o oră în preajma lacului putea să-l omoare pe cel care se încumeta s-o facă.
Responsabilă de această nenorocire a fost uzina Mayak, construită în 1951 şi rămasă fără licenţă abia în 2003. Cu toate că până în 2016 lacul a fost
acoperit cu blocuri de beton, piatră etc., poluarea nu a putut fi oprită, substanţele periculoase infiltrându-se în pânza freatică (I. Mărculeţ, coord.: Mic
dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 47.).
2 M 1, p. 36.

26
  Conservarea mediului vizează un ansamblu de măsuri menite să asigure păstrarea și
ameliorarea calității mediului.
 Ocrotirea mediului vizează un ansamblu de măsuri legislative și tehnico-economice prin care
sunt scoase din circuitul economic anumite porțiuni de teren cu valoare științifică și peisagistică
deosebită, acestea fiind declarate forme de ocrotire a mediului.
 Forme de ocrotire și conservare a mediului.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi ce sunt parcurile naţionale.
 Parcurile naţionale ____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

Parcuri naţionale pe Glob

 Se dau parcurile naţionale de mai jos. Cu
ajutorul atlasului şcolar şi al reţelei Internet,
localizaţi pe harta alăturată („Parcuri
naţionale pe Glob”) şi marcaţi cu numere, de
la 1 la 6, poziţia geografică a acestora.
Completaţi, în listă, ţările în care se găsesc.
1. Nord-Estul Groenlandei (97 mil. ha); ţara ……………………...
2. Wood-Buffalo (4,5 mil. ha); ţara …………………………………
3. Gates of the Arctic (3,36 mil. ha); ţara ……………………........
4. Kalahari-Gemsbok (2 mil. ha); ţara ……………………………..
5. Etosha (2,2 mil. ha); ţara ………………………………………...
6. Kafue (2,2 mil. ha); ţara ………………………………………….
…

 Activitate pe grupe. Harta parcurilor naţionale din România

Regăsiţi parcurile naturale
marcate, pe harta alăturată
(„Harta parcurilor naţionale din
România”), cu numere şi cu
ajutorul reţelei internet scrieţi
pentru fiecare câte două specii
sau peisaje ocrotite.
 Grupa I: 1, 2, 3 şi 4.
1. ……………………………………………
……………………………………………….
2. ……………………………………………
……………………………………………….
3. ……………………………………………
……………………………………………….
4. ……………………………………………
………………………………………………
 Grupa II: 5, 6, 7 şi 8.
5. ……………………………………………………………….. 7. ....…………………………………………………………….
…………………………………………….…………………….. …………………………………………….…………………….
6. ……………………………………………………………….. 8. ....…………………………………………………………….
…………………………………………….…………………….. …………………………………………….…………………….

27
 Grupa III: 9, 10 şi 11.  Grupa IV: 12, 13 şi 14.
9. ……………………………………………………………….. 12. ..…………………………………………………………….
…………………………………………….…………………….. …………………………………………….…………………….
10. ..…………………………………………………………….. 13. ..…………………………………………………………….
…………………………………………….…………………….. …………………………………………….…………………….
11. ..…………………………………………………………….. 14. ..…………………………………………………………….
…………………………………………….…………………….. …………………………………………….…………………….
 Parcul Național Yellowstone (S.U.A.), înființat în 1872, este cel mai vechi din lume, cu numeroase
gheizere și fântâni pietrificate, în plină regiune vulcanică. Cel mai vechi din România este Parcul Naţional
Retezat înființat în anul 1935, la inițiativa savantului Emil Racoviță. În prezent are statut de arie naturală
protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a biosferei din anul 1979.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi ce sunt parcurile naturale.

 Parcurile naturale _____________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Pe teritoriul României au fost declarate mai multe parcuri naturale: Munții Apuseni, Porțile de
Fier, Grădiștea de sub Munte-Cioclovina, Munții Bucegi, Cefa, Comana, Defileul Mureșului Superior,
Vânători-Neamț, Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, Balta Mică a Brăilei, Văcărești, Munții
Maramureșului, Putna-Vrancea.
 Explicaţi prin ce se deosebesc parcurile naţionale de parcurile naturale.
 Rezervațiile naturale includ suprafețele de uscat și de ape care trebuie păstrate datorită
componentelor caracteristice. După elementul major protejat, acestea pot fi paleontologice,
geomorfologice, geologice, speologice, de interes botanic, forestiere, zoologice, limnologice, marine
sau mixte.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul reţelei internet, identificaţi trei rezervaţii naturale
din regiunea geografică în care locuiţi şi precizaţi elementele ocrotite.
1. …………………………………………………………………………………………………………………………………
2. …………………………………………………………………………………………………………………………………
3. …………………………………………………………………………………………………………………………………
 În rezervațiile științifice ocrotirea unor elemente sau a peisajului este totală, scopul fiind
conservarea unui element rar. Din această cauză, accesul publicului este interzis. Rezervaţiile
ştiinţifice fac parte integrantă din parcurile naționale, parcurile naturale şi rezervaţiile naturale.
 Rezervațiile biosferei sunt regiuni protejate „de mare întindere cu valoare internaţională,
menită să asigure protejarea vieţii pe Terra în condiţii optime. Conservă integralitatea,
funcţionalitatea şi evoluţia naturală a ecosistemelor şi sunt alcătuite din mai multe districte: zona
strict protejată, zona tampon, zona culturală, zona turistică, zona cu activităţi umane cotidiene etc.” 1
Termenul a fost introdus în 1974, în programul UNESCO „Om și Biosferă”.
 Parcul Naţional Galápagos, cea mai mare rezervaţie a biosferei situată într-un arhipelag (cca.
750.000 km2), este situat în arhipelagul omonim, din Oceanul Pacific. Adăposteşte un număr mare de
specii endemice – 40% din cele 700 de specii de plante, 18% din cele 800 de specii de moluşte, 13
specii de cinteze, iguane marine, broaşte ţestoase uriaşe, pinguinul de Galápagos (singurul pinguin
tropical din lume) etc. – şi aparţine statului Ecuador.2

1 I. Mărculeţ (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 72.
2 I. Mărculeţ (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 73.
28
  Pe teritoriul României au fost declarate trei rezervaţii ale biosferei: Delta Dunării, Retezat şi Munţii
Rodnei.
 Citiţi documentul alăturat şi  Document
argumentați de ce Delta Dunării este
 Delta Dunării este unica deltă rezervaţie a biosferei din
o importantă rezervație a biosferei.
România. Întinsă pe cca. 600.000 ha, rezervaţia conţine 30 de
_________________________________ tipuri de ecosisteme (majoritatea acvatice), cea mai întinsă
_________________________________ regiune de stufărişuri din lume şi o importantă bancă naturală
_________________________________ de gene. Zona strict protejată este alcătuită din 18 areale
(Pădurea Letea, Roşca-Buhaiova, Vătafu-Lunguleţ, Răcanu, Lacul
_________________________________ Nebunu, Pădurea Caraorman, Sărăturile-Murighiol, Grindul
_________________________________ Chituc, Grindul Lupilor ş.a.) care însumează 50.600 ha.1

 Este considerat monument al naturii o plantă, un animal, o formaţiune naturală de însemnătate

ştiinţifică sau estetică, ocrotită de lege.
 Folosiți site-ul ARBDD (http://www.ddbra.ro/) și identificați zonele strict protejate
pentru următoarele specii de faună declarate monumente ale naturii:
 vulturul codalb (Haliaeetus albicilla): …………………………………………………………………………………………………….
 pelicanul creţ (Pelecanus crispus): ………………………………………………………………………………………………………….
 vulturul hoitar (Neophron percnopterus): ……………………………………………………………………………………………..
 corbul (Corvus corax): ……………………………………………………………………………………………………………………………..
 Patrimoniul cultural și natural mondial – UNESCO a propus un plan de protejare a bunurilor
culturale și naturale din lume, prin Convenția de la Granada privind Protecția Patrimoniului Mondial
Cultural și Natural, aprobată în 1972.
 Folosind informaţiile din manual şi din reţeaua internet, scrieți câte două exemple de
entităţi aparţinând patrimoniului cultural mondial, în funcţie de categoriile de mai jos:
 așezări rurale: ___________________________________________________________________________
 orașe vechi: _____________________________________________________________________________
 castele și palate: _________________________________________________________________________
 biserici, catedrale, mănăstiri, temple, sanctuare: _______________________________________________
 statui și monumente: _____________________________________________________________________
    

MANAGEMENTUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Managementul mediului (organizarea spaţiului geografic) „reprezintă modalităţi de organizare a

activităţilor umane care afectează mediul, în vederea maximizării bunăstării sociale şi pentru prevenirea
şi micşorarea posibilelor efecte generate asupra mediului, prin tratarea cauzelor generatoare”2.
 Managementul mediului se bazează, în special, pe:
 „elaborarea de politici guvernamentale care să furnizeze cadrul necesar pentru acţiuni sau măsuri
ulterioare, să informeze cetăţenii cu privire la obiectivele urmărite şi termenele preconizate;”
 „stabilirea instrumentelor pentru managementul mediului: legi, sisteme de autorizare, sisteme de
înregistrare şi certificare prin care se reglementează şi se impun activităţi care protejează
mediul;”

1 I. Mărculeţ (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 72.
2 M 2, p. 71.
29
 „obţinerea de permise sau autorizaţii de funcţionare, care stabilesc standardele cărora trebuie să li
se conformeze activităţile economice”.1
 Domeniile care trebuie protejate sunt: apa, aerul, solul şi vieţuitoarele.

 Apa, indispensabilă vieţii, este supusă constant degradării.

