Machine Translated by Google

Machine Translated by Google

Machine Translated by Google

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

Geografie
Probleme fundamentale
ale lumii contemporane

Manual pentru clasa a XI-a

Octavian Mândruþ

CORINT
educational
Machine Translated by Google

Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 4446 din 19.06.2006, `n urma evalu\rii
calitative organizate de c\tre Consiliul Na]ional pentru Evaluarea [i Difuzarea Manualelor [i este realizat `n
conformitate cu programul analitic\ aprobat\ prin Ordinul ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 3252 din
13.02.2006.

Date despre autori:

OCTAVIAN MÂNDRUÞ, doctor în geografie, cercet\tor [tiin]ific principal I [i cadru didactic la Universitatea de
Vest „Vasile Goldi[” din Arad, autor de manuale [colare (pentru clasele IV-XII) ap\rute la Editura Corint ,
atlase, culegeri de sinteze [i teste, lucr\ri în diferite domenii ale geografiei, ghiduri metodologii ce, caiete
de activitate independent\, cursuri universitare. Dintre lucr\rile recente (2013) amintim: , ap\rute la Editura
România – atlas geografic [colar, Atlas geografic [colar, Atlas geografic de buzunar (în colaborare),
Corint, Geografia Uniunii Europene , Geografie economică\ general\ , Geografia mediului Editura „Vasile
România – geografie regională\ , Elemente de epistemologie geografiei,
A Goldi[”
University Press, 2012–2013.

Referin]i:
Prof. univ. dr. Gh. M\h\ra, Universitatea din Oradea
Prof. gr. Eu, dr. Adrian Nedelcu, Inspectoratul {colar Judeþean Prahova

Redactor: Geanina Radu

Tehnoredactare computerizat\: Andreea Apostol
Coperta: Valeria Moldovan
Cartografie : Petru]a {erban

Editura CORINT

Redac]ia [i administra]ia:
Str. Mihai Eminescu nr. 54 A, sector 1, Bucure[ti
Tel./Fax: 021.319.47.97, 021.319.47.99
Difuzarea:
Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucureºti, cod poºtal 060012
Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33
Mobil: 0748.808.083, 0758.225.443
Fax: 021.319.88.30, 021.02.1.301.
vanzari@edituracorint.ro
Magazin virtual: www .grupulcorint.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

MÂNDRUÞ, OCTAVIAN
Geografie: probleme fundamentale ale lumii contemporane:
manual pentru clasa a XI-a / Octavian Mândru]. –
Bucure[ti: Corint Educa]ional, 2014
Bibliogr.
ISBN 978-606-8609-43-0

913(100)(075.35)

ISBN: 978-606-8609-43-0

Toate asupra acestor drepturi sunt rezervate Editurii CORINT, parte

component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Tiparul executat la:

Machine Translated by Google

GEOGRAFIE
Probleme fundamentale
ale lumii contemporane

CUPRINS ~n urma parcurgerii, `n clasa a XI-a, a tematicii

I. Mediul `nconjur\tor –
acestei discipline [colare, ve]i avea posibil\:
problem\ fundamental\
utiliza]i adecvat terminologia presupus\ de
a lumii contemporane
aceast\ tematic\;
II. Regionalizarea [i raporta]i elementele semnificative din societate,
globalizarea lumii
[tiin]\ [i tehnologie la problematica mediului
contemporane
`nconjur\tor;
III. Popula]ia, resursele
rela]iona]i elementele din realitatea `nconjur\toare
naturale [i dezvoltarea
lumii contemporane
(natur\ [i societate) cu reprezentarea lor spa]ial\.

IV. Sistemul economic [i De asemenea, sper\ms\ v\ dezvolta]io atitudine

sistemul geopolitic potrivit\ fa]\ de educa]ie, cunoa[tere, cultur\,
V. Elemente de geografie civiliza]ie [i pentru ocrotirea mediului nostru de
social\ [i cultural\ via]\.

3
Machine Translated by Google

SUMAR

CAPITOLUL I. MEDIUL ~NCONJUR|TOR – PROBLEMA| FUNDAMENTALE|

A LUMII CONTEMPORANE 1. Mediul `nconjur\tor – aspecte
generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Modific\ri recente ale mediului terestru* 2..8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.14 3. Factorii geoecologici – aspecte generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.16 4. Geosistemul, ecosistemul [i peisajul geografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.20Factorii
5. geoecologici – caracteristici func]ionalitate [i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

6. Tipuri de medii geografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

7. Mediile zonei temperate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30

8. Tipurile de peisaje geografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32

9. Hazarduri naturale [i antropice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
10. Desp\duririle, de[ertificarea [i poluarea – efecte ale activ\]ilor
umane asupra mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
11. Scenarii despre evolu]ia mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42
12. Protec]ia, conservarea [i ocrotirea mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 13.
Managementul mediului `nconjur\tor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50

CAPITOLUL II. REGIONALIZAREA {I GLOBALIZAREA LUMII

CONTEMPORANE 1. Dimensiunile
[i domeniile regionaliz\rii [i globaliz\rii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.52 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Spa]iul geografic [i globalizarea

.58 3. Identitatea, uniformizarea [i diversitatea lumii

contemporane . . . . . . . . . . . . .60 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

CAPITOLUL III. POPULA}IA, RESURSELE NATURALE {I DEZVOLTAREA

LUMII CONTEMPORANE

1. Evolu]ii geodemografice contemporane. Diferen]ieri regionale . . . . . . . . . . . . .64 2.

Resursele umane [i dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66

* Lec]iile marcate prin litere cursive reprezint\ elemente ale curriculumului diferen]iat.
4
Machine Translated by Google

SUMAR

3. Raportul dintre a[ez\ri [i dezvoltare.

Tendin]e ale evolu]iei a[ez\rilor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68
4. Resursele naturale [i agricole. Impactul exploat\rii [i valorific\rii
resurselor asupra mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70 5.
Gestionarea resurselor, dezvoltare economic\ [i dezvoltare durabil\ . . . . . .80
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .82

CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC {I SISTEMUL GEOPOLITIC 1. Evolu]ia

economiei mondiale

[i sistemul economic mondial . . . . . . . . . . . . . . .84 2. Sistemul geopolitic mondial

actual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86 3. Ansambluri economice [i geopolicitce
mondiale actuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88 4. Rolul unor state `n sistemul mondial
actual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .92

5. Organizarea spa]iului mondial [i raportul Nord-Sud . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .106

6. .Spa]iul
. . . . . . mediteraneean
. . . . . . . . . . . . . . la
. . interfa]a
. . . .108 7. De la o lume unipolar\ la lumea
Nord-Sud

multipolar\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .110
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .112

CAPITOLUL V. ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAL| {I

CULTURAL|
1. 2. social\ spa]iului Via]a [i organizareaumanizat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .114

Spa]iul geografic [i civiliza]ia ........................................

3. Mobilitatea geografic\ A popula]iei spa]iul social [i .116 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .118
4. Structuri de baz\ ale vie]ii sociale [i raporturile lor religia cu rasa, etnia,

[i cultura Elemente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. de geografie cultural\ Mondializarea, .120 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.122 6. . .124 Evaluare
occidentalizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .acestora
[i impactul . . . . . . . .asupra
. . . . . . . vie]ii
. . . . . sociale
..............
.125 Recapitulare final\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .126

Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .127
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .128

5
Machine Translated by Google

UTILIZARE MANUALULUI

Subtitlul Text explicativ Dic]ionar cu Hart\

capitolului principalii termeni destinat\ analizei [i
noi, care trebuie raport\rii elementelor
urm\ri]i odat\ cu din text
parcurgerea lec]iei

Imagini asupra unor Documente de Aplica]ii destinate

elemente reprezentative, argumentare complet\rii cerin]elor
numerotate (Fig. 1, 2) a textului de concretizare
[i cu trimitere în text explicativ a înv\]\rii

6
Machine Translated by Google

eu

pitolul
ca

Mediul `nconjur\tor – Problem\

fundamental\ a lumii contemporane

~N URMA PARCURGERII ACESTUI CAPITOL

VE}I PUTEA REALIZA:

prezentarea elementelor mediului

`nconjur\tor;
utilizarea unei terminologii specifice;
explicarea rela]iilor de interac]iune `ntre
componentele mediului `nconjur\tor;
localizarea spa]ial\ a elementelor
mediului;
perceperea diversit\]ii teritoriale a
tipurilor de mediu;
explicarea interac]iunii dintre
societatea uman\ [i mediul ei de via]\.

7
Machine Translated by Google
1. MEDIUL ~NCONJUR|TOR –
ASPECTE GENERALE
eu
ELEMENT INTRODUCTIV
În orice punct al suprafe]ei terestre întâl
nim un anumit spa]iu care ne înconjoar\. Noi
percepem spa]iul situat `n a noastr\ apropiere,
dar este evident c\ el se continu\ [i la o anumit\ deplas\m [i (oferit\ dehrana
distan]\. Acest spa]iu, cu care ne-am obi[nuit
atât de mult, formeaz\ „me - diul” nostru de
via]\.
Dac\ ne afl\m `n zona calotei glaciare, din
Antarctica sau din Groenlanda (Fig. 1), obser -
v\m întinderea alb\ [i înghe]at\ din jurul
nostru, sim]im frigul persistent [i pu ternic. ~n
Sahara (Fig. 2) vom observa `ntinderea mare
de nisip [i de pietre, soarele lu minos [i puter
nic [ic\ldura din jurul nostru.
În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o
vegeta]ie foarte abundent\, o varietate de
ani male; este foarte cald, umiditatea este
ridicat\, plou\ des, aerul este aproape nemi[cat. forma]ional din jurul nostru, caracteristicile
Într-un ora[ mare (Fig. 4) întâlnim foarte
mul]i oameni, cl\diri, str\zi, ma[ini, reclame, o
circula]ie intens\ (a oamenilor [ia ma[ini lor),
pu ]ini arbori [i un aer mai înnec\cios.
Comparând doar aceste patru situa]ii,
observ\mc\ există multe\ deosebiri între
ele, dar [i anumite elemente comune.
Deosebirile principale sunt foarte u[or de
observat `n varia]ia elementelor: tempe ra
tur\, pre zen]a apei, vegeta]ia, gradul de prezen]\condi]iile în care mediul terestru devine tot
uman\ etc.
Asem\n\rile vizibile sunt acelea legate de
existe]a unor elemente invariabile: aer, ap\,
vegeta]ie, substratul oferit de relief, oamenii
[i activit\]ile lor.
Toate aceste elemente perceptibile di rect,
„vizibile”, reprezint\ o parte din mediul în care
î[i desf\[oar\ activitate omul [i soci etatea
omeneasc\, fiind astfel „mediul înconjur\tor”
al omului, pe care geografii îl numesc „mediu
geografic”.
8
DIC}IONAR
Antroposfer\ — geosfer\ teres
- tr\ format\ din totalitatea oame
nilor (antropos – om); fiind vorba
de societate uman\ în ansamblul
ei, se utilizeaz\ uneori [i denumi -
rea de sociosfer\.
Dintre acestea, anumite componente sunt Geosfer\ — sistem global al
aerulne `ncon joar\,
aparent mai importante: care Terrei, cu aspectul unei „sfere” for
suportul
oferit de suprafa]a te res tr\ pe care ne mate din spa]iul unei anumite
componente (aer, ap\ etc.).
lumea vie) pe care o
Natural — element, fenomen
consum\m. În realitate, sau proces care exist\ independent
toate elementele componente, oricât de de ac]iunea uman\ [i care apar]ine
mici ar p\rea, au o anumit\ impor tan]\ în caracteristicilor ini]iale ale planetei.
Sistem — ansamblu de ele
definirea caracteristicilor mediului înconjur\tor
mente aflate în interac]iune, carac
(DOC 1).
terizate printr-o anumit\ structur\
Acest mediu observabil direct este foarte [i coe ren]\ interioar\, care reali -
di vers, dar cuprinde, sub diverse forme, ace - zeaz\ schimburi de materie, de
energie [i de informa]ie cu alte
le a[ip\r]i componente: un anumit substrat (cu
ansambluri.
formele sale de relief), aer, ap\, vie]ui toare, Societatea omeneasc\ — an -
sol , a[ez\ri, comunit\]i umane, activi t\]i econo sam blu (totalitate) al oamenilor
- mice. ~mpreun\ formeaz\ un sistem (DOC 2). care tr\iesc în prezent pe planeta
noastr\ [i care î[i desf\[oar\ activi
La acestea se adaug\ elemente de natur\
tatea dup\ anumite reguli cu
social\, economic\, psihologic\, „oceanul” in -
vie]uire asumate; cuprinde indi
vizi, gru puri [i na]iuni.
comunit\]ilor umane [.a. Oicumen\ — spa]iul locuit [i
Mediul perceput direct, care determi n\ locuibil permanent.
sau influen]eaz\ activitatea societ\]ii ome -
ne[ti, constituie mediul înconjur\tor al aces
teia, adic\ mediul ei de via]\.
Se observ\ c\ „mediul înconjur\tor“ este
considerat în raport cu societatea omeneasc\
în ansamblul ei.
Aceast\ dimensiune global\ are sens în
mai mult rezultatul transfor m\ rilor produse
`n urma interven ]iei umane (Fig. 5), la scar\
planetar\, iar omenirea `[i exercit. \ în ultimele
decenii voca]ia ei „glo bal\”. Spa]iul locuit
(oicumena) cuprinde, în prezent, întreaga
suprafa]\ terestr\.
Exist\ un mediu „imediat”, cu care fiecare
dintre noi vine zilnic `n contact direct [i nemij
- locit, apoi un mediu „apropiat” perceput mai
rar [i un spa]iu mai „`ndep\rtat” perceput
ocazional, dar care exist\ `n mod obiectiv. Fig. 1 – Imagine din Groenlanda
Machine Translated by Google

Fig. 2 – Imagine din Sahara Fig. 3 – P\dure ecuatorial\

Fig. 4 – Imagine din San Francisco (SUA) Fig. 5 – Mediu natural transformat de om

DOC 1 Componentele mediului `nconjur\tor DOC 2 Mediului `nconjur\tor ca sistem

Elemente naturale Elemente antropice Se observ\ c\ unele componente majore ale

Aer : Comunit\]i umane (popula]ia) : mediului `nconjur\tor sunt naturale (aer, ap\,
aerul atmosferic indivizi relief, vie]uitoare, sol, substrat), `n timp ce alte
aerul din sol componente sunt antropice (a[ez\rile omene[ti ,
grupuri
infrastructura, activit\]ile economice etc.).
aerul din ap\ na]iuni
Ap\ : A[ez\ri omene[ti:
oceane [im\ri Componentele majore ale mediului
sate
înconjur\tor (naturale sau antropice) au anumite
ghe]ari ora[e
p\r]i elementare (elemente), prin care se manifest\
ape continentale (râuri, lacuri etc.) apa Activitatea economică: anumite caracteristici (fi - zice, geometrice,
din atmosfer\ apa
agricultura\ chimice, biotice etc.) [i care sunt puse în eviden]\
din sol apa industrie prin fenomene [i pro cese (naturale sau so cio-
tehnologic\ eco no mice) aflate într-o permanent\ interac]iune.
transporturi
Relief :
servicii
altitudine
Poluare [i noxe Ele se grupeaz\ pe mari sisteme la nivel
fragmentare planetar, denumite geosfere.
Infrastructura tehnic\:
forme [i tipuri Sub raportul mediului de via]\ inte re - sea z\
urban\
procese geomorfologice mai pu]in fiecare geosfer\ `n ansam blul ei, cât
industrial\
Substrat: mai ales spa]iul de interferen]\ al
de transporturi etc. acestora.
caracteristici
Elemente sociale: Astfel, mediul înconjur\tor este în rea - litate
resurse
un sistem format din elemente, feno -
comportament social
Vie]uitoare :
mene în procese naturale [i sau antro pi ce aflate
ideologie
plante .
interac]iune
animale religie
Locul geometric al complexit\]ii sale maxime
microorganisme psihologie
este suprafa]a scoar]ei teres tre po pulat\ de
Sol : reglement\ri
comunit\]ile umane.
substan]e anorganice Informa]ia (mediul informa]ional):
Aici se interfereaz\ componente ale
substan]e organice limbaj geosferelor, mediul natural interac]ioneaz\ cu
aer [i ap\ mijloace de informare societatea uman\, constituind `mpreun\ un spa]iu

microorganisme [tiin]\ [i tehnologie calitativ nou.

9
Machine Translated by Google
RELA}II ~NTRE ELEMENTELE MEDIULUI
Componentele mediului, elementele,
procesele [i fenomenele care au loc în inte - rio
rul acestora, se aflã într-o evolu]ie [i dinamicã
datorate schimburilor de materie, energie [i de
informa]ie între principalele componente [i între
acestea [ i alte sisteme cu care mediul
înconjurător vine în contact (fiecare geosferă în
parte, interiorul Terrei [i spa]iul cosmic). Între
diferitele
elemente [i pãr]i compo nente, între
diferitele procese [i fenomene care le
caracterizeazã (fiecare considerate ca si temei
componente ale mediului înconjurãtor) existã
rela]ii de interac]iune . Acestea pre supun
realizarea unui contact sub raport material,
energetic [i informa]ional între sis teme, contact
ce are ca efect producerea unor anumite
modificãri în pãr]ile componente [i `n
func]ionarea acestora.
Există mai multe tipuri de rela]ii, în func]ie
de un anumit sistem de referin]ă.
Astfel, dacã privim reparti]ia spa]ialã a
componentelor mediului înconjurãtor, rela]iile
dintre acestea pot fi raportate spa]ial [i le putem
numi rela] ii spa]iale. Dacã privim fenomenele
în evolu]ie [i succesiune tempo ralã, putem
vorbi despre rela]ii temporale. În multe situa]ii
se observă cã existã o condi]io - nare directã
între un anumit factor (considerat cauzã) [i
rezultatul sãu. În acest caz, rela]ia de
condi]ionare este evidentă [i putem vorbi chiar
despre o rela]ie de tip cauzã–efect.
Există, de asemenea, mai multe tipuri de
rela]ii, în func]ie de scară (dimensiunea) la care
se exercită. Cele mai importante sunt rela]iile
majore, care au un caracter fundamental (fiind
rela]ii fundamentale) [i se desfã[oarã la scarã
planetarã. Existã [i rela]ii între elemente ale
mediului înconjurãtor care au o anumitã
semnifica]ie la nivel de mezoscarã (continente,
regions, unitã]i de relief) sau microscarã.
10
Rela]iile spa]iale se referă la elemente,
procese [i fenomene care există în mod simultan
pe un anumit spa]iu. Rela]iile spa]iale eviden]iazã
cel mai bine componenta
geografică A mediului înconjurător , [i anume
distribu]ia sau reparti]ia spa]ialã a ele mentelor,
feno me nelor [i proceselor compo nente (Fig.
1, 2, 3).
Cea mai evidentă dimensiune a rela]iilor
spa]iale este în plan orizontal. Aici există zone
(climatice, biogeografice, pedogeografice,
naturale etc.), regiuni, areale, fiecare cuprinzând
anumite elemente caracteristice.
Sub raportul mediului înconjurător, elemen tul
determinant al rela]iilor spa]iale îl repre - zintă
zonalitatea geografică .
Existã, de asemenea, o anumitã distribu]ie
verticalã a elementelor mediului înconjurãtor;
aceasta uneori are aspectul unei stratificãri (în
cazul atmosferei sau al oceanelor) sau aspectul
unei dezvoltãri verticale azonale (sistemele
montane).
Rela]iile temporale pun în eviden]ă o
anumită succesiune în timp a fenomenelor
produse în mediul înconjurător. Aceastã suc
cesiune are frecvent [i semnifica]ii cauzale.
Succesiunea fenomenelor [i rela]iile tem
porale care existã între acestea sunt foarte
evidente în cazul circuitului apei în naturã, al
proceselor geomorfologice teres tre (erozi une–
transport–acumulare), al circuitelor bio
geochimice [i al rela]iilor trofice din ecosis.
teme.
Rela]iile de condi]ionare permit stabilirea
unui raport între elementul determinant (den
u mit cauzã) [i produs sãu (denumit efect).
Uneori rela]iile dintre componentele
mediului `nconjur\tor se desf\[oar\ `n anu mite
modalit\]i repe tabile, sub forma unor rit muri
[i oscila]ii (DOC 1).
DIC}IONAR
Areal — suprafa]\ de teren `n
care este prezent\ o anumit\ carac
teristic\ sau un anumit element (de
exemplu: arealul ocupat de un tip
de sol, arealul cu temperaturi
negative etc.).
Regiune — suprafa]\ de teren
`n care exist\ un ansamblu de pro
priet\]i care `i dau o anumit\ carac
teristic\ (de exemplu: regiune viti
col\, regiune industrial\ etc.).
Zonalitate geografic\ — carac
teristica fenomenelor geografice
(`ndeosebi fizico-geografice) de a
se dispune `n anumite fâ[ii paralele
latitudinale ca rezultat al combin\ -
rii mai multor factori rezulta]i din
caracteristicile Terrei ca planet\
(form\, dimensiuni, mi[carea de ro
- ta]ie, de revolu]ie, `nclinarea axei).
Zon\ geografic\ — suprafa]\ de
teren de forma unei fâ[ii latitu
dinale cu o anumit\ omogenitate a
unor caracteristici geografice (tem
peratur\, vegeta]ie, soluri, procese
morfoclimatice etc.).
DOC 1 Ritmuri [i oscila]ii
zilnice (denumite [i circa -
diene);
lunare;
la anumite intervale de timp
mai mici de o zi (cum ar fi mareele);
anuale
(cum sunt anotim purile,
succesiunea zi–noapte în zonele
polare); la
intervale mai mari de un an,
cel mai cunoscut fiind interva - lul
de 11,2 ani, care reprezintã va -
loarea medie multianualã a tim
pului de producere a exploziilor
solare;
existã [i intervale mai mari,
despre care informa]iile sunt mai
pu]in precise.
Oscila]iile reprezintă reflectă
ta - rea unui tip special de rela]ii
între anumite componente. Ca
exemple de oscila]ii, men]ionãm
valorile, oscila]ia undelor seismice,
osci la - ]ia câmpului magnetic.
Machine Translated by Google

peste 26°C

`ntre 20 [i 26°C
sub 20°C

Zona intertropical\ a celor trei oceane se

caracterizeaz\ prin acumul\ri termice diferite
Tropicul de Nord
ale apelor oceanice.
~nc\lzirea oceanelor `n lungul ecuatoru
lui [i acumularea de c\ldur\ sunt datorate mai
Ecuador
multor cauze generale (bilan]ul radiativ,
conductibilitatea oceanului) sau locale (forma
bazinului [ia ]\rmurilor, direc]ia de propa
Tropicul de Sud
gare). a curen]ilor oceanici).
Oceanul Indian [im\rile dintre acesta [i
Oceanul Pacific au cele mai mari temperaturi
0 2000 km medii anuale. Oceanul Atlantic este mai cald
spre continentul american decât spre cel african.
Fig. 1 – Temperatura medie anual\ a apei oceanice la suprafa]\

mangrove

Provincii biogeografice de reparti]ie a

mangrovelor:
1. Provincia occidental\

2. Provincia oriental\
Tropicul de Nord
Repartizarea vegeta]iei de mangrove re -
flect\ (pe lâng\ cele dou\ mari regiuni unde
1 Ecuador este localizat\) o leg\tur\ foarte strâns\ `ntre
2 aceast\ vegeta]ie [i condi]iile termice ale
apelor oceanice (temperaturi). de peste 20ºC).
Tropicul de Sud Diferen]irile acestei reparti]ii reflect\, de
asemenea, diferen]iile termice.
Harta al\turat\ sugereaz\ [i alte rela]ii, mai
pu]in vizibile, cum ar fi cele dintre man grove
0 2000 km
[i curen]ii oceanici.

Fig. 2 – Reparti]ia geografic\ a vegeta]iei de mangrove

extensiunea coralilor `n epoca glaciar\

Provincii biogeografice de reparti]ie a coralilor:

1. Provincia indo-pacific\
2. Provincia atlantic\

Tropicul de Nord Reparti]ia coralilor reflect\, de asemenea,

o leg\tur\ direct\ a acestora cu temperatură
apei oceanice. ~n timpul glacia]iunii, când
2 Ecuador temperatura oceanului era mai sc\ zu t\,
1 coralii [i-au restrâns arealul doar la partea cea
1 mai cald\ a oceanelor. Acest fenomen este
Tropicul de Sud reprezentat pe hart\ prin dou\ areale, cel mai
extins fiind `n prezent. Reparti]ia rocilor
coraligene `n diferite momente ale evolu]iei
geologice a Terrei permite reconstruirea unor
0 2000 km
condi]ii [i areale similare celor din harta
al\turat\.
Fig. 3 – Reparti]ia geografic\ a coralilor

11
Machine Translated by Google
RELA}II FUNDAMENTALE
Rela]iile fundamentale sunt acele rela]ii
care au un caracter global, realizându-se la
nivel planetar prin interac]iunea geosferelor.
Acestea rela]ii au o condi]ionare reciprocã
sesizabilã care se concretizeazã în caracteris -
tici (proprietă]i) relativ stabile ale mediului
înconjurător.
Rela]iile fundamentale sunt deci cele care
au o dezvoltare globală (planetarã) [i au un rol
determinant `n stabilitatea structurii [i
func]ionalit\]ii mediului `nconjur\tor.
Ele pot fi realizate între elementele natu
rale ale mediului (Fig. 1), între elementele
antropice [i între elementele naturale [i cele
antropice (rela]ii om-naturã).
A. RELA}II FUNDAMENTALE
~NTRE ELEMENTELE NATURALE
ALE ME DIU LUI ~NCON
JUR|TOR
Subsistemul natural al mediului are
legãturi turi cu sistemele exterioare, cum ar fi
spa]iul cosmic [i interiorul Terrei, precum [i cu
sub sistemul antropic.
Un exemplu de rela]ii fundamentale, care
au un caracter global, `l reprezint\ sistemul de
condi]ion\ri oferit de forma [i mi[c\rile Terrei
asupra caracteristicilor naturale de baz\ ale
planetei reflectate `n zonalitatea geografic\.
(DOC 1, Fig. 2).
~n afar\ de condi]ion\rile exterioare, re la
- ]iile din interiorul sistemului terestru care au
un caracter global (ca dimensiune) [i
fundamental (sub raport calitativ) sunt `ntre
atmo - sfer\–hidrosfer\, atmosfer\–biosfer\,
atmo - sfer\–reliefosfer\ etc., precum [i `ntre
geo - sfe rele „fizice” (considerate `mpreun\) [i
biosfer\.
Se face frecvent distinct]ia `ntre geosferele
„fizice” (denumite generic „geosfer\”) [i bio -
sfer\, `n]elegându-se interac]ionarea global\
`ntre „abiotic” [i „biotic”.
12
DIC}IONAR
Zone de latitudine — fâ[ii pa - ra
B. RELA}IILE FUNDAMENTALE lele, dispuse latitudinal, cu o anu
~N TRE ELEMENTELE AN TROPICE mit\ omogenitate a unor caracteris
tici geografice (tempe ratur\, vege
ALE MEDIULUI ~N CONJUR|TOR ta]ie, clim\ etc.).
Zonalitate — caracteristic\ a feno
De[i toate aceste rela]ii se desfã[oarã în
menelor fizico-geografice de a fi
interiorul aceleia[i geosfere (antroposfera), ele
dispuse în raport cu existe]a zo nelor
au, în anumite dimensiuni, o semnifica]ie plã - de latitudine, rezultate din înc\lzirea
ne tarã. Între elementele tropice ale lui mediu inegal\ a suprafe]ei.
terestre.
existã în diverse conjurãtori sau rela]ii biuni Geosfer\ — termen care de - sem
voce multiple. neaz\ în mod generic orice „sfer\”
Aceste rela]ii, spre deosebire de cele care caracterizeaz\ P\mântul (at mosfer\,
îngrijire
hidrosfer\ etc.); în ultimul timp se
care au loc în cadrul componentelor naturale
consider\ c\ ar exista [i geosfere
(care sunt rela]ii naturale), sunt de natură
derivate (criosfer\ [i pedosfer\) sau c\
socio-economică; ele se desfã[oarã dupã legi toate geosferele împreun\ formeaz\
ale soci etã]ii. Totu[i, anumite elemente sunt o singur\ „sfer\” a P\mântului, den
umit\ geosfer\.
influente - en]ate sensibil de factori naturali (DOC 2).
Abiotic — fenomen sau ele ment
C. RELA}II ~NTRE ELEMENTELE NA TU RALE lipsit de via]\.
{I ANTROPICE Între elementele
Antropic — referitor la om; ele
mentele antropice sunt cele reali -
zate de om.
naturale [i cele antropi ce ale mediului
înconjurător există o multitudine de rela]ii care
se stabilesc biunivoc (între câte două elemente)
sau au un caracter mai com plex ( între grupe
de elemente).
Este foarte u[or de explicat raportul care
existã între anumite resurse naturale [i activi -
tã]ile industriale, între agriculturã [i resursele
de soluri, între a[ezãri [i formele de relief etc.
Al\turat (Fig. 3) exist\ un exemplu de
corela]ie `ntre dou\ fenomene realizat\ prin
compararea a dou\ imagini cartografice.
Se vorbe[te frecvent de rela]iile „om–
natur\”, adic\ rela]iile care exist\ `ntre
societatea ome neasc\ `n ansamblul ei [i mediul
fizic (natural) `n care `[i desf\[ oar\ existen]a [i activitate.
Condi]ionarea omului de c\tre natur\ este
evident\ sub multiple aspecte (reparti]ia po
pula]iei etc.), influen]a exercitat\ de om asupra
celui fiind perceput\ ca un fenomen global
(„`nc\lzire global\”, poluarea mediului, con Fig. 1 – Elemente naturale ale
sumarea resurselor etc.) predominant negativ. mediului
Machine Translated by Google

Fig. 2 – Sistemul geografic al zonelor de latitudine Forma, mi[c\rile Terrei [i

DOC 1
zonalitatea geografic\\

Proiec]ia Latitudine, scara % din suprafa]a Zone de latitudine Este foarte evident că mi[ca rea de revo -
ortografic\ propor]ional\ cu P\mântului
suprafa]a 90º lu]ie, mi[carea de ro ta ]ie [i forma Terrei au
75º 1,70
polar\ nordic\ multiple in fluen]e asupra elementelor telor
60º
5,00 Arctic\
55º
2,34
naturale, astfel acestea sunt totodată [i factori
subarctic\

Polul
geoecologici de bazã ai mediului înconjurãtor.
N 12,45
Cercul Polar de Nord Nordic\ latitudini medii
Din multiplele condi ]ionãri reciproce (mai
Nord 66½º 90º
35º
75º consistente fiind cele între forma Terrei [i
60º subtropical\ nordic\
55º 7,55
25º
mi[carea de revo lu]ie) rezultã o anumitã

35º 12,45
imagine sche ma - tizatã, reprezentatã de siste
tropical\ nordic\
25º mul geografic al zonelor de latitudine . Men]io
10º
Tropicul Racului 23½º nãm cã acest sistem nu repre zintã zonalitatea
10º

0º
Ecuador
17,36 climaticã sau a altui element na tural [i nici o
ecuatorial\

10º
simplã împãr]ire latitudinalã. Ea este o realitate
10º
Tropicul Capricornului 23½º care redă mai mult situa- ]ia ipotetică a unei
25º
12,45 tropical\ sudic\ suprafe]e terestre omo gene (fărã diferen ]ieri
35º
25º între oceane, conti nente sau siste me
55º
60º
Cercul Polar de 75º
7,55 subtropical\ sudic\ montane). Astfel, dacã su pra fa]a terestrã ar
55º
Sud 66½º 90º fi riguros omo genã (numai ocean ori numai
Polul
S 12,28 Sudic\ latitudini medii
Sud uscat neted), zonele climatice ale Terrei ar fi
55º
60º
2,34 Subantarctic\ identice cu acest sistem.
5,00 Antarctic\
75º
1,70 Polar\ sudic\
90º

500 km 500 km
DOC 2 Rela]ii `ntre elemente antropice

Între popula]ie [ia[ezãrile omene[ti existã

o rela]ie directã, foar te vizibilã, care nu necesitã
nici o explica]ie. Existã însã, multiple corela]ii
între caracteristicile gru purilor umane [i tipurile
predominante de a[ezãri omene[ti. De
asemenea, existã legãturi între tipul de
arhitecturã al ora[elor [i anumite concep]ii
despre lume [i via]ã ale oamenilor; astfel,
ora[ele din fostele ]ãri socialiste euro pe ne
Muson seamãnã mult între ele, in di fe rent de ]arã, ca
rezultat al mo dului predominant de planificare
urbanã.

Oceanul Indian Oceanul Indian

Este u[or de observat cã o popula]ie nu me
roasã, care ocupã un anumit teritoriu, are ne
Cantitatea de precipita]ii Densitatea popula]iei
voie de o agriculturã care sã-i ofere cu di]iile de
sub 250 mm/an peste 400 loc./km2
existen]ã. În acela[i timp, agricultura poate sã
250–500 mm/an 200–400 loc./km2
se dezvolte datoritã existen]ei unei oferte
500–1 000 mm/an 200–20 loc./km2 substan]iale de for]ã de muncã. Aceste rela]ii
1 000–1 500 mm/an sub 20 loc./km2 relativ sim ple sunt însã nuan]ate de alte
peste 1 500 mm/an ora[e mari elemente care intervin între popula]ie [i
agriculturã: dotãrile tehnice, resursele
Fig. 3 – Peninsula India — rela]ia dintre precipita]ii [i popula]ie
financiare, productivitatea muncii, nivelul de
pregãtire al for]ei de muncã, randamentul
De anumite pot rela]ii
ce fi considerate fundamentale? 1.
produc]iei agricole etc. .
ce ~n
2. condi]ii zonele climatice [i biogeografice pot avea forma [i reparti]ia zonelor de lati -
tudine din Fig. 2?

13
Machine Translated by Google
2. MODIFIC|RI RECENTE
ALE MEDIULUI TERESTRU
eu
O problem\ important\ a lumii contempo
rane o reprezint\ necesitatea p\str\rii echili
brelor naturale de baz\ ale mediului înconju
r\ tor . În acest fel, fiecare element, fenomen
sau proces propriu fiec\rei geosfere, precum [i
interac]iunea dintre acestea, trebuie s\ se desf\
[oare cât mai multe posibilități în contextul
natural `n care a avut loc pân\ în prezent. .
Rela ]iile dintre geosfere, `n ansamblul lor, au
a vut o anumit\ evolu]ie `n timp. Prezent\m `n
continuare câteva exemple:
atmosfera primar\ ini]ial\ era rezultatul
acumul\rii substan]elor provenite din interio -
rul Terrei `n urma erup]iilor vulcanice (deci
atmosfera ini]ial\ a rezultat din activitatea
geosferelor interne corelat\ cu puterea de
atrac]ie a planetei);
`nc\lzirea puternic\ a suprafe]ei plane -
tei `n prima parte a evolu]iei sale sa datorat
efectului de ser\ produs de atmosfera „prima -
r\”; aceast\ atmosfer\ a influen]at formarea [i
ca racteristicile hidrosferei ini]iale;
formarea [i evolu]ia vie]ii a fost posibil\
datorit\ caracteristicilor oceanului ini]ial (care
ulterior i-au asigurat un „mediu” de via]\);
compozi]ia atmosferei (cu ponderea
actual\ a O2) este rezultatul activit\]ii biosfe rei
(plantele, prin fotosintez\ eliminând O2 liber);
use intens\ a resurselor naturale [i
poluarea mediului sunt rezultatul ac]iunii
antroposferei asupra geosferelor naturale.
Dup\ cum se poate observa, echilibrul
dintre geosfere sau în cadrul diferitelor circuite
de materie [i de energie, este sensibil modificat
prin ac]iunea antropic\ (DOC 1).
desp\duririle (Fig. 1) duc la reducere
produc ]iei de biomas\, la reducere biomasei
existente [i, `n mod indirect, la diminuarea
cantit\]ii de oxigen produs\ de suprafe]ele
forestiere (cu propor]ii de 5–10%); aceast\
diminuare are [i efecte importante asupra
eroziunii terenului ri lor, sporind cantitatea de
materiale erodate, transportate [i sedimentate
de re]eaua hidrografic\;
14
dintre animalele care au disp\rut sau se
afl\ `n curs de dispari]ie, men]ion\m: bizonii,
-
zimbrul, bourul, tarpanul diferitelor specii de
ele fan]i, broa[te ]estoase, foci
etc.; solurile sunt degradate prin
cantitatea de substan]e artificiale incluse `n
circuitul lor [i prin degradarea terenurilor pe
care se afl\ si tuate aceste soluri. Problema este
cu atât mai important\ cu cât suprafa]a de
soluri utili - zabile pentru agricultur\ (de
aproximativ 11% din `ntinderea uscatului) este
foarte greu de extins. Aceast\ suprafa]\ este
constant\ `n ultimele decenii, iar extinderea
suprafe]elor intrate `n circuitul agricol este
compensat\ de cele care ies din acest circuit.
~n timp, acest fenomen este de asemenea
important,solurile se formeaz\ foarte `ncet
,
deoarece necesitând decenii sau secole, iar
eroziunea lor se poate realiza `n câ]iva ani;
cauzele degrad\rii solului sunt accele rarea
eroziunii de c\tre om, defri[area p\durilor,
des]elenirea unor suprafe]e de p\[uni, p\[unatul
excesiv (Fig. 2), s\r\ turarea solurilor, chimizatul
nera]ional [i agrotehnicile rudimentare;
relieful [i eroziunea accelerat\ repre -
zint\ un caz particular de degradare, `n care ac
celerarea eroziunii de c\tre om duce la de -
clan[area unor procese care distrug foarte
rapid relieful (Fig. 3). Se acce lereaz\ astfel pro
cesele de pluviodenudare, ravenarea, fe no -
menul de toren]ialitate, alune c\rile de teren.
O serie de cauze sunt naturale sau
influen]ate antropic (DOC 3).
Diferite ac]iuni antropice, cum ar fi ame
naj\rile hidroameliorative, hidroenergetice,
exploat\rile miniere, amplasamentele in -
dustriale, defri[\rile [i incendiile, precum [i alte
fenomene datorate omului, contribuie la
modificarea peisajelor foarte frecvente, `n tr-un
sens negativ. Prin degradarea peisa jelor are
loc os\r\cire estetic\ a acestora.
Exist\ `ns\ [i exemple de ]\ri cu tradi]ie `n
ocrotirea mediului, cu o legisla]ie adecvat\ [i un
`nalt grad al con[tiin]ei civice: Regatul Unit,
Olanda, Belgia, Luxemburg , Germania, Austria,
Elve]ia, Fran]a, Spania.
DIC}IONAR
Sisteme naturale — sisteme de
materie [i energie care func]io neaz\
dup\ legile naturii, fiind grupate pe
geosfere sau procese de leg\tur\
(sistem climatic, geomorfologic etc.).
Echilibre fragil
DOC 1
Anumite echilibre care exist\
`ntre geosfere (sau elemente ale
acestora) se afl\ `n prezent `ntr-o
stare foarte labil\. O serie de ani
male se afl\ `n pericol din cauza uti
liz\rii lor de c\tre oameni `n sco - puri
„extravagante”: pieile crocodi - lilor,
filde[ul elefan]ilor, bl\ nu rile castorilor
[ i ale vizonilor etc.
Insulele coraligene sunt printre
cele mai expuse dezechilibrelor na -
turale. Complexitatea deosebit\ a sub
atolilor de corali raport bio tic [i al
echilibrului natural este cunoscu -
t\. ~n prezent, datorit\ po lu\rii ocea
- nelor, dezvoltarea lor este pe riclita
- t\. ~n anumite regiuni, atolii „scad”
sensibil `n timp; este cazul unor insule
din Oceania (inclusiv „Marea Barier\
de Co rali” din estul Austra - liei), in
su lele Maldive („pa ra dis turistic”
amenin]at cu distrugerea).
~n mod similar, sunt amenin ]ate
[i alte tipuri de peisaje, cum ar fi:
Delta- rit\
Nilului
deltele ( dato ,
re]inerii
aluviunilor fluviului la barajul de la
Assuan, dato - [ia rit\ Delta
Gangelui distrugerilor
Brahmaputrei
provocate de ci - clonii tropicali, [.a.);
Delta
ghe]arii continentali Dun\rii
(dato ri - t\
supraexploat\rii turistice [ia
utiliz\rii rezervelor de ap\ dulce);
lacurile ( din America de Nord [i
Mariledatorit\
Lacuri
datorit\ polu\rii,
aridit\]ii, Marea Lacul Baikal ,
Neagr\, Marea Lacul Aral ,
Caspic\ [.a.).
Machine Translated by Google
DOC 2 Cercul care se `nchide
Una dintre problemele raporturilor din
tre om [i natur\, cel mai bine surprinse, o
reprezint\ ceea ce a fost numit „cercul care
se închide”. Despre ce este vorba? Procesele
tehnologice preiau din natur\ elemente uti
liza bile [i redau de[euri, care nu mai pot fi
incluse în circuitele naturale ini]iale. În
condi]iile în care natura prime[te de[euri,
„cercul nu se închide”, deoarece de[eurile
nu revin în pozi]ia ini]ial\ a circuitului. Dac\
natura prime[te „de[euri utilizabile”, care
pot fi incluse în circuitele anterioare „cercul
se închide”. Problema este ca toate rezul
tatele activit\]ii antropice, transformate în
„reziduuri”, s\ fie redate mediului natural
într-o form\ pe care acesta poate s\ o
include\ în circuitele naturale anterioare.
Aceast\ pro blem\ atât de simpl\ sintetizeaz\
raport tul la nivel global între om [i mediul
lui de existe]\, precum [i func]io nalitatea
este temelor naturale.
Un element important al acestui proble
- me îl reprezint\ varietatea [i dimensiunile
cre[ te rii economice. ~n prezent lumea con
temporan\ este, sub raportul nivelului de
via]\, pu ternic polarizat\: de la comun\]i
umane foarte bogate, la comun\]i foarte
s\race.
Fig. 1 – Desp\duririle genereaz\ dispari]ia
faunei
Fig. 2 – P\[unatul excesiv — surs\ de
degradare a solului
DOC 3 Cauze naturale sau influen]ate antropic
Cauze naturale
Mediul `nconjur\tor are o func]ionalitate prin care elementele sale naturale duc la trans
formarea calitativ\ a acestuia, dup\ logica lor intern\, natural\.
hazardele
~n aceast\ categorie intr\ care, naturale
f\r\ a fi influen]ate antropic, produc frecvent degra d\ri
ale mediului `nconjur\tor. Dintre acestea, amintim: cutremurele de p\mânt, cu fenomenele
pe care le declan [eaz\, manifest\rile vulcanice, inunda]iile [i alune - c\rile de teren care au
cauze naturale.
Un alt fenomen natural `l constituie ex tinderea de[erturilor, care sunt re zul tatul
schimb\rilor `n timp al anumi tor elemente `n circula]ia general\ a atmosferei.
Modific\rile climatice actuale prezint\ o anumit\ tendin]\ ca rezultat al evolu]iei natu rale
a mediului, fiind o continuare a `nc\lzirii postglaciare.
Exist\ o serie de fenomene meteorolo gice care au frecvent [io influen]\ negativ\ asupra
mediului `nconjur\tor (`nghe], viscol, avalan [e, cea]\, seset\ etc.).
Cauze naturale influen]ate antropic
Acest grup de cauze se refer\ la anumite mecanisme proprii mediului natural, care au
fost transformate datorit\ ac]iunii directe sau indirecte a societ\]ii omene[ti.
Eroziunea accelerat\ reprezint\ forma cea mai expresiv\ a transform\rii eroziunii de tip
natural sub impactul presiunii umane. Defri[\rile forestiere, spre exemplu, contribuie la mod
- dificarea circuitelor de materie [i energie `n urma c\rora se declan[eaz\ eroziunea toren]ial\,
alune c\ rile de teren [i alte fenomene (Fig. 4).
Modificarea caracteristicilor suprafe]ei subiacente prin diferite interven]ii antropice,
duce la schimbarea albedoului [i, `n acest fel, la modificarea sensibil\ a bilan ]ului radiativ pe
anumite suprafe]e.
Diferitele amenaj\ri (hidroameliorative, hidroenergetice, pentru infrastructura indus
trial\ [i urban\) se interpun `n circuitele naturale, transformându-le.
Circuitele biogeochimice [i `ndeosebi circuitul apei `n natur\ sunt influen]ate sensibil
de modific\rile unor elemente componente (cantitatea unor elemente chimice, procesul de
evaporare, scurgerea precipita]iilor).
Fig. 3 – Eroziunea lateral\ a unui versant Fig. 4 – Eroziunea versan]ilor — consecin]a
interven]iilor antropice
15
Machine Translated by Google
eu 3. FACTORII GEOECOLOGICI –
ASPECTE GENERALE
Factorii geoecologici sunt acei factori care
determin\ [i influen]eaz\ caracteristicile mediului
înconjur\tor.
Mediul înconjur\tor reprezint\ un sistem
structurat de elemente, procese [i fenomene, care
îi confer\, la un moment dat, anumite ca -
racteristici cantitative [i calitative de ansam blu.
~n cadrul s\u î[i desf\[oar\ existen]a [i
activitatea societatea omeneasc\.
Ca sistem deschis, mediul înconjur\tor are
anumite schimburi de materie, de energie [i de
informa]ie cu alte sisteme sau ele men te cu care
vine în interac]iune. De ase menea, ca si tem cu o
anumit\ dinamic\ in ter n\, acesta este influen]at
de p\r]ile componente.
Este u[or de observat c\ mediul încon - jur\tor,
definit în raport cu societatea ome neasc\, are o
întindere spa]ial\ care se su - prapune cu limitele
spa]iului locuit.
Factorii geoecologici pot fi naturali sau
antropici (introdu[i de om).
Factorii naturali î[i au originea în
componentele naturale majore ale mediului
înconjurat de r\tor (aer, ap\, relief etc.). Ei pot
ac]iona prin anumite elemente (ap\ subte ran\,
banchiz\, ghe]ari montani — Fig. 1) sau prin
propriet\]i, fenomene [i procese ale acestora
(iluminare, radia]ie, eroziune, maree). etc.). Factorii
natu rali sunt grupa]i frecvent dup\ absen]a sau
prezen]a elementului viu, în factori biotici [i abiotici.
Factorii antropici î[i au originea în acti - viață
transformatoare a omului. Ace[tia se manifest\
prin: componente majore, elemente ale acestora,
fenomene [i procese pro prii antroposferei
(sociosferei) — Fig. 2.
Conceptul central, legat de ac]iunea faptului
rilor geoecologici, este cel de interac]iune , îngrijire
reprezint\ orice rela]ie stabilit\ între doi sau mai
mul]i factori.
Distinc]ia între procese, fenomen [i ele
mente este uneori dificil de f\cut. De aceea,
în]elegem, în cazul multor factori geoecolo - gici, o
combinare a acestora, în care exist\ o
16
accep]iune procesual\, fenomenologic\ [i anumite
caracteristici cantitative sau calitative ale
elementelor luate în considera]ie.
Foarte dificil\ este [i precizarea raportului
determinae
dintre [ia influen]are
unei ca - racteristici a mediului
înconjur\tor. Este mai u[or s\ identi fic\m factorii
care caracteristicile asupra c\rora influen]eaz\
Fig. 1 – Ghe]ar montan
intervin. În aces te con di]ii, prin „a determina” [i
„a influen]a” în ]elegem, de fapt, un singur grup
de tip inter - rac]ional; r\mâne de stabilitate, la o
analiz\ mai atent\, raportul dintre factorul de
determinare [i factorul de influen]are.
Caracteristicile elementelor, fenome ne lor [i
-
proceselor au dimensiuni . În cantitativ [i ca
litativ anumite situa]ii, ilustrarea cantita tiv\ nu
A.
este suficient\ pentru argumente ta rea unei
tr\s\turi calitative; de aceea, pre zen tarea unor
tr\s\turi de natur\ calitativ\ pe care le au factorii
geoecologici r\ mâne o modalitate de a percepe
semnifica]ia acestora.
Factorii geoecologici au o . ac]iune ]ial\ spa
[eu temporal\ Acest lucru se poate ve dea din
analiza fiec\ruia.
Factorii geoecologici se pot grupa dup\ mai
multe criterii. Sub raport geografic (adic\ func]ional
[i spa]ial), ei pot fi ordona]i `ntr-un model cum ar fi
cel al\turat (DOC 1). Pentru a în]e lege taxonomia
b.
lor, trebuie s\ facem câte va preciz\ri: — ace[ti
factori au
fost grupa]i pe geosfere; gruparea are un
caracter calitativ, deoarece fiecare geosfer\
concentreaz\ cea mai mare parte a componentului
major care o define[te; — exist\ îns\ anumi]i factori
care au o
alt\ coeren]\ interioar\, cum ar fi cei determina]i
de caracteristicile planetei în ansamblu sau de
factorul timp.
O expresie a interac]iunii factorilor natu rali
abiotici o constituie caracteristicile biosfe - rei;
aceasta reprezint\, la rândul ei, o grupare de
Fig. 2 – Activit\]i de transformare
factori geoecologici [i are un grad înalt de
a mediului de c\tre om: a. agricultura
complexitate [i de organizare intern\. - tur\ intensiv\; b. defri[are.
Machine Translated by Google
DOC 1
I. Factorii geoecologici determina]i de
caracteristicile Terrei ca planet\:
Pozi]ia Terrei în Sistemul Solar
Forma [i dimensiunile P\mântului
Mi[carea de rota]ie
Mi[carea de revolu]ie
Propriet\]ile fizice ale Terrei
Propriet\]ile chimice ale Terrei
II. Factorii geoecologici din atmosfer\
(climatosfer\):
Aerul
Atmosfera ca geosfer\
Masele de aer
Radia]ia solar\, bilan]ul radiativ
Fenomenele [i procesele
meteoro logice
Clima [i climatele Terrei
Clima periculos
III. Factorii geoecologici din hidrosfer\:
Apa
Hidrosfera ca geosfer\
Apele continentale
Oceanele [im\rile
Ghe]arii
Circuitul apei în mediul înconjur\tor
Resursele hidrosferei
Acest tabel red\ `ntr-o form\ foarte
-
simplifica\ . varietatea factorilor geoecolo
gici Fiecare termen trebuie `n]eles ca o anu
mit\ parte a mediului `nconjur\tor, care in -
fluen]eaz\ alte componente, sau mediul `n an
samblul s\u. Astfel, luând ca exemplu nu
aerul , trebuie s\ `n]elegem c\ anali z\m aerul
sub toate aspectele, ci felul `n care acesta [i
caracteristicile sale (fizice, chi mice, dinamice)
influen]eaz\ mediul `nconju - trebuie să
r\tor. Mi[carea de rota]ie interpreteze tat\
astfel: „mi[carea de rota]ie [i influen]a ei
asupra elementelor, feno me nelor [i
proceselor ce caracterizeaz\ me diul `ncon
Factorii geoecologici
IV. Factorii geoecologici determina]i de relief
(reliefosfer\):
Reliefosfera (troposfera)
Relieful actual al continentelor
Trepte, tipuri [i forme
Unit\]i de relief
Procese geomorfologice
Relieful suboceanic
Domenii morfoclimatice
V. Factorii geoecologici ai substratului:
Structura intern\ a Terrei
Dinamica scoar]ei terestre
Vulcanismul
Cutremurele de p\mânt
Circuite [i cicluri geologice
Resursele litosferei
VI. Biosfera [i rolul ei geoecologic:
Biosfera ca geosfer\
Fotosinteza
Biomuri
Zonele biogeografice terestre
Ecosisteme
Circuite biogeochimice
Biosfera ca surs\ de oxigen
Produc]ia de biomas\
VII. Factorii geoecologici determina]i de
pedosfer\:
Solul
Pedosfera
Resursele de soluri
jur\tor, de la nivelul planetei ca `ntreg, la nivel
local.”
Prin tehnologie se `n]elege de fapt felul
`n care tehnologiile influen]eaz\ sau deter
min\ anumite caracteristici ale mediului
rezultate `n urma proceselor industriale, dar
[i felul `n care este posibil ca anumite
tehnologii de depoluare sau antipoluante s.
\ faciliteze ameliorarea caracteristicilor
negative ale mediului.
Ar putea exista anumite rezerve fa]\ de
timp, ca factor geoecologic, deoarece acesta
reprezint\ o caracteristic\ general\ a reali -
t\]ii `nconjur\toare. ~n perspectiva de fa]\
VIII. Factorii geoecologici determina]i de
activitate uman\:
Antroposfera [i tehnosfera
Popula]ia [i reparti]ia ei geografic\
Exploatarea resurselor naturale
Dezvoltarea economică\
Agricultura
Activ\]ile industriale
Transporturile [i servicii
Infrastructura tehnic\ a Terrei
Zgomote [i noxe
Urbanizarea
Hazardele antropice [i tehnologice
Caracteristicile comunit\]ilor uma ne
{tiin]ele
Tehnologia
Mediul informa]ional
Mediul psihologic
Nivelul de trai
Presiunea uman\
Concep]ii, reglement\ri
IX. Timpul ca factor geoecologic:
Evolu]ia continentelor [i oceanelor
Evolu]ia geosferelor
Evolu]ia reliefului
Evolu]ia biosferei [ia solurilor
Evolu]ia mediului terestru
Rela]iile om-mediu în timp
Evolu]ia [tiin]ei [ia tehnologiei
timpul este v\zut ca un element care se
reg\se[te `n interiorul fiec\rui factor geoe
cologic. Astfel, procesele geomorfologice,
fotosinteza, masele de aer etc. au sens dac\
sunt percepute `n evolu]ia lor `n timp .
~n mod particular, evolu]ia `n timp poate
fi considera\ un factor geoecologic aparte
când este vorba de fenomen care se produce
`ntr- un interval de timp (evolu]ia continen
telor, a reliefului etc.). Este important de
observat c\ ace[ti factori geoecologici ac]io -
neaz\ frecvent `mpreun\, mai rar `n mod
independent; `n acest caz, distinct]ia dintre
factorii geoecologici este mai mult teoretic\.
17
Machine Translated by Google
BIOSFERA {I ROLUL S|U GEOECOLOGIC
Biosfera are func]ii deosebit de complexe
în cadrul mediului înconjur\tor. Aceasta este
v\zut\ frecvent ca o parte calitativ diferit\ a
acestuia, influen]at\ de factori abiotici (DOC 1).
Reparti]ia geografic\ a plantelor [i ani
malelor este influen]at\ de o serie întreag\ de
factori ai mediului înconjur\tor; aproape to]i
factorii, de la radia]ia solar\ pân\ la alti
tudinea reliefului, umiditatea solului [i ga zele
atmosferei, au o anumit\ influen]\ asu pra
reparti]iei teritoriale a plantelor [i animalelor.
Din masa biosferei, 99% o re prezint\ plantele
[i 1% animalele; numeric, exist\ 500 000 de
specii de plante [i 1 500 000 de specii de ani
male.
A. FOTOSINTEZA {I ROLUL EI
GEOECOLOGIC
Caracteristica cea mai important\ a ma te
- riei vii este c\ aceasta reu[e[te, prin interme
- diul fotosintezei, s\ transforme elementele
anorganice în substan]e organice. În acest
proces de fotosintez\, rolul exclusiv revine
plan - telor care, utilizând radia]ia solar\ ca
surs\ de energie, reu[esc produce rea
substan]elor or - ganice. Paralel, se elimina n\
în aer oxigen [i este consumat dioxidul de
carbon. În acest fel, fo - tosinteza realizeaz\ o
activitate multipl\: producerea substan]ei
Pedosfera este înveli[ul de soluri al
organice, consumul dioxi - dului de carbon [i producerea oxigenului.
P\mântului consider, uneori, ca o geosfer\
B. BIOMURI {I ZONE DE VE
GETA}IE Biomurile
reprezint\ expresia cea mai clar\ a
raporturilor dintre biosfer\ [i celelal te geosfere
terestre la scar\ planetar\. Ele sunt cele mai
mari subdiviziuni ale biosferei.
Elementul cel mai vizibil al biosferei îl
reprezint\ vegeta]ia (Fig. 1). Cea mai expresi -
v\ form\ a la nivelul suprafe]ei teres - tre o
reprezint\ reparti]ia ei geogra fic\, adic\ zonele
latitudinale de vegeta]ie. Harta al\ - turat\ (Fig.
2) red\ reparti]ia marilor zone de vegeta]ie
v\zute `ntr-o perspectiv\ geoecolo - gic\ (dup\
H. Walter). Aceste zone redau imaginea unor
tipuri de mediu determinate de vegeta]ie.
18
C. CIRCUITELE BIOGEOCHI MICE
GLOBALĂ
Circuitele biogeochimice cuprind trans
form\rile de materie [i de energie care au loc
între biosfer\-litosfer\-hidrosfer\-atmo sfer\,
datorate transform\rilor unor compu[i chi -
mici. Cele mai importante sunt circuitul car
bonului [i al azotului (DOC 2).
D. BIOMASA
Principalul rezultat al transform\rii sub
stan]elor anorganice în substan]e organice îl
reprezint\ producerea materiei vii. Canti tatea
de materie vie pe o unitate de supra fa]\ (sau
unitate de volum) se nume[te biomas\. Cel
mai important aspect al existen]ei [i func]io -
n\rii biosferei îl reprezint\, în acest sens,
produce materiale organice reflectate\, printre
altele, în biomasa.
Exist\ evalu\ri cantitative privind bioma -
sa oceanelor [ia continentelor, precum [i, pe
continente, a diferitelor forma]iuni ve ge tale
(DOC 3, 4).
E. FACTORII GEOECOLOGICI
AI PEDOSFEREI
individualizat\ sau, frecvent, ca o compo
nent\ a biosferei.
Solul este alc\tuit dintr-un amestec de sub
stan]e anorganice, substan]e organice, aer,
ap\, aflate într-un mod specific de combinare,
fiind situat la partea superficial\ a reliefosfe -
rei, la contactul cu biosfera, hidro - sfera [i
atmosfera. În
cadrul acestei geosfere se rea lizeaz\ cea
mai complex\ întrep\trundere între lumea vie,
aer, ap\ [i substrat. Caracteristica princi pal\
a solului o reprezint\ fertilitatea acestuia, adic\
proprietatea de a oferi plantelor sub stan]e
orga nice asimilabile.
Zonalitatea solurilor este o reflectare a
zonalit\]ii vegeta]iei.
Fig. 1 – P\dure ecuatorial\
DOC 1 Biosfera ca geosfer\
Biosfera cuprinde totalitatea
plantelor lor [i animalelor care
tr\iesc pe planeta noastr\; de
asemenea include spa]iul strict în
conjur\tor al acestora, format din
elemente abiotice.
Biosfera a ap\rut ca
înveli[ planetar în zona de
interferen]\ a litosferei (reliefosferei),
hidrosfe - rei [i atmosferei, din
elemente ale acestora [i poate fi
considerat\ ca un produs terestru specific.
Circuitul carbonului
DOC 2
[i al azotului
Circuitul carbonului se rea li -
zeaz\ între biosfer\, atmosfer\, apa
oceanelor, sol, turb\, roci cal
caroase, c\rbuni, fiecare dintre
acestea reprezentând câte o form\
de concentrare [i stocare a sa; este
[tiut c\ acest element reprezint\
principalul component al vie]ii;
transform\rile din acest circuit se
realizeaz\ prin dou\ procese com
plementare: fotosinteza [i respira]ia.
Circuitul azotului reprezint\
schimbul legat de acest element
în - tre atmosfer\, biosfer\, sol [i se
di - mente; un moment principal
în acest circuit îl constituie fixarea
azo - tului liber din atmosfer\;
agentul principal al acestui circuit
îl re pre - zint\ microorganismele spe cifice.
Machine Translated by Google

DOC 3 Raportul dintre biomasa oceanelor [ia continentelor DOC 4 Biomasa diferitelor tipuri de vegeta]ie

Continente Oceane raport Productivitate medie (gr/ Biomas\ medie (t/

% Tipul de vegeta]ie
m2/an) ha)

149 361 0,4 P\dure ecuatorial\ 2 200 450

Suprafa]\
(106 km2) 1 600 350
P\dure tropical\ cu dou\ anotimpuri
Productivitate 773 152 5,1
1 300 350
P\dure temperat\ semperviriscent\
medie
1 200 300
P\dure temperat\ cu frunze c\z\toare
(gr/m2/an)
115 55 2,1 800 200
Total producție\ P\dure boreal\ (taiga)

(109 t/an) Savan\ 900 40

Biomas\ pe 600 16
12,3 0,01 1231 Etapa\
unitatea de suprafa]
140 6
Tundr\ [i zona alpin\
\ (kg/m2)
1837 3,9 471 90 7
Biomas\ total\ De[ert [i semide[ert

(109 t) 3 2
De[ert extrem, roci, nisip

Tropicul de Nord

Ecuador

Tropicul de Sud

0 2000 km

P\duri ecuatoriale De[erturi calde Taiga

P\duri verzi `n perioada pluvial\ Vegeta]ie forestier\ `n regiuni cu ploi de iarn\ Tundr\
Savane Stepa Mun]i (cu vegeta]ie alpin\)
De[erturi [i semide[erturi reci Ghe]ari

Fig. 2 – Reparti]ia zonelor de vegeta]ie (dup\ H. Walter)

1. Compara]i reparti]ia geografic\ A vegeta]iei cu a altor caracteristici geografice [i identifica]i leg\turile dintre acestea.

Realiza]i 2. o sus. global\ biomasei formate fiecare de utilizare tabelele harta de apreciere `n vegeta]ie, [i mai zon\ asupra

3. Explica]i factorii determin\ reparti]ia geografic\ care zonelor de vegeta]ie. A

19
Machine Translated by Google

4. GEOSISTEMUL, ECOSISTEMUL DIC}IONAR

{I PEISAJUL GEOGRAFIC
eu

Mediul înconjur\tor, în accep]iunea de
„mediu de existe]\ al societ\]ii omene[ti”,
cuprinde componente care sunt investigate
de mai multe [tiin]e, domenii [tiin]ifice sau
care fac obiectul tehnologiei [ i practici umane.
tr\iesc pe un anumit spa]iu relativ
componentele antropice raportate la suportul
lor natural, ofer\ cea mai complet\, coerent\ [i
corect\ viziune a in terac ]iunii dintre so -
cietatea omeneasc\ [i mediul ei de existe]\.
Aceast\ conexiune între elementele na -
Biocenoz\ — totalitate a
speciilor de plante [i animale care
omo - gen; ea se refer\ la
componen]a diferitelor specii, la
propor]ia din tre popula]iile fiec\rei
speci, la dis tribu]ia lor în spa]iu [i
timp, la rela]iile dintre specii.
Biotop — totalitate a factorilor

Geosistemul, ecosistemul [i peisajul sunt abiotici (ecologici) în care î[i duce

accep]iuni care interfereaz\ cu mediul `ncon
jur\tor.
Mediul `nconjur\tor reprezint\ o realitate
obiectiv\ (DOC 1) care poate fi privit\ [i inter
pretat\ din perspective diferite.
Mediul înconjur\tor, în ansamblul s\u, nu
reprezint\ obiectul de studiu al unei anumite
[tiin]e, al unei discipline sau al unui domeniu
al practicilor umane. Are, de asemenea, mai
multe ac cep]iuni (DOC 2).
Deoarece mediul înconjur\tor se ra por -
teaz\ la societate în ansamblul ei, ma ximum
turale [i umane ale mediului creeaz\ un spa]iu
calitativ nou la suprafa]a scoar]ei te - restre,
denumit peisaj (DOC 3).
Peisajul a avut [i are o anumit\ evolu]ie în
timp, de la mediul natural ini]ial (netransfor
mat de om), pân\ la mediul actual, transfor
mat de om, degradat pe alocuri [i, `n mare
parte. , artificială lizat.
Fenomenul de „antropizare” a peisajului
(adic\ de transformare sub ac]iunea omului)
se concretizeaz\ în modi fi c\ri calitative ale
acesta, care pot fi negative (poluare, degradare biocenoz\ care este capabil\ s\ rea -
există]ao anumit\ comunitate de
plante [i animale (biocenoz\) adap
tat\ la condi]iile mediului respectiv;
factorii abiotici cuprind [i rela]iile
dintre elementele componente.
Ecologie — disciplin\ a biologia
giei care studiaz\ sistemele supra -
individuale de organizare a mate ri
- ei vii (popula]ii, biocenoze, bio sfe
- r\) integrate în mediul lor abiotic.
Ecosistem — unitate organiza
toric\ elementar\ a biosferei, alc\ -
tuit\ dintr-un biotop ocupat de o

de complexitate a acestuia se întâlne[te chiar
la interfa]a mediu-societate, care este, practic,
suprafa]a scoar]ei terestre (relieful). ).
Aici se întrep\trund elementele naturale [i
cele antro pice, formându-se un spa]iu calita
tiv distinct.
Acest spa]iu, foarte strâns legat de plan
net\ (numit\ în Antichitatea greac\ „Geea”, de
unde denumirea de „geo” pentru [tiin ]ele
care se ocup\ cu studiul ei), are ca rac teristicile
unui „ sistem”. El este denumit frecvent
geosistem.
Geosistemul reprezint\, deci, acel spa]iu si
tuat la interferen]a componentelor de baz\
ale mediului înconjur\tor, caracterizat prin tr-
o anumit\ coeziune intern\ (care îi asigur\ ca
racterul de „sistem”) a fluxurilor. de ma - terie,
de energie [i de informa]ie.
Geosistemul — ca mediu de via]\ al
societății - t\]ii omene[ti — îmbrac\ diferite
aspecte, de la dimensiunea global\, la cea
a terenurilor etc.) sau pozitive (prin amenajarea lizeze o productivitate biologic\.
Environment — ceea ce ne în -
[i reconstruc]ia sa).
conjoar\ (ca oameni) sau „spa]iul
Geosistemul este un concept general, care din jurul nostru”, cuprinzând ele
se refer\ la ideea de interac]iune între ele mentele componente situate în
mentele, fenomenele [i procesele naturale jurul nostru.
Mediu geografic — termen
care caracterizeaz\ suprafa]a terestr\.
utilizat în geografie pentru a
În realitate, exist\ mai multe interac]iuni
desemna mediul natural transformat
cu un caracter global [i, din acest punct de de om, cuprinzând elemente
vedere, se poate aprecia c\ exist\ mai multe naturale [i elemente antropice.
geosisteme, cu un anumit caracter par]ial.
Aceste geosisteme majore sunt urm\ -
toarele: energia solar\-atmosfer\, atmosfe r\-
sistem climatic, cir cula]ia atmosferei, inter
ac ]iunea atmosfer\-ocean, interac]iunea P\ -
mânt-atmosfer\, P \ mânt-hidrosfer\, solul,
biomurile [i ecosistemele.
Prin compara]ie cu geosistemul, ecosis
temul pune accent pe elementele vii, în rapor
tul lor cu condi]iile în care tr\iesc.
Ecosistemele reprezint\ asocieri de vie -

zonal\, regio - nal\ [i local\ (Fig. 1).
Geografia, ca [tiin]\ care studiaz\, pe de o
parte, componentele mediului pe care se des
- f\[oar\ ac]iunea antropic\ [i, pe de alt\ parte,
]uitoare [i mediul de locuire al acestora.
Ecosistemele sunt studiate de un domeniu
distinct al biologiei, cu multiple tr\s\turi
Fig. 1 – Elemente ale mediului
interdisciplinare, denumit ecologie. `nconjur\tor

20
Machine Translated by Google

DOC 1 Un mediu submontan umanizat DOC 2 Accep]iuni [i termeni

Un termen apropiat celui de mediu

inconjurator,
înconjur\tor este cel demediu
utilizare în limbile
francez\ [i englez\.
El desemneaz\ o realitate foarte evi

dent\ („ceea ce ne înconjoar\”), dar nu are

un co respondent în limba român\. O accept
- ]iune apropiat\ este [i cea de mediu
ambiant.

Mediul înconjur\tor reprezint\ [io pre

ocupare important\ a ecologiei, ca disciplin\
ce î[i are originea în biologie. El este v\zut
din perspectiva de „mediu care înconjoar\
lumea vie”.

Spre deosebire de geografie (care se

ocup\ de „mediul înconjur\tor al societ\]ii
omene[ti”), ecologia studiaz\ raporturile
din tre vie]uitoare [i mediul lor de existe]\.
O no]iune central\ a ecologiei este cea
de ecosistem. Acesta este format din

totalitatea vie]uitoarelor (biocenoz\) care

ocup\ un spa]iu bine determinat calitativ
sub raportul factorilor de mediu (biotop).
Ecosistemul sunt ca element central
La ie[irea Ronului din regiunea montan\, valea se l\rge[te permi]ând dezvoltarea terito -
vie]uitoarele, fa]\ de care se raporteaz\ ca -
rial\ a unui ora[ de m\rime mijlocie, Grenoble. Ocuparea urban\ a teritoriului se opre[te la
racteristicile mediului (considerat „abio tic”).
baza pantelor `mp\durite.
No]iunea geografic\ de geosistem [i no]iunea
Amenajarea mediului a cuprins mai multe elemente vizibile: `ndiguirea [i canalizarea
Ronului, organizarea spa]iului industrial, utilizarea ra]ional\ a intravilanului [i amenajarea biologic\ de ecosistem sunt complementare.

turistic\ a spa]iului montan. În cazul

Ora[ul are, `n primul plan, o zon\ industrial\ bine conturat\, cu ramuri de `nalt\ tehnolo geosistemului, accentul este dat de

gie. Nu exist\ indicii de exploatare a unor resurse de subsol [i nici ale unei agriculturi cu elementele mediului, și în cazul eco -
rezultate notabile. sistemul, accentul cade pe vie]uitoare.
Re]eaua stradal\ este perpendicular\ pe râul care se observ\ `n fotografie. Se distinge o În prezent, se contureaz\ ideea consti
parte urban\ mai veche, ac\rei structur\ este bine p\strat\ `n fizionomia ora[ului. tuirii unui domeniu interdisciplinar („geoe
Sistemul noros sugereaz\ o bun\ prezen]\ a umidit\]ii, iar ora[ul o activitate urban\ efi cologie”), care s\ studieze mediul încon -
cient\ [i prosper\. jur\tor „în sine”.

DOC 3 Peisajul geografic

Peisajul geografic reprezint\ aspectul
exterior al suprafe]ei terestre.
Acesta are un caracter vizibil [i creeaz\ o
anumit\ impresie prin componentele sale.
Spre deosebire de geosistem, care defi -
ne[te îndeosebi leg\tura func]ional\ dintre
elementele geografice naturale, peisajul foto
- grafiaz\ aspectul exterior al acestora. În
multe situa]ii, peisajul geografic ar\mas înc\
într-un mod asem\n\tor peisajului natural
ini]ial.
Pe cea mai mare parte a suprafe]ei teres
- tre, corespunz\toare întinderii oicumenei,
peisajul natural a fost supus la diferite
transform\ri.
Fiind astfel transformat de om, el este
considerat peisaj geografic.
Orice peisaj geografic cuprinde elemente
naturale [i antropice, un mod de aranjare a
acestora în spa]iu, leg\turi dintre ele (care se
pot defini prin geosistem), precum [io
evolu]ie în timp.
Studierea peisajelor este o preocupare
clasic\ a geografiei.
Este de observat c\ în multe situa]ii, ele
mentul care influen]eaz\ aspectul peisajului
îl reprezint\ relieful, de[i vegeta]ia sau
a[ez\rile omene[ti au un caracter mai vizibil.
Peisajele, asem\n\tor tipurilor de medii,
se afl\ în diferite grade de transformare, de
la cele naturale, la peisajele puternic antro
pizate.

21
Machine Translated by Google
eu
5. FACTORII GEOECOLOGICI – DIC}IONAR
CARACTERISTICI {I
FUNC}IONALITATE
FACTORII GEOECOLOGICI
DETERMINA}I DE CARACTERISTICILE TERREI CA PLANET|
Apartenen]a [i pozi]ia planetei noastre la Sistemul
Solar are o importan]\ mare pentru o serie întreag\
de caracteristici terestre.
Un element important îl reprezint\ aparte nen]a
Terrei la istoria cosmic\ a Sistemului Solar. Acest
lucru se ma teria lizeaz\ în ori - ginea [i geneza
comun\, influen]a în aceast\ origine [i genez\ a Soa
relui ca stea a Sistemului Solar, alc\tuirea chimic\,
anumite propriet\]i fizice etc. .
Prin pozi]ie [i caracteristici fizice, planeta noastr\
face parte din grupul planetelor „telurice”
(Terra, Marte, Venus, Mercur [i Luna, satelitul natural
al P\mântului). Acestea au caracteristici chimice
comune, anumite propriet\]i fizice asem\n\toare [i,
probabil, anumite elemente comune legate de
geneza [i originea lor.
Elementul principal al pozi]iei Terrei `n Sistemul
Solar `l reprezint\ distan]a medie P\mânt-Soare, care
este de aproximativ 150 000 000 km. Aceasta este
deosebit de fa - vorabil\, deoarece la distan]e mai
mici influen]a Soarelui este prea puternic\, iar la dis
tan]e mai mari este foarte mult diminuat\.
Se consider\ c\ planeta noastr\ face parte din
spa]iul denumit „ecosfer\” (în sens cos mic, nu
biologic), cuprins între orbitele plane - telor Venus
(spre interior) [i Marte (spre exte rior), unde este
posibil\, teoretic, apari]ia [i formarea vie]ii.
Aceast pozi]ie a P\mântului este foarte important\
deoarece influen]a Soarelui a avut un caracter mode
rat [ia favorizat formarea la su pra fa]a P\mântului a
unor temperaturi core s punz\toare vie]ii. Se pare,
îns\, c\ rolul pro priu-zis al acestei pozi]ii este
modificat de alte elemente. Astfel, sa apreciat c\ dac\
nu ar exista atmosfer\ (sau dac\ aceasta ar fi foarte
rarefiat\), temperatura medie a suprafe]ei tere s tre
ar trebui s\ fie cuprins\ între –10°C [i –15 °C;
temperatura medie a suprafe]ei te restre
22
este, îns\, de aproximativ 10°C, ceea ce reprezint\ o
va loare considera ra bil mai mare. În aceast\ si
tua]ie, rolul de re glator termic revine atmosferei,
care, dato rit\ efectului de ser\ (efect cumulat în
timp), favorizeaz\ formarea unor temperaturi mai
mari decât cele datorate simplei pozi]ii a Terrei în
Sistemul Solar.
Aceast\ diferen]\ de peste 20°C, ca rezultat al efectului
de ser\ datorat atmosferei rei, este des tul de mare [i
pune în eviden]\ caracterul determi
al atmosferei
nant raport fa]\ de `n cel al distan]ei cu
Soare într-o anumită temperatură crearea
turi
medii . Un element important al pozi]iei planetei
`n Sistemul Solar `l re pre zint\ sistemul P\mânt-Lun\
(DOC 1), raportul dintre Soare, P\mânt [i Lun\ (Fig. 1)
[i câteva consecin]e ]e ale acestor raporturi, cum ar
fi mareele (DOC 2, 3), Fazele Lunii (DOC 4), m\surarea
timpului (DOC 5), eclip sele (Fig. 2, DOC 6), constanta
solar\ [i orientarea pe glob.
O consecin]\ direct\ a pozi]iei planetei noastre `n
Sistemul Solar o reprezint\ canti tatea de radia]ie
solar\, primit\ de la Soare.
Aceast\ radia]ie solar\, datorat\ în principal pozi]iei
P\mântului fa]\ de Soare, este constant\ [i are la
limita exterioar\ a atmosfe rei valoarea de 1,98 cal/
cm2/min. , care se nu - . Se presupune c\ me[te
constanta solar\ aceast\ valoare ar\mas
nemodificat\ de mult timp, deoarece exploziile termo
nu a re din Soare sunt rigu ros autore glate, iar
abaterile fa]\ de valorile multianuale sunt foarte mici.
Datorit\ configura]iei bol]ii cere[ti [ia ori ent\rii
axei polilor (cu Polul Nord spre Steaua Polar\),
constela]iile au reprezentat elemente de reper în
orientarea pe glob [i în naviga]ie. Pozi]ia Stelei Polare
(fa]\ de care se rote[te bolta cereasc\, aceast\ stea
având aspectul unui punct fix) a reprezentat mult
timp principal punct de reper pentru orientarea pe
glob.
Planete telurice — planete
asem\n\toare Terrei, care au scoar]
\ terestr\ solid\, dimensiuni
apropiate [i se afl\ situate `n
apropierea Soarelui.
Terra — nume alternativ dat
P\mântului.
Ecosfer\ — termen care se
refer\ la spa]iul din jurul Soarelui
unde ar fi, în mod teoretic, posibil
s\ existe via]\.
DOC 1 Sistemul P\mânt-Lun\
Sistemul P\mânt–Lun\ repre
- zint\ un unicat în Sistemul nostru
Solar, prin aceea c\ dimensiunea
[i masa satelitului nostru se
apropie cel mai mult de cele ale
P\mântului; în cazul altor sateli]i
ai plane telor, diferen]ele sunt
foarte mari. Cu toate acestea,
diametrul Lunii reprezint\ 0,27
din diametrul teres tru, iar masa
1/81 din cea a Terrei. Acest raport
dintre dimensiunile unei planete
[i cel mai mare satelit al s\u are,
`n cazul sistemului P\mânt-Lun\,
are o va loare atât de mare, `ncât
am putea vorbi de o adev\rat\
„planet \dubl\”.
Datorit\ distan]ei relativ re du
- se fa]\ de P\mânt (de aproxi
mativ 60 de raze terestre), Luna
este foarte mult influen]at\ de acesta.
Cea mai important\ influen]\ este
aceea c\ între P\mânt [i Lun\
exist\ un „cuplaj mareic”, care
face ca perioada de rota]ie a Lunii
în jurul axei sale [i perioada de
revolu]ie în jurul P\mântului s\
fie egale (27 zile, 7 ore, 43 minute)
[i, ca urmare, Luna s\ arate
aceea[i emisfer\ P\mântului.
Deoarece `n timpul acestui mi[c\ri
complete a Lunii `n jurul axei [i `n
jurul Terrei, planeta noastr\ sa
deplasat pe orbita sa `n jurul
Soarelui, revenirea Lunii `n acela[i
punct se realizez\ cu o `ntârziere
de 2,2 zile, deci `n aproximativ
29,5 zile.
Machine Translated by Google

zile
7
L
SOARELE Fig. 1 – Pozi]ia sistemului Lun\-P\mânt-Soare `n timp de o lun\ [i producerea mareelor

P
Zilele lunii
MAREE MINIM| 1 5 10 15 20 25 30
(Primul p\trar — cuadratur\)
4
Maree `nalte
SOARELE
(flux)
ziua
7

L
P 3

MAREE MAXIM| Lun\ nou\

Primul p\trar Lun\ plin\ Al 3-lea p\trar
(Opozi]ie)

2
MAREE MINIM| SOARELE
Cvadratur\ Opozi]ie Cvadratur\ Conjunc]ie
(Al treilea p\trar — cuadratur\)

P
1
zile
7
L

Maree joase
SOARELE 0
(reflux)

L
P

MAREE MAXIM|
DOC Modul de producere a mareelor `n cele patru
(Conjunc]ie)
2 situa]ii caracteristice

DOC 3 Mareele DOC 4 Fazele Lunii DOC 5 Luna [i timpul

Influen]a cea mai cunoscut\ a Lunii asu -
-
pra P\mântului o constituie formarea iapa
el sau. Acestea sunt determinate de atrac]ia
pe care o exercit\ Luna asupra suprafe]ei
oceanice, prin ridicarea succesiv\ a în
momentul trecerii Lunii deasupra
meridianului lo cului. Sa observat c\ mareele
au valori mai mari în anumite momente,
când exist\ o combinare a atrac ]iei Lunii [ia
Soarelui pe aceea[i direc]ie, [i valori mai mici
când cele dou\ corpuri se afl\ la un anumit
anume. unghi fa]\ de P\mânt.
Un element deosebit de vizibilitate [i
remar cat de foarte mult timp de oameni îl
constituie ie fazele Lunii. De[i nu au o influen]
\ vizi bil\ asupra unor elemente ale mediului
te restru, fazele Lunii, prin succesiunea [i ca
- racteristicile lor, au o anumit\ importan]\
asupra unui element socio-uman foarte
important: m\ surarea timpului. Existen]a
acestor faze permite o apreciere empiric\ a
unor intervale de timp mai mari decât ziua
[i mai mici decât o mi[care complet\ a Lunii
în jurul P\mântului (o lun\).
O consecin]\ important\ a sistemului
Lun\-P\mânt o reprezint\ durata mi[c\rii de
rota]ie a Lunii în jurul P\mântului, care se
pune eviden]\ prin perioadele denu mite
„revolu]ie sideral\” (27 zile, 7 ore, 43 minute)
[i „revolu]ie sinodic\” (de 29 zile, 12 ore, 44
minute). Ultima valoare st\ la baza împ\r]irii
timpului în luni [i, cu ajutorul acestui interval
de timp (o lun\), poate s\ reprezinte un reper
pentru construirea calen darului.