 Pentru protejarea apelor continentale (curgătoare, stătătoare şi subterane) se impun unele măsuri,
între care:2
 utilizarea unor tehnologii nepoluante şi de combatere a poluării;
 introducerea în funcţiune a unor tehnologii cu consum redus de apă;
 montarea şi/sau construirea unor filtre, decantoare şi staţii de epurarea a apei în unităţile industriale;
 folosirea raţională a îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor;
 tratarea apelor menajere.
 Pentru protejarea apelor marine, principalele măsuri sunt:
 preîntâmpinarea deversării apelor contaminate ale râurilor;
 protejarea spaţiului din regiunile platformelor de exploatare a petrolului, din regiunile portuare şi din
cele situate de-a lungul rutelor de transport marin.
 Identificaţi şi scrieţi patru măsuri destinate menţinerii ori creşterii calităţii apelor din
regiunea geografică în care se află şcoala în care învăţaţi.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________

 Aerul suferă numeroase modificări ale calităţii sale prin acţiunea activităţilor omeneşti. Pentru
protejarea mediului aerian se pot lua o serie de măsuri.
 Utilizând manualul şcolar şi informaţiile din reţeaua internet, scrieţi patru măsuri
pentru protejarea mediului aerian.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________

 Solul asigură o mare parte din hrana oamenilor, dar este supus degradării. Prevenirea degradării sale
se realizează prin numeroase măsuri.
 Activitate în perechi. Utilizând diferite surse de informare, identificaţi şi scrieţi
măsurile destinate menţinerii fertilităţii şi combaterii proceselor şi fenomenelor de mai
jos, care determină degradarea solurilor.

 combaterea alunecărilor de teren şi a eroziunii cauzate de apă şi vânt, prin: ………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 combaterea înmlăştinirilor şi inundaţiilor, prin: ……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 combaterea secetei, prin: ………………………………………………………………………………………………………………………….
 împiedicarea suprapăşunatului, prin: ……………………………………………………………………………………………………….

1 M. Furdui: Caietul elevului. Geografie clasa a XI-a, Sibiu, 2016, p. 52; M 2, p. 71.
2 M 1, 39-40.
30
  ameliorarea păşunilor, prin: ……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 fertilizarea naturală şi artificială, prin: ………………………………………………………………………………………………………

 Biosfera constituie un domeniu important al protecţiei mediului, deoarece cuprinde, pe lângă

speciile de plante şi animale, şi celelalte învelişuri ale Terrei în care se manifestă viaţa.
 Identificaţi şi scrieţi patru măsuri pentru protejarea elementelor biosferei.

 Pentru plante:___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
 Pentru animale:__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
    

31
 2. Regionalizarea şi globalizarea lumii contemporane

DIMENSIUNILE ŞI DOMENIILE REGIONALIZĂRII ŞI GLOBALIZĂRII

Deşi procese vechi, regionalizarea şi globalizarea s-au afirmat tot mai mult după cel de-al Doilea
Război Mondial. Tot mai „vizibile” în prezent, cele două procese sunt complementare.

A. Regionalizarea
Regiunea reprezintă un sector relativ omogen din spaţiul geografic al Terrei, care, datorită
caracteristicilor sale, se deosebeşte de spaţiile vecine.1
 Identificaţi şi scrieţi motivele care au determinat formarea regiunilor.
_________________________________________________________________________________________
 Între condiţiile/factorii care au determinat apariţia regiunilor se numără:
 poziţia geografică favorabilă (exemplu: deschiderea la mare);
 existenţa unor tradiţii de colaborare regională;
 potenţialul demografic optim;
 existenţa unei infrastructuri funcţionale în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor;
 dorinţa comună a guvernelor statelor2.
 Când mai multe state se grupează regional, formează aşa-zisele blocuri regionale.
Între tipurile de blocuri regionale se evidenţiază: zona de liber schimb şi uniunea economică.
a. Zona de liber schimb
 Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, scrieţi ce este zona de liber
schimb.
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Din această categorie fac parte: Acordul de Liber Schimb Nord-American (NAFTA; 3 state
membre), Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN; 10 state membre), Forumul de Cooperare
Asia-Pacific (APEC; 21 de state membre) ş.a.
b. Uniunea economică reprezintă tipul cel mai integrat, care presupune, pe lângă libera circulaţie,
şi existenţa politicilor macroeconomice comune.3
Singura grupare regională de tip uniune economică este Uniunea Europeană.
 Scrieţi cele patru libertăţi care definesc Piaţa unică din cadrul Uniunii Europene.
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

B. Globalizarea reprezintă „procesul de lărgire, de adâncire şi accelerare a interconectărilor la

scară mondială în toate aspectele vieţii social-economice contemporane”4.
 Pilonii globalizării sunt societăţile transfrontaliere (companiile multinaţionale).
 Cum explicaţi aspectul menţionat mai sus?
 Domeniile majore ale globalizării se referă la:  globalizarea informaţiilor;  globalizarea
schimburilor de produse;  globalizarea circulaţiei oamenilor;  globalizarea valorilor
1
M 1, p. 43.
2
M 2, p. 73.
3
M 1, p. 43.
4
M 1, p. 44.
32
 culturale;  globalizarea unor caracteristici ale societăţii (ideologii, concepte ş.a.); 
globalizarea limbii engleze1.
 Procesul de globalizare a vieţii social-economice se reflectă prin:
 natura globală a ştiinţei şi tehnologiei;
 marketingul global;
 sistemul mondial financiar;
 gradul atins de infrastructura de comunicaţii.
 Explicaţi cum contribuie aspectele vieţii social-economice la procesul de globalizare.
 În prezent, procesul de globalizare atrage atât aprecieri pozitive, cât şi aprecieri negative.
 Aprecieri pozitive:
 desfiinţarea industriilor neproductive şi înlocuirea lor cu unele profitabile;
 reducerea şomajului;
 reducerea inflaţiei;
 modernizarea şi extinderea infrastructurii căilor de comunicaţie2.
 Aprecieri negative:
 contracte de muncă nesigure;
 creşterea inegalităţii veniturilor;
 subminarea sindicatelor;
 accentuarea traficului cu droguri, arme etc.;
 dezastrele ecologice3.
 Explicaţi apariţia consecinţelor negative menţionate mai sus.
    

IDENTITATEA, UNIFORMIZAREA ŞI
DIVERSITATEA LUMII CONTEMPORANE
A. Identitatea cuprinde „ansamblul fenomenelor sociale, morale, religioase, artistice, ştiinţifice şi
tehnice proprii unui popor.”4 Ea este rezultatul evoluţiei societăţii umane din ultimii 10.000 de ani şi
se referă la cultură şi civilizaţie, care se transmit prin educaţie.
La nivel general, identitatea poate fi sintetizată prin:  comunitatea caracteristicilor ca specie,
 comunitatea de rasă,  existenţa unei singure civilizaţii pe Terra etc.5 Însă, datorită condiţiilor
istorice şi de mediu, evoluţia societăţii a dus la formarea unor identităţi zonale, regionale şi
naţionale.
Din punct de vedere politic, identitatea naţională „are la bază diversitatea etnică a grupurilor
umane”.6
 Identificaţi şi scrieţi elementele care exprimă identitatea naţională a românilor.

1 M 3, p. 52.
2 M 1, p. 46.
3 M 1, p. 46.
4 M 1, p. 47.
5 M 3, p. 61.
6 M 2, p. 78.

33
 B. Uniformizarea este procesul de diminuare a diversității lumii contemporane, prin preluarea
unor concepte, comportamente şi norme de viaţă, pornind de la modelul occidental, sub influenţa
tot mai intensă a globalizării.1
În prezent, influenţele lumii occidentale sunt cele care contribuie intens la uniformizarea
economiei, a comportamentului demografic şi a vieţii sociale şi culturale.
 Identificaţi şi daţi exemple de influenţe occidentale asupra comportamentului
demografic şi a vieţii sociale şi culturale de pe Glob.

Conform unor opinii, „elementele de uniformizare şi relativă omogenizare ale lumii contemporane
ascund în realitate diferenţieri însemnate. Lumea contemporană nu este propriu-zis uniformă, deşi
are la bază elemente comune. Uniformitatea rezultă mai mult din procese care ţin de natura speciei
şi mai puţin convieţuirea socială”.2

C. Diversitatea lumii contemporane este o caracteristică actuală. La începutul mileniului III, lumea
este un „mozaic de culturi şi tipologii umane” (fiecare ţară, regiune geografică sau continent are un
anumit specific cultural şi civilizaţional care îi dă personalitate şi care îi conferă un loc anume în
ansamblul mondial).3
Societatea occidentală, specifică Europei Vestice, Americii de Nord, Australiei etc., este total
diferită de societatea orientală, de cea africană sau de cea musulmană.4
Din punct de vedere etnic şi lingvistic, diversitatea grupurilor umane este covârşitoare. De
exemplu, în prezent pe Glob oamenii utilizează cca. 3.000 de limbi şi 6.000 de dialecte.
Religia, un alt element fundamental al culturii şi civilizaţiei, este concludentă pentru reflectarea
diversităţii lumii contemporane. Pe Glob, pe lângă cele câteva religii majore (creştină, islamică,
budistă ş.a.), există o multitudine de culte, secte, concepte spirituale etc.
Din punct de vedere politic, harta lumii se prezintă sub forma unui mozaic de sisteme de
guvernare. Din cele peste 190 de state ale lumii, peste 140 sunt republici (prezidenţiale, semi-
prezidenţiale, parlamentare, islamice, socialiste, populare, federale ş.a.), peste 40 sunt monarhii
(constituţionale, islamice absolutiste, islamice constituţionale ş.a.), state directoriale, teocraţii.
 Identificaţi în grupul clasei, elemente de uniformizare şi de diversitate.5

 Elemente de uniformizare:________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
 Elemente de diversitate:__________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
    

1 D. Rus: Caietul elevului – geografie clasa a XI-a. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Bucureşti, 2012, p. 32.
2 M 3, p. 60.
3 M 1, p. 49; M 2, p. 78.
4 M 2, p. 78.
5 După M. Furdui: Caietul elevului. Geografie clasa a XI-a, Sibiu, 2016, p. 57.