DOC 6 Eclipsele

Un alt fenomen, cu o influen]\ exer citat\ par]iale în raport cu gradul de acoperire a

asupra p\rerilor [ia concep ]iilor oamenilor,
îl constituie formarea eclipselor.
Eclipsele de Lun\ se produce în momentul
în care Luna intr\ în conul de umbr\ al
P\mântului.
Eclipsele de Soare se produc în condi]iile
în care P\mântul intr\ în conul de umbr\ al
Lunii.
Eclipsele de Soare pot fi total sau
discului solar de c\tre suprafa]a Lunii.
Eclipsele totale, de[i rare, sunt deosebit
de spectaculoase [i sunt datorate unui
fenomen foarte interesant, cu apar]\ de
coinciden]\: diametrele aparente ale Lunii [i
Soarelui, v\ zute de pe P\mânt, sunt egale.
~n timpul eclipselor totale de Soare poate fi
stu diat\ partea exterioar\ a Soarelui observă
du-se atmosfera, coroana solar\ [i protube -
ran]ele solare.
Fig. 2 – Eclips\ total\ de Soare

23
Machine Translated by Google
MI{C|RILE TERREI CA FACTORI GEOECOLOGICI
A. MI{CAREA DE ROTA}IE O
importan]\ geoecologic\ deo se bit\ o
are mi[carea de rota]ie, prin consecin]ele
ei asupra diferitelor elemente ale mediului - f\[oar\ pe o orbit\ care are forma unei elipse.
în - con jur\tor [i asupra societ\ ]ii.
Elementele prin cipale ale mi[c\rii de rota]ie
sunt durata (23 ore, 56 min.) [i sensul (de la
vest la est).
Intervalul de timp al unei rota]ii complete
este `ns\ de 24 ore, dac\ se ia `n consi de ra]ie
[i deplasarea Terrei pe orbit\ `n jurul Soarelui
zi solar\ adev\rat\ [i . Aceasta st\
la se
nume[te baza m\sur\rii timpului.
Pentru orice privitor de la suprafa]a te -
restr\ exist\ impresia fals\ a deplas\rii bol]ii
cere[ti (Lun\, stele, planete, Soare) de la est la
vest, ca percep]ie invers\ a mi[c\rii reale a
P\mântului de la vest spre est.
Datorit\ formei P\mântului (DOC 1) [ia
lungimii diferite a paralelelor (DOC 3), viteza
de rota]ie a unor puncte de pe suprafa]a teres
- tr\ scade de la ecuator spre poli.
Forma Terrei [i mi[carea ei de rota]ie
favorizeaz\ lan sarea sateli]ilor geosta]ionari
(DOC 2) care pot supraveghea suprafa]a teres
- tr\ `n `ntregime.
Un fenomen foarte important îl consti tuie
abaterea corpurilor conform ac]iunii for]ei lui
Coriolis (DOC 4). Aceast\ abatere se realizea -
z\ spre dreapta în emisfera nordic\ [i spre
stânga în emisfera sudic\; este foarte vi zibil\
la deplasarea maselor de aer [i la depla sarea
curen]ilor oceanici.
Datorit\ mi[c\rii de rota]ie a P\mântului
(combinat\ cu forma acestuia), suprafa]a sa
poate fi `mp\r]it\ în sectoare denumite. siguranța
sau sunt.
O alt\ consecin]\ interesant\ o reprezint\
transmiterea mareelor pe supra fa]a oceanelor. zone climatice); o
Aceast\ propagare a mareelor se realizeaz\ de
la este spre vest `n raport cu trecerea Lunii
peste meri dianul locului, dar cu o anumit\
`ntârziere `n timp.
Datorit\ configura]iei oceanului [ia ]
\rmurilor exist\ o situa]ie mai complex\ [i
diferen]iat\.
24
DIC}IONAR
Elipsoid de rota]ie (sfroid) — forma
B. MI{CAREA DE REVOLU}IE real\ a Terrei, mai turtit\ la poli [i mai
P\mântul realizez\ o mi[care în jurul Soa - bombat\ la ecuator, care p\streaz\
relui, denumit\ mi[care de revolu]ie. Ea se des volumul cea.
Orizont — linie imaginar\ unde
aparent cerul [i suprafa]a te - restr\
Diferitele momente ale mi[c\rii de re -
coincid.
volu]ie permit o împ\r]ire a anului pe anotim
Satelit geosta]ionar — satelit care
puri. Pozi]ia Terrei în cele patru momente `n mod aparent st\ deasupra unui punct
principale are anumite caracteristici care re - fix al suprafe]ei terestre, dar care, `n
zult\ din combinarea mi[c\rii de revo lu]ie cu realitate, se rote[te cu aceea[i vitez\ cu
înclinarea axei [i cu inciden]a razelor solare. mi[ca rea de rota]ie a P\mântului `n
Dintre consecin]ele mi[c\rii de revo lu]ie, jurul pro priei axe.
men]ion\m urm\toarele:
Zi — intervalul de timp al unei
inegalitatea duratei zilelor [ia nop]ilor
rota]ii a Terrei `n jurul axei sale: (23 zi
pe anului (DOC 5), la diferite latitudini dini (cu
sideral\ h, 56') `n raport cu un punct
excep]ia ecuatorului). ); zi solar\
fix sau (24 h) `n raport cu trecerea
înc\lzirea inegal\ a suprafe]ei terestre în Soarelui dea supra unui meridian.
cursul unui an în raport cu înclinarea axei;
o mic\ diferen]\ de înc\lzire între
momentele extreme ale pozi]iei P\mântului pe
orbit\ (diferen]a dintre periheliu [i afeliu fiind
de 7% din diametrul maxim al elipsei);
r\s\ritul [i apusul Soarelui în fiecare zi a
anului se realizeaz\ la un moment de timp [i
`ntr-un punct diferit;
pentru zonele temperate, mi[carea de
revolu]ie are drept consecin]\ apari]ia celor
patru anotimpuri;
pentru zonele polare (situate între cercul
polar [i pol) exist\ o succesiune zi (jum\ tate de
an) / noapte (cealalt\ jum\tate de an); Analiza]i `ntreb\rile de mai jos [i
între tropice [i ecuator exist\ o mi grare construi]ir\spunsuri argumentate: 1.
Care fiasupra
consecin]ele ar
în emisfera nordic\ (vara) [i `n emisfera sudic\ fenomenelor de la
suprafa]a Terrei, dac\ fi: diametrul
(iarna) a pozi]iei aparente a Soarelui, ceea ce
actual;raza ea ar
duce la o iluminare [i înc\lzire de intensitate
a) egal\ cu
diferit\ în cele dou\ emisfere pe acest unui an;
b) egal\ cu raza Lunii;
mi[carea de
c) egal\ cu raza Soarelui.
revolu]ie, înclinarea axei [i forma 2. Care ar fi consecin]ele asupra
P\mântului determin\ existen]a unor zone fenomenelor de la suprafa]a Terrei
termice ([i, `n rela]ie direct\ cu acestea, a unor dac\ mi[carea de revolu]ie a) ar fi:
egal\ b) cu cea de rota]ie;
consecin]\ complex\ o reprezint\ po - de 4 ori maimare; c) de
20 de zile. 3.
sibilitatea construirii calendarului pe baza
Care fiasupra
consecin]ele ar
fenomenelor de la
mi[c\rii de revolu]ie, a mi[c\rii de rota]ie a Lunii
suprafa]a Terrei fi:
în jurul P\mântului [ia mi[c\rii] acesta în jurul dac\ mi[carea de rota]ie ar
axei proprii; din combinarea unor ele mente
a) de o or\;
ce deriv\ din aceste mi[c\ri au fost ima - ginate
b) de os\pt\mân\; c)
diferite variante de calendare. de o lun\.
Machine Translated by Google

DOC 1 Terra, imagine din spa]iul cosmic DOC 3 Lungimea unui arc de cerc de 1° `n emisfera nordic\

Latitudine Lungimea unui grad de Lungimea unui grad de

(grad) latitudine (km) longitudine (km)

0 110,56 111,32
15 110,64 107,55
30 110,85 196,49
45 111,13 178,85
60 111,41 155,80
75 111,62 128,90
90 111,70 110,00

DOC 4 For]a de deviere rezultat\ din rota]ia P\mântului

\
Ati v
rel
bA etA re N 100%
86,7% 60°
ed
]r
Fo
A
50%
Abatere
spre dreapta 30°

Aceast\ imagine sugereaz\ foarte clar câteva caracteristici ale Terrei care Ecuador Abatere nul\
0% 0
determin\ condi]iile mediului de la suprafa]a sa: forma „sferic\”, iluminarea,
dinamica atmosferei, concentrarea unor sis teme noroase persistente `n zona

ecuatorial\, raporturile spa. ]iale din tre continente [i oceane etc. Abatere 30°
spre stânga

De asemenea, se pot observa [i alte elemente: circula]ia maselor de aer, 60°

S
suprafa]a galben\ a de[erturilor tropicale (Sahara `ndeosebi) datorit\ marilor
acumul\ri de nisip, forma ]\rmurilor, Africa [i lacurile africane, Marea Mediteran\,
Marea Ro[ie, Europa etc.
~n ansamblu, imaginea creeaz\ o percepere global\ a Terrei [ia mediului ei. Aceast\ for]\ se aplic\ oric\rui corp aflat `n mi[care, vânturilor, curen]ilor
oceanici etc.

DOC 2 Areale cuprinse de sateli]ii geosta]ionari Durata unei zile (perioada de timp luminat\ din totalul „zilei”
DOC 5
astronomice) `n emisfera nordic\

Solsti]iu de var\ (22 Solsti]iu de iarn\ (22

Latitudinea
iunie) decembrie)

90° N 24 h 0

80° N 24 h 0

70° N 24 h 0

60° N 18 h 27 min 5 h 33 min

50° N 16 h 18 min 7 h 42 min

40° N 14 h 52 min 9 h 8 min

30° N 13 h 56 min 10 h 4 min

20° N 13 h 12 min 13 h 12 min

Sateli]ii geosta]ionari sunt sateli]ii stabiliza]i deasupra unor puncte de pe
10° N 12 h 35 min 12 h 35 min
suprafa]a terestr\ din apropierea ecuatorului, la `n\l]imi de cca. 36 000 km,
supraveghind por]iuni largi de teren de forma unor cercuri (pe imaginea de mai 10° N 12 h 12 h

sus sunt cercuri deformate).

25
Machine Translated by Google
PROPRIET|}ILE TERREI A. PROPRIET|}I
FIZICE O serie de propriet\]i
fizice ale Terrei au o importan]\
geoecologic\ vizibil\. se
Gravita]ia
manifest\ sub multiple
aspecte. Este suficient s\ amintim c\
existen]a [i evolu]ia Sistemului Solar, a
sistemului P\mânt–Lun\, sunt datorate
efectelor for]ei de atrac]ie gravita]ional\. planeta noastr\ s-au format în timpul exploziei
Gravita]ia, ca proprietate fizic\ fundamen
tal\ a Terrei, influen]eaz\ producerea ma re e - lor
oceanice curgerea râurilor, eroziunea flu vial\ [i
glaciar\.
La suprafa]a terestr\, expresia cea mai vi - zi
bil\ a for]ei cu care sunt atrase diferite obiecte
spre centrul planetei o reprezint\ greutatea
acestora.
Un exemplu de ac]iune a gravita]iei asu pra
scoar]ei terestre îl reprezint\ curge rea râurilor
(care este determinat\ de masa apei, de pant\,
dar [i de coeziunea apei). Aceasta se produce
pân\ într-un punct de nu mit ni vel de baz\. Un alt
exemplu în care for]a gravita ]ional\ este evident\
îl reprezint\ asupra ac]iunea ghe]arilor
reliefului subiacent (DOC 1). Dato rit\ masei mari
de ghea]\, ace[tia produc o puter nic\ eroziune
în adâncime.
Gravita]ia influen]eaz\ [i procese din inte
riorul Terrei (celulele de convec]ie, aranjarea
stratelor dup\ greutatea specific\, formarea
structurii interne a Terrei) — DOC 2.
O proprietate fizic\ important\, cu multe
consecin]e geoecologice, o reprezint\ . c\ldura
intern\ a P\mântului Aceasta cre[te în medie cu
- formeaz\ circuite biogeochimice.
1°C la 33 m, valoare care se nume[te .trata\ geo
termic\ Datorit\ diferen]elor de c\ldur\ care exist\
în interiorul P\mântului, se produc anumite mi[c\ri
de convec]ie ale unor mase de materie.
Acestea pot s\ fie ascendente [i descendente,
creând îm pre un\ celule de convec]ie.
Func]ionarea lor st\ la baza deplas\rii pl\ ci -
lor tectonice, cu toa te consecin]ele lor asu pra
ele mentelor me diu lui înconjur\tor (DOC
Magnetismul terestru 2). este o
proprietate a planetei, cu anumite consecin]e asu
pra me - diu lui înconjur\tor (DOC 4).
Forma general\ a câmpului magnetic este
magnetosfera (DOC 3, 5).
26
DIC}IONAR
Magnetosfer\ — câmpul mag
netic al Terrei, situat `n exteriorul
B. PROPRIET|}I CHIMICE Alc\tuirea
chimic\ a Terrei are o impor - tan ]\
acesteia, cu forma unei „sfere“ tur
tite de presiune „vântului solar“.
geoecologic\ major\ prin aceea c\ ele
Gravita]ie — proprietate fun
mentele care o compun reprezint\ „pietrele
damental\ a corpurilor de a se
de construc]ie” ale corpurilor situate la atrage reciproc, dependent de
suprafa]a P\mântului [i în interiorul s\u. masa acestora [i de distan]a dintre
Elementele chimice din care este alc\tuit\
ele; gravita]ia constituie cauza
greut\]ii corpurilor.
stelei care a existat înaintea Soarelui. Curen]i de convec]ie — curen]i
de materie fluid\ sau vâscoas\ care
Exist\ opt elemente care particip\, în cea mai
se deplaseaz\ în interiorul
mare m\sur\, la alc\tuirea scoar]ei teres - tre [i
P\mântului, de la anumite adânci
alte 82 cu propor]ii mici [i foarte mici.
mi-au fost suprafa]\.
Ceea ce este foarte in teresant de subliniat
este propor]ia foarte re dus\ a trei elemente care
stau la baza vie]ii: carbon, azot, hidrogen; al
patrulea element, oxigenul, se afl\ din abunden]
\, dar în combina]ii chimice (oxizi îndeosebi), care
nu permit integrarea lui direct\ în constitu]ia
materiei vii.
Aceast\ propor]ie redus\ a unor con stituen]i
de baz\ ai materiei vii ridic\ o constate aparent
paradoxal\: materia vie este construit\ pe
elemente rare.
Modul de combinare a elementelor chi -
mice creeaz\ atât la suprafa]a P\mântului, cât [i
`n inte riorul acestuia o mare de roci, diferite
DOC 1 Gravita]ia [i glacia]iunea
varietati de soluri, caracteristici diferite ale
compozi]iei chimice a apelor, o diversitate `n care Gravita]ia este [i cauza unor
aceste elemente ac] io nea z\ `n procesele chimice. procese care au loc în interiorul
scoar]ei terestre. Se produce o
Toate elementele chimice sunt corelate `ntre serie de rearanj\ri de mase, care deter
mi n\ anumite modific\ri ale valo
ele `ntr-o succesiune de fenomene [i procese care
- rii accelera]iei gravita]ionale
într-un anumit loc.
Men]ion\m, de asemenea, interven]ia ac ti v\ Men]ion\mc\ una dintre
a omului `n mediul `nconjur\tor, prin introduce - ipotezele cele mai interesante
rea unor anumite elemente chimice `n ur ma legate de formarea glacia ]iunii
cuaternare este cea care care
proceselor tehnologice.
Astfel, prin feno menele de poluare se produc consider\ ca principal\ cauz\ a
or\s turnare sensibil\ a circuitelor naturale [i „bascul\rii” axei P\mântului, rea
ranjarea gra - vita]ional\ a unor.
apari]ia unor modalit\]i noi de ac]iune a ele
mase din inte - riorul acestuia; în
mentelor chimice asupra mediului `nconjur\tor. urma acestei rearanj\ri, axa P\
Integrarea unor elemente chimice `n circuite mântului a în - ceput s\ oscileze
de materie [i energie ale Terrei ar avea, `n timp, în jurul direc]iei ini]iale, expunând
anumite consecin]e asupra transfor - m\rilor calotele polare reci unele
ini]ial naturale ale circuitelor bio geochimice, precipita]ii mai bogate (care au
creat [i apoi au între]inut cre[ terea ghe]ii).
atenuându-le sau amplificându-le.
Machine Translated by Google

DOC 2 Riftul medio-oceanic [i deplasarea pl\cilor tectonice DOC 4 Magnetismul terestru

A. R1
Este cunoscut c\ axa geomagnetic\ nu
coincide cu axa polilor, între acestea existând
Se formeaz\ o prim\ despic\tur\
o diferen]\. Aceasta se reflect\ în coordona
de tip rift (R1). Fragmentele pl\cii
tele geomagnetice care difer\ de cele
tectonice, relativ rigide, sunt `mpin
geografice; axa geomagnetic\ nord–sud [i axa
se lateral de for]ele care au creat riftul.
geografic\ polar\ nu coincid, diferen]a dintre
b. N1 ele fiind denumit\ de cli na]ie. De aceea,
Materia din interior este adus\
folosirea busolei, care ara t\ câmpul
`n continuare la suprafa]\ N1 [i R2
R1
geomagnetic, trebuie corectat\ cu anumite
`mpinge lateral atât fragmentele
valori ale acestei declina]ii. Este de subliniat,
rigide cât [i materia solidificat\
îns\, c\ magnetismul teres tru re prezint\ o
anterior (R1).
modalitate de orientare pe glob.
c.
R2 Alt\ materie adus\ din interior

N1 ac]ioneaz\ asupra celei anterioare [i

DOC 5 Rolul geoecologic al magnetosferei
R1 N1
R1
continu\ „extinderea” riftului. Rocile
depuse sunt magnetizate `n func]ie
Magnetosfera are mai multe domenii de :
de polaritatea câmpului magnetic influen]\ geoecologi c\ reprezint\ un scut
din momentul solidifi c\rii lor.
pentru via]a terestr\ (`mpotriva radia ]i ilor
d.
~ntr-un moment ulterior, noua cosmice nocive), poate de via anumite obiecte
N2
materie din rift (N2) are lateral ma - cosmice (as teroizi, meteori]i), influen]eaz\
R2 R2 forma [i structura atmosferei, de termin\
terie solidificat\ anterior (R1, N1, R2), N1 N1
R1 R1 anumite fenomene specifice (aurore polare,
cu polarit\]i magnetice dife rite [io
furtuni magnetice, schim barea polarit\]ii
vârst\ care cre[te de la rift spre. magnetice), influen]eaz\ dezvoltarea lumii vii
exterior (R1 > N1 > R2 > N2). [i permite inter pretarea unor fenomene
terestre de interes [tiin]ific (originea câmpului
Deplasarea pl\cilor tectonice este condi]ionat\ de mai mul]i factori. Elementul care deter
magnetic). , reconstruc]ia paleogeografic\ a
min\ aceast\ deplasare `l reprezint\ formarea unei cr\p\turi ini]iale datorit\ urc\rii la suprafa]\ a
suprafe]ei terestre, studierea anomaliilor
magmei `nc\lzite, purtat\ de un curent ascendent (a). Aceast\ materie exercit\ o `mpingere
magnetice din litosfer\ [.a.).
lateral\ (b) care continu\ ulterior (c) pân\ se formeaz\ o dorsal\ (d).

DOC 3 Magnetosfera terestr\

Magnetosfera reprezint\ spa]iul din jurul

Vânt [oc
de P\mântului unde se simte influen]a câmpului
solar s\u magnetic. Acestea sunt mai mult o form\
Magnetopauz\
Față
alungit\ (`n sensul opus pozi]iei Soarelui)
decât „sferic\”.
Câmpul magnetic terestru `[i are ori -
Magnetosfer\
ginea `n curen]ii de convec]ie din partea
extern\ a nucleului Terrei, la care se adaug\
Coad\
mi[carea de rota]ie (prin for]a Coriolis) [i
spre Soare
Linii viteza de rota]ie diferi t\ a geosferelor
de for]\ interne.

Limita exterioar\ a magnetosferei (mag

netopauza) ac]ioneaz\ ca un scut exterior
protector. Particulele venite de la Soare
(„vântul solar”) sunt deviate sau redis tribuite,
dup\ contactul cu „frontul de [oc”, de c\tre
linii de for]\ ale magnetosferei (linii de egal\
intensitate).

27
Machine Translated by Google

DIC}IONAR
I 6. TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE ZCIT — zon\ de convergen]\
intertropical\ ce de semneaz\ fâ[ia
Dup\ cum am v\zut pân\ acum, caracte - Medii temperat-calde („zona”) din lungul ecuatorului

~ntre 30–40º lat. N [i S exist\ un mediu caracterizat\ printr-o mi[care as -

ris ticile mediului `nconjur\tor difer\ foarte
mult `n func]ie de componentele sale, de evo
- lu]ia acestora [i de modul de interac]iune cu
sistemele exterioare mediului.
Aceast\ varietate este tot mai mare cu
câte sisteme de referin]\ sunt suprafe]e
concrete tot mai mici.
cen dent\ [i convergent\ a aerului
care se caracterizeaz\ prin c\ldur\, dar `n
la suprafa]a solului; termen cu
anumite limite
con]int meteorologic [i climatic.
termice. A. Mediul
mediteranean; b. Mediul subtropical situat
pe fa]adele estice ale
continentelor; Mediul continental

Sub raportul sc\rii de referin]\, distin gem excesiv (uscat, se - miarid [i arid)

urm\toa rele categorii: medii zonale; medii Medii temperat umanizate

azonale; medii regionale; medii locale. Caracterul temperat al acestui mediu este
La nivelul planetei ca întreg, se pot identi completat de o puternic\ umanizare [i antro -

fica principalele tipuri de medii zonale [i
azonale (Fig. 2).
A. MEDII GEOGRAFICE ZONALE
Mediul tropical forestier umed
Acest tip de mediu caracterizeaz\ zona
ecuatorial\ a planetei, extinzându-se de o
parte [i de alta a ecuatorului, pân\ la 5º lat. N
[i S. Acest mediu dep\[e[ete `ns\, [i spre nord
[i spre sud, fâ[ia longitudinal\ men ]ionat\.
~n cazul acestui mediu, elementul
determinant al caracteristicilor sale `l
reprezint\ un fenomen de natur\ climatic\,
foarte important [i cunoscut: existen]a `n
lungul ecuatorului a unei zone de convergen]
\ intertro pical\ ( ZCIT ) — Fig. 1, DOC 1.
Mediul tropical cu dou\ anotimpuri
Factorul determinant al existen]ei acestui
tip de mediu `l reprezint\ migrarea sezonier\
a zonei de convergen]\ intertropical\ spre
nord sau spre sud `n cursul unui an, datorit\
mi[c\rii de revolu]ie [i `nclin\rii axei terestre.
Mediul tropical musonic
Este un tip de mediu determinat de
ac]iunea se zo nier\ a musonilor. Cuprinde
Asia de Sud [i de Sud-Est.
Mediul tropical arid [i semiarid
Regiunile situate aproximativ `n lungul
celor dou\ tropice (`ntre 20–30° lat. N [i S), au
un mediu arid (cu precipita]ii mai mici de 200
mm/an), cald. , lipsit de vegeta]ie, ocupat de
`ntinse de[erturi.
pizare. Se pot distinge dou\ variet\]i (oceanic
[i continental).
Mediul forestier rece
Mediul subpolar
Acest tip de mediu este determinat de o
alternan]\ a unei perioade relativ scurte de
`nc\lzire cu o perioad\ lung\ de ger.
Mediul glaciar
Acest tip de mediu caracterizeaz\ regiu
nile acoperite cu ghe]arii de calot\ (inslandis).
B. MEDII GEOGRAFICE
AZONALE
Medii montane; factorii geoecologici [i
caracteristicile elementelor mediului se mo -
dific\ în raport cu altitudinea reliefului [i au o
dezvoltare vertical\; acestea cuprind (DOC 2):
a. Sistemele transcontinentale
b. Sisteme montane regionale
c. Mun]i izola]i (`n afara sistemelor
montane)
Medii maritime (litorale) (DOC 3) se
caracterizeaz\ prin efectele interac]iunii din
tre ap\ [i uscat, dar au [i caracteristici cu
forme zonalit\]ii.
Medii antropice (regionale [i locale)
În acest caz elementul determinant [i vi -
zibil îl constituie activitatea omului; gradul de
interven]ie al factorului antropic difer\ [i se
pot deosebi mai multe variet\]i de mediu.
A. Mediul regiunilor industriale
b. Mediul regiunilor urbane
c. Regiunile [i arealele foarte degradate
Fig. 1 – P\dure ecuatorial\
Mi[carea convergent\
DOC 1
a aerului
Acest tip de mi[care a aerului
genereaz\ o serie de fenomene
cli matice care determin\
caracteristici cile fundamentale
ale mediului `nconjur\tor.
Men]io n\m: — temperatura
medie anual\ este foarte ridicat\ [i
constant\ `n tot
timpul anului; — diferen]ele termice `n cu
unei zile sunt relativ reduse;
— convergen]a maselor de
aer transportate spre zona
ecuatorial\ [i evapora]ia puternic\
produs\ datorit\ temperaturilor
mari cre - ea z\ un fenomen
climatic im por - tant [i stabil: o
umi ditate a aerului constant\ [i
ridicat\ (uneori umi - ditatea ajun gând la 100
— ascensiunea maselor de
aer face ca depla sarea orizontal\
s\ fie ocazional\, iar cantitatea de
ap\ transportat\ vertical `n urma
evapor\rii s\ creeze o band\
noroas\ continu\ [i persistent\;
— precipita]iile sunt foarte
ridicate (de peste 2000 mm/anual)
[i se produc zilnic la aceea[i or\.

28
Machine Translated by Google

Oceanul Arctic

O
c
O e
A
c
O e n Tropicul de Nord

A u
c
n l
e u
A P
Oceanul
l
Ecuador
n A
A
u indian c
l t
i
l
f

Tropicul de Sud
P A
i
A
n
c
t
c
i
i
c
f

i
c

0 2000 km

A. Domeniul continental Medii temperate Medii calde B. Domeniul oceanic

Medii reci (oceane [im\ri)
mediu oceanic mediu tropical musonic
mediu glaciar (al ghe]arilor de calot\) mediu rece
mediu continental mediu tropical cu dou\ anotimpuri
mediu subpolar mediu arid [i semiarid temperat mediu
mediu tropical arid [i semiarid
mediu forestier rece mediu cald
mediu mediteranean mediu tropical forestier umed

mediu subtropical Medii montane limite ale domeniilor

de mediu oceanice

Fig. 2 – Tipuri de medii pe Terra

DOC 2 Sisteme montane DOC 3 Medii maritime (litorale)

Sistemul alpino–himalayan are o dezvoltare preponderent de la vest la est. ~n lungul liniei ]\rmului [i `ntr-o anu mit\
Acest sistem montan este fragmentat `n anumite por]iuni dar, `n acela[i timp, este foarte band\ situat\ de o parte [i de alta a
masiv [i continuu `n zona Himalaya– Pamir–Tibet. există\ anumite caracteristici ale mediului, `n
Principalul rol geoecologic este acela c\ realizeaz\ o dife ren ]iere foarte net\ `ntre mediile care elementul geoecologic principal este
situate la sud de acest sistem (medii calde, secetoase sau ploioase) [i cele situate la nord (con dat de un raport raportul dintre uscat [i
tinentale, aride). ap\ , azonal, care se desf\[oar\
Sistemul andin `ns\ pe fondul zona lit\]ii latitudinale.
Acest sistem montan introduce ce o discontinuitate evident\ `n zo nalitate latitudinal\ a Exist\ anumite elemente specifice ale
mediului `nconjur\tor. Diferen]ele sunt foar te mari `ntre mediile situate la este de acest sistem mediului `nconjur\tor legat de interac - ]iunea
montan (spre `n tin derile continentale ale Americii de Nord [i de Sud) [i cele situate la vest dintre uscat [i ap\.
(spre litoralul Oceanului Pacific). Fâ[ia această interac]iuni se desf\[oar\
De asemenea, sistemul andin are o influen]\ geoecologic\ deo se bit\ asupra regiunilor atât `n zona uscatului (pe o por]iune care
`nconjur\toare. Astfel, `n partea lui vestic\, acolo unde ajung curen]ii oceanici reci (`n Cali for variaz\ `n func]ie de altitudinea reliefului), cât
nia [i pe ]\rmul Peru–Chile) se creeaz\ de[erturi aride [i foarte aride. Datorit\ situ\rii lui `n spa]iul [i `n zona oceanului (pân\ la anumite
de coliziune al pl\cii Americane cu alte pl\ci situate spre vest, exist\ frecvent cu tremure de adâncimi). , dependente de aspectul
p\mânt [i erup]ii vulcanice; acestea influen]eaz\ elemente ale me diului. platformei continentale).

29
Machine Translated by Google
I 7. MEDIILE ZONEI TEMPERAT
Prin zon\ temperat\ se `n]elege mai mult o
zon\ termic\ `n sensul existen]ei unor condi]ii
de temperatur\ situate `ntre cald [i
rece.
Medii temperat-calde
~ntre 30–40º lat. N [i S exist\ un mediu care
se caracterizeaz\ prin c\ldur\, dar `n anumite
limite termice (de aceea poate fi numit tem
perat-cald).
Acest tip de mediu are `np\r]ile vestice ale
continentelor caracteristici asem\n\toare celor
din bazinul M\rii Mediterane, iar `np\r]ile estice
este un mediu mai umed.
A. Mediul mediteranean (Fig. 1) se carac -
te ri zeaz\ prin ierni blânde [i ploioase [i veri
calde [i secetoase. Predomin\ vegeta]ia de tip
maquis, garriga [i, spre por]iunile interioare
ale uscatului, stepa.
b. Mediul subtropical (situat pe fa]adele
estice ale continentelor), prezint\ tot ierni
blânde [i veri calde (ca [i cel mediteranean),
dar cantitatea de precipita]ii din anotimpul
ploios este mai mare.
Mediul continental excesiv (uscat, se -
miarid [i arid)
Acest tip de mediu este datorat `ntinderii
mari a continentelor, care `mpiedic\ reparti]ia
uniform\ a precipita]iilor din regiunile ocea - ni
ce `nconjur\toare spre interiorul acestora.
Vegeta]ia predominant\ este de step\ [i
silvostep\ `n Europa [i Asia, de prerie (Fig. 2) `n
America de Nord [i de pampas `n America de
Sud. ~n zonele interioare, situate la cea mai
mare distan]\ fa]\ de ocean, se trece spre re gi
, relativ c\ldu -
- uni de[ertice, cu ierni reci veri
roase [i dife ren]e mari `ntre lunile extrem.
Medii temperat umanizate
Caracterul temperat al acestui mediu este
completat de o puternic\ umanizare [i antro -
pizare. Se pot distinge dou\ variet\]i (oceanic [i
continental).
A. Mediul forestier oceanic
Este situat pe fa]adele vestice ale continen
telor nordice. Se caracterizeaz\ prin ploi iarna,
lipsa perioadelor de secet\ [i temperaturi
relativ ridicate (fa]\ de restul zonei tempe -
30
DIC}IONAR
Mediteranean — situat în
spa]iul înconjur\tor al M\rii Me -
diterane; prin defini]ie, de numirea
rată). Predo min\ p\du rile de foioase. ~n vestul M\rii Mediterane re flect\ situarea
Americii de Nord, `ntre lan]ul montan [i ocean, ei între cele trei continente cunos
exist\ p\duri cu exemplare mari de sequoia cute în Anti chitate; orice element
(Fig. 3). b. Mediul natural (clim\, hidrografie, vege -
continental moderat Cuprinde ta]ie, peisaj) are un caracter
por]iunile m\rginite spre continentale medite - ranean dac\ este specific
acestui spa]iu.
vest de mediu oceanic [i spre este de mediu
semiarid. Este arealul p\durilor de foioase cu
frunze c\z\toare (datorit\ frigu lui din timpul
iernii).
P\durea temperat\ de foioase este
stratificat cat\. Vechile `ntinderi forestiere au
fost defri[ate datorit\ utiliz\rii istorice `ndelun
gate [i continui a acestor terenuri.
Mediile azonale (montan, litoral [i me -
diile antropizate, formeaz\ areale sau fâ[ii `n
cadrul dispunerii zonale latitudinale.
La scar\ mai mare (de ordinul unor zeci de
mii pân\ la sute de mii de km2) aceste tipuri
de medii temperate au particularit\]i impuse
de pozi]ie, `ntindere [i de relief.
Tipurile de mediu din România (Fig. 4, 5) re Fig. 1 – Peisaj mediteranean
prezint\ o nuan]are a trei tipuri de baz\ care `n sudul Spaniei
exist\ la nivel mondial: ( dou\ tipuri zonale
mediul continental-moderat mediul cu de
nuan]e ariditate [i ) [i un tip azonal predo
mediu montan
minant ( ). De asemenea, exist\ anumite
particularit\]i ale spa]iilor mai mici care pot fi
descrise [i prezentate dup\ un anumit model
(DOC 1).
Mediul continental moderat are o anu
mit\ omogenitate rezultat\ din vegeta]ie (eta
jul stejar–fag [i par]ial silvostep\), relief (tere -
Fig. 2 – Prerie `n SUA
nurile sunt relativ joase), cantitatea de precipi
ta]ii (mai mare decât limita de ariditate).
Mediul continental cu nuan]e de aridi
tate are un caracter de tranzi]ie spre mediul
zonal de tip „arid [i semiarid” [i se caracte -
rizeaz\ prin precipita]ii reduse [i vegeta]ie de
step\ (predominant) .
Mediul montan are anumite nuan]\ri
dup\ altitudine [i relief.
Mediul litoral, cu un puternic caracter
de ariditate, se distinge prin caracteristici pro
prii foarte precise. Fig. 3 – P\dure de sequoia
 REP
Machine Translated by Google

G
A
R
eu
A
UCRAINA 1. Mediu continental moderat

al Dealurilor [i Câmpiei de Vest al

Depresiunii Colinare
a Transilvaniei

al Dealurilor Moldovei

N al Subcarpa]ilor Sudici
U regiuni joase din sud

A 2. Mediu continental cu nuan]e de

Neu ari ditate
A al p\r]ii de este a Câmpiei Române
R
S CU (cu peisaj de step\ [i silvostep\)

al Podi[ului Dobrogei
al Deltei Dun\rii

3. Mediu montan

al mun]ilor `nal]i

al mun]ilor mijlocii [i jo[i al

Marea depresiunilor intramontane
Neagr\ 4. Mediu litoral

mediu litoral

B U L G A R eu A

Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic

DOC 1 Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei

Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii. Tip de climat: climat continental, cu nuan]e de
ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un climat de
Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i situatia
câmpie.
regiunii spre interiorul masei continen tale.
Regimul hidrologic al râurilor: ne re gu lat, cu
oscila]ii legat de precipita]iile toren]iale.
Factorii complementari: existen]a bazinului M\rii
Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare
Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent din direc]ia
`ntindere, silvostep\ [ip\duri de stejar (`n por - ]iunile mai
nordic\ [i nord-estic\.
`nalte ale Masivului Dobrogei de Nord).
Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului (mai

ridicat\ `n partea de nord), dispu ne rea diferitelor unit\]i

Soluri (predominante): de tip cerno zi om [i soluri
de relief, prezen]a M\rii Negre.
b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitate ridicat\.

Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm2/an; cea mai

mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde este [i
cea mai mare valoare din ]ar\).
Temperatura
— medie anual\ este de 10°C `n por]iunile nordice [i
de peste 11°C;
— vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare;
— iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i –3°C `n
partea central\ [i de aproximativ –1°C `n sud.
Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm. anual pe
cele mai mari `ntinderi.
Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\
(Podi[ul Casimcei), relief structural [i pe trografic (Mun]ii
M\cinului), pedimente, relief litoral.
Densitatea popula]iei: 50 locuitori/km2; este mai
Fig. 5 – Imagine din Podi[ul
mare `n zona Canalului Dun\re–Marea
Dobrogei
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia).
Tipul de agricultur\: agricultur\ comer
cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.
Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pe
Prezenta]i scurt, pe dup\ lu -
litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins spa]iu
delul al\turat (DOC 1), caracteristici
ameliorat [i amenajat turistic.
cile principale ale mediului din locația -
Caracteristici ale degrad\rii mediului: po - litatea baza realiz\rii unei voastr\, pe
investiga]ii
luare industrial\ [i urban\ relativ redus\. A acestora.
elementare

31
Machine Translated by Google

8. TIPURILE DE PEISAJE A.

GEOGRAFICE
eu

A. DIVERSITATEA MEDIULUI TE B. TRANSFORM|RILE

RESTRU {I PEISAJELE MEDIULUI TE RESTRU {I ALE

Diversitatea este rezultatul modului concret
de combinare a elementelor componente ale
mediului înconjurător. Aceste are o pregnant\
dimensiune teritorial\, geografic\ [i se reflect\
prin aspectul ei exterior, adic\ prin peisaj.
Între caracteristicile mediului (concre ti za te
în no]iunea de geosistem) [i aspectul lui ex te -
rior (concretizat în no]iunea de peisaj) existã o
legãturã foarte evidentã. Astfel, carac te ris ti cile
cantitative [i calitative ale elemen telor ce for -
meazã mediul înconjurãtor apar foarte bine sur
prinse în aspectul lui vizibil, peisajul (Fig. 1).
De aceea, frecvent, între tipul de mediu [i
tipul de peisaj existã o anumitã suprapunere.
Ne referim la mediu atunci când realizãm o
caracterizare a acestuia pe baza unui anumit
numãr de parametri [i ne refere rim la peisaj
atunci când sintetizãm aspec tele mediului prin
latura lor cea mai vizibilã [i observabilã.
Formele concrete care ilustreaz\ astfel
diversitatea mediului terestru sunt tipurile de
PEISAJELOR Una dintre
caracteristicile principale ale mediului
înconjurător în ansamblul său o con stituie
caracterul dinamic [i evolutiv al acestui ia.
Transformările pot fi datorate unor cauze b.
naturale sau antropice (DOC
1). În urma unor transformãri succesive,
peisajele pot sã-[i pãstreze în linii mari
carac teristicile principale sau sã ajungã în
situa]ii noi, de unde este posibilã sã nu se
întoarcã la starea ini]ialã.
Dintre transformări naturale (datorate
factorilor naturali), men]ionãm câteva:
eroziunea naturală a terenurilor, care re - Fig. 1 – Diverse tipuri de peisaje:
a. mediu litoral; b. mediu montan
prezintă un proces aproape continuu prin care
suprafa]a reliefului este transformată datorită DOC 1 Transform\ri antropice
agen]ilor externi; aceastã eroziune poate influen
Transformările care au loc în
en]a hidrografia, vegeta]ia [i solurile, repre -
interiorul elementelor mediului
zentând totodatã un element restrictiv pentru
înconjurător [i al peisajelor duc [i
agriculturã [ia[ezãri; ele la modificãri sensibile ale ca -
transformãrile care au loc în tectono - racteristicilor sale. Vom da câteva

mediu [i tipurile de peisaje. sferã (de[i realiza într-un timp mai înde - lungãt), exemple:

~n cadrul multor mediului înconjurător exist\ — extinderea suprafe]elor iri

un element (sau o asociere de mai elemen - te)
care d\ personalitate mediului [i peisaju lui. În
acest caz, spunem că acel element are un caracter
„central”, în]elegând cã influen]a lui asupra
au efecte cumulate care determinã modificãri ale
reliefosferei; apari]ia
glacia]iunii a determinat o succesiune de
transformãri în climatul regiunilor respective [ia
dus la transformarea caracteristicii ticilor
gate creeazã un echilibru nou în
circuitul apei în naturã; evapora]ia
din aceste zone cre[te infiltra]ia
apei în sol [i în pânza frea ticã de
asemenea, accelerându-se

celorlalte elemente [ia caracteristici cilor de bazã
ale mediului [i peisajului este determinant.
Frecvent, elementul principal al spa]iilor
continentale este relieful .
~n anumite por]iuni apar [i alte elemente
cen trale, cum ar fi hidrografia (`n cadrul del telor,
a lacurilor interioare), vegeta]ia (`n ca zul p\durilor
pluviale), ghea]a sau alte elemente. .
Tipurile de mediu sugereaz\ o imagine indi
rect\ [ia peisajelor pe care le reprezint\. ~n cazul
mediului înconjurãtor pe un spa]iu mai întins;
transform\rile bru[te, datorate erup ]i - ilor
vulcanice (care influen]eaz\ peisajul dar [i
caracteristicile atmosferei) sau a cutremurelor.
În urma transformărilor antropice, ca rac -
teristicile mediului se modific\ prin cre[terea
continuă a poluării, reducerea suprafe]elor
ocupate cu pãduri, încãlzirea atmosferei etc.
Tipurile de mediu [i peisajele asociate acestora
pot fi ordonate `ntr-o taxonomie determinat\ de
totodatã cre[terea biomasei or
ga nice; canti tatea de apã adusã
suplimentar unei regiuni prin iri
ga]ii pune de fapt acea suprafa]ã
în condi]ii
climatice noi; — emana]iile
diferitelor noxe în atmosferă din
regiunile cu in - dustrie
metalurgică pot fi preluate de
circula]ia generală a atmosferei
prin combinarea acestora cu par
ticule lichide; în momentul cu
densãrii apei din atmosferã, aces

peisajelor (DOC 2) diversitatea caracteristicilor m\rimea suprafe]ei de referin]\ (DOC 3). tea antreneazã [i substan]ele
respective, creând a[a-numitele „ploi acid”, c
poate fi surprins\ prin elementele de vizibilitate.