34
 3. Populaţia, resursele naturale şi dezvoltarea lumii contemporane

EVOLUŢII GEODEMOGRAFICE CONTEMPORANE

DIFERENŢIERI REGIONALE
 Evoluţiile geodemografice se referă la modificările care au intervenit în sfera componentelor
populaţiei. Aceste modificări se exprimă prin valorile natalităţii, mortalităţii, numărului de locuitori,
migraţiei etc.
Dacă în urmă cu cca. 200 de ani, populaţia Globului abia depăşea un miliard de persoane, în
prezent, datorită exploziei demografice, populaţia Terrei a depăşit şapte miliarde de persoane.
Încercând să explice evoluţia numerică a populaţiei, sociologul american Warren Thompson (1929)
a elaborat aşa-numitul model al tranziţiei demografice.1 Acest model, aplicat la scară globală, se
prezintă sub forma graficului de mai jos, în care se observă cinci faze (stadii) distincte.
 Analizaţi graficul de mai jos („Tranziţia demografică”) şi scrieţi numele celor cinci
stadii (faze).2
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Tranziţia demografică

 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, caracterizaţi fiecare stadiu, având în vedere:

perioada producerii, regiunile geografice şi/sau categoriile de state caracteristice tipului
de stadiu, particularităţile demografice (natalitatea, mortalitatea, bilanţul natural),
aspectele economice dominante ale societăţii.

1. Echilibru relativ (creştere lentă): __________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

1 M 1, p. 53.
2 După M 1, p. 54.
35
2. Explozie demografică (creştere agresivă): __________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

3. Tranziţie demografică (creştere moderată): ________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

4. Echilibru relativ (creştere lentă sau stagnare): ______________________________________________

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

5. Declin demografic: ______________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

Din analiza comportamentului geodemografic contemporan, se evidenţiază asimetria „Nord” (cea

mai mare parte a Europei, Japonia, S.U.A, Canada, Australia ş.a.) şi „Sud” (majoritatea Americii
Latine, Africa – fără statul Africa de Sud, Orientul Mijlociu, Asia Centrală ş.a.).
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă, caracterizaţi sub aspect demografic statele de
tip „Nord” şi „Sud”.
 „Nord”: ________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 „Sud”: __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

 În ţările dezvoltate este caracteristic Rata natalităţii în unele state de pe Glob (2016)
comportamentul demografic procreator
raţional, iar în slab dezvoltate, cel
natural.
 Analizaţi graficul alăturat şi
identificaţi statele cu comportament
procreator natural.
Scrieţi două cauze care au
determinat menţinerea acestui
comportament demografic (natural)
în statele menţionate.
_________________________________________________________________________________________
36
__________________________________________________________________________________________
 Consecinţele asimetriei demografice „Nord” şi „Sud” sunt:
 orientarea migraţiilor dinspre „Sud” spre „Nord”;
 asimetria forţei de muncă;
 asimetria pieţei;
 mutaţiile sociale profunde.
 Explicaţi consecinţele asimetriei demografice între statele de tip „Nord” şi „Sud”.
    

RESURSELE UMANE ŞI DEZVOLTAREA

 „Resursele umane se referă la numărul şi posibilităţile mentale şi fizice ale oamenilor […] care
pot fi utilizate pentru desfăşurarea activităţilor economice, sociale, politice, ştiinţifice şi tehnice.”1
Sunt şi situaţii în care, din cauza pregătirii precare, numărul ridicat al locuitorilor nu generează de
la sine o dezvoltare corespunzătoare regiunii geografice ori statului respectiv.
 „Dezvoltarea este un proces de creştere şi amplificare, însoţit de transformări calitative”. Ea
este determinată de populaţie, care provoacă transformări pozitive (calitative şi cantitative) „în
starea economico-socială, ştiinţifică şi tehnică”.2
 Nivelul de dezvoltare este un criteriu utilizat pentru a reliefa diferenţierile teritoriale între
aşezări, regiuni geografice, state şi continente.3
Sub aspectul dezvoltării, O.N.U. clasifică ţările lumii în două categorii: dezvoltate şi în curs de dezvoltare.
 Ţările dezvoltate (sau Lumea nordică) – de unde au început revoluţia industrială (în secolul al
XVIII-lea) şi revoluția informaţională (în secolul al XXI-lea) – sunt situate în mare parte în zona
temperată boreală. Deşi nu toate dispun de resurse naturale suficiente, şi-au dezvoltat o puternică
economie de piaţă şi o foarte bună specializare a forţei de muncă.
 Ţările în dezvoltare (sau Lumea sudică), deşi se află în posesia unor importante resurse minerale
şi energetice, gradul de dezvoltare economică este destul de redus, economia lor fiind dominată de
sectorul primar (agricultură) şi de cel secundar (industrie extractivă).
Harta statelor dezvoltate şi în dezvoltare
 Analizaţi harta alăturată şi scrieţi:
a) două state dezvoltate aflate în Emisfera Sudică;
__________________________________________
b) regiunile geografice în care sunt dominante
statele în dezvoltare.
__________________________________________
__________________________________________
__________________________________________

 Un indicator sintetic al calităţii resurselor

umane îl reprezintă indicele dezvoltării umane (IDU)4, care este rezultatul a trei dimensiuni:
economică, demografică şi socială.
 Cel mai relevant indice economic al dezvoltării îl constituie produsul intern brut pe locuitor (PIB/loc.)5.
1 M 2, p. 85.
2 M 2, p. 85.
3 M 1, p. 59.
4 Indicele dezvoltării umane „este alcătuit în fiecare an pe baza unor criterii şi a unor date care provin din raporturile statistice ale statelor”. Corelarea

Indicelui Dezvoltării Umane „cu venitul global şi venitul pe cap de locuitor creează o imagine mult mai completă a nivelui de dezvoltare a statelor” (pot fi
identificate anumite abateri ale Indicelui Dezvoltării Umane în raport cu produsul înregistrat) (După M 3, p. 67).
5 Produsul intern brut este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final,

produse în toate ramurile economiei în interiorul unei ţări în decurs de un an.

37
 În general, în ţările Lumii nordice PIB/loc. are valori mai mari de 15.000-20.000 $/loc., în timp ce în
cele ale Lumii sudice, sub 20.000 $/loc. Între ţările cu cele mai mari valori ale PIB/loc. se numără: Qatar
(cu cca. 124.900 $/loc.), Luxemburg (114.400 $/loc.), Singapore (90.500 $/loc.), Brunei (76.700 $/loc.),
Irlanda (72.600 $/loc.), Norvegia (70.600 $/loc.), Kuwait (69.600 $/loc.), Emiratele Arabe Unite
(68.200 $/loc.), Elveţia (61.300 $/loc.), San Marino (60.350 $/loc.), S.U.A. (59.500 $/loc.), Arabia Saudită
(55.300 $/loc.) ş.a., iar între ţările cu cele mai scăzute valori ale PIB/loc. se găsesc: Rep. Centrafricană
(680 $/loc.), Rep. Dem. Congo (785 $/loc.), Burundi (cu 810 $/loc.), Liberia (870 $/loc.), Niger
(1.150 $/loc.), Malawi (1.170 $/loc.), Mozambic (1.270 $/loc.), Eritreea (1.430 $/loc.), Sudanul de Sud
(1.500 $/loc.), Madagascar (1.550 $/loc.), Comore (1.560 $/loc.) şi Togo (1.610 $/loc.).1
 Explicaţi faptul că majoritatea ţărilor din regiunea Golfului Persic au PIB/loc. foarte ridicat.
 ________________________________________________________________________________________
Precizaţi continentul în care se găsesc ţările cu cele mai mari valori ale PIB/loc. şi
scrieţi două cauze care determină această situaţie.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Al doilea indicator – cel demografic – este reprezentat de speranţa de viaţă la naştere. Pe Glob,
media speranţei de viaţă este de 71,5 ani, iar pe state, situaţia este destul de diferită. Se evidenţiază:
a) statele cu cele mai ridicate valori ale speranţei de viaţă: Japonia (83,7 ani), Australia (83,4 ani), Italia
(83,3 ani), Elveţia (82,8 ani), Singapore (82,6 ani), Israel (82,6 ani), Islanda (82,3 ani), Spania (82,2 ani),
Suedia (81,9 ani), Franţa (81,8 ani), Canada (81,7 ani), Noua Zeelandă (81,5 ani) ş.a.;
b) statele cu valori ale speranţei de viaţă apropiate de media mondială: Vanuatu (71,4 ani), Libia (71,4
ani), Guatemala (71,4 ani), Rep. Moldova (71,3 ani), Belarus (71,0 ani), Surinam (70,9 ani), Egipt (70,8
ani), Ucraina (70,7 ani) şi Azerbaidjan (70,6 ani);
c) statele cu cele mai scăzute valori ale speranţei de viaţă: Eswatini sau Swaziland (49,1 ani), Lesotho (49,5
ani), Rep. Centrafricană (49,5), Sierra Leone (50,1 ani), Côte d’Ivoire (50,9 ani), Ciad (51,1 ani), Angola
(51,6 ani), Nigeria (52,5 ani), Mozambic (54,6 ani), Guineea-Bissau (54,7 ani), Zimbabwe (54,7 ani),
Camerun (54,8 ani).2
 Precizaţi continentul cu cea scăzută speranţă de viaţă.  ____________________________
Explicaţi diferenţa mare între speranţa de viaţă din statele de la punctul a) şi speranţa
de viaţă din statele de la punctul c) (de mai sus).
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Al treilea indicator – care vizează dimensiunea socială – este gradul de alfabetizare. Rata de
alfabetizare se apropie de 100% în majoritatea statelor aparţinând Lumii nordice.
 Analizaţi tabelul de mai jos („Rata alfabetizării în unele state ale lumii”) şi precizaţi:

1. ţara cu cea mai ridicată şi ţara cu cea mai redusă rată a alfabetizării: ………………………………………………………..
2. rata de alfabetizare în majoritatea statelor din America Centrală (intervalul): ………………………............…........
3. continentul în care se găsesc majoritatea ţărilor cu rata de alfabetizare mai mică de 50%: ………………………..
4. o cauză care să explice rata redusă de alfabetizare din Afganistan: ……………………………………………………………..
5. două consecinţe ale analfabetismului ridicat din Africa: ……………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

1https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita (accesat la 08.01.2019). În 2017, conform Fondului Monetar Internaţional, în

România PIB/loc. a fost de 23.991 $/loc. Tot pentru acelaşi an, datele statistice oferite de Bana Mondială indică pentru România valoarea de 25.841 $/loc.
2 https://translate.google.com/translate?hl=ro&sl=en&u=https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_life_expectancy&prev=search (accesat la

08.01.2019). În România speranţa de viaţă la naştere este de 74,46 ani (70,92 ani apentru bărbaţi şi 78,07 ani pentru femei).
38
 Rata alfabetizării în unele state ale lumii 1
Sub 50% 50,1-60,0% 60,1-70,0% 70,1-80,0% 80,1-90,0% 90,1-100%
Etiopia (49,1) Nigeria (59,6) India (69,3) Rep. Congo (79,3) Jamaica (88.7) Coreea de Sud (100)
Sierra Leone (48,1) Mozambic (58,8) Togo (66,5) Kenia (78,0) Honduras (88,5) Armenia (99,8)
Liberia (47,6) Pakistan (56,4) Malawi (65,8) Comore (77,8) Guyana (88,5) Estonia (99,8)
Irak (43,7) Guineea-Bissau (55,9) Bhutan (64,9) Rep. Dem. Congo (77,3) El Salvador (88,4) Fed. Rusă (99,7)
Côte d’Ivoire (43,1) Senegal (55,7) Nepal (64,7) Cambodgia (77,2) Iran (86,8) Belarus (99,7)
Ciad (40,2) Gambia (55,5) Madagascar (64,7) Ghana (76,6) Zimbabwe (86,5) Italia (99,2)
Mali (38,7) Sudan (53,5) Papua-Noua Guinee (64,2) Egipt (75,2) Siria (86,4) România (98,8)
Afganistan (38,2) Mauritania (52,1) Zambia (63,4) Camerun (75,0) Nicaragua (82,8) Spania (98,1)
Rep. Centrafricană (36,8) Haiti (60,7) Uganda (73,9) Belize (82,7) Argentina (98,1)
Burkina Faso (36,0) Eritreea (73,8) Namibia (81,9) Albania (97,6)
Benin (34,8) Bangladesh (72,8) Tunisia (81,8) Chile (97,3)
Guineea (30,4) Maroc (72,4) Algeria (80,2) China (96,4)
Sudanul de Sud (26,8) Angola (71,1) Bahrein (95,7)
Niger (19,1) Yemen (70,1) Brazilia (91,7)
 Calculate, valorile IDU se înscriu într-un interval cuprins între 0 şi 1. Conform acestor valori,
ţările se împart în:
 ţări cu o dezvoltare umană foarte ridicată  cu IDU de peste 0,80;
 ţări cu o dezvoltare umană ridicată  cu IDU între 0,70 şi 0,79;
 ţări cu o dezvoltare umană medie  cu IDU între 0,55 şi 0,69;
 ţări cu o dezvoltare umană redusă  cu IDU sub 0,55.
Conform statisticii, cele mai ridicate valori ale IDU (peste 0,90) se înregistrează în Europa Occidentală,
Japonia, S.U.A., Canada, Australia etc., iar cele mai reduse, în Africa şi în ţări din sudul Asiei.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul datelor statistice din tabelul de mai jos („Valoarea
indicelui dezvoltării umane în unele state ale lumii”), realizaţi harta indicelui dezvoltării
umane (), utilizând simbolurile indicate la legendă.
Harta indicelui dezvoltării umane

Valoarea indicelui dezvoltării umane în unele state ale lumii2

Afganistan (0,49) Ciad (0,40) Kenia (0,59) Pakistan (0,56)
Africa de Sud (0,69) Rep. Dem. Congo (0,45) Laos (0,58) Papua-Noua Guinee (0,54)

1 https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_literacy_rate. Din statistica utilizată lipsesc datele pentru numeroase state dezvoltate: Australia,
Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Israel, Japonia, Luxemburg, Marea Britanie, S.U.A., Suedia ş.a.
2 https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_Human_Development_Index (accesat la 08.01.2019).

39
 Algeria (0,75) Coreea de Sud (0,90) Madagascar (0,51) Paraguay (0,70)
Arabia Saudită (0,85) Cuba (0,77) Maroc (0,66) Siria (0,53)
Australia (0,93) Elveţia (0,94) Mexic (0,77) Spania (0,89)
Belarus (0,80) Etiopia (0,46) Rep. Moldova (0,70) S.U.A. (0,92)
Brazilia (0,75) Filipine (0,69) Mozambic (0,41) Sudanul de Sud (0,38)
Bulgaria (0,81) Germania (0,93) Niger (0,35) Eswatini (Swaziland) (0,58)
Cambodgia (0,58) Haiti (0,49) Norvegia (0,95) Turcia (0,77)
Canada (0,92) India (0,64) Noua Zeelandă (0,91) Ucraina (0,75)
Rep. Centrafricană (0,36) Indonezia (0,69) România (0,81) Uruguay (0,80)
China (0,75) Japonia (0,90) Fed. Rusă (0,81) Zambia (0,58)
    

RAPORTUL DINTRE AŞEZĂRI ŞI DEZVOLTARE

TENDINŢE ALE EVOLUŢIEI AŞEZĂRILOR UMANE
„Dezvoltarea presupune creşterea nivelului de trai iar modul de evoluţie a aşezărilor umane s-a
desfăşurat în deplină concordanţă cu posibilitatea de a oferi o protecţie mai ridicată locuitorilor şi
condiţiilor de viaţă ale acestora.”1
 Precizaţi în cadrul cărui tip de habitat uman (rural sau urban) calitatea vieţii este mai
ridicată şi argumentaţi.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Cele mai vechi oraşe au apărut încă din Antichitate – Damasc (în Siria), Çatal Höyük (Asia Mică),
Ur, Uruk, Kiş, Nipur, Eridu (Mesopotamia), Mohenjo Daro (Valea Indusului, Pakistan) ş.a. – fiind
primele aşezări urbane ale civilizaţiei agricole.
 Precizaţi două activităţi economice non-agricole care au apărut în oraşele de mai sus.
 ________________________________________________________________________________________
 Revoluţia industrială a reprezentat un „şoc” pozitiv în evoluţia aşezărilor urbane. Oraşele
industriale au oferit „condiţii de viaţă superioare locuitorilor, o protecţie mai mare, servicii publice
(de sănătate, de educaţie), ceea ce a dus la scăderea considerabilă a mortalităţii (şi manifestarea
exploziei demografice).”2
Pe de altă parte, dezvoltarea aşezărilor urbane are şi o serie de consecinţe negative, contribuind la
degradarea mediului ambiant prin:  poluare,  distrugerea arealelor naturale,  modificarea utilizării
terenurilor,  dezechilibre în structura florei şi faunei ş.a.
Urbanizarea s-a concretizat prin creşterea ponderii populaţiei urbane pe Glob, mai mult de una din
două persoane de pe Glob, locuind în prezent în oraşe.
 Interpretaţi graficul „Evoluţia ponderii populaţiei urbane pe Glob” şi precizaţi:
a) ponderea populaţiei urbane la 1800;  _____________________________________________________
b) intervalul în care ponderea populaţiei urbane de pe Glob a depăşit 50%;  _____________________
c) ponderea populaţiei urbane în anul 2015;  ________________________________________________
d) proporţia populaţiei urbane estimată pentru anul 2025 _____________________________________

1 M 1, p. 62.
2 M1, p. 62.
40
 Evoluţia ponderii populaţiei urbane pe Glob Evoluţia numerică a metropolelor

Totodată, a crescut într-un ritm impresionant numărul oraşelor mari şi foarte mari, aglomeraţii ce
adăpostesc peste un milion de persoane, sau chiar peste 10 milioane de locuitori. Aceste metropole,
de obicei şi capitale ale statelor, se dezvoltă în mod exagerat, dublându-şi sau triplându-şi în doar
câţiva ani numărul de locuitori. Ele antrenează, prin extinderea periferiilor şi apariţia de nuclee
urbane în ariile din apropiere, o dezvoltare şi pe orizontală, care, prin unificare, formează arii urbane
foarte extinse – megalopolisuri.
 Observaţi graficul „Evoluţia numerică a metropolelor” şi precizaţi:
a) numărul metropolelor în anul 1800;  _____________________________________________________
b) intervalul cu cea mai mare creştere a numărului de metropole;  _____________________________
c) numărul metropolelor în anul 2000;  ______________________________________________________
Printre oraşele cu cele mai ridicate ritmuri de creştere se numără oraşele Populaţia urbană din
capitale ale statelor în dezvoltare, cum sunt: Ciudad de México (Mexic), America de Sud, proiectată
pentru anul 20201
Bogota (Columbia), Lima (Perú), Cairo (Egipt) , Accra (Ghana), Teheran (Iran),
Bangkok (Thailanda), Jakarta (Indonezia), Conakry (Guineea). La acestea se
adaugă şi alte oraşe importante din ţările de tip „Sud”: Rio de Janeiro, Sao
Paulo (Brazilia), Karachi (Pakistan), Calcutta, Mumbai, Delhi (India) etc.
 Informaţi-vă din reţeaua internet despre viaţa populaţiei sărace
din marile oraşe din America de Sud.
În unele situaţii, din cauza spaţiului restrâns, unele oraşe se extind „pe
apă” sau chiar „sub apă”. Un astfel de exemplu este oraşul Tokyo, în care se
au în vedere două proiecte grandioase:  un zgârie-nori, ce va adăposti două
milioane de locuitori, şi  un oraş subacvatic (Aquapolis), pe fundul Golfului
Tokyo. 1. 40-60%; 2. 60-80%;
3. peste 80%.
    