32
Machine Translated by Google

DOC 2 Diversitatea tipurilor de pesisaj

Mediul ce caracterizeazã suprafa]a de Mediul înconjurător [i peisajul caracte - de cel secetos. Spre deosebire de alte medii,
ghea]ã Antarctidei a[i peisajul asociat are nu - ristic saharei au cu totul alte caracte ristici. me diul musonic cunoa[te [io puternică cu
meroase elemente de specificitate. Ele men tul Podi[ul întins [i neted (de asemenea, rest al centrare a popula]iei, ceea ce aratã cã el este
determinant îl constituie calota de ghea]ã care Gondwanei), acoperit cu un relief model at de foarte favorabil cre[terii numerice a acesteia.
aco pe rã continentul (inslandis). Ea a fost Mediul peisajul urban [i se
schimbãrile termice [i de vânt, cu o vegeta]ie
generat de perioada ma ximei rã ciri cuaternare, foarte sãrãcãcioasã, are un climat foarte cald [i caracterizează - rizeazã printr-un grad înalt de
când aceasta a ajuns la cele mai mari dimensiuni, arid. Elementul determinant al mediului [i antropizare [i artificializare. Elementul

în prezent într-un proces de dimi - nuare. Clima
Antarctidei este determinată de pozi]ia aceasta
(în jurul polului sud), dar aceasta este influen]a[i
pre zen ]a masei de ghea]ã, care reflect\
aproape în toată - litate ra dia]iile solare,
determinând un bilan] radiativ [i caloric negativ.
Suprafa]a inslandisului, cu grosimi diferite
ale ghe]ii, este influen]atã de caracte - risticile
reliefului ini]ial subiacent: un podi[ masiv, rest
al continentului sudic Gondwana (pe cea mai
mare parte a continentului), un lan] muntos,
prelungire a sistemului andin (în Antarctida de
vest) [i, între acestea, o regiune mai joasã, cu
aspect de câmpie. Relieful situat la baza
suprafe]ei de ghea]ã are în prezent un aspect
care este, într-o mare mãsurã, rezultat al
modelãrii gla ciare. Înveli[ul biotic are anu mite
elemente de specificitate: vegeta]ia este foarte
sãracã ([i este situatã doar pe por]iunile stân
coase neacoperite de ghea]ã), fauna fiind
reprezentatã de specii situate doar pe margi -
nile continentului.
Din descrierea acestui peisaj rezultă atât
caracteristicile sale, cât [i specificitatea fa]ă de
alte medii [i peisaje terestre.
peisajului saharian îl reprezintă însă un factor
component al climatosferei: divergen]a ma -
selor de aer (spre nord [i spre sud) datorită
există]ei unor condi]ii legat de circula]ia
generală a atmosferei [ i întinderea regiunii.
Aceastã cauzã, care nu este în mod direct vizi -
bilã în peisaj, este o componentã fundamen
talã a mediului (geosistemului) respectiv.
Mediul actual din Sahara este rezultatul unei
evoluții în timp, lucru ce este atestat prin diferite
elemente naturale [i umane.
Mediul [i peisajul tropical-musonic
diferã foarte mult de cele descrise anterior.
Elementul care determină caracteristicile lui îl
reprezintă periodicitatea anuală a deplasării
aerului [i cantitatea mare de precipita]ii care
cad în acest spa]iu în perioada ploioasã. Un
element suplimentar favorizeazã acest lucru:
po zi]ia lan]ului himalayan, care opre[te de - pla
sarea spre nord a maselor de aer încãrca te cu
precipita]ii [i determinã concentra rea lor pe
suprafa]ã bine precizatã ( Câmpia Gangelui). Un
element foarte interesant al peisajului musonic
îl reprezintă schimbarea aspectului vegeta]iei
în anotimpul ploios fa]ã
determinant îl re - pre zintã infrastructura
urbanã (clãdiri, [osele, platforme industriale,
zone de comunica]ii) care, pe fondul tipului
zonal [i regional de mediu introduce modificãri
importante ale acestuia. Astfel, ora[ele sunt
adevãrate „insule de cãldurã” fa]ã de regiuni
încon jurãtoare (temperatura medie fiind cu 1–
3ºC mai mare). Precipita]iile atmosferice, de[i
sunt mai mari, intrã par]ial în contact cu
suprafa]a solului, fiind colectate prin sistemul
de canalizare. Frecvent, râurile sunt îndiguite [i
canalizate, iar apa freaticã este influen]atã de
partea subteranã a infrastructurii urbane.
Vegeta]ia este înlocuită aproape în totalitate [i
nu mai poate avea un rol geoecologic
semificativ. Polua rea este un fenomen specific
ora[elor, iar zonele de intersec]ii, foarte circu
late cu autovehicule, sunt totodata areale de
concentrare a substan]elor poluante. Un alt
element specific al mediului urban este zgo
motul. Datoritã concentrãrii mari de oameni,
apar frecvent fenomene socio-umane cauzate
de stresul psihic [i mediul informa]ional. Ora -
[ele sunt totodatã surse punctiforme de cãl
durã artificialã, care este transmisã în mediul
înconjurãtor, contribuind la încãlzirea lui.

DOC 3 Ierarhizarea spa]ial\ a mediului `nconjur\tor [ia peisajelor asociate

Dimensiunile Elementele principale care determin\

Scara Suprafa]a de referin]\
spa]iale caracteristicile mediului

Terra ca `ntreg Pozi]ia Terrei ca planet\

510 mil. km2
Megascar\ Interac]iunea planetar\ a geosferelor
Zonalitatea climatică\

Continente [i bazine oceanice Zonalitatea climatică\ [i biotică\

Macroscar\ 1–40 mil. km2
Subdiviziuni majore ale continentelor [i oceanelor Macrorelief

Sisteme montane planetare

Mezoscar\ Unit\]i majore de relief (masive muntoase, Nuan]e `n zonalitatea climatic\ [i biotic\
0,1–1 mil. km2
de pre siuni, câmpii) Diferen]ieri datorate mezoreliefului [i hidrografiei
Impactul antropic

Unit\]i de relief de `ntinderi medii [i mici Nuan]e climatice, topoclimatice [i microclimatice

Microscar\ 0,1 m2–0,1 mil. km2 Tipuri [i forme de relief Impactul antropic
Solul [i `nveli[ul biotic

33
Machine Translated by Google
9. HAZARDURI NATURALE {I
ANTROPICE
eu
HAZARDURILE NATURALE Prin hazard se
în]elege un fenomen care are loc De[ertificarea
întâmpl\tor. La aceast\ în]elegere se De[ertificarea este un fenomen natural,
adaug\ [i ideea c\ hazardul este d\un\tor.
dar care este accentuat de activitate antro -
Astfel, hazardurile reprezint\ fenomenele în -
tâmpl\toare, acci den tale, care au efecte nega
tive.
Cel mai bine percepute hazarduri naturale
sunt legate de mi[c\rile scoar]ei terestre, care
formeaz\ manifest\ri vulcanice [i cu - tremure
(Fig. 3, DOC 1).
Alte hazarduri naturale sunt alunec\rile
de teren, cele climatice [i hidrologice, cele pro
duse `n oceane, proces natural de de[ertificare
etc.
Alunec\rile de teren
Foarte frecvente în regiunile de mobilitate
a scoar]ei, sunt procese de deplasare a unor
mase din versant în de-a lungul unor planuri
înclinate (Fig. 1). Ele pot duce la fenomene
negative (bararea râurilor, dis trugerea
[oselelor). În unele regiuni cu sub strat argilos
sunt cunoscute curgerile de noroi, iar în
regiunile cu roci dure, pr\bu[irile. Un fenomen
accelerarea
genera lizat îl constituie
eroziunii naturale .
Pe suprafe]ele ocupate cu z\pad\, în anu
mite situa]ii meteorologice, se pot produce
avalan[e de z\pad\.
Hazardurile climatice
Cele mai cunoscute sunt reprezentate de
ciclonii tropicali (Fig. 2), de tornade, furtuni [i
viscole. Ciclonii tropicali se formeaz\ în zona
intertropical\ datorit\ în c\lzirii excesive a
oceanului. Ei se depla seaz\ de la est spre vest
(invers mi[c\rii aparente a P\mântului) [i
dobândesc, `n deplasarea lor, o mi[care acce -
lerat\. Creeaz\ mari pagube `n zonele de
coast\, ab\tându-se asupra loca li t\]ilor turis
tice, ora[elor [i culturilor agricole. În zonele
temperate sunt frecvente deplas\ri ale aerului
de tipul tornadelor. Furtunile [i viscolele
reprezint\ fenomene de hazard climatic cu un
impact relativ mai redus.
34
DIC}IONAR
Plan Benioff — plan `nclinat
frecvent la 55–60º, `n lungul c\ruia
o plac\ tectonic\ (sau un fragment
al ei) coboar\ `n adâncime sub
placa tectonic\ opus\ cu care intr\
`n co liziune.
Risc — probabilitatea unui fe -
nomen `ntâmpl\tor, accidental, de
pic\, `ndeosebi prin agricultura nera]ional\ a se produce la un moment dat.
Unde seismice — mi[c\ri os ci -
practicat\ `n regiunile semide[ertice.
latorii ale rocilor scoar]ei teres tre
Este considerat\ un tip de hazard mai com
prin care este transmis\ energia
plex, în care elementul climatic de aridi - zare cutremurului.
succesiv\ a teritoriului este la originea Vulcan stins — vulcan ac\rei
fenomenului. activitate nu a fost semnalat\ de
Hazardurile hidrologice mult timp, la scara unor genera]ii
sau la scara timpului istoric.
Cele mai cunoscu i-vă hazardurile
hidrologice sunt inunda]iile. Ele se produc frec
vent în regiunile sub râurile au un regim de
scurgere variabil.
Cele mai mari inunda]ii s-au produs pe
cursul inferior al râurilor Gange-Brahmaputra,
pe cursul inferior al fluviului Mississippi, pre
cum [i în Câmpia Chinei de Est.
Hazardurile oceanografice
Acestea au mai multe moduri de mani
festare: valurile pot produce dificult\]i trans
portului ambarca]iunilor, banchiza de ghea]\
[i ghe]arii desprin[i sub form\ de iceberguri
pericliteaz\ naviga]ia.
Un fenomen complex foarte interesant îl
reprezint\ înc\lzirea exagerat\ a apelor din
bazinul Pacificului de Sud în apropierea
coastelor sud-americane, fenomen cunoscut
Fig. 1 – Efectele unei alunec\ri de
sub numele de El Nino. teren
Un fenomen natural negativ, dar constant
(f\r\ a fi propriu-zis un „hazard”), îl reprezint\
ridicarea nivelului oceanului pla netar.
Exist\ [i alte tipuri de hazarduri (epi demii,
invazii de l\custe, foc, impactul mete ori]ilor),
care afecteaz\ ocazional anumite regiuni.
Aceste hazarduri naturale pot fi preîntâm
- pinate, iar efectele lor pot fi diminuate prin
cunoa[terea modului de producere [i prin for
marea unui comportament uman indivi dual
Fig. 2 – Efecte produse de ciclonii
antihazard (DOC 2). tropicali
Machine Translated by Google

Oceanul Arctic

1980
Sf. Elena
O O
1906
c
c e
1994 Etna
A
1995 n
e 1980 u
2001 l
A
1978
O n Tropicul de Nord

c Montserrat u P
e 1995 Pinatubo, 1991 A
1985 c
A l i
f
n i
1985 1989, 1991
c
u A 1986 Ecuador
l
1970
Oceanul
t
P l
A
A
c
i n
f
i t indian Tropicul de Sud
c i
1939 c

seismică de zonă

vulcani

mari cutremure de p\mânt 2000 km

0

Fig. 3 – Hazarduri naturale: vulcani [i cutremure

DOC 1 Hazarduri vulcanice [i cutremure Comportamentul

DOC 2 în caz de hazard
Hazardurile vulcanice Hazardurile legate de cutremure
Existen]a unor hazarduri naturale
Acestea caracterizeaz\ regiunile vulcanice Cutremurele de p\mânt reprezint\ depla -
s\ri bru[te ale straturilor situate în lito sfer\, creeaz\ anumite probleme comuni -
actuale, care sunt situate în cea mai mare parte
concentrate într-un volum relativ redus (denu t\]ilor locale.
în zonele de coliziune a pl\cilor tectonice.
mit hipocentru), care propag\ unde seismice Sunt exemple numeroase în care
Prin vulcan activ se în]elege acel vulcan care
spre suprafa]\ ( cel mai apropiat loc unde ajung locuitorii nu doresc s\ î[ip\r\seasc\
a avut o anumit\ activitate într-o perioad\ istoric\
numindu-se epicentru). Exist\ mai multe tipuri
scurt\, de ordinul a 2-3 genera]ii. a[ez\rile în care locuiesc, în condi]iile
de unde seismice, pe baza c\rora pot fi identifi
Cele mai spectaculoase fenomene vulcanice apari]iei unor hazarduri naturale (inun
cate elemente ale intens\]ii, duratei [i originii cu
le repre zint\ erup]iile, prin care este adus\ lav\ da]ii, cutremure, manifest\ri vulcanice) .
tre murelor. Cele mai importante cutremure se
la suprafa]\. produc tot în regiunile de coliziune a pl\ - cilor. Principalul element care situeaz\
Fenomenele vulcanice sunt precedate de Cutremurele produc, de asemenea, pe lâng\ comunitatea uman\ pe o pozi]ie
mari erup]ii, de praf [i de gaze. Aceste erup]ii distrugeri direct, o serie de fenomene constructiv\ în fa]a hazardurilor naturale
vulcanice (cum sa întâmplat cu peste un secol în complementare (valuri de tip tsunami).
îl constituie cunoa[terea [i în]elegerea
urm\ cu vulcanul Krakatao sau, mai recent, cu Problema prevederii cutremure lor este înc\
acestora.
vulcanul Saint Helens) au efecte îndelungate dificil\, dar exist\ foarte apreciate pentru intervale
În anumite situa]ii (cutremure [i
scurte de timp. M\rimea cutremurelor este
asupra opa cit\]ii atmosferei, diminuând
m\surat\ prin sc\ri de mag nitudine (scara vulcanism), ele sunt studiate cu mare
p\trunderea radia]iilor solare.
Richter) sau de intensitate (scara Mercalli). În ]ara aten]ie [i prev\zute cu un scurt interval
Produsele gazoase rezultate din erup]ii au
noastr\, de timp înainte.
înconjurat de câteva ori P\mântul pân\ au
cele mai importante cutremure sunt legate
disp\rut. Cele mai mari distrugeri le produc În vederea producerii lor, compor
de zona mobil\ Vran cea, unde placa continental\
curgerile de lav\ [io serie de fenomene secun tamentul constructiv de ap\rare este
a Dobrogei coboar\ pe un plan înclinat (de tip
dare (curgeri de noroi, alunec\ri de teren, acela de a identifica arealele cu expunere
Benioff) în fa]a pl\cii care poart\ Carpa]ii Curburii ,
acoperirea solului cu cenu[\ vulcanic\, dis situa]i în u[oar\ deplasare spre sud-est. - mai redus\ [i de a imagina modali - t\]i
trugerea vegeta]iei etc.). de diminuare a efectelor.

35
Machine Translated by Google
PRESIUNEA UMAN| {I HAZARDURILE
ANTROPIC
Resursele naturale sunt elemente poten ]ia
- le oferite de mediul înconjurător într-un
sâmblul sãu, pe care omul le poate utiliza sau
nu, în func]ie de capa ci tã]ile tehnolo gice, de
ini]iativa sau de voin]a colectivã. .
Existen]a lor nu are o in fluen]ã vizibilã
asupra mediului înconjurat de rãtor, deoarece
ele fac parte din acesta.
Importan]a lor se modific\ sensibil dac\
acestea sunt exploatate [i introduse `n circui -
tele economice. ~n felul acesta cre[te [i influen -
en ]a lor asupra mediului `nconjur\tor.
Exploatarea resurselor (Fig. 4) are urmãto -
rul traseu: cercetarea [i explorarea resurselor
— exploatarea resurselor — apari]ia unei in -
infrastructuri specifice — peisaje [i caracteristici
noi ale mediului — produse destinate omului —
de[euri.
Analizând un peisaj industrial (Fig. 5), este
u[or să nu-mi dau seama că elementele mediului
înconjurător sunt puternic influen]ate de
infrastructură industrială construită [i de
activitate]ile care au loc în cadrul.
Prin interven]ia în mediu se remarc\ acele
industrii [i procese industriale care emanã
cantitã]i mari de noxe: industria energeticã (prin
termocentrale), industria siderurgicã (feroasã [i
neferoasã), întreprinderile de lian]i, platformele
industriei chimice [ . A.
Industrializarea a adus dupã sine o cre[tere
foarte mare a poluãrii la scarã regio - nalã [i
globalã.
Urbanizarea reprezintă extinderea feno -
menului urban în teritoriu (ca întindere ocu
pată de ora[e, ca numãr de ora[e [i numãr de
locuitori). Are un efect considerabil asupra
mediului înconjurător prin artificializarea lui
progresivă. Mediul urban [i peisajul urban sunt
elemente specifice, u[or de observat.
Ora[ele, în condi]iile actuale, reprezintã
adevãrate noduri în re]elele create de activi -
tã]ile economice. Aceste noduri se caractere -
zeazã printr-o importantã transformare,
antropizare [i artificiali zare a mediului.
Ora[ele sunt, totodatã, surse importante de
deversãri ale diferitelor substan]e [i rezi -
36
DIC}IONAR
Demografic — referitor la po
pula]ie.
Densitatea popula]iei — nu -
duuri menajere în mediul înconjurător (în -
m\ rul de locuitori pe o anumit\
deosebi în apă [i în aer).
unitate de suprafa]\.
Pe lângã infrastructura specificã, Tehnosfer\ — totalitate a ele
transporturile sunt generatoare de multiple mentelor create de om, ce
formeaz\ infrastructura tehnic\:
forme de poluare.
ora[e, re]e - lele de [osele [i de c\i
Astfel, [oselele reprezintă „culoare” de aer
ferate, re - ]eaua de transporturi
poluat.
speciale, întreprinderile industriale etc.
Porturile [i rutele maritime pot fi frecvent
influen]ate de situa]ii accidentale, în care pro
duse pe tro liere sau industriale pot fi dever
sate în apã.
Efectul foarte vizibil al activitãții umane din
mediul înconjurãtor este, printre altele, [i cel
legat de cre[terea cantitã]ii de noxe (sub stan]e
rezultate din procese tehnologice care sunt
rãspândite în atmosferã, hidrosferã, bio - sferã
[ i sol) [i de zgomote (Fig. 6). Practic, aceastã
cre[ tere a noxelor pare sã fie direct propo
r ]ionalã cu dezvoltarea tehnologicã, economicã
[i cu cre[terea popula]iei.
Hazardurile antropice [i tehnologice (DOC 3)
repre zintã evenimente accidentale date rate
activi tã]ilor umane nemijlocite sau proceselor
tehnologice. Ele au un rol important la nivel
local [i regional asupra mediului înconjurător.
Sunt frecvente exemple de poluare radioactivã
(cauzatã de accidente tehnologice în
atomocentrale), de poluare chimicã (cauzatã de
ac cidente pe platformele industriei chi mice), Fig. 4 – Exploatarea resurselor de
deversãri accidentale ale unor substan]e din lignit
bazinele de decantare a apelor etc.
Exist\ [i alte categorii de hazarduri, cu o
manifestare mai accentuat\ în ultima perioad\
de timp (explozii [i atentate, deraieri de trenuri,
distrugerea re]elelor de comunica]ie, e[uarea
ambarca]iunilor, devers\rile accident tale,
exploziile din anumite platforme indus triale,
incendiile etc.).
Ele sunt totu[i hazarduri care au o influen
en]\ atât asupra oamenilor (fiind, din acest punct
de vedere, fenomene sociale), cât [i asupra
mediului. Fig. 5 – Peisaj industrial
Machine Translated by Google

Oceanul Arctic

O O
c
c
e e
A A
n n
u Tropicul de Nord
u l

l
P
A
A c
O i Ecuador

Oceanul
t
c f
l
e i
A c
A
n
indian
n
u t Tropicul de Sud

l i
c
P emisii majore de CO2
A desp\duriri
de[ertificare
c
i
f accidente petroliere
i
c pescuit intensiv
cre[terea radia]iei solare
0 2000 km
cauzat\ de diminuare
stratului de ozon

Fig. 6 – Presiunea uman\ asupra mediului [i hazardurile antropice deficit de ap\

DOC 3 Hazarduri antropice

Aceast\ categorie de hazard cuprinde Un tip special de hazard `l reprezint\

acele accidente produse ca urmare a unor incendiile. Acestea se pot produce ca urmare
activit\]i umane [ia unor exploat\ri tehnolo a unor bombardamente (cum au fost
- gice deficitare. incendii ile care au cuprins unele câmpuri
Hazardurile industriale se pot petroliere `n Kuwait), din neglijen]\ sau
produce `n mai multe feluri: incendii, inten]ionat (incendii urbane sau ale unor

devers\ri de substan]e, explozii. Dintre suprafe]e forestiere, acestea din urm\

hazardele in - dustriale
men]ion\m câteva: — distrugerea prin
incendiu sau explozie a unor rezervoare de
petrol sau de gaz metan, a unor conduse de
gaz metan sau de petrol [i altele; acestea au avut [i victime umane;
— distrugerea unor rezervoare de sub
stan]e chimice;
Hazardurile antropice sau tehnologice
se pot produce [i `n condi]iile transportului
dife ritelor substan]e (produse petroliere,
produse chimice); câteva exemple:
— e[uarea petrolierului Exxon Valdez, `n
1989, la pu]in timp dup\ ce a plecat `n curs\,
p\r\sind portul Valdez din Alaska;
— e[uarea unor petroliere `n vecin\tatea ]
\rmului european al Oceanului Atlantic:
Torrey Canyon, 1967, Amoco Cadiz, 1978 [.a.;
producând -se mai frecvent `n timp de secet\).
Hazardurile nucleare, de[i mai rare, au
avut consecin]e importante. Cea mai cunos
cut\ situa]ie este cea a exploziei unui reactor
al atomocentralei de la Cernob`l, din Ucraina,
`n 1986, care sa soldat, printre altele, cu o pu
- ternic\ emisie radioactiv\, care sa deplasat
spre Europa Central\ [i de Nord, efectele ei
sim]indu-se pân\ `n zilele noastre.
~n cadrul hazardurilor antropice [i tehno
- lo gice exist\ o limit\ `ntre elementul `n -
tâmpl\tor [i cel voluntar. ~n anumite cazuri
(conflicte atomice), elementul inten ]ionat
nu poate fi considera hazard. ~n mod similar,
anumite ac]iuni umane care au loc pe fondul
unor acti vi t\]i militare [i care se soldeaz\ cu
mari distrugeri nu reprezint\, `n fapt, ha
zarduri.
DOC 4 Ac]iuni inten]ionate
O problem\ a producerii hazardurilor o
reprezint\ identificarea raportului dintre ele
mentul inten]ionat sau neinten]ionat al
declan[\rii lor.
Exemplele sunt foarte multe, dar în
unele situații nu poate fi identificat cu
prezența caracterului de clan[\rii lor.
Caracterul inten]ionat al declan[\rii unor
fenomene de tip hazard antropic este uneori
demonstrat (explozii, incendii), dar r\mân
frecvent cu autori care nu sunt identifica]i.
Gravitatea este aceea[i [i stimuleaz\
inten]ii de repetitivitate.
Activit\]ile de natur\ educa]ional\ au o
influen]\ limita\. În final, toate aceste
fenomene duc la agresiune asupra mediului
social [ia mediului înconjur\tor.

37
Machine Translated by Google
eu
10. DESP|DURIRILE, DE{ERTIFICAREA
{I POLUAREA – EFECTE ALE
ACTIVI T| }ILOR UMANE ASUPRA
MEDIULUI
Desp\duririle, de[ertificarea [i poluarea auPrincipala func]ie ap\durii, cea de ate -
un caracter complementar: ele duc la reducerea nuare a caracteristicilor extreme ale mediului
înveli[ului biotic [i la degradarea condi]iilor de
mediu. Aceste fenomene (Fig. 2) au loc în spa]ii
geo gra fice disjuncte [i se carac terizeaz\ prin
anumite particularit\]i teritori ale [i func]ionale.
A. DESP|DURIRILE P\durile
reprezint\ cea mai veche resurs\ utiliza\
sistematic de oameni. Defri[area su - prafe]elor
forestiere (Fig. 1) a fost un proces continuu,
dar el a fost echilibrat pe cea mai îndelungat\
parte a istoriei de regenerare natural\
ap\durilor. Lemnul, utiliza ini]ial pentru foc,
diferite construc]ii, ambarca]iuni, este în pre
zent supus unei valorific\ri indus triale
complex (hârtie, celuloz\, mobil\).
În ultimele dou\ secole, desp\duririle au
dep\[it sensibil puterea de regenerare ap\ du
- rilor. În Europa, America de Nord [i centrul
Africii au f\cut loc terenurilor ara bile. Supra -
fa]a total\ ini]ial\ ap\durilor (62 mil. km2) sa
diminuat în ultimele secole cu 1/3.
P\durile din Europa au fost defri[ate sis
tematic, în prezent ele reprezentând 1/2 din
întinderea ini]ial\. P\durile ecuatoriale din
centrul Africii au fost defri[ate într-o pro por ]ie
asem\n\toare, l\sând loc ierburilor savanei [i
terenurilor agricole.
Datorit\ func]iilor complexe ale p\durii,
defri[area suprafe]elor forestiere duce la nu -
meroase fenomene negative: diminuarea
bioma sei, distrugerea unui mediu foarte
complex, reducerea cantit\]ii de O2 cedat
atmosfe rei, reducerea diversit \ ]ii lumii vii,
accelera rea ero - ziunii pe terenurile defri[ate,
diminua rea pon derii evapotranspira]iei
forestiere în circu itul apei în natur\ [i altele.
Au fost mult dimi nuate întinderile forestiere
naturale cu ar bori pre]io[i: teck, palisandru,
acaju, ma hon, santal; chiar suprafe]ele
ocupate de arbori gigan]i (sequoia, eucalipt, gingoactivit\]i
biloba) umane
38
înconjur\tor [i de omogenizare a reparti]iei lor
în spa]iu [i timp, se diminueaz\ sensibil. În
acela[i timp, industria de prelucrare a lemnului
lui, datorit\ cererii de mas\ lemnoas\ în
cre[tere, realizeaz\ o presiune puternic\ asupra
arealelor forestiere. În
prezent, dintre suprafe]ele forestiere, cele
mai mari întinderi sunt ocupate de taiga (12
mil. km2, cea mai întins\ [i cea mai pu]in
transformat\ p\dure a globului), urmat\ de
p\durile ecuatoriale. (8 mil. km2) [ip\durile de
foioase din zona tempe rat\ (6 mil. km2).
Amenajarea p\durilor presupune cre[te -
rea func]iilor de protec]ie pe care acestea le
exercit\ asupra mediului [i asigurarea unei
cantit\]i de mas\ lemnoas\ în raport cu
posibilit\]ile de regenerare a suprafe] elor
fores tiere.
B. DE{ERTIFICAREA Procesul
de de[ertificare `nregistrat `n ultimii ani
reprezint\ un fenomen de extindere `n suprafa]
\ a acestora, prin modificarea condi]iilor din
arealele limitrofe.
De[erturile reprezint\, în sens etimologic,
regiuni lipsite de via]\. Se consider\ c\ regiu
nile de[ertice sunt acelea care primesc o canti
tate mai mic\ de 200 mm precipita]ii anual.
Deoarece precipita]iile se modific\ în spa]iu [i
au o variabilitate în timp, limitate de[erturilor
[i gradul lor de ariditate difer\ foarte mult
(DOC 2, 3, Fig. 2).
De[erturile reprezint\, îns\, [i zone neclare
sub raportul autorit\]ii teritoriale, existând
numeroase dispute între ]\rile înconjur\toare.
Exemplele sunt diferite: între Maroc [i Algeria,
între Arabia Saudit\ [i Yemen, între Arabia
Saudit\ [i Irak etc.
~n viitor, va fi posibil\ `ns\ modificarea ca -
litativ\ a mediului de[erturilor prin diverse
(DOC
s-au redus 1).
sensibil.
DIC}IONAR
Aridizare — fenomen de sc\ -
dere a cantit\]ii de precipita]ii (`n
spa]iu sau `n timp).
Biomas\ — mas\ organic\ to ta
- l\ care exist\ sau care este produs\
pe o anumit\ `ntindere (sau pe o
unitate de suprafa]\).
Semide[ert — suprafa]\ de te -
ren cu anumite caracteristici
apropiate de ale de[erturilor
(precipi - ta]ii de 200–300 mm/an,
vegeta]ie ierboas\ rar\ etc.) care
fac tranzi] ia spre de[ertul propriu-zis.
Fig. 1 – Exploata]ie de bu[teni
DOC 1 Transformarea de[ertului
Transformarea mediului de -
[er tului într-un mediu propice
vie]ii se poate realiza în mai multe
moduri:
irigarea anumitor suprafe]e
cu ape dulci, pro venite din acu
mul\rile acvifere subterane; o so
- lu]ie mai scump\ o constituie
desalinizarea apei de mare (practi
cat\ în Arabia Saudit\, Kuwait);
construirea unui înveli[ de
sol;
utilizarea resurselor ener
ge - tice [i crearea unor
infrastructuri corespunz\toare,
care s\ duc\ la stabilizarea popula]iei;
crearea unor acumul\ri
mari de ap\ (un exemplu fiind
lacul Nasser situat pe Nil, în
amonte de barajul de la Assuan);
folosi energiei solare ca
surs\ energetic\ principal\ pentru
iriga]ii, agricultur\ [i activit\]i
industriale.
Machine Translated by Google

DOC 2 Tipuri de de[erturi DOC 3 Tendin]e naturale

Exist\ mai multe tipuri de de[erturi: Caracteristicile de[erturilor sunt date de bilan]ul hidrologic ne -
gativ (evapo tran s pi ra]ia este de 10–20 de ori mai mare decât
de[erturile semiaride cuprind area lele unde precipita]iile sunt
canti tatea de precipita]ii), radia]ia solar\ foarte puternic\ datorit\
de aproximativ 200 mm/an; vegeta]ia este discontinu\ [i predomin\
lipsei norilor (în Sahara ajunge la valori maxime pe Terra), există]a
tufi[urile de step\ cu o perioad\ scurt\ de dezvoltare în anotimpul
ploios; unor zone de presiune ridicată\; de[erturile permit eroziunea eolian\
[i distrugerea rocilor prin procese mecanice.
de[erturile aride au precipita]ii mai re duse de 200 mm/an,
Sa observat c\ de[erturile se modific\ în timp: Sahara sa extins
care ajung s\ aib\ un ca racter ocazio nal; ele pot fi „calde” (în zona
considerabil, din Antichitate pân\ în prezent, ajungând pân\ la
intertropical\) sau „temperate” (în interio rul continentelor); pot fi
Marea Mediteran\; el sa extins, de asemenea, spre sud, invadând
asimilate ca de[er turi [i întinderile de ghea]\ sau podi[urile înalte,
zona de savan\ printr-o fâ[ie cu o ariditate crescând\, denumit\ Sahel.
unde precipi ta]iile sunt foarte reduse (acestea se numesc „de[erturi reci”);

de[erturile foarte aride, cu precipita]ii foarte reduse (sub 50
mm/an) [i cu un caracter ocazional (la câ]iva ani), se formeaz\ în anu
mite condi]ii; astfel, de[ertul Atacama (cel mai arid de pe glob, cu ploi
ocazionale la câ]iva ani) este datorat îmbin\rii unor factori locali
(prezen]a mun]ilor Anzi, curentul oceanic rece, care blocheaz\ circu
la] ia aerului); de[ertul Sahara are în interior por]iuni supraaride; un
de[ert foarte arid este [i de[ertul Namib (unde o influen]\ important\
o are [i curentul oceanic rece).
De[erturile clasice (Sahara, Arabiei, Australiei, Kalahari) au anu
mite zone de tre c ere de la por]iuni de tip step\ la fâ[ii semide[ertice
[i suprafe]e aride sau supraaride.
~n concep]iile geopolitice actuale, de[erturile reprezint\ „spa]ii de
rezerv\”, urmând a fi folosite mai intens `n viitor.
Sahara sa întins [i spre est, ajungând la mitele Oceanului Indian
(peninsula Somalia).
De[erturile reprezint\, totu[i, suprafe]e cu resurse naturale
deosebite: resurse de hidrocarburi, fosfa]i, energie solar\, chiar ape
subterane, roci de construc]ie, diferite minereuri [i sare.
Dup\ cum se poate observa din evolu]ia de[erturilor, în moment
tul de fa]\ extinderea lor teritorial\ are în principale cauze naturale.
Acestea sunt îns\ accelerate de interven]ia omului în zonele mar
ginale ale de[erturilor [i, în general, asupra unor componente ale
mediului înconjur\tor.
De[ertificarea este, în prezent, un proces natural accentuat
antropic, iar oprirea acestuia necesit\ un efort de cunoa[tere,
în]elegere [i de inten]ie transformatoare.

Fig. 2 – Desp\duririle [i de[ertificarea `n zona intertropical\

Oceanul Arctic

O O
c c
Asia Centrală\
O e e
A
c A Asia Mijlocie n
e
u
Pod. Iranul
l
n
Tropicul de Nord
A
n u P
A
u Sahara c
l
l i
f
i
P A c
A
Ecuador
c t
i
f l Oceanul
i
Atacama c A
n
Kalahari indian Tropicul de Sud
t
Namib
De[erturile
i
c Australiei

De[erturi
Areale cu risc moderat de de[ertificare
Areale cu risc mare de de[ertificare

Suprafe]e defri[ate
0 2000 km
P\duri tropicale

39
Machine Translated by Google
C. POLUAREA
Exist\ dou\ categorii mari de clasificare a
tipurilor de poluare: dup\ anumite elemente
calitative [i dup\ domeniul `n care se exercit\. A.
ele
Tipurile de poluare dup\ anumite
mente calitative sunt:
—
poluare fizic\ , care poate fi poluare
sonor\, poluare termic\, poluare cu radia]ii
penetrante;
— Eroziune natural\ — proces
poluare chimic\;
— natural de transformare a
poluare microbiologic\;
— reliefului terestru datorit\ ac]iunii
poluare estetic\;
— poluare electromagnetic\.
b. Dup\ domeniul `n care se exercit\ , dis
tingem urm\toarele tipuri de poluare:
— atmosfer\.
poluarea aerului;
—
poluarea apei;
—
poluarea terenurilor, A solurilor de - [i
gradarea acestora;
—
poluarea modificarea `nveli[ului biotic; [i
— poluarea modificarea peisajului. [i
Poluarea aerului reprezint\ introduce -
cerea `n atmosfer\, de c\tre om, a unor sub
stan]e care au ac]iune nociv\ asupra lumii vii [ia
societ\]ii omene[ti. ~n mod natural, ace[ti
poluan]i nu fac parte din compozi]ia aerului (sau
se g\sesc `ntr-o propor]ie mic\). Poluan - tul
poate fi orice substan]\ solid\, lichid\ sau gazoas\, suprafa]a continentelor.
care, introduces\ `n aer, modific\ sensi bil
caracteristicile acestuia.
Principalele surse de poluare a aerului
atmosferic sunt urm\toarele: industria ener
getic\, industria energiei electrice, industria
siderurgic\, metalurgia neferoas\, industria
lian]ilor, transporturile (aeriene, rutiere) etc.
Poluarea aerului este influen]at\ de modul
de stratificare a aerului. Astfel, exist\ factori de
amplificare a polu\rii (`ndeosebi `n con di - ]ii le
de calm atmosferic, fenomen ce duce la
acumularea [i persisten]a substan ]elor po - luan
te — Fig. 3) [i factori care diminueaz\ polua rea
(`n deo sebi circula]ia rapid\ [i con tinu\ a
aerului).
Deasupra ora[elor se formeaz\ frecvent a[a-
numitele „umbrele” de gaze acumulate la o
anumit\ altitudine, consecin]\ a circula]iei rutiere
[ia polu\rii industriale.
40
Astfel de situa]ii s-au `ntâlnit frecvent `n DIC}IONAR
Ciudad de Mexico (favorizate de caracterul
Aerosoli — particule solide
depresionar al localiz\rii ora[u lui, m\rginit de din aer.
mun]i `nal]i), Tokyo (unde, uneori, pe str\zi se Cocs — materie prim\ a indus
folosesc m\[ti de gaze), Los Angeles (ca urmare triei siderurgice provenit\ din
transformarea huilei.
a stabilit\]ii termice deosebite).
Eroziune accelerat\ — erozi
une ac\rei intensitate a fost accele
Poluarea apelor continentale - rat\ de interven]ia uman\ direct\
Apele continentale sunt poluate ca urmare sau indirect\.
a unor activit\]i din domeniul industriei, agri
culturii [i din spa]iile urbane (Fig. 4), precum [i
ca urmare a unor accidente tehnologice.
unor agen]i (aer, ap\ etc.) [i procese.
Poluarea apelor continentale este cu atât Smog — amestec de praf,
mai important\ [i mai semnificativ\ cu câte gaze, pulberi [i vapori de ap\ care
cursurile de ap\, care reprezint\ foarte pu]in din plute[te la un anumit moment `n
masa hidrosferei (0,01%), sunt `n prezent
principala surs\ pentru alimentarea urban\.
La aceasta se mai adaug\ neregularitatea
regimului hidrologic (cu influen]\ asupra dis
persiei sau concentr\rii poluan]ilor), canti tatea
de ap\ transportat\ de râuri [i eficien]a epur\rii
urbane.
Poluarea oceanului planetar
M\rile [i oceanele sunt poluate atât direct
(cu substan]e deversate pe suprafa]a lor), cât [i
indirect, prin aportul apelor fluviale poluate pe
Principalii poluan]i ai oceanelor sunt
hidrocarburile, care provin din devers\rile
accidentale sau sistematice ale acestora din
zonele platformelor de foraj sau din tancurile Fig. 3 – Poluarea intens\ a aeru
petroliere. lui datorat\ lipsei curen]ilor de aer
Poluarea oceanului planetar are, `ns\, un
efect cumulativ `n timp de o deosebit\ impor
tan]\ la scara Terrei: acumulând poluan]i [i
stocând mai mult\ radia]ie solar\ incident\
(datorit\ albedoului creat de hidrocarburi)
suprafa]a oceanului are ten din]a de a se `nc\lzi
`n mod artificial.
~nc\lzirea atmosferei (datorit\ cre[terii
cantit\]ii de CO2) [ia hidrosferei contribuie `n
mod cumulat la ceea ce se nume[te frecvent
„`nc\lzire glo bal\”. Consecin]ele acestei `nc\lziri
sunt u[or de imaginat.
Poluarea accidental\ a aerului [ia apei
Fig. 4 – Deversarea apelor rezi dua -
este prezentat\ detaliat `n Fig. 5, DOC 4, 5. le — surs\ important\ de poluare
Machine Translated by Google

Oceanul Arctic

Novaia
Zemlea

Three Mile Island

Braer Exxon Valdez

Henderson
Torrey
Canion
Samara
Novosibirsk
O
c
Erika
Cernob`l
Marea Egee
Mare
Amocco Irene Minamata
e
Cadiz Serenadă
Los R\zboiul A Tropicul de Nord
O Alfaques din Golf
Guadalajara Egipt
n
Bhopal
c
Mexic e
O atlantic u
A
c Expres
n
Caracas
e l
u
A l Ecuador
Iacoa
n Showa Maru
A Stea de mare
P
u t
l l A
A Oceanul
P Cubatao n c
A t Tropicul de Sud
i i
c c
i
f indian
f

i
c i
c

0 2000 km

Poluare marin\ ridicat\ Poluare accidental\ cu hidrocarburi (maree neagr\) Râuri poluate

Poluare marin\ medie Poluare accidental\ a aerului

Fig. 5 – Poluarea accidental\ a aerului [ia apei

DOC 4 Situa]ii extreme de poluare a aerului [ia apelor DOC 5 Explozii [i accidente atomice

A. Poluare accidental\ cu hidrocarburi a apelor 1984, Bhopal (India) ~n afara acestor accidente, produse pe
oceanice (maree neagr\) 1953/1961, Minamata (Japonia) mare sau pe uscat, un efect negativ asupra
mediului `nconjur\tor l-au avut test\rile
1967, Torrey Canyon (Oc. Atlantic) 1984, Los Alfaques (Spania) unor arme nucleare. Aceste test\ri s-au redus
1978, Amoco Cadiz (Oc. Atlantic) 1976, Seveso (Italia) foarte mult `n ultimii ani datorit\ acordurilor

1992, Marea Egee (Oc. Atlantic) 1979, Mississauga (Canada) interne ]io nale convenite `ntre principalele ]\ri

1980, Irenes Serenade (Marea Mediteran\) posesoare de arme nu - cleare. Au existat [i

1992, Guadalajara (Mexic)
accidente ale unor sub marine cu arme
1991, R\zboiul din Golf (Golful Persic) 1984, Mexic (Mexic) nucleare la bord, cel mai recent (2000) fiind cel
1972, Sea Star (Marea Arabiei) 1982, Caracas (Venezuela) al submarinului atomic rusesc „Kursk” scufundat

1979, Atlantic Expres (Oc. Atlantic) 1983, Tacoa (Columbia) `n Marea Barents, la nord de Murmansk. Cel
mai cunoscut exemplu accident atomic a fost
1989, Exxon Valdez (Alaska, Oceanul Pacific) 1984, Cubatão (Brazilia)
cel de la Cernob`l, din anul 1986, accident cu
1993, Braer (Marea Norvegiei) 1983, Nil (Egipt) multe efecte pe timp `ndelungat.
1974, Showa Maru (Oc. Indian) 2013, Samara (Fed. Rus\)

2000, Erika (Oc. Atlantic)

c. Poluare radioactiv\ Analiza]i `ntreb\rile de mai jos [i argumen
ta]ir\spunsurile formulate:
b. Poluare accidental\ a aerului 1986, Cernob`l (Ucraina)
1. Pot fi prevenite polu\rile accidentale? 2.
1989, Samara (Fed. Rus\) 1982, Novaia Zemlea (Fed. Rus\)
Este posibil\ integral\
petrolului
extragerea A
1979, Novosibirsk (Fed. Rus\) 1979, Three Mile Island (SUA)
deversat `n ocean?

41
Machine Translated by Google
11. SCENARII DESPRE
EVOLU}IA MEDIULUI
eu
A. ELEMENTE DE NATUR| ISTORIC|
Mult timp
interven]ia omului asupra mediului sa
desf\[urat dup\ intervale de timp (DOC 2)
[ia avut un caracter minim (DOC 3, 4).
Revolu]ia industrial\ a marcat decisiv
prin caracteristicile sale influen]a omului
asupra mediului: se extind c\ile ferate, se dez
volt\ metalurgia (`n Anglia, Germania, Fran]a,
Belgia, apoi `n alte ]\ri) [i paralel cu acestea,
poluarea aerului [ia apelor.
Utilizarea permite
electricit\]ii
diversifi carea
procedeelor tehnologice (industria chi - mic\,
ma[ini electrice, transformarea petrolului lui
[ia gazelor naturale, electroliz\) [i favo ri - zeaz\
foarte mult dezvoltarea tuturor ramu ri - lor
industriale.
Utilizarea (cu deosebire în seco lul al XX-
petrolului
lea) a permis dezvoltarea transporturilor, a
industriei petrochimice, a ramu - rilor industria
le [i, în general, al\rgit foar te mult posibil de
interven]ie a omului în
natur\.
Dezvoltarea intensiv\ a transporturilor
auto (Fig. 1) a `nceput s\ influen]eze cererea
de produse petroliere, care a crescut `ntr-un
ritm accelerat. Au ap\rut regiuni noi de
extrac]ie, iar cele tradi]ionale [i-au dimi nuat
impor tan]a.
Perioada contemporan\ , dup\ 1950
pân\ ast\zi, se caracterizeaz\ printr-o dez
voltare extensiv\ [i intensiv\ a tuturor ra -
murilor economice.
Un moment decisiv `l constituie utilizarea
`n scopuri practice
energiei [i mili tare. Energia atomic\
atomice
a schimbat sensibil mecanismele tradi]ionale
ale rela]iilor socio-economice interna]ionale;
aceasta a creat o dependent]\ de resursele de
uraniu, de anumite tehnologii, precum [io
aten]ie sporit\ fa]\ de mediul `nconjur\tor; de
aseme nea, armele atomice au reprezentat o
modali tate de presiune interna]ional\.
42
B. CLIMA {I MEDIUL ~n
prezent, se presupune c\ modificarea
circui tului energetic din natur\, în condi]iile
cre[terii cantit\]ii de dioxid de carbon, pre
cum [ia unor pulberi care ajung natural sau
antropic în atmosfer\ ar fi elementul
determinant al modi fic\rii climei [i mediului (DOC 1).
postglaciar\), are lor acest fenomen
Cre[terea cantit\]ii de dioxid de carbon (Fig.
2) [i de pulberi poate avea ca rezultat cre[terea
efectului de ser\ [i, prin aceasta, realizarea unei
anumite [i omoge niz\ri a temperaturii
înc\lziri la
suprafa. ]a terestr\.
Acest lucru se bazeaz\ pe constatarea c\
radia]iile solare difuze, str\b\tând atmosfera [i
fiind reflectate de suprafa]a P\mântului, sunt
reflectate din nou de pulberile din aer [i de
dioxidul de carbon, fiind în acest fel reori
entate spre P\mânt.
Se formeaz\ astfel o înc\lzire suplimen tar\
a suprafe]ei terestre, pe baza stoc\rii în
apropierea ei a energiei solare, care în alte
condi]ii ar fi reflectat\ [i s-ar pierde.
Anumite scenarii dintr-o perioad\ ante
rioar\, `n care pericolul unui r\zboi atomic era
evocat frecvent, sugerau o modificare clima -
tic\ substan]ial\ care ar duce la o „iarn\ ato -
mic\” (DOC 5).
Se consider\ c\ o cre[tere a cantit\]ii de
dioxid de carbon, în ritmul actual, are ca efect
înc\lzirea suprafe]ei terestre cu aproxi mativ 1–
3ºC, pân\ la mijlocul secolului al XXI-lea.
Aceast\ înc\lzire (denumit\ înc\lzire global\)
va avea ca efect topirea banchizei [ia ghe ]arilor
de calot\ [i, în urma lor, ridi carea nivelului
oceanului planetar. În ultimii ani sa
observat o dimi nuare substan]ial\ a
banchizei din Arctica (în iarna 2000–2001, zona
polului nord a fost chiar lip sit\ de banchiz\).
Exist\ [i scenarii care presupun c\, pe ter
men `ndelungat, efectele transform\rilor cli
matice ar duce, de fapt, la or\cire similar\
epocilor glaciare.
DIC}IONAR
Efect de ser\ — `nc\lzirea su -
prafe]ei terestre datorit\ reflect\rii
radia]iei solare de c\tre straturile
atmosferei.
Înc\lzire global\ — termen
generic desemnând procesul actual
de cre[tere a temperaturilor medii
anuale a suprafe]ei P\mântului; pe
fondul unei „înc\lziri” naturale (care
reprezint\ îns\ o oscila]ie
de înc\lzire artificial\, datorat\ unor
multiple cauze, dar obser - vabil\
[tiin]ific în caracteristicile ei.
Epoc\ glaciar\ — secven]\ de
timp `n care temperatura medie
anual\ a planetei sa diminuat per -
mi]ând instalarea ghe]arilor `n
arealele calotelor polare.
Cauze ale modificãrilor
DOC 1
climatice
A. Cauze naturale externe:
a) cauze de ordine astronomic:
- varia]ia orbitei;
- varia]ia înclinãrii orbitei;
- varia]ia activitã]ii solare;
b) cauze terestre:
- tectonogeografice;
- erup]ii vulcanice;
B. Cauze interne sistemului cli
matic:
a) modificarea compozi]iei aeru
lui;
b) variabilitatea sistemului atmos
feră – ocean;
c) modificãri ale criosferei;
C. Cauze antropice:
a) gazele cu efect de seră;
b) modificarea peisajului geografic.
Fig. 1 – Dezvoltarea
transporturilor auto
Machine Translated by Google
DOC 2 Scara interven]iei antropice `n mediu (repere de timp)
`ntre anii –10000 [i –5000: utili zarea
lemnului
`ntre anii –5000 [i –2000: revolu ]ia
neo litic\ (domesticirea animalelor, culturi
agricole)
`ntre anii –2000 [i –1000: meta lurgia
bron zu lui [i fierului
`ntre anii –1000 [i 1000: agricul tur\;
construc]ii, ora[e
`ntre anii 1000 [i 1500: desp\ du riri,
ari di zare, agricultur\
irigat\ `ntre anii 1500 [i 1700: extin de
rea cu - noa[terii Terrei (descope ri rile
geografice). accelerarea
schimbului de produs) `ntre anii 1700
[i 1800: re volu]ia industrial\
DOC 3 Tipuri de modific\ri
În perioada preistoric\ , utilizarea re -
surselor naturale de c\tre om [i gradul de
interven ]ie al omului în natur\ aveau
dimensiunea redusă.
Odat\ cu folosirea lemnului pentru foc [i
pentru construc]ii se trece la o prim\ inter
ven]ie semnificativ\ în mediul înconjur\tor. are
În neolitic loc o adev\rat\ „revo lu - ]ie
agrar\”, prin cultivarea sistematic\ a plantelor [i
cre[terea animalelor. Se utili - zeaz\ sarea,
izvoarele minerale, cuprul [i fierul. ~n
Antichitate
apar primele transfor -
m\ri de mediu care au avut un caracter ire
versibil. Astfel, `n Imperiul Roman au fost
construite ora[e, drumuri pavate, apeducte etc.
ale c\ror urme au r\mas pân\ `n zilele noastre.
~n China s-au construit mari sisteme de diguri
pentru dimi nua rea influen]elor
Fig. 2 – Urbanizarea intensiv\ — factor de cre[tere a dioxidului de carbon `n aer.
`ntre anii 1800 [i 1900 (sec. al XIX-lea):
se colul c\rbu ne lui
`ntre anii 1900 [i 1950: exploata rea
ex - tensiv\ a petrolului (sec. al XX-lea,
„secolul
petrolului”) ` ntre anii 1950 [i 1960:
folosi ener - gi ei
atomice (`nceput) `ntre anii 1970 [i
1980: criza ener getic\, perceperea
degrad\rii mediului [i `n]elegerea caracterului finit al resurselor
umezire a climei, iar pân\ la sfâr[itul s\uo
`ntre anii 1980 [i 2000: accidente antro
pice `n mediu, poluare, dis truge rea ozo -
nosferei, cre[terea CO2, perceperea glob alit\]ii
[i accelerarea sa 2001:
speran]e pentru un secol de dez
voltare durabil\ [i protec]ie a mediului
inunda]iilor fluviului Huang He, canale arti
ficiale [i Marele Zid Chine zesc. Spa]iul geografic
din jurul M\rii Medi terane este puternic
umanizat [i transformat. ~n aria
Evul se
influen]ei Mediu
extinde spa]ial [i calitativ,
dar nu au loc `ns\ distrugeri masive ale mediului.
Ca un fenomen constant [i continuu men]ion\m
defri[area suprafe]elor forestiere pentru con
struirea ambarca]iunilor [i extinderea agri
culturii. Aridizarea Africii de Nord [ia Asiei
Centrale reprezint\ un fenomen natural `n
extindere.
Epoca modern\ începe cu revolu]ia
industrial\ , care a dus la utilizarea ma[inii cu
aburi, la producerea cocsului [i la transfor
marea c\rbunelui în principala resurs\ a omenirii
(secolul al XIX-lea fiind denumit se - colul
c\rbunelui).
DOC 4 Evolu]ia mediului `n perioada istoric\
Ultima perioad\ glaciar\ a luat sfâr[it acum
10–15 mii de ani, dup\ care clima a în - ce put
s\ se apropie de caracteristicile ac - tuale.
Cu 5–7 mii de ani în urm\, a existat o
perioad\ cu maximum de precipita]ii (de nu -
mit\ „optimum climatic postglaciar”), când a
avut loc „revolu]ia neolitic\”.
La începutul primului mileniu a avut loc o
uscare a[i cre[terea temperaturii.
Perioada secolelor X–XI este considerat\ o
perioad\ de înc\lzire.
Între 1450 [i 1900 a existat un proces
general de r\cire. În interiorul acestui inter
val, între 1550 [i 1850 se consider\ c\ r\cirea a
determinat o „mic\ period\ glaciar\”.
De la mijlocul secolului al XIX-lea (1850)
pân\ la mijlocul secolului al XX-lea (1940) a avut
loc un fenomen vizibil de înc\lzire, demonstrat
prin date climatice ob]inute la sta]iile
meteorologice; pe baza acestora sa constatat
c\ temperatura medie anual\ `n acest interval
de timp a crescut cu 0,6ºC (mai mult iarna, cu
1ºC), valori mai mari ale aces tei cre[teri
observandu-se la sta]iunile meteo orologice.
din Arctica (cu aproape 3ºC).
În perioada 1940–1960 a existat o anu
mit\ stabilitate climatic\, între 1970 [i 1980 se
observ\ ou[oar\ r\cire, urmat\ de o alt\
stabilitate (1980–1990) [i, program din 1990,
de o înc\lzire.
DOC 5 „Iarna atomică”
R\zbooaiele reprezint\ forme extreme de
hazard antropic [i tehnologic. ~n cazul unor r\z
boaie generalizate, transform\rile mediu lui
pe planeta noastr\ ar fi radicale.
Astfel, se apreciaz\ c\ un r\zboi care ar
utiliza doar o mic\ parte (1/10) din actualul
arsenal mi litar atomic, ar produce `n timp
fenomenul de „iarn\ atomic\” (sau de mic\
epoc). \ gla ciar\ post-atomic\).
Succesi unea principalelor fenomene este
lega t\ de prezen]a imediat\, dup\ conflictul
militar, a unei mari cantit\]i de pulberi, praf,
fum `n atmosfer\, care ar diminua sensibil
radia]ia solar\ [i, `n acest fel, ar duce la sc\derea
temperaturii aerului [i instalarea unei r\ciri
postatomice.
43
Machine Translated by Google
12. PROTEC}IA, CONSERVAREA
{I OCROTIREA MEDIULUI
eu
ECHILIBRU FRAGIL Degradarea
mediului `nconjur\tor se rea - lizeaz\ adoptat, prin consens, o serie de recomand\ri
`n aproape toate componentele sale [i
cu caracter global.
influen]eaz\ dezvoltarea durabil\ (DOC 1).
~n anul 1970 intr\ `n vigoare programul
Multe elemente ale mediului `ncon jur\tor
au suferit transform\ri cauzate de activitate
antropică\, prin care s-au `nde p\rtat sensibil de
caracteristicile lor naturale.
De asemenea, factorii geoecologici au su -
ferit anumite schim b\ri sensibile care au mod -
dificat func]ionalitatea lor [i au influen]at car ac
teristicile de ansamblu ale geosistemelor,
peisajelor [i mediului `n ansamblul s\u.
Degradarea mediului are o caracteristică\
foarte important\ care rezult\ din proprietatea
lui de a fi un sistem structurat, organizat [i
ierarhizat: orice modificare A unui element
influen]\ mediu `n ansamblul s\u asupra
alte cuvinte, elementele care duc la degradarea
mediului sunt `ntr-o profund\ conexiune.
De obicei, aceste cauze ac]ioneaz\ `n
conexiune, ca rezultat al structurii interne a
mediului `nconjur\tor (DOC 2).
Raportul dintre elementele naturale [i
antropice define[te „gradul de antropizare”
(DOC 3).
Cauzele degrad\rii mediului pot fi, dup\
raportul dintre componentele naturale [i
antropice, de trei categorii:
— cauze naturale (Fig. 1), care `[i au ori -
ginea `n caracteristicile mediului `nconjur\tor; —
cauze antropice, care `[i au originea `n
func]ionalitatea societ\]ii omene[ti;
— cauze naturale influen]ate antropic,
situa]ie `n care anumite elemente, procese [i
fenomene naturale sunt influen]ate sau
transformate de ac]iunea direct\ a societ\]ii
omene[ti.
Poluarea mediului reprezint\ un fenomen
care [ia f\cut sim]it\ prezen]a la dimensiuni
mondiale `na doua jum\tate a secolului nos tru
[i, `ndeosebi, dup\ 1970. ~n diferite p\r]i ale lumii
au fost f\cute aprecieri privind stadiul mediului
`nconjur\tor [i s-au
44
DIC}IONAR
Agenda 21 — document sinte
tic elaborat `n urma conferin]ei
mon - diale de la Rio de Janeiro prin
care se exprim\ inten]iile
participan]ilor pentru protec]ia
calit\]ii mediului `nconjur\tor `n secolul al XXI.
Calitatea vie]ii — concept care
desemneaz\ un ansamblu de ele
Na]iu nilor Unite privind mediul `nconju r\ tor. mente materiale, arhitectonice, le -
Acesta [ia propus [ia realizat prima confe rin ]\ a ga te de condi]iile de munc\ [i ale
Na]iunilor Unite privind mediul `n conjur\tor mediului ambiant ce favorizeaz\
(Stockholm, 1972), care a lansat ideea unui . sin activitatea uman\.
gur P\mânt Cu aceast\ ocazie, ziua de 5 iunie A
fost declarat\ ziua pentru
mondial\
protec]ia
mediu `nconjur\tor . A fost ela borat\, de
de asemenea, declara]ia mediului `ncon asupra
DOC 1 Mediul [i dezvoltare
jur\tor , cuprinzând principiile de baz\ ale
cooper\ rii interna]ionale `n acest domeniu. Un element deosebit al rapor
turilor dintre mediul înconjurător
A doua conferin]\ interna]ional\ a fost reali -
[i dezvoltarea societății]ii îl consti
zat\ la o diferen]\ de 20 de ani (1992), la Rio de
- tuie în]elegerea caracterului
Janeiro, care a reluat principiile fundamentale deter minant al dezvoltării
sunt
ale conferin]ei anterioare [ia pus `n centrul
. Cu durabile. În acest context, cerin]a
dezvoltare durabil\ ,
aten] ]iei conceptul îngrijire
dezvoltãrii fa]ã de mediu o
de presupune utilizarea resurselor lor natură `n constituie asigu rarea pentru
condi]iile conserv\rii mediului `n conjur\tor, genera]iile viitoare a unor condi]ii
pentru beneficiul genera ]iilor viitoare. Aceast\ de existen]ã favora bile [ia unor
conferin]\ sa concretizat `ntr-un document care resurse naturale neepuizate.
poart\ denumirea de Agenda 21 . Dezvoltarea durabilă presupune
~ntre aceste dou\ conferin]e au existat mai protec]ia [i conser varea mediului
înconjurător, pe de o parte [i
multe reuniuni interna]ionale (Nairobi, Tbilissi,
folosesc ra]ională, cantitativ [i
Tokyo), care au abordat diferite pro - bleme
calitativ, a resurselor naturale, pe de altă part
regionale ale mediu `nconjur\tor.
Elementul principal legat de protec]ia me -
diului `nconjur\tor `l reprezint\ p\s tra rea calit\]ii
acestuia. Sunt multiple argumente care pledeaz\
pentru ideea c\ mediul `ncon jur\tor p\strat la
caracteristici apropiate de cele ale mediului
natural ofer\ nume roase avantaje care dep\[esc
ca importan]\ pe cele provenite dintr-o exploatare
economic\ nera]ional\.
Prin calitatea mediului `nconjur\tor se
`n]elege starea acestuia la un moment dat, ca -
pabil\ s\ asigură o ambian]\ satisf\c\ toa re [i
condi]ii adecvate de via]\ pentru oa meni.
Calitatea mediului reprezint\ o component\ a
unui concept mai larg, denumit calitatea vie]ii.
Dioxidul de carbon [i ozonul sunt dou\ probleme
globale majore ale protec]iei mediu lui (DOC 4),
iar protec]ia mediului este o problem\ global\ Fig. 1 – Vulcanii — cauz\ natural\
de degradare a mediului
(DOC 5).
Machine Translated by Google

DOC 2 Structura mediului `nconjur\tor

Elemente naturale
11. Aer În aceast\ diagram\ apar anumite elemente care
1 15
14 12. Ap\ necesit\ o explica]ie suplimentar\.
13. Relief Societatea uman\ este considerat\ în centrul
13
2 14. Substrat acestui model, deoarece ea suport\ influen]a
12 15. Sol tuturor celorlalte elemente. Considerate ca
16. Bios (prin]\)
11 grupuri mari de indivizi care locuiesc un anu
Societatea 17. Resurse naturale
3 mit teritoriu, comun\]ile umane au anumite
uman\ 10 Elemente antropice
caracteristici cantitative (num\r de persoane,
18. A[ez\ri omene[ti
9 reparti]ia lor) [i calitative (structur\, con cep]ii,
19. Activit\]i industriale
4
10. Servicii ideologie etc.) , care influen]eaz\ soci etatea în
8
11. Agricultur\ ansamblul ei [i pozi]ia aceasta fa]\ de mediul
5
7 12. Mediu informa]ional înconjur\tor. Resursele naturale se reg\sesc
6 13. Noxe îndeosebi în substrat (resurse min erale,
14. Comunit\]i umane majoritatea resurselor energetice), dar [i în
15. Infrastructur\ tehnic\
celelalte geosfere, fiind considerate, ast fel,
elemente ini]iale ale mediului natural.

DOC 3 Raportul dintre elementele naturale [i antropice ale mediului `nconjur\tor. Cre[terea gradului de antropizare

1. Mediul natural (ini]ial)

artificializat
(100%)
Mediu 2. Mediu natural transformat foarte slab ([i reversibil)
(100%) 3. Mediu natural transformat puternic (reversibil `n timp)
4. Mediu natural transformat foarte puternic 5.
natural
Mediu

Mediu natural transformat ireversibil 6.

Mediu natural antropizat (A > N)

1 2 3 45 6 7 8 9
7. Mediu natural puternic antropizat 8.
Element natural (N) Mediu natural artificializat (ora[e, platforme industriale)
9. Mediu artificial
Elemente antropice (A)

DOC 4 Dioxidul de carbon [i ozonul DOC 5 Protec]ia mediului — o problem\ global\

Cre[terea cantit\]ii de dioxid
de carbon cauzat\ de sursele
urbane, industriale [i de transport
turi st\ la baza unor consecin]e `n
serie, cu un caracter mai complex.
Aceast\ cre[tere favorizeaz\ mo - di
ficarea bilan]ului radiativ, `n sensul
c\ m\re[te efectul de ser\ (prin ceea
ce se nume[te efectul de ser\
murdar\) [i, prin aceasta. , contribuie
la cre[terea artificial\ a temperaturii
suprafe]ei terestre.
Aceasta, la rândul ei, faciliteaz\
nului va cre[te sensibil, având
tendin]as\ inunde suprafe]ele foarte
joase ale uscatului.
Diminuarea stratului
ozon , fenomen cunoscut [i studiat
`n ultimele dou\ decenii, are efecte
deosebite asupra p\trunderii ra
dia]iilor ultravio lete pân\ la su
prafa]a terenului, care afec teaz\
lumea vie. Sa
observat c\ stratul de ozon este
consumat din cauza polu\rii aerului:
Poluarea are prin excelen]\ o dimensiune global\.
Orice poluare realizat\ cu hidrocarburi sau poluare ra dioactiv\
produs\ `ntr-un anumit loc este dispersat\ pe un spa]iu mai mare.
de
De exemplu curen] oceanici (la care se adaug\ va lurile [i mareele)
au posibilitatea de a transporta orice caracteristic\ a apei ocea nice la
orice distanta]\. ~n acest
fel, poluarea ocea nelor nu este doar o problem\ a ]\rilor riverane
acestora sau a celor care care deverseaz\ accidental produse petroliere,
ci a comunit\]ii interna]ionale `n `ntregul ei.
Exist\ [i alte exemple (cum ar fi exploa tarea resurselor na turale,

topirea ghe]arilor [ia banchizei zborul superso ni celor [i ridicarea

polare [i, indirect, ridicarea continu\
a oceanului planetar. ~n acest fel,
`ntr-un viitor previzibil (de câteva
decenii), nivelul ocea -
`n atmosfer\ a mole culelor de clor–
fluor–carbon (CFC), produse de
industria chi - mic\ [i de utilaje
frigotehnice.
dispersia poluan ]ilor din aer, ploile acid, poluarea resurselor de ap\,
p\strarea biodiversit\]ii, educa]ia pentru mediu) care demon streaz\ `n
mod clar c\ protec]ia mediului este o pro blem\ global\ fundamental\ a
lumii contemporane.

45
Machine Translated by Google

CONSERVAREA {I OCROTIREA MEDIULUI DIC}IONAR

O form\ special\ de conservare a unor ele
mente ale mediului `nconjur\tor o repre zint\
ocrotirea unor anumite suprafe]e cu ele mente
rare de flor\, faun\ sau peisaj, or ganizate sub
func]ia antiaridizant\ , care este `n esen]\
tot o func]ie climatic\, duce la re]inerea unei
anumite cantit\]i de ap\ [i la p\strarea ei `n
coronamentul arborilor;
Monument al naturii —
element (de faun\, flor\, peisaj, de
form\ etc.) supus ocrotiri datorit\
caracterului rar [i al interesului
[tiin]ific.

forma monumentelor, a rezer va] iilor [ia par
curilor naturale.
Aceste parcuri conserv\ o varietate mare de
elemente ale mediului natural, scopul lor
principal fiind acela de a le p\stra `n condi]iile
ini]iale [i de a oferi oportunit\]i de studiu al
acestora (DOC 1).
Exist\, de asemenea, diverse specii de
animale care sunt considerate pe cale de dis
pari]ie [i sunt ocrotite `n mediul lor natural sau
`n anumite rezerva]ii.
Amintim aici ursul panda, leul african,
rinocerul de Java, specii de maimu]e, stru]ul
african [i australian, broa[tele ]estoase marine,
func]ia edafic\ ap\durii o reprezint\ Parc na]ional — `ntindere cu
un ansamblu de elemente supuse
aportul pe care materia organic\ depus\ sub
ocrotirii, care prezint\ o importan]
forma litierei o are asupra solului;
\ la nivelul unei ]\ri.
exist\ [i alte func]ii (cum ar fi func]ia
Rezerva]ie natural\ — supra -
de pentru
recreativ\, estetic\, via]\ mediu de
animale
fa]\ de teren supus\ unor regle
), care fac din p\dure un geosistem ment\ri prin care este conservat\
foarte important `n ansamblul mediului caracteristica ei original\, natu ral\.
`nconjur\tor. Edafic — referitor la sol [i la
Exploatarea [i folosi industrial\ a resurselor condi]iile sale de a oferi un mediu
organismelor care `l populeaz\.
neregenerabile reprezint\ princi pala surs\ a
Submers — situat sub nivelul
polu\rii. Resursele neregenera bile de baz\
m\rii.
(c\rbuni, petrol, gaze naturale, minereuri feroase
[i neferoase) stau la baza proceselor tehnologice
principale ce caracte - rizeaz\ `n prezent

cetaceele mari, diferitele categorii de p\s\ri rare
etc.
Ocrotirea speciilor de flor\ [i de faun\,
precum [ia celor de peisaj, r\spund unei cerin]e
mai largi de protec]ie a mediului, care poate fi
numit\ „protec]ia diversit\]ii”.
Protec]ia reliefului `mpotriva fenomenu lui
de „eroziune accelerat\” se poate realiza prin
construirea unor lucr\ri ameliorative (Fig. 1),
plant\ri forestiere (Fig. 2), prin redu - cerea
exploa t\rii agricole a terenurilor etc.
Protec]ia reliefului constituie elementul
ini]ial al protej\rii peisajului, deoarece relieful
constituie suportul acestuia [ia componen telor
sale (sol, vegeta]ie, ape etc.).
P\durea, care reprezint\ un foarte bun
exemplu de mediu [i peisaj `n acela[i timp, are o
serie de func]ii `n cadrul mediului `ncon jur\tor,
cum ar fi:
func]ia climatică\, manifestat\ prin carac
terul reglator asupra climatului [i prin for marea
unui microclimat specific; rezult\
func]ia antipoluant\ din dega jarea
unei cantit\]i de oxigen care dimi nueaz\ ac]iunea
diferi]ilor poluan]i atmosferici; este
func]ia antierozional\ evident\ prin
compararea eroziunii produse pe un teren f\r\
vegeta]ie forestier\ [i pe un teren `mp\durit;
economia lumii contempo rane [i care
deverseaz\ `n mediul `nconjur. \tor substan]e
poluante.
Utilizarea ra]ional\ a acestor resurse creeaz\
premisa unui grad `nalt de asigurare `n timp cu
acestea.
Anumite resurse se vor epuiza `n urm\toarele
decenii, fapt ce va influen]a foarte mult structura
activit\]ilor industriale [i poluarea mediului. Din
perspectiva medie lui `nconjur\tor, folosirea
ra]ional\ a resurselor regenerabile, `nso]it\ de
comba - terea fenomenelor de poluare reprezint\,
`n momentul de fa]\, principala op]iune posibil\.
Un domeniu important al protec]iei mediu Fig. 1 – Lucrare ameliorativ\ de
protec]ie a unui versant
lui `l reprezint\ ceea ce se poate numi conser
varea „diversit\]ii” (DOC 2, 3). Este vorba des -
pre diversitatea lumii animale, a lumii vege tale,
diversitatea peisajelor [ia tipurilor de medii
regionale.
Protec]ia plantelor [ia animalelor se rea -
lizeaz\ `n anumite rezerva]ii [i parcuri natu rale.
Acestora li se asociaz\ frecvent [i pro - tec]ia unui
anumit peisaj.
Sub raportul diversit\]ii, sunt interesante
`ns\ toate fenomenele care au elemente de
unicat: pe[teri, forme de relief, asocia]ii vege
tale, construc]ii antropice, reali z\ri tehnice
Fig. 2 – Re`mp\durirea — mijloc
tradi]ionale etc. de stabilizare a unui versant

46
Machine Translated by Google

DOC 1 Parcuri naturale

Yellowstone, cel mai vechi parc na]ional
din lume (din 1872), este foarte bogat [i diver
sificat `n fenomene naturale [i foarte `ntins.
Se afl\ situat `n Mun]ii Stânco[i, fiind traversat
de valea cu acela[i nume care str\bate „pla
toul stâncilor galbene” — yellow-stone.
Parcul cuprinde v\i adânci, cu frecvente sec
toare de canioane, masive `mp\durite, pla
touri `ntinse cu aspect selenar, lacuri, emana]ii
vulcanice, gheizere (peste 300), vulcani
noroio[i, vârfuri `nalte, cascade, izvoare ter
male (peste 10 000), „p\duri pietrificate”, o
flor\ [io faun\ deosebite, cu elemente rare [.a.
Yosemite este, de asemenea, unul dintre
Alte parcuri nord-americane cunoscute
sunt: Grand Canyon, Sequoia (unde sunt con
serva]i arbori-gigant), Everglades (`n Florida,
cu `ntinderi de ecosisteme de mla[tin\).
Printre parcurile vechi mai amintim pe
cele situate `n Australia (statul Noua Galie de
Sud), Noua Zeeland\, precum [i cunoscutul
parc Krüger, din Africa de Sud, toate organi
zate la sfâr[itul secolului trecut.
Exist\ parcuri importante [i `n Europa,
cum ar fi: Engadina (Elve]ia), Grand Paradis
(Alpii italieni), Vantoise, Port Cros, Pirinei [i
Cévennes (`n Fran]a), Laponia (Suedia),
Astrahan (cuprinzând delta fluviului Volga),
tigrul indian), Assam (cu rezerva]ii de rino -
ceri), parcul Sagarmatha (din Nepal, cu o ve -
geta]ie [i faun\ deose bite, ursul hima layan [i
ursul Panda), Wolong (`n China). ), Java.
~n America de Nord, alte rezerva]ii se afl\
situate `n nordul Canadei, pe insula Banks, pe
fluviul Yukon, insula Elessemere.
~n apropierea Americii de Sud, o mare re
- zerva]ie se afl\ situat\ `n arhipelagul
Galapagos.
~n Africa exist\ rezerva]ii importante `n
Tanzania, Kenya (pentru rinoceri [i elefan]i) [i
Uganda (unde sunt ocroti]i rinocerii).

cei mai vechi parcuri naturale (din 1890); este Bielovejskaia (cu rezerva]ie de zimbri) [.a. Parcul Na] Albert (Congo) pos - te[te[te
situat `n vestul SUA (California), pe valea râului ~n Asia, parcuri mai cunoscute se afl\ sit specii de animale africane amenin]ate cu
Yosemite, denumit\ [i „valea para - disului”. uate la Ilmen (Uralul de Sud), Baikal, in su la dispar]ia (gorile, elefan]i, anti lope, bivoli,
Wrangel, Bengalul de Vest (unde este protejat hipopotami).