RESURSELE NATURALE ŞI AGRICOLE. IMPACTUL EXPLOATĂRII ŞI

VALORIFICĂRII RESURSELOR ASUPRA MEDIULUI
 Aproximativ „două milioane de ani, omul a fost un element component al biosferei”, cu un rol
limitat în modificarea mediului (asemănător celorlalte viețuitoare). Treptat, omul din simplu
consumator al produselor mediului a devenit inițial un factor activ în modificarea mediului natural,
iar apoi, un creator de medii.2

1 M 2, p. 91.
2 M 1, p. 64.
41
  Scrieţi două tipuri de medii create de om.
 ________________________________________________________________________________________
 În cadrul comunităților primitive, omul utiliza resursele naturale aflate la îndemână.
 Precizați două activități ale omului primitiv.
 ________________________________________________________________________________________
 Revoluția agricolă (neolitică) a reprezentat primul impact important al omului asupra mediului.
Prin practicarea agriculturii (cultivarea plantelor și domesticirea animalelor), omul s-a sedentarizat.
 Scrieți câteva modificări produse de om în mediul natural, ca urmare a practicării
agriculturii.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Din cauza practicării agriculturii (amprenta agriculturii), cca. 50% din mediul natural a fost
modificat.
 Societatea industrială, care a debutat în secolul al XVIII-lea, a produs cele mai mari modificări
ale mediului, toate componentele sale înregistrând modificări substanțiale.
Concomitent s-au dezvoltat așezările urbane, s-au extins zonele industriale și infrastructura căilor
de comunicație, spațiile locuite artificializându-se.
Solurile se degradează continuu și tot mai multe specii de plante și animale au dispărut ori sunt
amenințate de dispariție.
 Identificaţi şi scrieţi: a. cauzele şi b. consecinţele degradării solurilor.
a. ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

 În unele state dezvoltate (S.U.A., Japonia), aşa-numita societate informațională pune problema
identificării unor alternative energetice (exemplu hidrogenul) și realizării unor tehnologii ecologice.
Astfel, se configurează tot mai mult o nouă viziune asupra economiei (ecoeconomia), în consens
deplin cu factorii de mediu.
Pe lângă încălzirea globală, care îngrijorează tot mai mult societatea, alte probleme geo-
economice ale prezentului sunt:
 repartiția inegală între bazinele de resurse și nivelul de consum al statelor;
 diferențierile calitative ale resurselor naturale;
 caracterul extensiv ori intensiv al economiei;
 calcularea costurilor de mediu.1
 Precizați patru consecințe ale încălzirii globale.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Identificaţi câteva măsuri prin care pot fi depăşite problemele economice menţionate
mai sus.

    
1 După M 2, p. 92.
42
 GESTIONAREA RESURSELOR, DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞI
DEZVOLTAREA DURABILĂ
 Dezvoltarea economică vizează creșterea cantității și calității bunurilor și serviciilor, urmărindu-se
creșterea bunăstării, ridicarea nivelului de trai, fără a ține cont de impactul avut asupra mediului
înconjurător.
 Dezvoltarea durabilă reprezintă capacitatea omenirii de a asigura satisfacerea cerințelor
generației prezente, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile
necesități (conform Raportului Brundtland, 1987).
 Activitate în grupe. Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, scrieți
caracteristicile de bază ale noului model de dezvoltare economică: durabilitatea,
dimensiunea economică, dimensiunea socială şi dimensiunea ecologică.
 Grupa 1: Durabilitatea

 Grupa 2: Dimensiunea economică

 Grupa 3: Dimensiunea socială

 Grupa 4: Dimensiunea ecologică

 Un concept nou al dezvoltării durabile este ecodezvoltarea care reprezintă „strategia de

dezvoltare socio-economică bazată pe realizarea unei concordanțe între valorificarea resurselor
fizice, biologice și sociale și păstrarea calității mediului; program de amenajare a teritoriului în care să
fie respectate anumite raporturi între elementele naturale și cele antropice, încât să se poată asigura
habitate normale pentru om și celelalte organisme, dar și conservarea calităţii mediului abiotic”.1
 Activitate în perechi. Cu ajutorul reţelei internet şi atlasului geografic, scrieți:
a) cele opt regiuni de dezvoltare din România;
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b) patru obiective stabilite în Strategia de Dezvoltare a județului vostru, pentru perioada 2014-2020;

1 M. Ielenicz (coord.): Dicționar de geografie fizică, Bucureşti, 1999, p. 143.

43
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
c) două obiective prioritare din domeniul de conservare a mediului și adaptarea la schimbările climatice;
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
d) două obiective prioritare din domeniul de creșterii calității și securităţii vieții cetățenilor.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Supraexploatarea și activitățile agricole în continuă expansiune sunt determinate de creșterea
consumului uman, iar unul din indicatorii utilizați pentru măsurarea sustenabilității mediului este
amprenta ecologică.
 Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, stabiliţi şi scrieți ce reprezintă
amprenta ecologică.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Citiţi documentul de mai jos şi scrieţi cauzele pentru care există niveluri diferite ale
amprentei ecologice.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

 Document1
 Fiecare arab din Emiratele Arabe Unite are nevoie de cel puțin o suprafață de 16 ha pentru a trăi, potrivit
modului actual de viață, în condițiile în care din întreaga suprafață a țării revine fiecăruia aproximativ 3 ha.
De asemenea, fiecare american consumă valoarea productivității a cca. 12 ha, de patru ori mai mult decât îi
revine fizic (suprafața totală raportată la populație). Valorile cele mai mari în Europa se întâlnesc în
Danemarca, aproximativ 10 ha necesare pe locuitor.
Diametral opus se află majoritatea statelor din Africa, unde fiecare locuitor își satisface nivelul de trai din
mai puțin de un hectar.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul atlasului şcolar, identificaţi pe harta de mai jos şi scrieţi:
a) şase state africane cu amprenta Harta amprenta ecologică
ecologică mai mica de 1 ha/loc.;
………………………………………………………………..
………………………………………………………………..
………………………………………………………………..
………………………………………………………………..
………………………………………………………………..
………………………………………………………………..
b) patru state din America de Sud cu
amprenta ecologică cuprinsă între 1,1
şi 3,0 ha/loc.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………………..
    

1 După M 1, p. 67.
44
 4. Sistemul economic şi sistemul geopolitic

EVOLUŢA ECONOMIEI MONDIALE ŞI SISTEMUL ECONOMIC MONDIAL

 „Economia mondială reprezintă ansamblul economiilor naționale ale statelor lumii privite în
interdependența complexă a legăturilor lor pe piaţa mondială.”1 La menţinerea şi funcţionarea sa
contribuie relaţiile stabilite în planul comerțului exterior, cooperării în producție, în știință și
tehnologie, prestărilor de servicii internaționale, relațiilor externe valutare și de credit.2
Piața mondială datează încă din secolul al XVI-lea3, însă, adevăratul salt al vieții economice la nivel
mondial a fost rezultatul primei revoluții industriale din Anglia (sfârșitul secolului al XVIII-lea –
începutul secolului al XIX-lea).
 Activitate în perechi. Stabiliţi importanţa Marilor Descoperiri Geografice în formarea
economiei mondiale.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Precizaţi două imperii coloniale care au contribuit la mondializarea economiei.
 ________________________________________________________________________________________
 În secolul al XX-lea s-au diferențiat două modele economice:  capitalistă şi  socialistă.
 Stabiliţi caracteristicile economiei capitaliste/de piaţă şi economiei socialiste.
 Economia de piaţă. ____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Economia socialistă. ___________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Pe baza informațiilor acumulate până în prezent, precizați:
 Trei ţări vest-europene cu economie capitalistă: _________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Trei ţări europene şi două din Asia, cu economie socialistă în secolul al XX-lea: ______________
__________________________________________________________________________________________
 Cum funcționa agricultura românească în perioada socialistă. _____________________________
__________________________________________________________________________________________
 Trei ţări cu o economie socialistă în prezent: ____________________________________________
__________________________________________________________________________________________

 În prezent, economia mondială este foarte complexă și diversificată, reflectându-se în structura

Produsului Intern Brut (PIB) și în cea a exporturilor. În țările dezvoltate predomină serviciile, în
crearea PIB, și produsele industriale finite, în exporturi, iar în țările în dezvoltare agricultura și
mineritul, în crearea PIB, şi produsele agricole şi resursele naturale, în exporturi.
 Analizați tabelul alăturat și Ponderea sectoarelor economice la crearea PIB (%), în 20164
explicați diferențele regionale, în ceea Țara Servicii Industrie Agricultură
ce privește ponderea sectoarelor Franța 79 19 2
economice, între țările Europei de Vest, Belarus 56 36 8
Europei Centrală și Europei de Est.