DOC 2 Protec]ia peisajelor Delta Dun\rii — rezerva]ie

Prin protec]ia peisajelor se realizeaz\
p\strarea unor anumite suprafe]e cu ele
mente naturale conservate `n starea lor ini]ial\.
Astfel, peisajul de step\ `n mod natural
[i peisaj de acela[i fel `l constituie Delta Nilului
(Fig. 3); ]\rmurile
cu mangrove, foarte mult afec tate de
construc]iile realizate `n lungul litoralului [i
foarte sensibile la poluare (Fig. 4); insulele
DOC 3
a biosferei
Delta Dun\rii este un teritoriu cu o mare
diversitate a materiei vii, `n plin\ transfor
mare, ca `ntr-un adev\rat „laborator” al
naturii. Diversitatea [i bog\]ia faunei (pe[ti,

este foarte rar, dar el se conserv\ pe anumite
zone. Peisajul alpin, mai spectaculos, este mai
u[or de conservat deoarece antropic\ p\trunde
p\s\ri, mamifere) au atras exploatarea ei
coraligene, care reprezint\ adev\rate
nera]ional\. Pentru a se conserva anumite
laboratoare vii ale naturii (atât `n domeniul
submers, cât [i al domeniului si - tuat la specii rare [i datorit\ interesului pentru

cu greu. Un grad avansat de complexitate `l diversitatea biologic\ pe care o are, a fost

reprezint\ pro tec]ia medii [i peisajelor cu un
anumit specific.
Printre acestea, ar
fi: deltele; exemplul Deltei Dun\rii este
foarte bun pentru a ilustra caracterul com
plex al obiectului protejat: `ntinderile acva -
tice, fa una piscicol\, fauna terestr\, p\s\rile,
supra fe ]ele forestiere, suprafe]ele lacustre,
acumul\ rile de nisip (Letea, Caraorman) [i
anumite ac tivit\]i tradi]ionale; un geosistem
suprafa]\) (Fig. 5); peisajele
inclus\ `n proiectul interna]ional de conser
glaciare (Fig. 6) [i ele `n trans formare
vare a biosferei.
[i, uneori, `n degradare, foarte sensi bile la
modific\rile climatice;
peisajele forestiere (cu o mare diversi
tate, de la p\durea ecuatorial\, la p\durile de
foiase [i de conifere).
Domeniile protec]iei mediului sunt foarte
mult interconectate [i, `n realitate, exist\ un
singur domeniu major: mediul
`nconjur\tor al planetei noastre.
Fig. 5 – Insul\ coraligen\

Fig. 3 – Delta Nilului — imagine din satelit Fig. 4 – }\rm cu mangrove Fig. 6 – Peisaj glaciar cu banchiz\

47
Machine Translated by Google
eu
13. MANAGEMENTUL
MEDIULUI ~NCONJUR|TOR
Prin managementul mediului se `n]elege
acea ac]iune voluntar\ de transformare a unor
caracteristici ale acestuia pentru a satisface mai
bine anumite cerin]e de moment [i de perspectiv\
ale comunit\]ii umane care `l locuie[te. .
Managementul (organizarea spa]iului
geografic) repre zint\ o form\ evoluat\ de
interac]iune dintre om [i natur\, prin care se
`ncearc\ ameliorarea unor elemente ale mediului
natural, realizarea unor transform\ri antropice [i
crearea unei situa]ii noi, cu o func]iona litate care
s\ fie mai bun\ din punct de vedere natural [i
economic.
Exist\ trei grupe de probleme referitoare
la managementul mediului `nconjur\tor:
A. tipul de mediu la care are loc ac]iunea
managerial\;
b. scara de abordare;
c. interca]iunea factorilor [ia elementelor
decizionale [i consultative.
Organizarea re]elei urbane este un
proces foarte complex, deoarece dezvoltarea or
a - [elor se realizeaz\ datorit\ unor multiple con -
di]ion\ri influen]ate [i de personalitate indi
vidual\ a acestora. Sub raportul mediului, in -
tereseaz\ foarte mult pozi]ia nodurilor [i
func]ionalitatea re ]elelor reprezentate de axele
de comunica]ii.
Organizarea spa]iului urban intravilan
(Fig. 1) presupune o zonare func]ional\ a aces
tuia [i identificarea posibilit\]ilor de folosire ra]io
nal\ a `ntregului teritoriu. Amplasarea zo nelor
industriale trebuie s\ aib\ `n vedere influen]a lor
asupra mediului.
Organizarea spa]iului rural (`n esen]\,
cu un pronun]at caracter spontan) va trebui s\ se
`ncadreze `n anumite coordonate ra]io nale.
Extinderea necontrolat\ a cl\diri lor, schim barea
destina]iei terenurilor [i infrastructura mediocr\
sunt impedimente reale `n ridicarea calit\]ii
mediului de via]\ rural.
48
Organizarea spa]iului industrial
supune luarea `n considera]ie a unui num\r mai
mare de factori decât cei ini]iali, referitori la
aprovizionarea cu ma te rii prime [i accesul la c\i
de comunica]ii. ~n
prezent, spa]iile de `nalt\ tehnologie (teh no
pol) au `n vedere `n mod prioritar [io anumit\
`ncadrare estetic\ `n peisaj.
Problema este mai dificil\ `n situa]ia zonelor
reconversie
industriale aflate `n , pen tru care o proble m\
principal\ o constituie existen]a unei infrastructuri
`nvechite, slab func]io nale [i care are un aspect
inestetic `n peisaj. .
Problemele legate de existe]a unor spa]ii de
depozitare a materiilor prime, de transport sau a
sta ]iilor de epurare, sunt sub`n ]elese `n cazul
amenaj\rilor perimetrelor industriale. depinde
Organizarea spa]iului agricol foarte
mult de tipul de agricultur\ practicat\.
Astfel, agricultura extensiv\ sau itinerant\
apeleaz\ foarte pu]in la organizarea teritoriului -
riului. Agricultura comercial\ sau cea `n curs de a
deveni comercial\ (ca `n fostele ]\ri socialiste)
necesit\ o abordare foarte com plex\, care s\
`mbine elemente de agro tehnic\, proprietate,
eficien]\ [i specializare agricol\.
spa]iului de [i servicii
Organizarea transporturilor
presupune cunoa[terea aprofundat\ a
posibilit\]ilor oferite de mediu.
Turismul poate valorifica optim oferta
mediului `nconjur\tor, cu p\strarea calit\]ii
acestuia.
Sub raportul sc\rii de abordare se pot
identifica mai multe niveluri (DOC 1).
Elemente decizionale [i consultative care
contribuie la managementul mediului pot fi
analizate `n DOC 2.
Elementul principal al managementului
mediului `nconjur\tor `l reprezint\ `n]elegerea
acestuia ca sistem, `n care elementele compo
nente este necesar s\ fie raportate la `ntreg.
DIC}IONAR
Managementul — organizare,
conducere [i monitorizare a unui
proces, sistem func]ional, spa]ial
sau economic.
pre
Infrastructur\ — ansamblu al
elementelor construite voluntar de
om [i folosesc pentru realizarea
proceselor economice, pentru
transport sau pentru locuire.
Intravilan — teritoriu situat `n
interiorul perimetrului administra
tiv al unei localit\]i rurale sau urbane.
Reconversie — transformarea
unui element participant la proces
sul economic (`ntreprindere, activi
tate, for]\ de munc\) `ntr-o alt\
situa]ie, diferit\ calitativ.
Re]ea urban\ — structur\ teri
torial\ de mai multe ora[e, legat
interac]ional `ntr-un sistem
organiza zat [i ierarhizat.
Servicii — activitate economic\
destinat\ satisfacerii unor
necesitati\]i ale oamenilor legat de
activitatea cotidian\.
Geoeconomic — concept care
poate fi considerat sub dou\ aspect
- te: analiza global\ [i teritorial\ a
econo miei mondiale [i analiza
raporturilor dintre un anumit
teritoriu regional [i economia sa.
Regiune geografic\ — teritoriu
care, `n optica geografiei, trebuie
s\ reprezinte spa]iul de concretizare
a organiz\rii [i amenaj\rii sale;
regiunea geografic\ este o unitate
teritorial\ relativ omogen\ sub
raportul elementelor geografice de
baz\ (naturale [i umane).
Fig. 1 – Organizarea spa]iului
`ntr-un mediu urban
Machine Translated by Google
DOC 1
Nivelul mondial , al planetei ca `ntreg,
sau amenajarea spa]iului la ca scar\ plane
gudron\.
La acest nivel problema organiz\rii [i
amenaj\rii spa]iului geografic porne[te de la
identificarea elementelor de natur\ istoric\ [i
geografic\ ce pot explica situa]ia actual\.
Astfel, se observ\ c\ exist\ anumite ]\ri sau teritorii
mici care au o importan]\ interna - ]ional\ foarte
mare (cum ar fi Olanda, Belgia, Singapore,
Luxemburg). ~n acela[i timp, exist\ ]\ri foarte
`ntinse [i populate (cum ar fi India sau China),
care au un rol economic mai mic. La nivel mondial,
exist\ `n prezent o anumit\ „organizare” a spa]iului,
de natur\ istoric\ [i economic\, ce eviden]iaz\ mai
multe categorii de regiuni [i grupe de ]\ri.
~ntre emisfera nordic\ [i emisfera sudic\
exist\ o diferen]\ evident\ `n ceea ce prive[te
situa]ia actual\ a amenaj\rii prin prisma re - ]elei
de comunica]ii, a sediului firmelor inter na ]ionale
[ia rolului ]\rilor `n comer]ul mon dial. Se pun `n
eviden]\, `n ultima perioad\, o serie de ]\ri cu o
dezvoltare economic\ remar cabil\, pe fondul
unor tradi]ii foarte modeste (Coreea de Sud,
Thailanda, Malaysia).
DISCIPLINA
ACADEMICE
Public
Opinii
Solu]ionarea problemelor mediului `nconjur\tor
DOC 2 Elemente ale managementului mediului `nconjur\tor
Niveluri de organizare [i amenajare
Al doilea nivel `l reprezint\ teritoriul
na]ional , delimitat de frontierele statelor.
Fiecare stat are un rol spa]ial, teritorial bine
definit. Prin institu]iile comune pe care le
gestionaz\, influen]a lui se resimte asupra
`ntregului teritoriu. Totodat\, exist\ de regul\ un
interes colectiv comun. Elementul princi pal care
determin\ politica de amenajare a teritoriului `l
constituie, pentru fiecare stat, sistemul de
reglement\ri.
Exist\ `n cazul majorit\]ii statelor, o anu mit\
politic\ coeren t\ de macroamenajare a teritoriului,
care se refer\ la sistemul de a[ez\ri urbane,
re]eaua de comunica]ii, spe cializarea
produc iei. ]iei agricole, amplasarea noilor
obiective industriale, reconversia regional\,
posibilitatea leg\tu rilor cu alte ]\ri (ceea ce explic\
dezvoltarea unor anumite porturi sau noduri de
comunica]ii), precum [i amenajarea turistic\. ~n
domeniul amenaj\rii
terenului agricol, un element fundamental `n
constituie modul de proprietate asupra fondului
funciar.
Acesta difer\ foarte mult [i influen ]ea z\ (iar
uneori face imposibil\) aplicarea unor regle
ment\ri comune.
APRECIERI EMPIRICE
Cuno[tin]e despre mediul `nconjur\tor
Guvern [i administra]ie
Politici
Al treilea nivel `l constituie amenajarea
regional\ din interiorul fiec\rui stat. Ele men -
-
tul de baz\ `l reprezint\ regiunearea geogra
fic\ .
Acest nivel se concretizeaz\ asupra ame
naj\rii diviziunilor administrative interioare sau,
uneori, asupra marilor unit\]i geogra fice.
Aceste dou\ dimensiuni coexist\, de[i frecvent o
importan]\ mai mare o are amena jarea pe unit\]i
administrative.
Din punct de vedere al geografiei, exist\
anumite elemente comune pentru spa]ii rela tiv
omogene, care sunt [i subdiviziunile lor.
regiunile geografice
Amenajarea [i organizarea local. spa]iului
Un interes deosebit este manifestat `n cazul
amenaj\rii teritoriului imediat, care poate avea
dimensiuni mai mari sau mai mici, `n func]ie de
zona de influen]\ a localit\]ii unde se afl\ situat\.
Spa]iul local este acel perceput direct [i
reprezint\ mediul de via]\ al activit\]ii cotidi ene.
Pentru acest interesul comun\]ilor locale este
foarte mare.
ATITUDINA
Sector privat
Tehnologie
49
Machine Translated by Google

MEDIUL ~NCONJUR|TOR – PROBLEMA|

EVALUARE FUNDAMENTALE| A LUMII CONTEMPORANE

~n urma parcurgerii acestui capitol („Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane”) ar trebui s\ realiza]i
competen]ele enumerate la pagina 7. Pentru a verifica acest lucru `ncerca]is\ r\ spunde]i cât mai complet la urm\toarele probleme:

I. ANALIZA}I CU ATEN}IE ~NTREB|RILE DE MAI JOS {I IDENTIFICA}IR|SPUNSUL CORECT:

1. Mediul geografic este:
a) mediul natural netransformat; b) peisajul geografic; c) mediul natural transformat de om; d) mediul ambiant.

2. Mediul `nconjur\tor, din punct de vedere al geografiei, se refer\ la mediul:

a) din jurul plantelor; b) din jurul animalelor; c) din jurul omului; d) din jurul P\mântului.

3. Sistemul geografic al zonelor de latitudine este rezultatul combin\rii:

a) mi[c\rii de rota]ie [i formei Terrei; b) mi[c\rii de revolu]ie [i formei Terrei; c)
mi[c\rii de rota]ie [i mi[c\rii de revolu]ie; d) formei [i dimensiunilor Terrei.

4. Expresia cea mai vizibil\ a condi]iilor naturale pe care le are planeta este concretizat\ `n:
a) atmosfer\; b) biosfer\; c) hidrosfer\; d) reliefosfer\.

5. Func]ionalitatea mediului `nconjur\tor este definit\ prin:

a) peisaj; b) geosistem; c) biotop; d) biocenoz\.

II. REALIZA}I CÂTE UN TEXT, DE CEL MULT O PAGIN|, PENTRU FIECARE PROBLEM| DINTRE CELE
SOLICITATE MAI JOS:
1. Demonstra]i coeren]a grup\rii factorilor geoecologici pe geosfere.

2. Compara]i, la alegere dou\ tipuri de medii de pe glob, utilizând criterii care s\ permit\ aceast\ compara]ie.

3. Identifica]i dou\ asem\n\ri `n privin]a mediului `nconjur\tor `ntre Sahara [i Antarctida [i argumenta]i-le.

4. Demonstra]ic\ protec]ia mediului `nconjur\tor este problema principal\ a lumii contemporane.

5. Explica]i leg\tura dintre mi[c\rile P\mântului [i activitatea uman\.

III. REALIZA}I UN TEXT COERENT, DE CEL MULT O PAGIN|, ~N CARE S| UTILIZA}I CÂTE O SINGUR|
DAT| TERMENII DE MAI JOS:
factor geoecologic, mediu `nconjur\tor, poluarea apelor, hazarde, maree, inslandis, Sahara, eva potranspira]ie, elemente antro -
pice, mediu montan, zonalitate, diversitate, clim\, peisaj, eroziunea terenurilor, resurse naturale, industrializare.

IV. IDENTIFICA}I PRINCIPALELE PROBLEME LEGATE DE P|STRAREA CALIT|}II MEDIULUI ~NCON

JUR|TOR DIN ORIZONTUL LOCAL {I ELABORA}I UN TEXT DE DOU| PAGINI PRIN CARE S| PRO -
PUNE}I AUTORIT|}ILOR ADMINISTRATIVE SOLU}II DE AMELIORARE.

50
Machine Translated by Google

pitolul
ca
II

Regionalizarea [i globalizarea lumii

contemporane

~N URMA PARCURGERII ACESTUI CAPITOL

VE}I PUTEA REALIZA:

utilizarea unei terminologii referitoare

la regionalizare [i globalizare;
formularea unor probleme, ipoteze [i
opinii referitoare la globalizare [i
regionalizare;
aplicarea unor elemente specifice
[tiin]elor sociale în interpretarea
globaliz\rii;
utilizarea informa]iei cartografice pentru
în]elegerea [i explicarea diferen]ierilor
regionale [i ale fenomenelor de
globalizare.

51
Machine Translated by Google
1. DIMENSIUNILE {I DOMENIILE
II
REGIONALIZ|RII {I GLOBALIZ|RII
GLOBALIZARE – ASPECTE GENERALE
Dezvoltarea societ\]ii omene[ti a ajuns`n
prezent la un nivel care face posibil schimbul
foarte rapid de bunuri [i de informa]ii `ntre cele
mai `ndep\rtate puncte ale planetei. ~n acest
fel, orice element din domeniul tehnic, [tiin]ific,
economic sau al informa]iei produs `ntr-un
anumit loc, poate avea o semnifica]ie global\.
Anumite elemente noi au `ns\ o influen]\
mai mare asupra societ\]ii omene[ti [i au un
caracter mai „unificator”; acestea formeaz\
`mpreun\ ceea ce s-ar putea numi fenomenul
de „globalizare” (DOC 2).
Globalizarea, dac\ este acceptat\, creeaz\
premisele „universaliz\rii”, adic\ o accept ta re
universal\ a valorilor, ceea ce reprezint\ [io
asumare deliberat\ a lor.
Cu alte cuvinte, prin globalizare se poate
`n]elege procesul de extindere a dimensiunilor
unui fenomen (social, economic, [tiin]ific, tehnic
sau al informa]iei) la nivelul `ntregii planete.
Prin extensiunea sa planetar\, are o dimensiune
geografic\ (DOC1, Fig. 2).
Domeniile majore ale „globaliz\rii” se refer\
la:
globalizarea informa]iilor , `n sensul
tran s miterii aproape instantanee a acestora
prin televiziune, radio, Internet, pres\, telefon;
globalizarea schimbului de produse
(materii prime, produse agroalimentare, pro
duse prelucrate) [i servicii (transporturi, turism);
globalizarea circula]iei oamenilor (cu
anumite restric]ii `ns\, care sunt dependente de
legisla]iile ]\rilor [i de posibilit\]ile economice
de deplasare a persoanelor din ]\rile cu o
dezvoltare modest\);
globalizarea valorilor culturale (dar [ia
pseudovalorilor ocazionale);
globalizarea unor anumite caracteristici
ale societ\]ii (ideologii, concep]ii etc.);
globalizarea limbii engleze , ca principa
- l\ limb\ de comunicare `ntre oameni [i toto -
dat\ ca principal\ purt\toare a mesa je lor `n
tehnologia informa]iei.
52
DIC}IONAR
Economie de pia]\ — sistem
de produc]ie economic\ destinat
co - mer]ului, `n care reglarea ei
este pro dus\ pe baza mecanismelor
de cerere [i ofert\.
Una dintre consecin]ele favorabile ale
glob a liz\rii o reprezint\ accesul rapid (cel pu]in
teoretic) al tuturor comunit\]ilor umane la
progresele [tiin]ifice [i tehnologice realizate `n
orice parte a planetei (Fig. 1). Acest element
este vi zi bil `n actuala re]ea de comunica]ii prin
sa te lit, folosirea calculatoarelor, transmiterea
in for ma]iilor [.a. Glo balizarea informa]iilor per
mite perceperea aproape instantanee a ori - c\
rui fenomen petrecut oriunde pe planeta noas
tr\. ~n acest fel, societatea omeneasc\ are tot
mai mult caracterul unui „`ntreg” (denumit
uneori „sat-mondial”), ceea ce m\re[te foar te
multă solidaritate [i con[tiin]a ei de ansamblu.
Exist\ [i fenomene negative care apar odat\
cu aceast\ globalizare. Acestea se refer\ la
generalizarea unor modele, [terge rea dife -
ren]elor `ntre comuni t\]ile locale, di mi nuarea
diversit\]ii, impu ne rea unor su ges tii generale Fig. 1 – Progrese [tiin]ifice [i
tehnologice
care nu `ntotdeauna sunt po trivite condi ]iilor
beton [.a.
De obicei, prin globalizare se `n]elege DOC 1 Geografie [i globalizare
frecvent o pia]\ unic\, `n care produsele
Din punct de vedere al influ
economiei de pia]\ (predominate de ]\rile foarte
en]ei asupra mediului `nconju -
dezvoltate) sunt repartizate [i vândute altor
r\tor, deci din punct de vedere al
regiuni [i ]\ri, m \rind `n acest fel depen den]a ] raportului cu teritoriul pe care se
\rilor subdezvoltate de cele dezvoltate. desf\[oar\, globa lizarea are, pe
Totodat\, se `n]elege [i transferul rapid al lâng\ aspectele socio-economice
oric\ror elemente de mentalitate [i de propriu zise, anu mite aspecte
comportament. geo - grafice. Aceste aspecte se
Desigur, `n globalizare trebuie s\ se aib\ `n refer\ la circula]ia general\ a
oamenilor, a produselor agricole
vedere [i multitudinea de aspecte ale dife ri
[i industriale, influen]a circula]iei
telor comunit\]i (comportament, tra di]ii, valori).
asupra me - diului `nconjur\tor,
Un element important al glo ba liz\rii, care
comer ]ul interna]ional [i influen]a
reprezint\ o problem\ geogra fic\ fundamen acesta asu pra mediului
tal\, `l constituie schimbul mondial de valori [i `nconjur\tor (porturi, aeroporturi,
bunuri, adic\ rela]iile economice interna ]io sisteme de transport, rute de
nale. ~n ultimii ani se observ\ o accentuare transport), diviziune unea
a opozi]iei unor largi categorii de oameni interna]ional\ a muncii ([i, `n
(`ndeosebi din ]\rile dezvoltate) la anumite raport cu aceasta, apari]ia noilor
aspecte ale globaliz\rii. Acestea includ opinii [i regiuni industriale), schim bul
de informa]ii cu ajutorul tele
ac]iuni `ndreptate `mpotriva diminu\rii anumitor
comunica]iilor despre pro ble ma
liber\]i, extinderii unor „re]ete” economice
- tica mediului `nconju r\tor, cerce - tarea [tiin
generale [.a.
Machine Translated by Google
n u
l P A c
i f
e A
c
O
O
c
e
A
n
u
l
A n
t e
l c
A
n O
Fig. 2 – Sistemul global [i geopolitic al lumii contemporane
DOC 2
Problemele „globale” ale omenirii au
`nceput s\ reprezinte o preocupare
important\ a diferitelor foruri [tiin]ifice
interna - ]ionale `n ultima parte a secolului
trecut, `ndeosebi `n cadrul Clubului de la Roma.
Se consider\ c\ prima abordare mai
com plex\ a fost cea a unui colectiv coordonat
de Dennis Meadows („Limitele cre[ te rii”,
1970); pe baza analizei evolu]iei unor factori
de importan]\ global\ sa apreciat c\ omenirea
urmeaz\ s\ intre, la `nceputul mileniului al
III-lea `ntr-un declin, care nu putea fi oprit
decât prin limitarea cre[terii. (sau „cre[tere
zero”). Principalul merit al lucr\rii `l consti
tuie eviden]ierea riscurilor datorate epuiz\rii
resurselor [ia cre[terii polu\rii.
Un alt model (M. Mesarovic, E. Pestel
„Omenirea la r\spântie”, 1972) sugereaz\
regândirea diviziunii mondiale a muncii `n
cadrul unui proiect global integrator. Ideea
unei corel\ri mai strânse a dezvolt\rii
O
i c c
ea nu
lPa
ctic
rulA
un
n
ec
O
t
i }\ri asociat centrului
c
Modele globale
diferitelor regiuni pe baza particularit\]ilor
lor economice este afirmat\ `ntr-un alt model
mondial (Jan Tinbergen „Restructurarea
ordinii interna]ionale”, 1976).
Au existat apoi [i alte „modele mondi
ale” care au pus `n eviden]\, fiecare, un anu
mit concept central; acesta a fost, succesiv:
evitarea risipei (datorit\ constat\rii c\ resur -
sele urmeaz\ s\ se epuizeze `ntr-un timp
limitat), asigurarea unui nivel minim de
condi]ii materiale (pentru `ntreaga omenire)
sau accentuarea instruirii oamenilor , îngrijire
vor putea s\ fac\ fa]\ `n viitor, tuturor noilor
provoc\ri puse `n fa]a omenirii.
~n ultimul deceniu al secolului trecut, o
prezen]\ important\ `n dezbaterea pro -
blemelor globale ale omenirii a avut-o
„Institutul pentru Veghea Mondial\”
(Worldwatch Institut) care, sub coordonarea
lui Lester Brown, a editat o serie de zece
lucr\ri despre „Starea Lumii”.
c eu f
i
c
d
i n
A
n
eu
l
u
A
Centrul decizional
Ora[e ale oligopolului mondial
Regiuni cu tendin]\ de „autosus]inere”
Periferie subdezvoltat\
Spa]ii de rezerv\
Harta de mai sus red\ sistemul global al
lumii contemporane `ntr-o form\ sintetic\ [i
intuitiv\. Deoarece acest model este mult
utilizat `n Europa Occidental\, putem spune
c\ este considerat un model reprezentativ
care exprim\ opinie larg r\spândit\.
Centrele decizionale sunt, `n opinia
modelului, sistemul SUA-UE-Japonia; decizia
are `n vedere, `ndeosebi, latura eco nomic\,
dar aceasta se extinde [i asupra dimensiunilor
politice, iar `n cazul SUA [ia dimensiunii
militare. }\rile
asociate centrului cuprind spa]iile cu o
pronun]at\ orientare spre economia de pia]
\ (]\ri [i metropole): Europa Central\ [i de Est,
Mexic, sistemul metropolelor sud-ame -
ricane, Republica Africa de Sud, fa]ada ocea
- nic\ a Chinei, Australia etc.
Regiunile care au tendin]a de „autosus
- ]inere” sunt centrate spre anumite\ „auto -
nomie” [i „independen]\” fa]\ de economia
mondial\.
Periferia subdezvoltat\ cuprinde re - gi
spa]iile
uni heterogene, iar sunt de rezerv\
anumite spa]ii
„pionier” sau cu resurse bogate, dar cu
popula]ie redus\.
53
Machine Translated by Google

SERVICIILE {I GLOBALIZAREA Serviciile reprezint\ un DIC}IONAR

concept care desem neaz\ un ansamblu mo derne [i rapide, care au o dezvoltare vertigi
Telecomunica]ii – transmiterea

de activit\]i puse în slujba dezvolt\rii
economice [ia cre[terii calit\]ii mediului de
via]\ al oamenilor. Acestea repre - zint\
partea „imaterial\” a activit\]ii so ciale [i
economice. Aceasta difer\ de produce
cerea nemij - lo cit\ a bunurilor de natur\
industrial\ sau alimentar\, care sunt necesare vie]ii oamenilor.
Sistemul de servicii reune[te domenii diferite
(DOC 3) [i contribuie foarte mult, al\turi de
economie, la globalizare.
SISTEMELE DE TRANSPORTURI
noas\, completeaz\ [i, uneori, tind s\ `nlocu ias - c\
mij loacele clasice de telecomunica]ii (telefonia,
radiofonia, telegrafia, televi ziunea etc.) .
Internetul a ajuns s\ fie utilizat de peste
150 de milioane de persoane (1/2 sunt `n SUA).
Telefonia mobil\ sa extins foarte mult [i
este relativ stabilizat\ `n privin]a marilor com
panii interna]ionale care o dezvolt\.
O dezvoltare deosebit\ o au `n prezent tele
vi ziunea prin cablu [i cea digital\, care pornesc de
la posibilit\]ile televiziunii „tra - di]io nale",
extinzându-le.
informa]iilor la distan]\ prin inter - me diul
semnalelor electrice sau electro - magnetice;
aceste semnale „trans port\” cuvinte,
sunete, ima-gini sau alte date, la distan]e
mari.
Tehnologia informa]iei – re pre - zin t\
stocarea, prelucrarea [i trans miterea
informa]iilor de c\tre calcu latoare sau
sisteme computerizate.
Comer] – activitate economic\
tradi]ional\ de schimb al produselor
excedentare `ntre anumite comu nit\]i
umane.

ªI CÃILE DE COMUNICAÞIE Principalele state `n

În cadrul serviciilor, o importan]\ deo se bit\ o COMERÞUL DOC 1 comer]ul mondial (`n
au sistemele de transporturi [ic\ile de comu Comer]ul interior reprezint\ o form\ foarte 2004)

nica]ie. vizibil\ [i generalizat\ de servicii. Co - mer ]ul

Comer] Exporturi
C\ile de comunica]ie [i transporturile se gru interior al ]\rilor depinde foarte mult de nivelul lor total
Statutul
pe az\ pe domeniile principale unde se des f\ - de dezvoltare. Schimburile de pro duse sunt % `n total % `n total
[oar\: pe uscat, pe ap\ [i în aer (Fig. 1). C\ile de realizate `ntre persoane, grupuri de persoane, mondial mondial
comu nica]ie reflect\ partea vizibil\, de infra firme, localit\]i, regiuni (toate situate `n interiorul SUA 15,3 12,0
structur\, iar transporturile mai mult ac]iunea aceleia[i ]\ri), cu scopul principal de a satisface Germania 8,5 9,3
propriu-zis\. Transporturile pe uscat au o ori - gine anumite cerin]e de existe]\ a oamenilor. Japonia 6,0 6,8
în de p\rtat\, iar cele ferovia una relativ recent\, Fran]a 4,7 4,9

fiind găsite de mai pu ]in de dou\ se - cole. Comer]ul exterior presupune schimbul de Regatul 4,7 4,4
Unitate
Transporturile pe ap\ (ma ri ti me [i fluvia le) au, bunuri `ntre diferite ]\ri sau grup de ]\ri.
de asemenea, origini în de p\r tate. Tran sport - tu Italia 4,0 3,8
Ponderea [i locul fiec\rei ]\ri `n comer]ul mon - di
Canada 3,9 4,3
ri le maritime s-au amplificat considerabil prin con al arat\ foarte clar locul pe care acestea `l ocu p\
Olanda 3,1 3,6
struirea unor sisteme portuare mo derne [i prin `n diviziunea interna]ional\ a muncii.
transportul unor materii prime de la distanta]e Este sem nificativ\ ponderea principalelor ]\ri, atât
mari. Transporturile aeriene au un rol cres - când Volumul creditelor
`n an samblul activit\]ilor de comer] (export [i im
în deplasarea interna]ional\ a oamenilor. port), câte [ia exporturilor, luate separat (DOC 1). datorat asisten]ei
DOC 2
financiare interna]ionale pentru

GESTIUNEA RESURSELOR Comer]ul electronic reprezint\ desf\ -

diverse state

FI NANCIARE [urarea unor activit\]i de servicii prin inter mediul Credite %

Sistemul de b\nci (activitatea bancar\) [i Internetului. Acesta reprezint\ o ade - v\rat\ Statutul (miliarde din total
bursa introduc o nou\ ordine `n circuitul mon - schimbare calitativ\ a comer]ului deoa - rece se USD) credite
China 42,0 27,1
dial de bani [i, prin acesta, `n cel de bunuri. realizeaz\ prin mijlocirea sistemelor informa tice.
Se afl\ actualmente, `ndeosebi `n ]\rile dezvoltate, Brazilia 24,0 15,5
Sistemul de asigur\ri contribuie la `n -
Mexic 10,0 6,5
t\rirea `ncrederii sociale a oamenilor [i faci - liteaz\ `ntr-o accentuat\ dezvoltare.
Argentina 5,6 3,6
`nt\rirea rela]iilor sociale din inte riorul comun\]ilor O form\ special\ a sistemului de servicii `l
Polonia 5,5 3,4
umane. reprezint\ fluxurile de capital sub for m\
Chile 5,5 3,4
institu]ionalizat\ (`ntre ]\ri, organisme fi nan - ciare
TELECOMUNICAÞIILE Au o [i ]\ri, `ntre organisme financiare din diferite ]\ ri,
pondere de aproape 10% `n totalul mon dial `ntre companii) sau la nivel uman individual.
Comenta]i urm\toare afir - „În
al PIB, ceea ce reprezint\ o cre[tere sub s tan ]ial\ ma elementul re -
serviciicel
]ie: prezent, zin
mai
fa]\ de situa]ia din urm\ cu un de - ce niu (când era ~n anul 1998, asisten]a financiar\ inter na t\ pre al dez vol namic t\rii di -
sub 2%) [i arat\ rolul lor crescând `n lumea - ]ional\, sub forma creditelor de care au be ne - societ\]ii
econo [i mi ei”. A
contemporan\. Tehnica noi, ficiat diferite ]\ri, este redat\ al\turat (DOC 2).

54
Machine Translated by Google

DOC 3 Taxonomia servicii

C|I DE COMUNICA}IE {I TRANSPORTURI pe uscat: transport urban

rutiere, feroviare [i subterane pe ap\: servicii administrativ-financiare

maritime, fluviale, pe lacuri în aer

(aeronave, baloane, rachete) SERVICII MEDICALE {I DE ASISTEN}| SOCIAL|

SISTEME SPECIALE DE TRANSPORT SERVICII EDUCA}IONALE {I CULTURALE înv\]\mânt

mass-media
transportul prin conducte
(radio, TV) institu]ii de
transportul energiei electrice
cultur\

TELECOMUNICA}II prin
TEHNOLOGIA INTELIGENT|
cablu (telefon, televiziune prin cablu) prin
servicii informatice
unde electromagnetice (radio, TV, telefonie mobil\) Internet

tehnologia informa]iei
SERVICII FINANCIAR-BANCARE

b\nci
COMER}
asigur\ri interior
servicii urbane exterior

alimentarea cu ap\
salubrizare TURISM

Oceanul Arctic
Ancorare
O
O Moscova
Vancouver c
Londra Amsterdam
Montreal c
Frankfurt
e
San Francisco Chicago Paris
Denver
O e Beijing Seul A
Los Angeles Boston romi
c
Dallas New York Lisboa Tokyo
Tel Aviv
A n
Atlanta New Delhi
e Cairo Taipei
Miami n
Tropicul de nord Mexic u
A Hong Kong
Honolulu Oraș u Jedahh Dubai l
n Bangkok Manila
Mumbay
Dakar
l
u Caracas
Abidjan Colombo P
Ecuador Lagos
l Bogota A Singapore
Nairobi A
Kinshasa
Jakarta
Tahiti
P t Oceanul c
Lima l
indian
A i
A
Tropicul de sud c Mauritius f
Rio de Janeiro n
Johannesburg
i i
t
Capetown
f i c
Buenos Aires Perth
i
Santiago c Sydney
c Auckland

0 2000 km

Aeroporturi principale Caracterul rectiliniu al traseelor aeriene `ntre dou\ aeroporturi nu red\ forma
Linii aeriene principale real\ a acestora.

Fig. 1 - Transporturile aeriene [i globalizarea circula]iei

55
Machine Translated by Google

REGIONALIZAREA
Prin regionalizare se în]elege definirea
unor unit\]i teritoriale extinse pe suprafe]e
mai mari, cu anumite elemente de coeren]\ [i
de identitate. În mod predominant, în ultima
perioad\ de timp, elementul principal îl
reprezint\ afinit\]ile [i asem\n\rile dintre
anumite state [i grupe de state.
În realizarea unor diferen]ieri regionale
nenta social\ a spa]iului geografic. Aceste
regiuni\ri se refer\ la stabilitatea unită ii
t\]ilor administrative, taxonomia [i organizarea
acestora [ia spa]iilor cu anumite caracteristici
economice. Dac\ regionarea geografic\ este
un concept care are în vedere caracteristici ale
spa]iului [i mediului înconjur\tor, regio -
nalizarea se refer\ la construirea unor realit\]i
DIC}IONAR
Regionare - proces de
identificare care a unor teritorii cu o anumit\
omogenitate care exist\ în mod
obiectiv sau a unor teritorii stabilite
mai mult sau mai pu]in conven
- ]ional.
Regionalizare – proces al socie -
t\]ii contemporane de conturare a
unor ansambluri de state [i de su -

ale statelor – adic\ de regionalizare a Terrei – prafe]e, semnificative la scar\ glo -

exist\ mai multe criterii [i posibilit\]i, care î[i au
originea în optica [i domeniul de abordare.
Unul dintre criterii, care de altfel a fost [i
este aplicat în stabilizarea unor unit\]i
teritoriale relativ omogene, îl constituie
identificarea componentelor majore ale
planiglobului tere stru; acestea sunt
continentele [i oceanele (ca diviziuni majore),
iar în cadrul acestora, a altor suprafe]e de întindere mai mic\.
În acest caz, este vorba despre o limitare
natural\ a teritoriului, fizico-geografic\, cri
teriul principal reprezentându-l omogenitatea
elementelor naturale. Harta politic\ este, ea
îns\[i, un exemplu elementar de region alizare.
O complexitate mai mare o are bilirea unor
anumite grup\ri de state, care au o serie de
caracteristici sau elemente comune. În cazul
acesta, regionalizarea are o component\
politic\.
În leg\tur\ cu stabilitatea marilor ansam
bluri teritoriale ale lumii contemporane, exist\
opinii diferite, dar acestea au elemente de
convergen]\ care permit ca în acest moment
s\ poat\ fi identificate mai multe ansambluri
regionale, prezentate al\turat. (Fig. 1, DOC 2).
Spre deosebire de regionalizare, regio narea
teritoriului î[i propune s\ defi neasc\ anumite
entit\]i cu o omogenitate interioar\ evident\,
bazat\ pe criterii geografice sau sociale.
prin conven]ii [i negociere, referitoare la modul
bal\, cu anumite tr\s\turi comune.
de grupare. un statler. Un model general - ral
Regiune — concept central al
de regionalizare a planetei în întregul s\u
geografiei, care presupune divizarea
poate fi realizat în condi]iile unei ierarhiz\ri unui anumit teritoriu în unit\]i cu o
taxonomice, de la cele mai mari întinderi, pân\ coeren]\ natural\ [i uman\, în acela[i
la unit\]ile geografice elementare (DOC 1). timp relativ bine delimitate [i cu un
Genul proxim al întregului demers îl repre specific teritorial.
Geoeconomic — referitor la
- zint\ planeta ca întreg. Aceasta este
rela]ia dintre caracteristicile [i
fragmentat\ în unit\]i naturale (continente [i
resursele unui teritoriu natural, rela
regiuni geogra - fice ale acestora), politice (]
tiv omogen, [i economia dezvoltat\
\rile) [i diviziunile administrative. Marile unit\]i pe acesta.
geografice ale uscatului sunt, în acela[i timp, Unitate administrativ\ — uni
într-o m\sur\ considerabil\, [i entit\]i tate teritorial\ definit\ pentru a
geoeconomice, adic\ suprafe]e cu o anumit\ concretiza [i exercita pe teritoriul ei
pu - terea local\; în diferite ]\ri au
omogenitate a caracter isticilor naturale, care
diverse denumiri, întinderi [i ele
atrage dup\ sine o utilizare economic\ bazat\ pe acestea.
mente de putere decizional\.
Nivelul taxonomic minim îl reprezint\ uni
t\]ile naturale sau administrative nedi - vizibile,
care nu mai permit fragmentarea lor în unit\]i
mai mici. Între aceste dou\ niveluri extreme
exist\ niveluri intermediare, dintre care cele
mai importante sunt urm\toarele:
grup\rile regionale de state, realiza
prin asociere voluntar\ sau bazate pe ele
mente de proximitate; aceste ansambluri
regionale au o anumit\ coeren]\ teritorial\, dar
uneori pot s\ aib\ un caracter arbitrar, prin
reunirea unor ]\ri îndep\rtate, pe pozi]ii
DOC 1 Niveluri taxonomice
extreme fa]\ de grupare propriu-zis\, cu car

Sub aspect geografic, pot fi realizate re - acteristici [i origini diferite; Terra ca intreg
teritoriile de apropiere dintre state, si - Continente [i oceane }
gion\ri bazate pe criterii par]iale (relief, clim\,
tuate de o parte [i de alta a grani]ei comune, ãri continentale
a[ez\ri), pe criterii integrate (fizice [i umane)
sau pe ansamblul caracteristicilor geografice. care au anumite afinit\]i de natur\ geografic\ Regiuni naturale }

În acest caz, regionarea are un caracter com sau istoric\ [i faciliteaz\ cooperarea; în ãri mari [i mijlocii

plex [i î[i propune s\ identifice teritoriile care Europa au fost delimitate [i definite astfel de Regiuni geoeconomice }

au elemente de omogenitate geografic\. Exist\
[i region\ri care au un caracter conven]ional,
provenind din anumite inten]ii sau negocieri [i
eviden]iaz\ în mod predominant compo
regiuni interstatale, denumite euroregiuni; ãri mijlocii
Diviziuni administrative
diviziunile interioare ale statelor sunt [i
Localitã]i
ele exemple de unit\]i regionale; acestea pot
Situri
fi geografice, administrative sau economice.

56
Machine Translated by Google

11. Europa
12. Federa]ia Rus\
13. America de Nord
14. America Central\
15. America de Sud
3
2 16. Africa de Nord-SV Asiei
1 17. Africa Subsaharian\
18. Asia de Sud
19. Asia de Est
10. Asia de Sud-Est
9 11. Australia
12. Pacific
Tropicul de Nord

4 6 8

12 Ecuador
7
10
5

Tropicul de Sud
11

0 2000 km

Fig. 1 – Ansamblurile regionale ale lumii contemporane

DOC 2 Lumea contemporan\ [i imaginea ei cartografic\

Imaginea cartografic\ de mai sus red\ un America

`ntre aceasta [i exist\ de considera
un spa]iu Sud cu o Asia de Sud-Est , situat\ geografic [i

punct de vedere asupra ansamblurilor regionale
ale lumii, care poate fi interpretat [i `mbun\t\]it.
Este `ns\ foarte mult utilizat [i acceptat ca baz\
general\ de referin]\.
Importan]a acestui punct de vedere rezult\ [i din
aceea c\, fiind elaborat de doi geografi din SUA,
reflect\ `ntr-un fel [i optica ameri can\ asupra
decupajului regional al lumii contemporane
(Geography „Realms Regions and Concepts ,
2000”, autori: HJ de Blij, Peter Muller, New York,
2000 ).
Se pot observa câteva elemente interesante
- te [i importante sub raportul geografiei politice,
a geopoliticii [i geostrategiei, cum ar fi: este
Europa considerat\ ca entitate uni tar\
incluzând ]\ri [i teritorii din est (Ucraina, Belarus,
identitate proprie, (chiar dac\ cel mai populat [i cultural `ntre Asia de Sud [i Asia de Est, are ]\ri
America Centrală\ cel mai important stat,
mai apropiate de Asia de Sud (Birmania) sau de
Mexicul, este atras economic `n comunitatea nord- Asia de Est (Vietnam), precum [i ]\ri cu o identitate
american\ ALENA).
proprie mai gravida\ (Thailanda, Malaezia,
Singapore, Indonezia). reprezint\ o regiune
Africa de Nord de Asia Sud-Vest [ieste
Asia de Sud-Est aparent heterogen\, dar
o regiune ac\rei coeziune este dat\ de cultură [i
care difer\ sensibil de Asia de Est (predominat\
religia islamic\; regiunea cuprinde ]\ri he -
de China) [i Asia de Sud (predominat\ de India).
terogene (inclusiv ]\rile Asiei Centrale care au
Deocamdat\ nu are un lider, de[i Indonezia este
f\cut parte din URSS), iar la contactul cu Rusia se
cea mai pop u lat\. O pozi]ie `n consolidare
afl\ ]\rile caucaziene (Armenia, Georgia,
(demogra fic\, economic\ [i militar\) o are
Azerbaidjan).
Vietnamul.
Africa subsahariana\ are o identitate
Australia este o „Europ\ austral\” (inclu -
bine precizat\, bazat\ pe predominarea po pula]iei
zând [i Noua Zeeland\), iar regiunea Pacificului ,
[ia culturii negroide. Contactul acestor regiuni cu
Africa de Nord (predominant islamic\) se face cu o popula]ie predominant me la nezian\, este

Republica Moldova), `n timp ce spa]iul regional al influen]at\ de SUA, Fran]a [i de Australia.

printr-o regiune cu o populaie semiislamizat\ care
Rusiei se suprapune (incluzând nordul Kazah - corespund regiunilor sahelului. O imagine cartografic\ asem\n\toare celei de
Federa]iei iretlic stanului). Belarus repre zint\ mai sus este concretizat\ [i cu alte abord\ri mai

un spa]iu de interferen]\ `ntre Europa [i Rusia. Asia de Sud eviden]iaz\ comunitatea Lume
noi ( diferen]a principal\ Regiunile, 2005) ;
este redat\ `n accept]iunea de popula]iei hinduse, iar Asia de Est a popu la]iei este c\ America Central\ [i America de Sud sunt
America de Nord „America Anglo- „asiatice” („mongoloide”), format\ din chinezi, reunite `n America Latin\.

Saxon\”, iar mongoli, coreeni [i japonezi.

57
Machine Translated by Google
II 2. SPA}IUL GEOGRAFIC {I
GLOBALIZAREA
Terra este, prin defini]ie, o structur\ glo - bal\. De
aceea, între spa]iul geografic (adic\ suprafa]a exterioar\
a planetei noastre) [i globalizare exist\ multiple
asem\n\ri.
Spa]iul geografic este format din mai multe
sisteme, cum ar fi: sistem climatic, hidrologic,
geomorfologic [i altele, care for - meaz\ împreun\
structura de rela]ii, fe - nomene, procese [i caroiajul de
peisaje de la suprafa]a P\mântului.
Geosistemul, definit anterior ca sistem de rela]ii, [i
peisajul, ca aspect exterior al acestui ra, formeaz\ cele
dou\ fa]ete ale spa]iului geografic.
Globalizarea semnific\, în mod deosebit, tendin]a
pe care o au anumite procese sociale, economice,
culturale [i informa]ionale, de a avea o dimensiune
planetar\. Aceste procese se refer\ la valori, produc]ie,
concep]ii, bunuri culturale, informa]ii [i circula]ie.
Ac]iunea de „globalizare” a acestora are un caracter
mai mult sau mai pu]in inten]ionat. F\r\ a evi den]ia
mecanisme ascunse inten]ionate ale globaliz\rii,
trebuie s\ observ\mc\ exist\ anumite centre de interes
[i de putere care faciliteaz\ [i încurajeaz\ acest proces.
Acesta, îns\, pare a fi mai mult un proces „fiziologic” al
sferei socio-economice (antroposfer\), ajuns\ la acest
nivel de structură\, evolu]ie [i dezvoltare.
Deoarece globalizarea se realizeaz\ în cadrul
societ\]ii omene[ti (cu popula]ia, a[ez\rile, economia,
infrastructura [i circu - la]ia care formeaz\ împreun\
elementele sis temului social), ea are, prin
caracteristicile reparti]iei geografice, o dimensiune
spa]ial\ evident\.
Globalizarea se desf\[oar\ în cadrul unui spa]iu
concret, adic\ al unui spa]iu geografic.
De[i se refer\ în mod predominant la sfera socio-uman\,
globalizarea are [io dimensiune geografic\ evident\,
prin influen]a pe care o are asupra elementelor sale
componente.
Oricât ar p\rea de îndep\rtat\ aceast\ influen en]\,
aceasta se resimte [i asupra caracteristicilor mediului
natural.
58
Globalizarea este nuan]at\ în raport de mai mul]i
factori, cum ar fi: factori culturali
[i sociali (DOC 1); factori economici (DOC
2); caracteristicile spa]iului
geografic.
Sub raportul spa]iului geografic, intere seaz\
îndeosebi modul în care globalizarea este nuan]at\ de
elemente [i componente ale acestora, cum ar fi:
num\rul [i densitatea pop u la]iei, neomogenitatea
reparti]iei popula]iei. iei, structura demografic\, modul
de organizare administrativ\ a comunit\]ilor, raportul
rural urban, valorificarea poten]ialului economic de
comunitate teritorial\.
Este suficient s\ men]ion\m caracteristici cile
de[erturilor, ale zonelor reci, ale arealelor suprapopulate
sau, spre exemplu, caracteristici cile insulelor izolate,
pentru a observa c\ ele mentele globaliz\rii sunt
nuan]ate de acestea. În ]\ri cu o puternic\ component\
tradi - ]ional\ [io mas\ demografic\ semnificativ\
(India [i China), procesul de globalizare este atenuat [i
nuan]at de acestea. O popula]ie numeroas\ permite
îns\ [i realizarea unor vectori ai globaliz\rii care pot
influen]a acest proces mondial.
Caracteristicile spa]iului geografic influen - en]eaz\
globalizarea; în condi]iile în care acest spa]iu are o
întindere foarte mic\, efectele globaliz\rii pot ajunge
acolo atenuat. Spa]iul geografic supus globaliz\rii este
mai mult un concept teoretic, deoarece diferite caracte
- ristici ale acestuia impun nuan]\ri ale procesului
general de globalizare. De altfel, multe componente
ale geosistemului peisa jului [i, deci, ale spa]iului
geografic, prin ac]iunea lor realizat\ la scara întregii
planete au, în mod natural, o func]ie [io semnifica]ie
general\, global \. Efectele globaliz\rii asupra spa]iului
geografic se resimt, uneori, la un anumit inter val de
timp fa]\ de momentul producerii lor. În acest fel,
spa]iul geografic are un rol „con servator” fa]\ de
vectorizarea informa]iei, spre exemplu, care are un
caracter cvasiin.
instantaneu.
DIC}IONAR
Spa]iul geografic — ansamblul
fenomenelor [i proceselor care au loc
la suprafa]a terestr\ (geosiste - mul
planetar) [ia modului de concretizare
într-o form\ vizibil\ (peisa - jul
geografic). Spa]iul geografic reprezint\
atât partea func]ional\, cât [i aspectul
exterior al suprafe]ei
terestre.
Sistem economic — ansamblu de
idei, concep]ii [i structura ac - ]ionale
dup\ care func]ioneaz\ activit\]ile cu
caracter economic. De[i are, în parte,
o dinamic\ rezultat\ din legile
dezvolt\rii econo mice, este influen]at
foarte mult de con cep]ii ideologice
aplicate economiei.
DOC 1 Factori culturali [i sociali
Globalizarea este influen]at\ de
concep]ii, mentalit\]i, religie,
organizarea intern\ a societ\]ii,
tradi]ii, limba vorbit\ [i predis pozi]ia
la inova]ie. Ace[ti factori culturali [i
sociali diminueaz\ sen sibil impactul
unor elemente ale globaliz\rii
(produse mass-media, bunuri [i
servicii, concepte economice), dar
accept\ în mod indi rect facilit\]ile
rezultate din alte fenomene. [i
proces global.
Un vector semnificativ al glo -
baliz\rii îl reprezint\ [tiin]a [i
cercetarea [tiin]ific\; acestea, prin
logica lor intrinsec\, se afl\ situate
deasupra factorilor culturali [i sociali,
reprezentând un sistem care se
dezvolt\ [i evolueaz\ dup\
caracteristici proprii.
Machine Translated by Google
DOC 2 Factori economici
Factorii economici cuprind elemente ale
poten]ialului de resurse naturale, modul în
care sunt acestea acestea, tipul de economie,
substratul financiar al mecanis mului
economic, nivelul dezvolt\rii tehnologice etc.
Este evident c\ sistemul economic al
unei regiuni sau ]\ri este influen]at de si
temul economic mondial.
De asemenea, prin poten]ialul financiar
[i tehnologic, se poate influen]a sensibil, la
rândul s\u, sistemul economic global.
Dintre factorii globaliz\rii, se evidențiază
- ]iaz\ dou\ grupe, cu un impact vizibil asupra
acesteia: poten]ialul financiar [i mo - delul
economic.
Este u[or de observat c\ poten]ialul [i
reparti]ia resurselor financiare atrage dup\
sine globalizarea, iar modelul economic
reprezint\ un sistem de referin]\ spre care
tind modelele economice par]iale ale statelor.
Fig. 1 – Harta economic\ a lumii contemporane ca reflectare a spa]iului geografic globalizat
DOC 3 Sistemul economic mondial [i imaginea lui cartografic\
Aceast\ hart\ economic\ (Fig. 1) a sistemului mondial arat\ anumite caracteristici referitor
toare la modul în care activit\]ile economice sunt concentrate pe diferite teritorii.
Aceasta red\ într-o oarecare m\sur\ elementele principale ale sistemului mondial, în
dimensiunea lor spa]ial\, ilustrat\ cartografică.
Pe baza analizei acestei h\r]i se poate observa c\ elementul cel mai semnificativ al sis
temului economic mondial, concentr\rile urban-industriale, au o anumit\ reparti]ie teritorial\,
legat\ mai mult sau mai pu]in de prezen]a unor resurse naturale.
Sistemul economic mondial cuprinde acest ansamblu de resurse, decupajul cartografic al
statelor [i concentr\rile industriale, realizând o corelare spa]ial\ a acestora.
Exist\ elemente, invizibile ale acestui sistem, cum ar fi transporturile comer]ul [i, mai ales,
dimensiunile cantitative ale produc]iei economice.
Concentr\rile urban-industriale reprezint\ noduri ale unei re]ele mondiale în care c\ile de
comunica]ie [i comer]ul constituie fluxurile de materie [i de produse.
Imaginea cartografic\ a sistemului economic mondial nu eviden]iaz\ suficient de clar
dimensiunile cantitative ale ]\rilor cu o dezvoltare economic\ remarcabil\. De asemenea, nu
consemneaz\ varietatea structurii economice interne, ceea ce reprezint\ în sine un anumit
element de interes. Caracteristicile statelor completeaz\ aceast\ imagine cartografic\ [i are, în
acest fel, doar un aspect constatativ. Aprecieri referitoare la dimensiunea cantitativ\ [i
structura calitativ\ a produc]iei industriale nu pot fi reprezentate cartografice. Din acest motiv,
harta mai mult fixeaz\ anumite realit\]i, decât s\ poat\ s\ le ofere premise de în]elegere. În
aceast\ hart\ sunt reprezentate [i areale cu o deosebit\ concentrare a exploat\rilor de petrol.
Acestea ocup\ pozi]ii geografice asem\n\toare [i cuprind suprafe]e marine [i oceanice. În acest
fel, se ridic\ problema unei anumite reprezent\ri cartografice a spa]iilor maritime adiacente statelor.
59
Machine Translated by Google
II
3. IDENTITATEA,
UNIFORMIZAREA {I
DIVERSITATEA LUMII
CONTEMPORANE
Identitatea lumii contemporane poate fi
privit\ sub aspectul unei posibile compara]ii
cu observatori externi ipotetici [i sub forma
identific\rii unor caracteristici ale lumii con
temporane, semnificative în sine.
Ipoteza unei descrieri a lumii contempo
rane care s\ aib\ o semnifica]ie în raport cu
eventuale situa]ii existente sincron în Univers,
chiar dac\ are în prezent un caracter pur spe
- culativ, trebuie\ în vedere. În
acest context, construirea unei „c\r]i de
vizit\” care s\ redea elemente semnificative
ale societ\]ii terestre contemporane devine o
problem\ important\ sub raportul identi -
fic\rii elementelor, ilustrând în mod convin -
g \tor aceast\ identitate.
Men]ion\mc\, prin lansarea sondei Voyager
10, sa realizat o sintez\ a elemen-telor
referen]iale principale care au caracteri zat
omenirea în acel moment.
În condi]iile în care se încearc\ realizarea
unei sinteze reprezentative a societ\]ii con
temporane, pentru a ilustra identitatea aces
teia, vom observa c\ imaginea este extrem de
diversificat\, foarte detaliat\ [i cu elemente
comune care ilustreaz\ cultura [i civiliza]ia
actual\.
Identitatea poate fi v\zut\ [i sub raportul
unui posibil proiect global (care, în acest
moment, lipse[te), dar care, într-o perspectivă\
apropiat\, este posibil s\ se impun\ cu o anu
mit\ necesitate (DOC 1).
Elementele esen]iale care definesc identi
tatea actual\ a lumii contemporane pot fi sin
tetizate în anumite tr\s\turi cu un grad înalt
de generalitate (DOC 2).
Uniformitatea lumii contemporane este
rezultatul elementelor de identitate comun\.
În principiu, elementele de uniformitate [i rel
ativ\ omogenitate ale lumii contemporane
ascund în realitate diferen]ieri însemnate.
60
DIC}IONAR
Identitate — carte de vizit\ – în
sens metaforic – pentru o persoană\
sau o comunitate; aceasta poate fi
extins\ [i asupra popula]iei umane
în ansamblu ei.
Ideologie — concep]ie politic\
în tegratoare care explic\ rela]iile
Lumea contemporan\ nu este propriu-zis dintre indivizi sau dintre grupuri [i
uniform\, de[i are la baz\ elemente comune. rela]iile lor cu factorii de produc]ie.
Sistem politic — ansamblu de
Uniformitatea rezult\ mai mult din procese
norme [i reguli de func]ionare a
care ]in de natura speciei [i mai pu]in de con unei comunit\]i; poate fi bazat pe
vie]uirea social\. autoritate, negociere, conven]ii de
Diversitatea îns\ este evident\. mocratice etc.
De la fondul comun de elemente care
descriu caracte risticile lumii contemporane,
exist\ o diversitate referitoare la: diversitate
lingvistic\, ideologic\, comportamental\, de
grup, de comunitate, diversitate de organi
zare social\, precum [i diversitatea adap - t
\rilor la mediul de via]\.
Diversitatea uman\ este mai mult decât
diversitate biologic\.
Modul de organizare a comunit\]ilor
umane, tradi]ionale sau contemporane, arat\
Fig. 1 – Locuitor al de[ertului
o mare varietate de combinare a elementelor
concretizate în diferite construc]ii, cu elemente
- te relativ inefabile, care ]in de comportament,
concep]ii, ideologii , religie etc.
Imaginile al\turate (Fig. 1-6) redau ele
mente ale diversit\]ii comunit\]ilor umane.
Caracterul identitar al societ\]ii contem
porane, diversitatea [i aparenta uniformitate,
sunt fa]ete ale aceleia[i realit\]i.
Prin tradi]ie, ]\rile [i comunit\]ile umane
insist\ pe p\strarea diversit\]ii (politice, eco
Fig. 2 – Fizionomie negroid\
nomice, demografice).
Fiecare comunitate uman\ ]ine foarte mult
la propriile tradi]ii, reguli [i obiceiuri, consid
erând c\ acestea au un caracter prevalent în
raport cu cele generale [i exterioare lor.
Chiar oamenii au un anumit sim] al iden
tific\rii cu teritoriul lor de origine, g\sind între
ei elemente de comuniune suplimentare.
Aceast\ solidaritate determinat\ de spa]iul
unei convie]uiri originare se poate p\stra pe
întregii vie]i [reprezint\ un ata[ment individual
la diversitate. Fig. 3 – Fizionomie indo-european\
Machine Translated by Google
DOC 1 Proiecte globale [i identitatea
Lumea contemporan\ se caracterizeaz\ printr-o oscila]ie permanent\ între ca
- racteristici globale [i elemente locale. Între globalizare [i identitatea local\ exist\
diferite posibilit\]i de asumare a unor proiecte comune. În prezent, nu exist\ un
proiect comun al uman\]ii în ansamblul s\u. Au existat, desigur, proiecte regio -
nale, cu un pronun]at caracter ideologic, care au influen]at sensibil evolu]ia soci
et\]ii, dar care aveau o anumit\ coloratur\ individualizant\. În acest moment ar
putea exista posibilitatea, cel pu]in teoretic, de realizare a unor proiecte globale,
care s\ fie rezultatul unor negocieri [is\ fie asumate în timp. Acestea ar putea fi:
a. explorarea spa]iului cosmic, mai apropiat [i mai îndep\rtat; aceast\ dimen
siune de proiect global ar avea, aparent, o influen]\ mai redus\ asupra ridic\rii
nivelului de cultur\ [i civiliza]ie al tuturor oamenilor, dar ar avea semnifica]ie în
contextul în care este foarte probabil ca civiliza]ia terestr\ s\ nu fie singura;
b. accelerarea dezvolt\rii economice prin asumarea dezvolt\rii durabile ca
principiu al acestuia, cu obiectivul de referire]\ pentru umanitate concretizată în
cre[terea bun\st\rii popula]iei într-un mod ra]ional;
c. lupta împotriva degrad\rii mediului înconjur\tor; acest proiect global pare
a avea necesitate iminent\, deoarece degradarea mediului înconjurator se
produce la dimensiuni care amenin]\ în prezenta societatea omeneasc\; exist\
anumite ini]iative în acest sens, dar o voin]\ politic\ a tuturor statelor [ia societ\]ii
omene[ti în ansamblul s\u nu exist\.
Fig. 4 – Sat `n Guineea
Fig. 5 – Peisaj `n nord-estul SUA Fig. 6 – Chicago – SUA
DOC 2 Tr\s\turi ale lumii contemporane
Principalele tr\s\turi ale lumii contemporane care
îi confere\ o identitate [io relativ\ omogenitate sunt:
A. comunitatea de ras\, care porne[te de la ideea
c\ specia uman\ reprezint\ o singur\ ras\, iar diferen]ie
- rile morfologice, fiziologice [i comportamentale
(include siv culoarea pielii) sunt diferen]ieri ale
aceleia[ i rase; b. comunitatea caracteristicilor
principale ca specie, concretizate în fizionomie, vorbire,
înclina]ii artistice,
familie; c. similaritatea proceselor tehnologice [i
abordarea investiga]iei [tiin]ifice într-un mod principial
similar, indiferent de locul de situare al
indivizilor; d. existen]a unor caracteristici duale:
pe de o parte, de cooperare [i colaborare pentru
realizarea unor sco - puri comune, iar pe de alt\ parte,
de concuren]
\ [i de competi]ie; e. existen]a unei singure
civiliza]ii pe planeta noas tr\ [i, în cadrul ei, al mai
multor culturi cu caracter istoric [i cu prezen]\ în actualitate.
61
Machine Translated by Google

REGIONALIZARE {I GLOBALIZARE
EVALUARE LUMII CONTEMPORANE

I. REALIZA}I CÂTE UN TEXT PENTRU FIECARE PROBLEMA| DINTRE CELE SOLICITATE MAI JOS.
1. Defini]i [i explica]i no]iunea de globalizare.
2. Preciza]i leg\tura dintre cre[terea demografic\ [i globalizare.
3. Explica]i func]ia globalizant\ a limbii engleze.
4. Men]iona]i câteva modalit\]i de a transmite a informa]iilor prin intermediul mass-media.
5. Explica]i rolul globalizator al Internetului [i al telefoniei.
6. Stabili]i modul în care se propag\ informa]iile pe glob [i posibilit\]ile de transmitere a lor în timp real.
7. Determina]i rol globalizant al resurselor financiare.
8. Explica]i dac\ ONU este sau nu un organism care coordoneaz\ [i controleaz\ globalizarea.

II. ANALIZA}I CU ATEN}IE ÎNTREB|RILE DE MAI JOS {I IDENTIFICA}IR|SPUNSUL CORECT: 1. Împ\r]irea administrativ\

a unui teritoriu se bazeaz\ pe: a) identificarea

caracteristicilor naturale; c) trasarea b) identificarea unor caracteristici umane;
limitelor pe baza conven]iilor; 2. d) identificarea unor limite social-economice.
regionarea geografică\ presupune luarea în considera]ie a
elementelor: a) naturale (fizico-geografice); b) umane [i economice; c)
naturale sau antropice; d) integre, naturale [i umane.
3. Procesul de globalizare este un proces:
a) obiectiv; b) inten]ionat;
c) dirijat; d) întâmpl\tor.

III. IDENTIFICA}I ÎN JURUL VOSTRU ELEMENTE CARE CONSIDERA}IC| APAR}IN FENOMENULUI

DE GLOBALIZARE {I, ÎN FIECARE CAZ ÎN PARTE, EXPLICA}I PE SCURT CARACTERISTICILE
ELEMENTELOR IDENTIFICATE {I FELUL ÎN CARE ACESTEA SE MANIFEST|.

IV. IDENTIFICA}I ANUMITE ELEMENTE INTEGRATE ÎN PROCESUL DE GLOBALIZARE CARE Î{I AU

ORIGINEA ÎN ACTIVIT|}I DESF|{URATE DE PERSOANE DIN }ARA NOASTR| {I CARE SE REG|SESC
ÎN PROCESE TEHNOLOGICE, ACTIVIT|}I ECONOMICE, PRODUSE {I CONCEP}II CARE SE MANIFEST|
ÎN }|RI ÎNDEP|RTATE, CUM AR FI COREEA DE SUD SAU FILIPINE.

V. REALIZA}I UN TEXT DE APROXIMATIV O PAGIN| PRIN CARE S| EXPLICA}I RAPORTURILE DINTRE

GLOBALIZARE {I DIVERSITATE, LUÂND CA EXEMPLE SOCIET|}I, }|RI {I SITUA}II PE CARE LE
CUNOA{TE}I MAI BINE.

VI. ÎNCERCA}IS| STABILI}I UN PROIECT COMUN, CARE POATE FI ASUMAT DE LUMEA CONTEM
PORAN|, ÎN ANSAMBLUL EI. REFERITOR LA ACEST PROIECT, PRECIZA}I:
A. justificarea pentru care este propus;
b. principalele grupe de probleme vizate de acesta;
c. imaginarea unui sistem de organizare a punerii în practic\ a acestui proiect; d.
impedimentele presupuse; e.
avantajele derul\rii unui astfel de proiect.

62
Machine Translated by Google

pitolul
ca
III

Popula]ia, resursele naturale

[i dezvoltarea lumii contemporane

~N URMA PARCURGERII ACESTUI CAPITOL

VE}I PUTEA REALIZA:

prezentarea aspectelor principale

referitoare la popula]ie, resurse [i
dezvoltarea lumii contemporane;
explicarea rela]iilor dintre [tiin]\,
tehnologie, popula]ie [i resurse;
descrierea unor sisteme naturale,
umane [i sisteme integrate;
localizarea spa]ial\ [i perceperea
diversit\]ii;
explicarea rela]iilor fundamentale
dintre om [i natur\.

63
Machine Translated by Google
III 1. EVOLU}II GEODEMOGRAFIE
CONTEMPORANE. DIFEREN}IERI
REGIONALE
A. EVOLU}II GEODEMOGRAFICE O
problem\ fundamental\, cu implica]ii
deosebite asupra situa]iei societ\]ii ome
ne[ti [ia mediului `nconjur\tor, o constituie
cre[te - rea rapid\ a popula]iei .
Prin explozie demografic\ se `n]elege
cre[terea accelerat\ a popula]iei `n raport cu
succesiunea timpului.
Din cele mai vechi timpuri, popula]ia a cu
- nos cut o dispersare lent\ `n teritoriu; de la
apa ri]ia oamenilor (cu trei milioane ani `n ur
- m\), `n intervalul cuprins `ntre –2,5 [i –1 mil.
ani, po pula]ia sa r\spândit foarte `ncet, ocu -
pând succesiv teritorii situate `n afara locului
de ori gine (bazinul M\rii Medite rane, India,
China). ~ntre anii –30 000 [i –5000 a fost po
pulat\ America [i Australia. ~n raport cu
aceast\ r\spândire a popula]iei, cre[terea
numeric\ a fost foarte redus\ (se estimeaz\ c\
la `nceputul erei noastre existau aproximativ
200 mil. oameni).
Pân\ `n anul 1800, cre[terea popula]iei sa
f\cut foarte lent, astfel `ncât putem spune c\
a existat de fapt un proces de conservare nu
me ri c\ (stagnare) a popula]iei, datorit\ unor
cauze multiple. ~ntre anii 1800 [i 1950, po
pula]ia Terrei a crescut de 3 ori, ajungând la
2,5 mld. locuitori. De la mijlocul secolului al
XX-lea pân\ la sfâr[itul lui, popula]ia a cres
cut cu mai mult de dou\ ori.
Cre[terea popula]iei a fost mai mare `n
regiunile de concentrare a acesteia (DOC 1).
Cre[terea popula]iei este `ns\ inegal\,
aceasta realizându-se `n func]ie de anumite
cauze [i condi]ii (DOC 2). Exist\ ]\ri cu cre[teri
modeste [i ]\ri cu cre[teri mari — Fig. 1.
Sa observat c\ exist\ o leg\tur\ `ntre tipul
de cre[tere demografic\ [i nivelul general de
dezvoltare al ]\rilor. Aceast\ leg\tur\ are un
caracter istoric [i evolueaz\ `n timp.
64
DIC}IONAR
Geodemografic — fenomen
demografic studiat `n raport cu
suportul teritorial al popula]iei.
Tranzi]ia demografic\ — feno
- men demografic de trecere a ]
B. DIFEREN}IERI REGIONALE \rilor de la o cre[tere accentuat\
a po pula]iei la o cre[tere redus\.
Expresia evolu]iei popula]iei `n timp se
Structur\ demografic\ — dife
nume[te tranzi]ie demografic\ .
- ren]iere calitativ\ a unei popula]ii
Explozia demografic\ este `nso]it\ de o dup\ anumite criterii (profe siuni,
serie de alte fenomene, cum ar grupe de vârst\, sexe etc.).
fi: — cre[terea inegalit\]ii r\spândirii po pu
- la ] iei pe regiuni — DOC 3,
4; — cre[terea mi[c\rii migratorii (cu ten
din - ]a migr\rii din regiunile subdezvoltate
DOC 1 Concentrarea popula]iei
spre ]\rile
dezvoltate); — modificarea structurii Peste 60% din popula]ia
Terrei (peste 3,5 mld. locuitori)
demografice a po pula]iei la nivel regional, al ]
se afl\ concentrat\ pe o `ntindere
\rilor [i pe an - samblul care reprezint\ 9% din suprafa]a
}\rile dezvoltate popula]iei globului. au uscat u lui. Cele mai mari
concentr\ri sunt: estul Asiei (1,6
un comportament de mografic corespunz\tor
mld. locuitori pe 4% din suprafa]
momentului de rea li za re a tranzi]iei
\), sudul Asiei (1,4 mld. locuitori
demografice. De la o perioad\ ini ]ial\ (1800– pe 3% din suprafa]\), vestul [i
1850), când acestea erau ]\ri `n curs de centrul Europei ( 0,6 mld.
dezvoltare, cu o natalitate ridicat\, o locuitori pe 2% din suprafa]\).
Exist\, desigur, [i alte concentr\ri
mortalitate mijlocie [i un spor natural ridicat,
mari de popula]ie, cum ar fi
sa ajuns `n prezent ( 1990–2004) la o stagnare megalopolisul american, insula Java, sud-es
a popula]iei, iar,
`n unele ]\ri, chiar ou[oar\ sc\dere. ~n
aceste condi]ii, cre[terea numeric\ a popula]iei ]
\rilor dezvoltate se realizeaz\ `n prezent pe
baza sporului migratoriu pozitiv (`n ultimul
deceniu ]\rile din vestul Europei au primit un
}\rile subdezvoltate port de peste 10 DOC 2 Cre[terea popula]iei
mil . persoane). se afl\ `n prezent `n situa]ia
Cre[terea popula]iei are la
Europei de acum dou\ secole: un spor na tural bazã anumite cauze [i condi]ii
ridicat (bazat pe o natalitate foarte ri - dicat\ care se interfereazã, determinând
anumite valori ale acesteia.
[io mortalitate ridicat\, dar `n sc\dere), care
determin\ o cre[tere accentuat\ a popu la]iei acestora.Cauzele principale sunt:
sporul natural pozitiv [i deficitul
Elementul principal al evolu]iilor demo -
migratoriu, inferior acest spor
grafice `n viitor `l reprezint\ cre[terea diferen natural.
- ]iat\ a popula]iei Terrei, pe regiuni. Condi]iile principale sunt:
condi]ii naturale, economice,
O expresie sugestiv\ a acestor evolu]ii de
sociale, culturale, religioase [i
- mografice o constituie rata\ de cre[tere a
ide ologice.
popula]iei.
Machine Translated by Google

Oceanul Arctic Cre[terea popula]iei:

peste 40%
30–40%

20–30%

O 10–20%

c 0–10%

e sub 0%
O
A c Tropicul de Nord
O e
n A
c
u
n
e
u
l l
A P
Ecuador
Oceanul
n A A
c
u i
l
t
indian
fi
l c
A
P n Tropicul de Sud

A t
c i
i
c
f
i
0 2000 km c

Fig. 1 – Evolu]ia numeric\ medie a popula]iei `n primul deceniu al sec. al XX-lea

America Latină\ America de Nord

DOC 4 Cre[terea popula]iei pe regiuni [i pe continente
(8,4%) (5,2%)
Europa
Africa
(9,4%)
(12,1%)
Cre[terea popula]iei mondiale în intervalul de timp care cuprinde
Ex-URSS
(9,4%) ultimul deceniu al secolului trecut [i primul sfert al secolului lui nostru
este estimat\ a fi de peste 3 milioane de persoane. Din aceste 3
miliarde, aproape 1 miliard sa ad\ugat pân\ în anul 2000, iar alte 2
Oceania
(0,5%) miliarde urmeaz\ s\ se adauge în anii urm\tori (ritmul de cre[tere va
avea o anumit\ încetinire). În afar\ de aceast\ cre[tere a popula]iei
totale a Terrei, vor exista anumite modific\ri în reparti]ia pe continente
([i pe mari regiuni ale acestora).
Astfel, ponderea regiunilor Asiei de Sud [ia Asiei de Est (luate
Asia de Sud [i de Est 1990 – 5,3 mil. loc. împreun\) va cre[te pu]in, ceea ce le va înt\ri pozi]ia demografic\ de
(55%)
cea mai populat\ por]iune a Terrei. Va cre[te ponderea Africii, dar se
America Latină\ va diminua ponderea Europei. Spa]iul fost sovietic (ex-URSS) va r\mâne
America de Nord
(9,1%)
(3,9%) aproximativ constant din acest punct de vedere (în interiorul acestui
Africa Europa

(16%)
(6%) spa]iu, Federa]ia Rus\ [i Ucraina vor înregistra o anumit\ diminuare a
Ex-URSS ponderii demografice fa]\ de ]\rile din Asia Central\).
(9%)
Aceste estim\ri au un anumit caracter de relativitate deoarece pot
s\ apar\ în anumite fenomene demografice care modific\ bilan]ul total
Oceania (sc\derea sporului natural, modificarea mobilit\]ii teritoriale etc.).
(0,5%)

Europa [i America de Nord luate împreun\ î[i vor reduce pon

derea (de la aproximativ 15% la 10%), ceea ce arat\ c\ aceste dou\
regiuni vor fi într-o anumit\ "minoritate" crescând\, în condi]iile în care
2025 – 8,5 mil. loc.
vor domina economic, în continuare, lumea contemporan\.
Asia de Sud [i de Est (proiectat)
(57,5%)
În apare]\ aceste transform\ri în structura demografic\ regio - nal\
a Terrei sunt relativ minore. Elementul esen]ial îl reprezint\ îns\
cre[terea accentuat\, pe ansamblu, a popula]iei planetei noastre.
DOC 3 Cre[terea popula]iei mondiale `ntre 1990 [i 2025

65
Machine Translated by Google
2. RESURSELE UMANE {I
III DEZVOLTAREA
RESURSELE UMANE
Resursele umane constituie totalitatea ele
mentelor care ]in de activitate [i de compe
ten]a oamenilor incluse în procesele economice
directe, în servicii [i în domenii complete.
mentare.
Resursele umane cuprind, a[adar, com -
ponenta uman\ a oric\rei activit\]i.
Între dezvoltare [i resursele umane care o
promoveaz\ exist\ o serie de leg\turi foarte
strânse.
Obiectivul principal al dezvolt\rii îl con
stituie atingerea unui nivel de civiliza]ie [i de
cultur\ care s\ permit\ satisfacerea aspira
- ]iilor individuale [i colectiv ale oamenilor.
Acestea sunt construite pe un nivel de trai
care reflect\, în mare m\sur\, posibilitatea sa -
tisfacerii cerin]elor elementare [ia unele cerin]e
spirituale mai înalte.
Dezvoltarea economic\ reprezint\, într-o
mare m\sur\, elementul determinant al
evolu]iei [i dezvolt\rii civiliza]iei [i culturii.
Aceast\ dezvoltare economic\ permite
asigurarea unor resurse agroalimentare, pro
duse industriale [i servicii care sunt capabile s\
contribuie la realizarea unui standard de via]\
ridicat.
Dezvoltarea civiliza]iei [i culturii, bazat\ pe
dezvoltarea economic\ [i pe o ra]ionalizare a
vie]ii sociale, independente, într-o mare m\sur\,
de componenta uman\ a vie]ii soci et\] ii
contemporane, reunit\ generic sub de -
numirea de resurse umane.
Resursele umane au anumite caracteristici
(DOC 2). De asemenea, acestea ac]ioneaz\ la
niveluri diferite de organizare a societ\]ii [i pe
domenii diferite.
Este evident c\ resursele umane ale Terrei,
în ansamblul ei, se refer\ la modelul global al
societ\]ii la, resursele umane ale unei ]\ri, la
politica social-economic\ a ]\rii respectiv, iar
cele ale unei societăți. comun\]i de mici
dimensiuni, la posibilit\] ile.
66
DEZVOLTAREA {I
RESURSELE UMANE
Exist\ o întrep\trundere foarte nuan]at\
între un anumit nivel de dezvoltare [i resursele
umane care fac posibil\ existe]a lui.
Principala resurs\ uman\ poate fi consi -
derat\, în mod aparent, num\rul de locuitori ai
unui teritoriu. Este evident îns\ c\, în multe
situa]ii, un num\r mare de locuitori (din ]\rile
suprapopulate) nu determin\ de la sine o dez
voltare corespunz\toare.
Gradul de preg\tire a resurselor umane
reprezint\ un indicator mai bun, dar nici aces
ta nu trebuie luat `n considerare în mod exclus
siv, deoarece este inclus în sisteme de
management cu performan]e diferite.
Diferen]ierile sunt foarte mari în domeniile
de activitate: comunit\]ile agri - cole,
întreprinderile industriale, sistemele de servicii,
cercetarea [tiin]ific\, dezvoltarea tehnologic\,
sistemele educa]ionale, asisten]a medical\,
domeniile culturale [i artistice.
Atractivitatea economic\ (ac\rei expresie
concret\ o reprezint\ salariul) constituie un
motor al dezvolt\rii (DOC 1).
Sistemul de organizare al societ\]ii pare s\
aib\ un rol foarte important, deoarece com -
bin\ efective umane (nu este obligatoriu s\ fie
foarte mari) cu o preg\tire cores punz\toare
(frecvent de foarte înalt nivel). ), elemente de
atractivitate, în sisteme care produc valori
economice [i sociale.
Existen]a unor diferen]ieri teritoriale sen
sibile în reparti]ia geografic\ a resurselor
umane creeaz\ premisele mobil\]ii transna
- ]ionale, realizat\ cu diferite motive]ii, pe
diferite termene [i în multiple sensuri.
Un indicator sintetic al calit\]ii resurselor
umane îl reprezint\ indicatorul dezvolt\rii
umane (IDH, DOC 3).
Acesta are o reparti]ie teritorial\ care
reflect\ foarte bine nivelul de dezvoltare act
al al statelor (Fig. 1).
DIC}IONAR
Resurse umane — totalitatea
elementelor umane care intr\ în
procesele tehnologice, sub aspectul
cantit\]ii [i calific\rii celor care des - f\
[oar\ aceste activit\]i.
Mobilitate teritorială — de -
plasarea popula]iei de la locul de
domiciliu într-un alt loc de exer -
citare a unei activită]i, cu un carac
ter temporar, permanent sau defi -
nitiv; existã o mobilitate na]ionalã,
interna]ionalã [i chiar transna]io -
nalã.
Stimularea resurselor
DOC 1
umane
Companiile transna]ionale ofe
r\ condi]ii salariale deosebite pentru
angaja]i, astfel încât ace[tia s\ fie
strâns lega]i de interesele
companiilor.
Atractivitatea financiar\ este
dublat\ îns\ de un sistem de selec]ie
managerial\, prin care oricine poate
avansa în ierarhia companiilor dac\
îndepline[te cu - di]iile necesare.
Sistemul generos [i permisiv de
ascensiune pro - fesional\ atrage
dup\ sine o cre[tere a recompenselor
mate - riale, direct [i indirecte [i, în
acest fel, a atractivit\]ii propriei acti
- vit\]i.
Un element important al
gradului în care resursele umane
se angajează la activitatea firmelor
îl reprezintă pozi]ia salariilor fa]ă
de stimulente exterioare.
Existã ]ãri în care activitatea este
consideratã o obliga]ie personalã [i
nu sunt necesare stimulente
suplimentare (Japonia, Coreea de
Sud). În alte ]ãri (SUA [i diferite ]ãri
europene), existen]a stimulen telor
pentru munca suplimentarã
prestatã este presupusã [i solicitã
tatã.
Machine Translated by Google

DOC 2 Caracteristicile resurselor umane DOC 3 IDH (Indicele de dezvoltare uman\)

Elemente cantitative: num\rul, evolu]ia
numeric\, reparti]ia geografic\, densitatea,
sporul natural al popula]iei;
Structura [i preg\tirea profesional\:
ponderea diferitelor ocupa]ii profesionale
[i structura popula]iei
active; Gradul de înnoire a popula]iei;
acesta se refer\ la tendin]ele geodemografice
pe diferite intervale de
timp; Elemente psihologice [i sociale:
ata[a - mentul pentru proiectele regionale
[i na]io - nale, interesul pentru activitate,
perceperea contextului activit\]ii, satisfac ]iile
personale [i colectiv.
Acest indice este alc\tuit în fiecare an pe baza unor criterii [ia unor date care provin din
raport\rile statistice ale statelor. În compunerea acestui indice sunt incluse criterii
demografice (cum ar fi speran]a de via]\), criterii privind gradul de educa]ie (procentajul
per soanelor adulte alfabetizate) [i criterii economice (PIB pe locuitor).
Modul de calcul al indicelui este relativ complicat, dar date furnizate de acest indice sunt
Sunt în prezent în mod obi[nui pentru raport\ri [i compara]ii interna]ionale.
Diferen]ele sunt formate mari între valorile maxime (de peste 0,93) [i cele minime (de
sub 0,33). Cel mai înalt nivel a fost calculat pentru Norvegia (0,942), iar cel mai sc\zut pentru
Sierra Leone (0,275).
Corelarea indicelui de dezvoltare uman\ cu venitul global [i venitul pe cap de locuitor
creeaz\ o imagine mult mai complet\ a nivelului de dezvoltare a statelor. Prin aceast\ com
para]ie pot fi identificate anumite abateri, de o parte [i de alta, ale indicelui de dezvoltare
uman\ în raportul cu produsul înregistrat.

peste 0,90

0,8-0,9
Oceanul Arctic
0,7-0,8

0,5-0,6

sub 0,5

O
c
e O
A c Tropicul de Nord
O e
n A
c
u
n
e
u
l l
A P
Ecuador
Oceanul
n A A
c
u i
l
t
indian
fi
l c
A
P n Tropicul de Sud

A t
c i
i
c
f
i
c

0 2000 km

Fig. 1 – Harta indicelui de dezvoltare uman\ (IDH)

Harta mai
de sus red\ geografic\
foarte [i, reparti]ia A indicelui de dezvoltare uman\ calculat ]\rile Se observ\ pentru reprezentate.
IDH
arealele teritoriale cu un mare prin arealele
reflectare
acest IDH redus [i redus.
[i în influen]eaz\
indice, nefiind îns\ opunere,
valorile cu unele
în totalitate un În situa]ii, Nivelul de dezvoltare statelor
are a
o IDH,
o expresie fidel\ iar
ca.
dimensiunea demografic\ posibilit\]ile economice A ]\rilor

reale fie sensibil decât în ierarhia dup\ pot s\ mai mari acest indice.