1 M 1, p. 70.
2 Ge. Erdeli (coord.): Dicționar de geografie umană, Bucureşti, 1999, p. 114.
3 Economia mondială a început să se formeze concomitent cu Marile Descoperiri Geografice, care au dus la formarea imperiilor coloniale.
4 http://www.insse.ro/cms/ro/tags/economia-mondiala-cifre

45
 Belgia
………………………………………………………………………….. 76 22 1
Danemarca
………………………………………………………………………….. 75 24 1
Germania
………………………………………………………………………….. 69 30 1
Letonia
………………………………………………………………………….. 75 22 3
Marea Britanie
………………………………………………………………………….. 80 19 1
Rep. Moldova
………………………………………………………………………….. 71 14 15
Olanda
…………………………………………………………………………..
79 20 1
România 58 38 4
…………………………………………………………………………..
Ucraina 59 27 14
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
 Activitate pe grupe. Pe baza informaţiilor acumulate în anii anteriori, scrieţi
caracteristicile şi schimbările recente produse în cadrul principalelor componente ale
economiei mondiale.
 Grupa 1: Industrie

 Grupa 2: Agricultură

 Grupa 3: Transporturi

 Grupa 4: Comerţ exterior

 Grupa 5: Turism

46
  În prezent, se desfășoară procesul de globalizare a economiei mondiale, care poate fi definit, aşa
cum am precizat, drept întărirea și lărgirea legăturilor dintre economiile naționale pe piața globală a
bunurilor, serviciilor și mai ales a capitalurilor.
Factorii economico-comerciali care au influențat accentuarea procesului de globalizare a
economiei mondiale includ:
 libera circulație a mărfurilor;
 liberalizarea serviciilor;
 liberalizarea piețelor de capital;
 liberalizarea investițiilor străine de a înființa firme ş.a.
 Explicaţi importanţa factorilor de mai sus.
    

SISTEMUL GEOPOLITIC MONDIAL ACTUAL

În lume există o singură organizaţie internaţională cu valori universale – Organizaţia Naţiunilor
Unite – şi numeroase alte asociaţii, organizaţii, blocuri regionale, cu obiective speciale.
În prezent, se vorbeşte de actori şi centre de putere, nu numai de state, ca în trecut.
În categoria actorilor intră:
 state: S.U.A., Federaţia Rusă, Japonia, Australia, India, Indonezia, Brazilia, Africa de Sud;
 blocuri militare: Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO);
 blocuri economice regionale: Uniunea Europeană (UE), Cooperarea Economică Asia-Pacific (APEC),
Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR) ş.a.

A. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)

ONU – cea mai importantă organizaţie internaţională – cuprinde 193 de state1 şi a avut ca
precursoare Liga Naţiunilor (înfiinţată în 1919, după Primul Război Mondial, a avut ca principal
obiectiv garantarea păcii şi securităţii internaţionale). A fost înfiinţată la 24 octombrie 1945 şi are
sediul principal la New York şi oficii importante la Viena, Geneva şi Nairobi.
 Obiectivele fundamentale ale ONU sunt:
 menţinerea păcii şi securităţii internaţionale;
 realizarea cooperării internaţionale în domeniile economic, social, cultural şi umanitar.
 Pentru realizarea obiectivelor de mai sus, se acţionează în conformitate cu mai multe principii.
 Folosiți manualul şcolar sau site-ul „Despre ONU | Ministry of Foreign Affairs - Ministerul
Afacerilor Externe” (www.mae.ro/node/5601) și scrieţi patru principii pentru realizarea
obiectivelor fundamentale ale ONU.

 ONU este extrem de complexă, cuprinzând:  organe principale (Adunarea Generală, Consiliul
de Securitate, Secretariatul, Curtea Internaţională de Justiţie, Consiliul Economic şi Social),  organe
speciale (comitete, programe) şi  instituţii specializate.

1 România a fost primită în ONU la 14 decembrie 1955.

47
  Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, scrieţi
principalele caracteristici ale Adunării Generale şi Consiliului de Securitate (număr de
membrii, atribuţii etc.).
 Adunarea Generală. ___________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Consiliul de Securitate. ________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

 Între instituţiile/organizaţiile specializate se numără:

 Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO);
 Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Educaţie (UNESCO);
 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS);
 Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (UNEP/PNUE);
 Fondul Monetar Internaţional (FMI).
 Documentele ONU sunt traduse în şase limbi.
 Identificaţi şi scrieţi limbile în care sunt traduse documentele ONU.
 ________________________________________________________________________________________
 De-a lungul existenţei sale, ONU s-a implicat  în sprijinul ţărilor sărace,  în rezolvarea unor
conflicte,  în menţinerea păcii în unele zone de conflict etc.

B. Blocurile militare
După cel de-al Doilea Război Mondial, din antinomia „Est”–„Vest” (ţările comuniste versus ţările
capitaliste) au rezultat blocuri militare, reprezentative fiind NATO şi Tratatul de la Varşovia1.
 Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)
NATO – cu sediul la Bruxelles – a apărut ca urmare a „Războiului Rece”, dintre cele două mari
puteri militare: S.U.A. şi Uniunea Sovietică. A fost înfiinţată în anul 1949, statele fondatoare (12)
fiind: S.U.A., Canada, Belgia, Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda, Danemarca, Luxemburg, Islanda,
Norvegia şi Portugalia. Până la desfiinţarea regiunilor comuniste din Europa de Est (1989-1991), la
NATO au mai aderat Germania de Vest, Grecia, Spania şi Turcia.
 Iniţial, obiectivul central al NATO „a fost menţinerea şi dezvoltarea capacităţii individuale şi
colective de rezistenţă împotriva unui atac armat”2. După prăbuşirea regimurilor comuniste din estul
Europei şi autodizolvarea Tratatului de la Varşovia (1991), şi-a redefinit obiectivele politice şi militare:
 „promovează valorile democratice şi dă membrilor săi posibilitatea de a se consulta şi de a
coopera în aspecte privind apărarea şi securitatea pentru a soluţiona probleme, a clădi încrederea
şi, pe termen lung, a preveni conflictele”;
 „se angajează să soluţioneze paşnic disputele. În cazul în care eforturile diplomatice eşuează,
alianţa dispune de puterea militară de a întreprinde operaţiuni de management al crizelor.
Aceasta se desfăşoară sub clauza de apărare colectivă a tratatului de constituire a NATO –

1  Tratatul de la Varşovia / Pactul de la Varşovia

A fost o alianţă militară a ţărilor din Europa de Est (Blocul Răsăritean), care avea ca obiectiv apărarea împotriva ameninţării pe care statele comuniste
o percepeau din partea NATO. A fost înfiinţată la 14 mai 1955, prin semnarea unui tratat la Varşovia.
Statele membre au fost: Albania (1955-1968), Bulgaria (1955-1991), Cehoslovacia (1955-1991), Germania de Est (1956-1990), Polonia (1955-1991),
România (1955-1991), Ungaria (1955-1991) şi Uniunea Sovietică (1955-1991).
S-a autodesfiinţat oficial la 1 iulie 1991.
2 M 1, p. 75.

48
 Articolul 5 al Tratatului de la Washington – sau sub un mandat al Naţiunilor Unite, independent
sau în cooperare cu alte state şi organizaţii internaţionale”1.
 În prezent, NATO cuprinde 29 de state din Harta aderării la NATO, după anul 1991
Europa, America de Nord şi Asia.
 Analizaţi harta alăturată şi scrieţi
numele statelor care au aderat la NATO
după desfiinţarea Tratatului de la Varşovia
(1991).
 în anul 1999:___________________________
________________________________________
 în anul 2004:___________________________
________________________________________
________________________________________
 în anul 2009:___________________________
________________________________________
 în anul 2017:___________________________
 După anul 1991, forţele NATO, sub mandat ONU, au intervenit în multe zone de conflict.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul reţelei internet, scrieţi câteva zone de conflict în care
au fost implicate forţele NATO.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

C. Blocurile economice regionale

Aceste structuri regionale – Uniunea Europeană, Cooperarea Economică Asia-Pacific, Piaţa
Comună a Sudului, Acordul Nord-American de Comerţ Liber, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb
ş.a. – au apărut din dorinţa de cooperare şi coordonare a activităţilor şi politicilor economice.
În prezent, unele sunt considerate „poli de putere” (Uniunea Europeană), iar altele tind să
dobândească astfel de poziţii (Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei – ASEAN şi Cooperarea
Economică Asia-Pacific – APEC).
 Explicaţi de ce Uniunea Europeană este considerată un „pol de putere”.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
    

ROLUL UNOR STATE ÎN SISTEMUL MONDIAL ACTUAL

În prezent, tot mai numeroase state deţin un rol regional ori mondial important. Locul şi rolul lor în
sistemul geopolitic mondial este determinat de nivelul dezvoltării generale, dar şi de o serie de
elemente colaterale, între care:  poziţia geografică (inclusiv localizarea de-a lungul unor rute
comerciale),  accesul la mare,  potenţialul demografic,  resursele subsolului,  potenţialul militar
 apartenenţa la diferite structuri geopolitice şi geoeconomice etc.

1 https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html.
49
 Între statele cu rol geopolitic reprezentativ se numără: Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă,
Japonia, China, India şi Brazilia.
 Activitate în grupe. Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, identificaţi şi
scrieți câteva dintre elementele de suport geopolitic pentru statele de mai jos.
 Grupa 1: Statele Unite ale Americii
 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………;
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ………………………………………………………………………………….…
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Suprafaţa teritoriului: ……………………………………………………………………………………………………………………………….….
 Potenţialul demografic: ……………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Resursele subsolului reprezentative: ………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Valoarea produsului intern brut: …………………………………………………………………………………………….…………………;
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): ………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: …………………………………………………………………………………..;
 Apartenenţa la diverse structuri economice: …………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Grupa 2: Federaţia Rusă
 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………;
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ………………………………………………………………………………….…
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Suprafaţa teritoriului: ……………………………………………………………………………………………………………………………….….
 Potenţialul demografic: ……………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Resursele subsolului reprezentative: ………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Valoarea produsului intern brut: …………………………………………………………………………………………….…………………;
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): ………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: …………………………………………………………………………………..;
 Apartenenţa la diverse structuri economice: …………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

50
 Grupa 3: Japonia
 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………;
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ………………………………………………………………………………….…
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Suprafaţa teritoriului: ……………………………………………………………………………………………………………………………….….
 Potenţialul demografic: ……………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Resursele subsolului reprezentative: ………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Valoarea produsului intern brut: …………………………………………………………………………………………….…………………;
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): ………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: …………………………………………………………………………………..;
 Apartenenţa la diverse structuri economice: …………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Grupa 4: China
 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………;
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ………………………………………………………………………………….…
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Suprafaţa teritoriului: ……………………………………………………………………………………………………………………………….….
 Potenţialul demografic: ……………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Resursele subsolului reprezentative: ………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Valoarea produsului intern brut: …………………………………………………………………………………………….…………………;
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): ………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: …………………………………………………………………………………..;
 Apartenenţa la diverse structuri economice: …………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Grupa 5: India
 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………;
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ………………………………………………………………………………….…
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;

51
 Suprafaţa teritoriului: ……………………………………………………………………………………………………………………………….….
 Potenţialul demografic: ……………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Resursele subsolului reprezentative: ………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Valoarea produsului intern brut: …………………………………………………………………………………………….…………………;
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): ………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: …………………………………………………………………………………..;
 Apartenenţa la diverse structuri economice: …………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Grupa 6: Brazilia
 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………;
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ………………………………………………………………………………….…
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Suprafaţa teritoriului: ……………………………………………………………………………………………………………………………….….
 Potenţialul demografic: ……………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Resursele subsolului reprezentative: ………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Valoarea produsului intern brut: …………………………………………………………………………………………….…………………;
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): ………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: …………………………………………………………………………………..;
 Apartenenţa la diverse structuri economice: …………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
    

ANSAMBLURI ECONOMICE ŞI GEOPOLITICE MONDIALE ACTUALE

 Din Antichitate, „până în secolul al XX-lea, marile ansambluri economice şi geopolitice ale lumii au
fost reprezentate de interesele coloniale, metropolele fiind cele care, stăpânind, impuneau profilul
economic al regiunii cucerite:1

1 M 1, p. 89.
52
  cultivarea anumitor plante;
 creşterea anumitor animale;
 exploatarea minereurilor.
Odată cu procesul de decolonizare, aceste ansambluri teritoriale au dispărut.
 Scrieţi câteva puteri coloniale.
 ________________________________________________________________________________________
 În secolul al XX-lea s-a evidenţiat pregnant divizarea lumii în două ansambluri şi grupări de state,
opuse din punct de vedere politic, ideologic şi economic:
 „EST”, ţările comuniste, cu economii centralizate şi planificate;
 „VEST”, ţările capitaliste, cu economie de piaţă.
Începând din 1990, regimurile totalitare din Europa Centrală şi de Est au căzut, rămânând pe Glob
doar câteva ţări comuniste: China, Coreea de Nord, Vietnam, Cuba.
 Scrieţi câteva state socialiste aflate pe teritoriul Europei în secolul al XX-lea.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

 Pe plan mondial, după căderea regimurilor comuniste şi destrămarea Uniunii Sovietice s-a produs
o „reaşezare” a principalilor actori şi a centrelor de putere. În urma „reaşezării” se evidenţiază:1
 „«dispariţia» unuia dintre cei doi mari actori ce au dominat lumea după al Doilea Război Mondial,
Uniunea Sovietică, şi întărirea rolului celuilalt actor, S.U.A., care a devenit hegemon mondial;”
 „dispariţia unui important bloc militar, Tratatul de la Varşovia […] şi întărirea NATO, bloc militar
care depăşeşte interesul euro-atlantic;”
 „dezvoltarea economică şi extinderea teritorială a Uniunii Europene, care a devenit cel mai puternic
«pol economic» al planetei şi tinde să dobândească şi un rol geopolitic pe măsură;”
 afirmarea accelerată a unor asociaţii regionale (ASEAN2, APEC3) şi ţări (mai ales China) din zona
Asia-Pacific, în afara Japoniei care deja era un pion important”;
 „constituirea altor asociaţii regionale funcţionale, în creştere ca putere şi influenţă, precum NAFTA4,
MERCOSUR5 ş.a.”
 În prezent, între asociaţiile/blocurile regionale se evidenţiază: Uniunea Europeană, Asociaţia
Naţiunilor din Asia de Sud-Est, Acordul de Liber Schimb Nord-American, Piaţa Comună a Sudului şi
Forumul de Cooperare Economică Asia-Pcific.
 Activitate în grupe. Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, caracterizaţi
asociaţiile/blocurile regionale de mai jos.
 Grupa 1: Uniunea Europeană (UE)
 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………;
 Numărul şi numele statelor din compunere: ………………………………………………………………………………….…………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Principalele obiective: …………………………………………………………………………………………………………………………..….….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Forţa economică: ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

1 După M 1, p. 90,
2 Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est.
3 Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific.
4 Acordul Nord-American de Comerț Liber.
5 Piaţa Comună a Sudului.

53
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Grupa 2: Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………;
 Numărul şi numele statelor din compunere: ………………………………………………………………………………….…………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Principalele obiective: …………………………………………………………………………………………………………………………..….….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Forţa economică: ………………………………………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Grupa 3: Acordul de Liber Schimb Nord-American (NAFTA)
 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………;
 Numărul şi numele statelor din compunere: ………………………………………………………………………………….…………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Principalele obiective: …………………………………………………………………………………………………………………………..….….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Forţa economică: ………………………………………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Grupa 4: Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………;
 Numărul şi numele statelor din compunere: ………………………………………………………………………………….…………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Principalele obiective: …………………………………………………………………………………………………………………………..….….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Forţa economică: ………………………………………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Grupa 5: Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC)
 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………;
 Numărul şi numele statelor din compunere: ………………………………………………………………………………….…………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

54
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Principalele obiective: …………………………………………………………………………………………………………………………..….….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Forţa economică: ………………………………………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

    

ORGANIZAREA SPAŢIULUI MONDIAL (ŢĂRI ÎN DEZVOLTARE,

ŢĂRI DEZVOLTATE, ALTE CATEGORII DE ŢĂRI).
RAPORTUL NORD-SUD

 Până în anii ’90 ai secolului al XX-lea, în perioada confruntării „EST-VEST”, statele lumii erau
împărţite în trei categorii:
 state capitaliste – ţările din Europa Occidentală, S.U.A., Canada, Australia ş.a.;
 state socialiste – ţările din Europa de Est, China, Coreea de Nord, Vietnam, Cuba;
 state nealiniate1 – ţări neaparţinând celor două sisteme de mai sus (Iugoslavia, Argentina, Cipru,
Malta, India, Malaysia, Irak, Siria, Africa de Sud, Egipt ş.a.).
 Scrieţi câte cinci state capitaliste şi socialiste din Europa.
 state capitaliste: _________________________________________________________________________
 state socialiste: __________________________________________________________________________
 În prezent, după prăbuşirea regimurilor comuniste din estul Europei, în cadrul ONU se vorbeşte
despre două categorii de ţări:  dezvoltate şi  în dezvoltare.
Limita dintre cele două categorii de ţări este destul de greu de stabilit. Spre exemplu, unele ţări
considerate în dezvoltare – „tigrii asiatici” – au unele caracteristici asemănătoare statelor dezvoltate:
PIB pe locuitor ridicat, PIB în mare parte realizat din servicii ş.a. Alte ţări au atât caracteristici tipice
ţărilor dezvoltate, cât şi ţărilor în dezvoltare: Federaţia Rusă, Emiratele Arabe Unite, Qatar ş.a.
 Ţările dezvoltate. În această categorie sunt cuprinse statele cu performanţe economico-sociale,
care se răsfrâng în nivelul de trai ridicat al locuitorilor.
În perioada Războiului Rece aceste ţări făceau parte din categoria celor industrializate. În prezent,
cel mai mare procent din PIB este asigurat de servicii.
 Ţările în dezvoltare. În această categorie intră ţările în care nivelul dezvoltării sociale şi
economice este mai redus (sub standardul firesc al epocii actuale). În aceste state, crearea PIB este
asigurată de sectorul primar (agricultură, minerit) – majoritatea ţărilor din Africa, numeroase ţări din
Asia şi unele din America Latină –, sectorul secundar (industrie prelucrătoare) şi de cele două
sectoare combinate (ţările foste socialiste).
Frecvent, ţările foste socialiste sunt încadrate unei noi subcategorii: ţări (cu economia) în tranziţie.
 Explicaţi ce înţelegeţi prin economii în tranziţie.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

1 În unele surse sunt catalogate ca „ţările lumii a treia”.

55
 Un alt termen utilizat frecvent: economii emergente. Termenul este utilizat pentru statele cu
economii în plină dezvoltare, fie foste socialiste, fie din „lumea a treia”.
 Conform altor surse, „în funcţie de locul pe care îl deţin în sistemul economiei mondiale şi în
relaţiile internaţionale, convenţional, ţările lumii pot fi clasificate în trei grupuri:” 1
1. ţări cu economie puternic dezvoltată (S.U.A., Canada, Japonia, Israel, Africa de Sud, Noua
Zeelandă, Australia ş.a.);
2. ţări cu un nivel mediu al dezvoltării economice (Turcia, Federaţia Rusă ş.a.);
3. ţări în dezvoltare (conform terminologiei ONU – ţări în curs de dezvoltare: Nicaragua, Cuba,
Ecuador, Mali, Niger, Madagascar, Thailanda, Cambodgia, Mongolia, Vanuatu ş.a.).
 Analizaţi harta alăturată şi scrieţi: Europa – organizarea spaţiului2
a) cinci ţări cu economii puternic dezvoltate:
…………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………..
b) cinci ţări cu nivel mediu de dezvoltare: ……
…………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………..
c) trei ţări în curs de dezvoltare: ……….…..………
…………………………………………………………………………..
 Raportul NORD-SUD
Decalajul dintre ţările dezvoltate (NORD)
şi ţările în dezvoltare (SUD) a determinat
apariţia unor forme de dialog între părţi:
 dialogul Nord-Sud;
1. ţări cu economie puternic dezvoltată; 2. ţări cu un nivel mediu de
 dialogul Sud-Sud; dezvoltare; 3. ţări în curs de dezvoltare.
 În prima situaţie (dialogul Nord-Sud), ONU şi alte organisme internaţionale au lansat o serie de
programe destinate reducerii decalajului dintre cele două categorii de state. Cu toate acestea,
decalajul a rămas evident.
 Dialogul Sud-Sud. În paralel, ţările în dezvoltare au lansat un parteneriat în vederea sprijinirii
reciproce. În acest scop au folosit două forumuri internaţionale:
1. Grupul celor 77, care „şi-a propus obiective economice comune şi cooperare în sfera
internaţională a ţărilor semnatare”3.
2. Mişcarea de nealiniere (cca. 150 de ţări, la un moment dat), care îşi propunea colaborarea în
scopul apărării şi consolidării independenţei naţionale şi pentru asigurarea păcii în lume.
 Scrieţi câteva recomandări destinate reducerii decalajului dintre NORD şi SUD.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
    

1 M 2, p. 126.
2 M 2, p. 128.
3 M 1, p. 99.

56
 DE LA LUMEA UNIPOLARĂ LA LUMEA MULTIPOLARĂ

 Din punct de vedere geopolitic, după cel de-al Doilea Război Mondial, până în anul 1990, lumea
era împărțită în două mari sisteme de putere: lumea capitalistă (cu Statele Unite ale Americii) și
lumea socialistă (cu Uniunea Sovietică).
 Cum explicați faptul ca în prezent Statele Unite ale Americii au rămas singurul pol de
putere mondial?
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 În prezent se evidențiază o tendință de apariție a noi poli de putere și a mai multor modele geopolitice.
 Bipolar – cu două superputeri: S.U.A. și Federaţia Rusă.
 De ce Federaţia Rusă?
 Stabiliţi şi scrieţi pentru Federaţia Rusă câteva atuuri.
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................

 Tripolar – la modelul anterior se adăugă China.

 De ce China?
 Citiți documentul alăturat și  Document
scrieți elementele prin care, în viitor,
„China dispune de toate elementele necesare afirmării
China se va putea afirma ca o putere sale ca o putere supraregională și viitoare putere globală,
supraregională. întrucât are populație, resurse, teritoriu și potențial nuclear.
…………………………………………………………………….. Aflată într-un proces de dezvoltare economică fără precedent
…………………………………………………………………….. China, deși ideologic este încă un stat comunist, va putea să-
și valorifice pe deplin potențialul demografic, economic și
……………………………………………………………………..
militar, odată cu trecerea totală la o dezvoltare capitalistă,
…………………………………………………………………….. competițională, prin care își va putea dezvolta statutul de
…………………………………………………………………….. putere mondială”.1

 Pentapolar – celor trei (S.U.A., Federaţia Rusă și China) li se adaugă Japonia și Germania.
 De ce Japonia şi Germania?
 Activitate pe grupe. Citiți documentul de mai jos și scrieți atuurile Japoniei şi Germaniei.
 Grupa 1: Atuurile Japoniei  Grupa 2: Atuurile Germaniei

 Document
 „Japonia, deşi nu dispune de resursele naturale ale Statelor Unite ale Americii, Rusiei și Chinei, prin
dinamismul economic înregistrat (a doua mare putere economică a lumii) şi prin poziţia cheie pe care o are în
Pacific, va putea să-şi afirme rolul de lider regional în deceniile viitoare. Chiar dacă din punct de vedere militar,

1 M 2, p. 130-131.
57
Japonia nu dispune de potenţialul Statelor Unite ale Americii, al Federaţiei Ruse sau al Chinei, rolul geopolitic
deţinut va «acoperi» această deficienţă şi va compensa prin avansul tehnologic și prin armamentul modern”.1
 „Germania, motorul economic al Europei şi statul cu cea mai pronunţată dinamică economică în regiune,
va putea recupera, în deceniile următoare, dezvoltarea relativ restricţionată în domeniul militar impusă de
aliaţi după cel de-al Doilea Război Mondial. Germania dispune şi de resursele materiale necesare afirmări sale,
precum şi de elementul demografic necesar, cât şi de o anumită tradiţie şi ambiţie geopolitică afirmate în
cadrul continentului european şi în cadrul structurilor sale militare şi politice, NATO şi Uniunea Europeană”.2

 Multipolar (cu și mai mulţi actori) – statelor menţionate anterior adăugându-li-se, după caz, statele
emergente Australia, Brazilia, Mexic, India, Indonezia, Africa de Sud, Arabia Saudită („piloni regionali”).
State („piloni regionali”) Atuuri
 stat dezvoltat economic;
 Australia
 lider regional.
 resurse naturale;
 Brazilia
 lider regional (America de Sud).
 Mexic  lider regional (America Centrală).
 populaţie numeroasă;
 India
 resurse naturale.
 populaţie numeroasă;
 Indonezia
 resurse naturale.
 lider regional (Africa);
 Africa de Sud
 resurse naturale.
 lider regional (Orientul Mijlociu);
 Arabia Saudită
 resurse naturale.
 Cu ajutorul informaţiilor din tabelul Harta modelului geopolitic multipolar
de mai sus, realizaţi „Harta modelului
geopolitic multipolar” ().

 Alte modele. Au fost elaborate unele

modele care:
 includ state şi blocuri regionale de tipul:
 S.U.A. – Rusia – UE;
 S.U.A. – China – Rusia – UE.
 sau numai blocuri regionale de tipul:
 NAFTA (Acordul Nord-American de Comerț
Liber, cu „pilonul” S.U.A.) – UE (cu axa Germania – Franţa) – OCS (Organizaţia de Cooperare
Shanghai, cu „actorii” Rusia şi China);
 NAFTA (cu pilonul SUA) – UE (cu binomul Germania – Franţa) – ASIA-PACIFIC (o combinaţie
ASEAN – APEC3, cu „actorii” Japonia, China, Coreea de Sud, Australia, Indonezia ş.a.).
 Care este modelul geopolitic pe care îl consideri ideal pentru asigurarea echilibrului
mondial în domeniile economic şi strategic? Argumentează alegerea făcută.4
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
    

1 M 2, p. 131.
2 M 2, p. 131.
3 Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est – Forumul de Cooperare Asia-Pacific.
4 D. Rus: Caietul elevului – geografie clasa a XI-a. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Bucureşti, 2012, p. 57; M. Furdui: Caietul elevului.

Geografie clasa a XI-a, Sibiu, 2016, p. 87.

58
 BIBLIOGRAFIE

Erdeli Ge., Ilinca N., Matei Elena, Costachie S., Şerban Cătălina: Geografie. Probleme fundamentale
ale lumii contemporane. Manual pentru clasa a XI-a, Edit. Economică Preuniversitaria,
Bucureşti, 2006.
Erdeli Ge. (coord.): Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti, 1999.
Furdui M.: Caietul elevului. Geografie clasa a XI-a, Edit. Techno Media, Sibiu, 2016.
Grecu Florina: Hazarde și riscuri naturale, Edit. Universitară, București, 2004.
Ielenicz M. (coord.): Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, Bucureşti, 1999.
Mărculeţ I. (text): Tot ce trebuie să știi despre cutremur, Edit. Erc Press, București, f.a.
Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Marcu Daniela, Mărculeț V.: Superlativele României. Mică
enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010.
Mărculeț I. (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie
fizică, Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București, 2014.
Mândruţ O.: Geografie. Probleme fundamentale ale lumii contemporane. Manual pentru clasa a XI-a,
Edit. Corint, Bucureşti, 2006.
Muică Cristina, Geacu S., Sencovici Mihaela: Biogeografie generală, Edit. Transversal, Bucureşti,
2006.
Muică Cristina, Muică Ileana: Factorii naturali de risc în activitatea turistică, Edit. Universitară,
Bucureşti, 2011.
Neguţ S, Ielenicz M, Bălteanu D., Neacşu M.-C., Bărbulescu Al.: Geografie – manual pentru clasa a XI-
a, Edit. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2012.
Rus D.: Caietul elevului – geografie clasa a XI-a. Probleme fundamentale ale lumii contemporane,
Edit. CD Press, Bucureşti, 2012.
Velcea I., Popescu Claudia, Nicolae I., Dumitru D.: Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 42.
*** https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_Human_Development_Index.
***https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita.
***https://translate.google.com/translate?hl=ro&sl=en&u=https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_co
untries_by_life_expectancy&prev=search.
***https://en.wikipedia.org/wiki/Lst_of_countries_by_literacy_rate.
***https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html.
***http://www.insse.ro/cms/ro/tags/economia-mondiala-cifre.

IOAN MĂRCULEŢ  MARIANA GHERGHINĂ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

Geografie. Probleme fundamentale ale lumii contemporane.
Caiet pentru clasa a XI-a
ISBN 978-973-0-28858-2
Bucureşti – 2019

59