67
Machine Translated by Google
3. RAPORTUL DINTRE A{EZ|RI
III {I DEZVOLTARE. TENTIN}E
ALE EVOLU}IEI A{EZ|RILOR
UMANE
Evolu]iile demografice [i urbane pe Terra difer\
foarte mult `n raport cu nivelul dez voltare al ]\rilor
unde se afl\ situat\ popula]ia respectiv\ [i unde sunt
localizate ora[ele (DOC 1).
Explozia urban\ reprezint\ cre[terea nu
me ric\ a popula]iei urbane [i extinderea `n teritoriu
a ora[elor.
Dac\ pân\ la revolu]ia industrial\ se apre ciaz\
c\ doar 4% din popula]ia Terrei era po pu la]ie
urban\, `n prezent a dep\[it sensibil 50%.
Popula]ia urban\ sa dublat `n aproximativ o
jum\tate de secol; astfel, de la 3-4% `n 1800, sa
ajuns la 6-7% `n 1850, 13% `n 1900, 28% `n 1950 [i
mai mult de jum\tate `n prezent.
Aceast\ cre[tere numeric\ sa f\cut prin aportul
masiv al popula]iei din mediul ru ral, prin
transformarea unor a[ez\ri rurale `n ora[e [i prin
cre[terea demografic\ a ora[elor. este foarte
Explozia urban\ evident\ `n ]\ - rile `n curs de
dezvoltare, datorit\ sporului natural foarte ridicat
[ia tendin]ei de „dezvol - ta re spontan\” a ora[elor.
Un fenomen asociat acest cre[teri spon tane `l
reprezint\ extinderea cartierelor subur bane cu
toate fenomenele negative asociate. ~n toate ]
\rile, dar `ndeosebi `n ]\rile sub dez vol tate, o
cauz\ a cre[terii popula]iei urbane o reprezint\
migra]ia masiv\ din mediul rural spre mediu urban.
~n , ora[ele se dez volt\ `n teritoriu
`n mod
]\rilespontan,
subdezvoltate
ap\rând `n `mprejurimile
acestora `ntinse cartiere subdo tate [i cu aspect
rural (denumite America de Sud). Centrele urbane
fave llas `n
au anumite aspecte mo derne, dar
cartierele mediocre `n - cep imediat din apropierea
lor (cazul ora[ului Mumbay este foarte cunoscut).
Exist\ nu me - roa se pro bleme dificile: re ]ea ua de
str\zi, in - infrastructura urban\, transportul ri le,
calitatea ser viciilor, lipsa unor sisteme de poluare.
68
etc. Un exemplu cunoscut este cel al ora[ului Cairo,
care sa dezvoltat demogra fic [i terito - rial foarte
mult.
~n ]\rile dezvoltate , ora[ele au o alt\ fizi - o
nomie, structur\ [i func]ionalitate. Exist\ p\r]i
BCDcu func]ii de nivel interna]ional,
centrale ( ) `n ora[ele
re]eaua urba n\ este mod - der nizat\ [i exist\ o
centur\ de spa]ii verzi.
Anumite metropole (Londra — Fig. 3, 4, Paris) [i-au
dezvoltat la o distanta]\ de 30–50 km o re ]ea de
a[ez\ri urbane satelit. Ora[ele nord-ame ricane sunt
lipsite, `n general, de ora[e-satelit [i suburbii. Se pot
distinge trei categorii de ora[e din ]\ri dezvoltate,
dife - ren]iate prin specificul fizion miei: — ora[e
europene (cu vechi nuclee centra - le
medie vale); — ora[e nord-americane (integral
noi); — ora[e
est-asiatice (cu elemente euro - pene, ame
ricane [i tradi]ionale).
Estim\rile privind evolu]ia `n viitor a ora[elor
comport\ analiza unor factori foarte diferi]i care
pot avea evolu]ii nepre v\ zute. ~n multe proiec]ii
sa conside rat c\ cel mai mare ora[ de la `nceputul
secolului al XXI-lea ar urma s\ devin\ Ciudad de
Mexico. Sa con stat, `ns\, c\ dezvoltarea lui
demografic\ este serios li mitat\ de poluare [i de
condi]iile naturale. ~n aprecieri mai noi se consider\
c\ Tokyo va mai de]ine un timp suprema]ia mondial\.
El va r\mâne probabil, câteva decenii, cea mai mare
aglomerare urban\ a Terrei.
O compara]ie interesant\ se poate face `n tre
evolu]iile urbane de la sfâr[itul secolului al XIX-lea
[i de la sfâr[itul sec. al XX-lea (DOC 2). Di men si u
nile cre[terii demografice a ora [elor la sfâr[i tul
sec. al XX-lea illustreaz\ foarte clar expresia de
„explo zie urban\”.
Evolu]ia a[ez\rilor rurale (Fig. 1, 2, DOC 3)
au caracteristici complementare ora[elor.
DIC}IONAR
Suburban — spa]iu situat `n
apropierea ora[elor care poate cu -
prinde a[ez\ri rurale, terenuri agri
cole, p\duri sau chiar alte ora[e mai
mici.
Ora[e satelit — ora[e situate `n
jurul unui ora[ mai mare spre care
graviteaz\ economic [i func]ional.
Metropol\ — ora[ de mari
dimensiuni cu rol coordonator pen
tru un anumit teritoriu.
Nivel de dezvoltare — concept
general cu un caracter sintetic, pre
dominant economic dup\ nivelul
pro dusului na]ional brut (PNB), prin
care se stabile[te o diferen]\ `ntre ]
\rile cu un nivel ridicat (]\ri dezvoltate)
sau redus (]\ri subdezvoltate).
Despre evolu]iile
DOC 1
demografice [i urbane
Evolu]iile demografice pot fi
influen]ate de diferite fenomene
care au un caracter aleator, pu]in
previzibil. Este plauzibil ca `n
urm\toarele decenii s\ apar\
fenomene noi de natur\ genetic\,
medical\, imunologic\, alimen tar\
etc. care s\ modifice evolu]iile
demografice.
~n mod similar, evolu]iile
urbane pot fi influen]ate de ele
mente noi: suprapopulare, calitate
a infrastructurii, legisla]ie (care
poate favoriza sau poate diminua
afluxul de popula]ie din regiunile
`n conjur\toare); ora[ele din ]\rile `n
dezvoltare sunt asaltate la pe -
referii de popula]ii venite din zo -
nele rurale, unde cartierele au mai
mult un aspect „rur-urban”.
Ora[ele din ]\rile dezvoltate au
ajuns la o anumit\ stabilitate
demografic\, ceea ce le permite
optimizarea structurii interne [ia
spa]iului `nconjur\tor.
Machine Translated by Google

Fig. 1 – A[eze rural\ dintr-o ]ar\ dez voltat\ Fig. 2 – A[eze rural\ dintr-o ]ar\ subdez Fig. 3 – Londra — metropol\ cu o re]ea de
voltat\ a[ez\ri urbane satelit

Ritmul [i scara cre[terii demografice `n unele ora[e din ]\rile industriale [i din unele ] A1 0 10 20 30 40 km
DOC 2 Milton

\ri `n curs de dezvoltare Keynes M1

Stevenage

Ora[ul Cre[terea anual\ Sporul Hemel

Welwyn
Harlow
Hempstead
M11
a popula]iei (%) demografic (mil.) Hotfield

Lumea industrializat\ (1875–1900) M40 M25

M25 Basildon
Chicago 6,0 1,3
Tamisa

New York 3,3 2,3 M4

Tokyo 2,6 0,7 Bracknell

M25 M20

Londra 1,7 2,2 M3 M25 M26 M20

N
Paris 1,6 1,1 40 km
M23

Crawley
Lumea `n curs de dezvoltare (1975–2000)
Lagos 5,8 10,2
Marea Londr\ c\i ferate
Mumbay 4,0 11,2
„centura verde” autostrad\
Sao Paulo 2,3 7,7
ora[e satelit
Mexico City 1,9 6,9

Shanghai 0,9 2,7

Fig. 4 – Planul ora[ului Londra

DOC 3 Evolu]ia a[ez\rilor rurale

Evolu]ia a[ez\rilor rurale are caracteris -
tici complementare evolu]iei a[ez\rilor ur -
bane descris\ mai sus.
Exist\ [i elemente comune între evolu ]iile
celor dou\ tipuri de a[ez\ri (cre[terea popu
la]iei [i extinderea în teritoriu).
A[ez\rile rurale au un grad mai mare de
independent]\ fa]\ de anumite restric]ii ad -
administrative. Acestea sunt influen]ate îns\
de calitatea infrastructurii [i de nivelul
serviciului - ciilor. În anumite ]\ri, a[ez\rile
rurale se depopuleaz\, contribuind la
cre[terea popu la]iei urbane.
Exist\ o mare varietate de tipuri de
evolu]ie aa[ez\rilor rurale pe glob; la o
extrem\ ar fi a[ez\rile rurale din ]\rile dez
voltate (asem\n\toare ora[elor), iar la cealalt\
extrem\ a[ez\rile din ]\rile cel mai slab dez
voltate, unde evolu ]ia acestora sunt un carac
ter empiric [i aleatoriu.
Un element interesant [i important al
evolu]iei a[ez\rilor rurale îl reprezint\ rapor
tul acestora cu teritoriul în care se afl\ situate.
Exist\ a[ez\ri rurale care beneficiaz\ de spa]ii
întinse, ac\ror utilizare este restric]ionat\ de
cerin]ele agriculturii. În alte situa]ii, condi]iile
naturale (mun]i, ape, p\duri) restric]ioneaz\
în anumite direc]ii extinderea a[ez\rilor.
Modul în care se reflect\ leg\tura dintre
fizionomia [i structura a[ez\rii [i caracteristici
cile terenului eviden]iaz\ mai multe tipuri de
a[ez\ri rurale, cum ar fi: a[ez\ri compacte
(foarte frecvent geometrizate), a[ez\ri con
centrate, a[ez\ri risipite, liniare, a[ez\ri r\sfirate
[ia[ez\ri individuale. De obicei, a[ez\rile
folosesc terenurile cele mai pu]in expuse
fenomenelor naturale. Este interesant de
observat c\ unele a[ez\ri suburbane si - tuate
la marginea marilor ora[e au un pro nun]at
caracter rural [i dot\ri, uneori, infe rioare
acestora. Aceast\ „îngr\m\dire” a pop u la]iei
pe un anumit teritoriu suburba nizat provine,
poate, dintr-o op]iune psihologic\ a locuitorilor
de a locui în condi]ii proaste, dar în apropierea
unui mare ora. [.

69
Machine Translated by Google

4. RESURSELE NATURALE {I AGRICOLE. DIC}IONAR

III Bazin sedimentar — regiune
IMPACTUL EXPLOAT|RII {I VALORIFIC|RII mai joas\, situat\ `ntre por]iuni mai
solide (rigide) ale scoar]ei terestre,
RESURSELOR ASUPRA MEDIULUI RESURSELE `n care se acumuleaz\ sedimente
transportate [i depuse de agen]ii
NATURALE Resursele naturale se externi.

pot clasifica, Rezer vele ac ionează le sunt concentrate

Capacitate de rafinare — canti
tatea de petrol brut care poate fi
în pro por]ie de 1/40 pe continente [i 39/40
dup\ modul în prelucrat\ prin procese tehnologice
sunt dizolvate în apa ocea nelor. Chiar [ia[a,
`ntr-un anumit interval de timp.
care pot fi sau nu pot fi resursele terestre de sare (1x106 mld. tone), Combustibili fosili — com
ref\cute de circuitele planetare, la consumul ac tual (150 mil. tone anual) ajung bustibili forma]i prin transformarea
în resurse neregenerabile [i peste 5,5 mil. ani, ceea ce reprezint\ un grad `ntr-un timp `ndelungat a materiei
resurse regenerabile. Dup\ locul de asigurare considerabil. organice depuse `ntr-o zon\ de
acu mulare.
unde se afl\ situate pot fi: resurse Dintre resursele neregenerabile, o situa]ie
Resurs\ — orice element mate
ale mediului natural [i resurse ale scoar]ei
aparte o auterestre.
hidrocarburile lichide [i gazoase
rial sau orice proprietate care
(petrol [i gaze naturale), deoarece sunt uti
poate fi introdus\ `ntr-un proces
lizate `n mod intensiv [i `n cantit\]i foarte mari.
A. RESURSE NEREGENERABILE economic - mic [i `n urma c\ruia
Resursele neregenerabile (DOC 1) se rezult\ un produs nou, utilizabil.
diminuea z\ pe m\sura utiliz\rii lor, iar refa - Resursele actual de petrol (Fig. 1) Rezerv\ — resurs\ apreciat\
reprezint\ prim\ de baz\ pentru diverse ramuri cantitativ pe baza unei anumite
cerea lor este imposibil\ la scar\ istoric\.
industriale (îndeosebi petrochimia, evalu\ri; valoare cantitativ\ poate
Dintre re sursele neregenerabile, cea mai
fi considera\ ca sigur\ (rezerve
mare importan]\ pentru societatea omeneasc\ termoenergia) [i pentru transporturi, fiind, în
sigure) sau probabil\.
o au re sur sele energetice de combustibili mo mentul de fa]\, resursa principal\ a lumii
fosili (c\r buni, petrol, gaze naturale, uraniu), contemporane.
resurse le de minereuri feroase [i neferoase, Criza petrolului, care sa manifestat în
anumite s\ ruri minerale, roci foarte rare. Într- deceniile 8 [i 9 ale secolului trecut, a pus în
o oarecare m\sur\, în aceast\ categorie intr\ [i eviden]\, în primul rând, exploatarea exten
solul, ca resurs\ de baz\ a agriculturii, care siv\ [i aparent nera]ional\ a petrolului, rapor
tat\ la rezervele existente.
are capaci tatea fizic\ de a se regenera (dar
foarte greu [i `ntr-un timp ` ndelungat). Efectul acestei situa]ii la reprezentat (pe
Principalele resurse neregenerabile [i gradul lâng\ scumpirea obiectiv\ a petrolului) o anu
mit\ diminuare
lor de asigurare în timp sunt redate în tabelul al\turat (DOC 2). a consumului [i plafonarea
Din acest tabel rezult\ c\ exist\ o difer acestor dimensiuni mari, dar constante (3 mld.
en]iere foarte mare între gradul de asigurare tone, fa]\ de 3,2 mld. tone în perioada
în timp al fe ritelor resurse. Astfel, în condi]iile respectiv\).
consumului actual ridicat (de aprox. 3 mld. Reparti]ia resurselor de petrol arat\ con
tone), resursele de petrol vor ajunge centrarea acestora în mari bazine sedimentare

aproximativ 50 de ani; resursele de gaze situate la marginile ariilor rigide.

naturale ajung pentru 65 de ani, cele de cupru
la valori chiar mai mici, în timp ce re - zervele
de c\rbuni, minereu de fier sau bau - xit\ sunt
mai mari, cifrându-se în jurul unui interval de
timp de dou\ secole.
Dintre resursele Terrei, o situa]ie specia
- l\ o are sarea. Aceasta este regenerabil\ într-
un timp foarte îndelungat, dar rezervele
actuale repre zint\ acumularea unor cantit\]i
`ntr-un interval foarte mare de timp.
Pe ]\ri, situa]ia rezervelor arat\ un grad
`nalt de concentrare a acestora `n Orientul
Mijlociu [i Apropiat, care cuprinde toate ]\rile
cu peste 10 mld. rezerve de ton (DOC 3, 4, 5,
6).
Posibilit\]ile de identificare a unor noi
resurse de petrol sunt relative limitate,
deoarece condi]ii similare celor în care se
g\sesc în prezent nu se întâlnesc în toate
Fig. 1 – Exploatarea petrolului
locurile.
`n Golful Mexic

70
Machine Translated by Google

DOC 1 Asigurarea `n timp a resurselor DOC 2 Resursele neregenerabile — rezerve [i perspective (sec. al XXI-lea)

Rezerve Consum Asigurare `n

Resursele neregenerabile sunt considerate acele resurse care se formeaz\ `ntr-
Resursa
un interval foarte mare mare de timp [i reprezint\ rezultatul unor evolu]ii geologice (aproximativ) anual timp

`ndelungate. C\rbuni 1 000 mld. t. 4,5 mld. t. 230 ani

C\rbunii reprezint\ acumul\ri mari de substan]e organice fosi - lizate; resursele
Benzină 160 mld. t. 3,0 mld. t. 50 ani
de huil\, formate `n timpul carboniferului, reprezint\ resturile fostelor p\duri de ferigi
arborescente. Petrolul pare s\ se fi format prin sedimentarea unor substan]e Privire naturală 141 000 mld. tm3 2 000 mld. tm3 70 ani

organice. Minereurile sunt rezultatul unor circuite geologice complex (transportul 150–200 ani
Minereu de fier 150–200 mld. t. 850 mil. t.
materiilor din interiorul scoar]ei prin curen]i de convec]ie [i vulcanism, trans formarea
Bauxit\ 20 mld. t. 110 mil. t. 180–200 ani
rocilor prin procese metamorfice). Bauxita sa format prin acumularea oxizilor de
aluminiu `n depresiuni calcaroase. 300–500 mil. t. 10 mil. t. 30–50 ani
Cupru

Plumb 60–100 mil.t. 6 mil. t. 10–15 ani

Poten]ialul actual al acestor resurse este diversificat, dar gradul de asigurare `n
timp este foarte diferen]iat. Minereurile de fier, bauxi ta [ic\rbunii au un mai mare Staniu 7–9 mil.t. 0,2 mil. t. 40 ani

grad de asigurare `n timp, `n raport cu unele minereuri neferoase (cupru, plumb, Zinc 140 mil. t 8 mil. t. 15–20 ani
zinc). Petrolul gazele naturale vor putea fi folosite `nc\ vreo câteva decenii.
2,5 mil. t 0,3 mil. t. 10 ani
Magneziu

DOC 3 Principalele ]\ri de]in\toare de rezerve de petrol (sec. al XXI-lea) DOC 4 Concentrarea resurselor de petrol

Rezervare volum Raportul Din acest tabel se observ\ c\ cea mai mare parte a rezevelor cunoscute se afl\
}ara (mld. t) rezerve/produc]ie (ani) situat\ `n ]\rile din jurul Golfului Persic (Arabia Saudit\, Kuwait, Iran, Irak, Emiratele
84 Arabe Unite). Anumite resurse semnificative de petrol exist\ `n jurul Golfului Mexic,
Arabia Saudita\ 35,62 `n bazinul M\rii Nordului (produc]ia Norvegiei [ia Regatului Unit fiind impor tante),
Irak 13,41 354
precum [i `n Asia Central\ (Rusia, Kazahstan, Turkmenistan).
Kuweit 13,35 130
Iranul 12,72 68
Un element interesant al acestei reparti]ii geografice este acela c\, `n condi]iile
Emiratele Arabe Unite 12,33 111
consumului actual, fa]\ de o asigurare la nivel mondial de 50 de ani, exist\ abateri
Venezuela 9,84 65 foarte mari, `n sensul c\ anumite ]\ ri vor avea resurse un timp mai `ndelugat , dar `n
Mexic 6,90 43
alte ]\ri (cum ar fi SUA, China, Federa]ia Rus\) acestea se vor reduce `n câ]iva ani. ~n
Federa]ia Rus\ 6,67 22
prezent, s-au descoperit anumite rezerve de petrol `n zona
Libia 5,93 86
M\rii Caspice, `n mai multe areale, atât `n regiunile tradi]ionale (`n zona
SUA 3,90 10
Caucazului, `n regiunea joas\ din nord), cât [ i `n zona de[ertic\ din est. Se pare c\ cele
China 3,26 21
mai mari rezerve sunt `n Turkmenistan, ceea ce ridic\ multe probleme legate de
Nigeria 1,69 18
transportul petrolului.
Norvegia 1,49 10

Algeria 1,18 19

DOC 5 Capacitatea de rafinare (2005–2010)

SUA
Alte state

Capacitate de Rafin\rii Produc]ie Nigeria

}ara Arabia
Norvegia
rafinare (mil. t) (nr.) proprie (mil. t) saudit\
China

SUA 881,4 150 283,1 Mexic

Fed. Rus\ 270,1 40 487,4

233,9 31 0,3
Japonia
China 321,5 52 203,1
Italia 106,3 16 5,3
Germania 120,5 15 2,8 Iranul

6 — Libia

Rep. Coreea 130,0

92,6 11 51,2
Regatul Unit
Kuweit
Fran]a 100,0 13 0,9
Hrănit. Rus\
Canada 101,2 21 144,9 Venezuela
Irak
Brazilia 95,1 13 105,0
Emiratele Arabe Unite
India 112,5 17 39,0
Mexic 76,8 6 129,5
Olanda 60,2 6 1,1 DOC 6 Rezervele mondiale de petrol (ponderea celor mai importante ]\ri)

71
Machine Translated by Google
Gazele naturale (DOC 7, 8, Fig. 2) se afl\
într-o situa]ie similar\ cu cea a petrolului în
ceea ce prive[te asigurarea limitat\ în timp.
Interesant de subliniat este o anumit\ dife -
ren]iere a reparti]iei geografice a acestora pe ]
\ri, în raport cu reparti]ia geografic\ a
petrolului, de[i, în anumite situa]ii, bazinele
de extrac]ie. a acestor dou\ resurse coincid.
Astfel, se distinge existe]a unei mari cantit\]i
de gaze naturale în ]\rile foste ale URSS
(Federa]ia Rus\, Turkmenistan, Ucraina). Pe a
doua pozi]ie se situeaz\ Iranul, urmat de alte ]
\ri din jurul Golfului Persic.
Rezervele de c\rbuni (DOC 9, 10), în
condi]iile consumului actual, vor ajunge peste
200 de ani. Reparti]ia lor geografic\ este legat\
mai mult de continentele nordice unde, în
anumite condi]ii climatice, de vegeta]ie [i tec
tonice, s-au format rezervele cele mai mari de
c\rbuni prin transformarea p\durilor paleo.
zoice de ferigi, în timp, în mari acumul\ri
carbonifere.
Produc]ia unor ]\ri (Regatul Unit, Germania,
Polonia, Federa]ia Rus\, Ucraina) a sc\zut
sensibil, în schimb anumite ]\ri în dez voltare
sau care nu au alte resurse [i-au extins foarte
mult mult industria carbonifer\ (China, India,
Australia, Republica Africa de Sud).
O situa]ie special\ o are SUA, care a
conservat o pozi]ie [io produc]ie ridicate în
extrac]ia c\rbunilor, datorit\ cererilor energe
- tice foarte mari ale economiei, pe fondul
chimice (fosfa]i, potasiu, sulf), cu un grad de
unor resurse în epuizare de petrol [i gaze naturale.
asigurare în timp de ordine secolelor.
De[i produc]ia global\ mondial\ sa diminuat
în ultimii ani, c\rbunele (Fig. 3) r\mâne o
resurs\ care va putea înlocui petrolul [i gazele
naturale dup\ epuizarea acestora. Principala
limit\ a aceste resurse o constituie, evident,
poluarea exagerat\ a mediului înconjur\tor
(Fig. 4).
Metalele radioactive naturale (uraniu [i
thoriu) constituie combustibilul utilizat în ato
mocentrale, pe baza fisiunii nucleare contro
late. Ponderea lor în scoar]a terestr\ este
redus\, iar exploatarea acestora prezint\ mari
dificult\]i.
Produc]ia de uraniu a înregistrat o cre[tere
continu\ pân\ `n ultimul deceniu al secolului
trecut, iar în prezent este în stagnare [i chiar
în u[oar\ sc\dere.
72
Principalele ]\ri cu ponderi semnificative DIC}IONAR
ale atomoenergiei î[i dezvolt\ program de Atomocentral\ — central\ elec
diminuare a acestora în timp. tric\ bazat\ pe transformarea ener
În prezent, atomoenergia produce 18% - giei atomice `n energie electric\.
din totalul energiei electrice [i aproximativ 6% Fisiune — proces fizic de dis
din balan]a energetic\. Gradul de asigurare în trugere a nucleelor elementelor ra
timp, îns\, este mult mai mare decât al altor - dioactive prin care se ob]ine elibe
- rarea unei mari cantit\]i de energie.
resurse energetice (uraniu existând aproape
Pirite cuprifere — agregat de
în toată scoar)\ terestr\, fapt ce face dificil\
minereuri feroase [i roc\ `n care o
estimarea resurselor) [i, din aceast\ cauz\,
pondere important\ o are prezen]a
folosirea materialelor radioactive. reprezint\ cuprului.
o solu]ie serioas\ pentru energie ti ca postpetrolier\. Poluare radioactiv\ — `nc\r -
Dintre resursele de minereuri neferoase, carea mediului `nconjur\tor (aer,
se pune în eviden]\ epuizarea rapid\ a celor ap\, sol) cu substan]e provenite din
utilizarea elementelor radioactive.
de cupru; în vedere în vedere]a cupru în
electronic\ [i în comunica]ii, aceast\ aduce cu
sine importan\ elemente de îngrijorare.
De asemenea, o asigurare redus\ `n timp
o au [i resursele de plumb, staniu [i zinc,
minereuri cu o importan]\ deosebit\ `n metal
- lurgie [i `n construc]iile de ma[ini.
Rezervele de bauxit\ [i de minereu de
fier au un grad mai mare de asigurare.
În cazul celorlalte minereuri feroase [i
neferoase, exist\ o situa]ie diferen]iat\ în
spa]iu [i timp. Anumite minereuri feroase
(crom, nichel, vanadiu) sunt concentrate într-
un num\r redus de ]\ri, ceea ce are efecte
asupra pie]ei mondiale.
Exist\, de asemenea, resurse ale industriei
Din cele de mai sus rezult\ c\ exist\ o pu -
ternic\ dependen]\ energetic\ a societ\]ii
omene[ti de anumite resurse neregene rabile Fig. 2 – Transportul gazelor
(petrol, gaze naturale), cu o asi gurare redus\ naturale prin gazoducte
în timp [ i exist\ o anumit\ „independen]\” fa]\
de alte resurse energe tice [i mi nerale.
Problema principal\ o reprezint\ epuiza -
rea rapid\ la scara timpului istoric a acestor
resurse de baz\ [i poluarea intens\ a aerului,
rezultat\ din procesele tehnologice care le
utilizeaz\.
Ca o alternativ\ viabil\, men]ion\m
posibilitatea trecerii voluntare la alte resurse,
dac\ este posibil regenerabile, care necesit\
îns\ tehnologii perfec]ionate, dar diminueaz\
poluarea mediului înconjur\tor. Fig. 3 – Carier\ de c\rbune la zi
Machine Translated by Google

DOC 7 Concentrarea produc]iei de gaze naturale DOC 9 Rezervele mondiale de c\rbuni

Graficul de mai jos red\ propor]ional structura pe ]\ri a rezer - velour mondial
Regiunea Produc]ia (mld. m3)
de c\rbuni. S-au luat `n considera]ie c\rbunii superi ori (huil\) [ic\rbunii inferiori
Uniunea European\ 210
(lignit), `mpreun\. De asemenea, acest grafic cuprinde doar acele rezerve de
Alte ]\ri europene Fed. 160
c\rbuni care sunt exploatabile economic. Sub aspectul rezervelor ipotetice
Rus\ 600
(teoretice) se estimeaz\ c\ ponderea Federa]iei Ruse este mai mare (de peste 40%
Orientul Mijlociu 590
din totalul mondial). De[i rezervele Chinei sunt mai reduse decât ale SUA sau ale
Alte ]\ri asiatice 300
Federa]iei Ruse, produc]ia a crescut foarte mult (fiind prima produc\toare mondial\,
Africa 250
cu peste 40% din produc]ia lumii) datorit\ dezvolt\rii. sale economice [ia cantit\]ii
America de Nord 820
limitate de alte resurse energe tice.
America de Sud, Oceania 120

Produc]ia actual\ de gaze naturale (de peste 3 000 mld. m3/an)

Aceste 10 ]\ri de]in `mpreun\ peste 85% din rezervele mondiale.
este repartizat\ pe mari regiuni conform datelor de mai sus.
O parte foarte important\ din procesele tehnologice actuale se bazeaz\ direct
Principalele dou\ produc\toare din lume (SUA [i Fed. Rus\) dau peste 35% din
sau indirect pe utilizarea c\rbunilor. Industria siderurgic\, prin utilizarea cocsului
produc]ia mondial\. Exist\ ]\ri relativ mici, care au îns\ o concentrare deosebit\ a
provenit din huil\, este foarte dependent\ de acesta.
rezervelor [ia produc]iei (Olanda, Qatar, Emiratele Arabe Unite). }\ri foarte populate
[i cu necesit\]i mari (China, India) au rezerve [i produc]ii insuficiente. Este foarte
Termoenergia va reprezenta `nc\ 2–3 decenii principale form\ de ob]inere a
evident\, din acest punct de vedere, op]iunea energetic\ a ]\rilor: dezvoltarea
energiei electrice. ~n anumite regiuni [i ]\ri, folosesc c\rbunilor pentru `nc\lzitul
resurselor alternative la gaze naturale (c\rbuni, atomo energie, hidroenergie) sau
casnic reprezint\, `nc\, o resurs\ de baz\.
construirea unor sisteme de transport terestre sau maritime.
Toate aceste utiliz\ri ale c\rbunilor, ca resurse energetice de baz\, ridic\
problema polu\rii mediului `nconjur\tor.

Polonia
Alte state Alte state

Germania
SUA SUA
Kazahstan
Norvegia

Canada India

Emiratele Africa de Sud

Arabe Unite

Quatar Australia

Algeria

Ucraina

Arabia Saudita\ Federa]ia Rus\ Federa]ia Rus\

China
Iranul

DOC 8 Rezerve de gaze naturale DOC 10 Rezervele de c\rbuni (huil\ [i lignit)

Analiza]i `ntreb\rile de mai jos [i `ncerca]is\ personale construi]ir\spunsuri

argumentate:
C\rbunii

stocheaz\ aproape de CO2 din 1. `ntreaga cantitatea atmosfera primar\?

Care fi, ar
actuale? `ntr-un alte utiliz\ri ale 2. putea viitor apropiat, c\rbunilor decât cele

3. Proiecta]i situa]ia rezervelor de petrol trei decenii

acestor
[i expli peste economii
ca]i influen]a reparti]iei geografice rezerve a asupra
mondiale.

4. Ce resurse `nlocui `n petrolul gazele naturale? pot scurt timp [i

Fig. 4 – Haldele de steril, o problem\ a exploat\rilor miniere

73
Machine Translated by Google
B. RESURSE REGENERABILE
Resursele naturale regenerabile sunt în
general inepuizabile sau se refac în anumite
intervale de timp, astfel încât să folosească
acesto ra afecteaz\ foarte pu]in poten]ialul lor total.`n prezent un nivel modest de dezvoltare
Caracterul alternativ al acestor resurse este
considerat, desigur, fa]\ de resursele tra -
di]ionale (c\rbuni, petrol, gaze naturale).
Chiar energia atomic\ reprezint\ o form\ al -
ternativ\ fa]\ de resursele clasice. În privin]a
minereurilor feroase, posibilit\]ile utiliz\rii unor
resurse alternative sunt deocamdat\ mo deste.
Energia geotermal\
Energia geotermal\ reprezint\ manifes -
tarea la suprafa]\ a energiei interne a P\mântului.
O parte din energia intern\ a pla ne tei noas
tre se consum\ în feno me ne na tu rale: migrarea
magmei în asteno sfer\, depla sarea [i coliziunea
pl\cilor tecto nice, feno menele de vul canism,
apari]ia rifturilor.
O alt\ parte a ener giei interne poate ajunge
la su prafa]\ într-o form\ modificat\: energia
termi c\ a apelor (energia geotermal\) [ic\ldura
terestr\.
Energia solar\
Energia solar\ este, dac\ nu infi nit\, foarte
mare sub raportul posibilit\]ilor teoretice de
utilizare a acesteia ca surs\ energetic\ ge ne -
ral\ [i ca surs\ de energie electric\.
La limita superioar\ a atmosferei ea este
constant\ (denumit\ constant\ solar\), din care
ajunge pân\ la suprafa]a terestr\ 1/106.
Ca racteristica principal\ este aceea c\
energia solar\ este dispersat\ pe suprafa]a te -
restr\ în mod inegal, datorit\ unor cauze diferite,
cum ar fi: forma P\mântului, mi[c\ - rile
P\mântului. , masa atmosferei str\b\tute,
albedoul, ne bulozitatea atmosferei etc.
Din întreaga cantitate de energie solar\ care
ajunge la suprafa]a terestr\, 80% se con sum\
în circuitul apei în natur\ [i 16% pentru fotosintez\. duc]ia mondial\ de energie electric\ (Fig. 7, DOC
Din reparti]ia teritorial\ a energiei solare
rezult\ c\ aceasta are valori foarte mari în zo -
na tropical\, maxime în Sahara [i valori mici în
zonele polare.
Din aceast\ cauz\, zonele tropicale, cu o
nebulozitate redus\ [i insola]ie puternic\
74
(care sunt în general de[erturi), reprezint\ DIC}IONAR
principalele suprafe]e cu un poten ]ial deosebit Constanta solar\ — cantitatea
al energiei solare.
de energie constant\, primit\ de la
Acest poten]ial se afl\ `ns\ `n regiuni care au
Soare, la limita superioar\ a atmos
ferei (1,98 cal/cm2/min.).
economic\. Hidrocentral\ — central\ elec
Energia eolian\ tric\ bazat\ pe transformarea
Aceast\ form\ de energie utilizeaz\ pute - rea energiei - giei poten]iale a apei `n
mecanic\ a vântului (Fig. 6). Întreaga suprafa]\ energie me - canic\ [i apoi `n energie electric\.
terestr\ are, mai mult sau mai pu]in, un anumit Electroliza apei — fenomen
fizico-chimic prin care molecula de
poten]ial eolian.
ap\ este disociat\ `n H2 [i O; se
Cele mai favorabile regiuni pentru cap -
ob]ine, `n acest fel, atomul de H2,
tarea energiei eoliene sunt regiunile litorale,
care este un combustibil deosebit.
insulele din largul oceanelor, mun]ii înal]i,
Eolian — referitor la vânt; den
regiunile lipsite de vegeta]ie (regiunile de[ertice).
u mirea provine de la Eol, zeul grec
al vântului.
Energia mareelor Resurse alternative — ansam
Energia mareelor reprezint\ o anumit\ form\ blu de resurse considerate ca alter
de stocare a energiei cinetice a ocea - nelor în native la cele tradi]ionale; nu toate
mi[carea de ridicare [i coborâre a su - prafe]ei resursele naturale tradi]ionale au în
sale, ca urmare a atrac]iei exercitate de Lun\. prezent alte resurse alternative.
Din punctul de vedere al utiliz\rii energiei
mareelor, intereseaz\ îndeosebi regiunile unde
amplitudinea mareic\ (dife ren]a dintre flux [i
reflux ) este mai mare de 8 m.
Hidrogenul
Hidrogenul are o mare capacitate ener
getic\, este nepoluant (rezultând ap\), dar
trebuie utilizat cu mare aten]ie deoarece este
pre dispus la aprinderi
accidentale. ~n prezent, el se ob]ine din hidrocarburi.
apa
Principala rezerv\ o reprezint\ `ns\ . Se poate
ob]ine prin electroliz\ (cu un mare cu sum de
energie electric\) sau prin utilizarea energiei
nucleare (ea `ns\[i deficitar\). DOC 11 Hidrocentrale
Hidroenergia
Exist\ anumite exemple de
Hidroenergia reprezint\ forma cea mai
fluvii cu o amenajare energetic\
cunoscut\ de utilizare energetic\ a unei resurse
remarcabil\: fluviul Parana (unde
alternative la cele bazate pe com bustibili fosili. se afl\ situat\ hidrocentrala Itaipu),
Sao Francisco, afluen]i ai Amazonului
În prezent, produce aproape 1/5 din pro (cum ar fi Tocantins), fluviul Caroni
(din Venezuela), fluviul Columbia
11, 12). (din SUA, cu un sistem de 10
Resursele regenerabile cuprind resursele de hidrocentrale), fluvi ul La Grande
(Canada), fluviile siberiene (Enisei,
mai sus, la care se adaug\ cele din lumea vie
Angara, Obi), Volga, Dun\rea,
(biomasa).
Changjiang, Nil, Zambezi, Volta,
Dintre acestea, ponderi semnificative au
râurile mici din Alpi, Tatra, Carpa]i.
hidroenergia, lemnul, energia solar\ [i eolian\
(Fig. 5).
Machine Translated by Google

Oceanul Arctic

Europa
Canada nordic\

O O
Europa Europa Japonia
de Vest de Sud
c c
SUA e
e
A
A
China
n Tropicul de Nord
Mexic n Africa de Nord u
l
O u
India
c
l Oceania
P
Nigeria
e
A
A Africa
Oceanul A Ecuador
n c
Central\
u t i
l Indonezia f

Brazilia indian
l
i
P A
Tropicul de Sud
c
A n
c t
i
Vestul
f i
i Australia–Noua Zeelanda\
c Americii c
latină
lemn

hidroenergie

energie solară\

0 2000 km energie eoliană\

Fig. 5 – Principalele resurse regenerabile — ponderea pe mari arii geografice

Aceast\ hart\ red\ utilizarea diferitelor resurse Datele globale sunt transformate `n tone echivalente de

regenerabile ca surse de ob]inere a energiei (indiferent petrol pentru a fi comparabile.

de form\), nu numai a energiei electrice. De aceea, `n Se observ\ c\, dintre resursele regenerabile, lemnul

structura aces tor resurse, apare cu o pondere constituie `nc\ o resurs\ foarte larg utiliza\, chiar dac\ prin

important\, lemnul. Utilizarea lemnului este considera\ defri[area supra - fe]elor forestiere este afectat echilibrul
aici ca surs\ de energie termic\, prin ardere. mediu lui `nconjur\tor.

DOC 12 Reparti]ia geografic\ a poten]ialului hidroenergetic al globului (sec. al XXI-lea)

Poten]ialul Poten]ialul Hidroenergie Propor]ia Produc]ia de

hidroenergetic
hidroenergetic total tehnic amenaja (mld. valorific\rii electricitate de

KWh bil (mld. KWh anual) anual) poten]ialului origine Fig. 6 – Turbine eoliene
Continente economic ame hidraulica\

najabil (0%) (mld. KWh)

4 360 1 360 36,9 4502

Europa
America de Nord 6 150 3 120 24,0 4750

America de Sud 5 670 3 780 11,9 4450

1 500 390 11,0 4443

Australia [i Oceania ex-
URSS 3 940 2 500 9,4 4236

Asia 12 486 7 000 7,6 4532

Africa 10 118 3 140 1,8 4456

TOTAL 54 224 21 290 12,1 2 569 Fig. 7 – Centrala hidroelectric\ Itaipu (pe
fluviul Parana)

75
Machine Translated by Google
RESURSELE AGRICOLE
Pedosfera, ca înveli[ de soluri al P\mântului,
constituie o resurs\ natural\ fun damental\,
deoarece aceasta reprezint\ medi ul pe care
se dezvolt\ plantele de cultur\ [i vegeta]ia
spontan\ [i de unde acestea ` [i pot s\ extrage
substan]ele nutritive.
Resursele actuale de soluri sunt dife -
ren]iate în func]ie de regiunile unde se afl\ si -
tuate, de caracteristicile lor [i de modul de va -
lorificare pân\ în prezent.
Suprafa]a actual\ a solurilor utilizabile
agricol (de circa 32 mil. km2) reprezint\ de
aproape trei ori întinderea actual\ a supra -
fe]elor care sunt folosite `n prezent (11%).
Exist\ astfel un poten]ial care, cu anumite
mijloace agrotehnice, poate fi folosit integral.
Solurile difer\, dup\ gradul lor de fertili
tate, la nivelul Terrei [i pe continente.
~n realitate, o anumit\ suprafa]\ cultiva bil\
poate s\ aib\ un poten]ial mai mare. Aceasta se
nume[te suprafa]\ poten]ial cultivabil\ des - f\
[urat\ [i reprezint\ suprafa]a agricol\ în mul
- ]it\ cu un coeficient care arat\ num\rul de cul
turi agricole practicabile în cursul unui an;
acest coeficient poate s\ fie 1, 2 sau
3. ~n prezent, o problem\ fundamental\ a
lumii contemporane o constituie asigurarea
unor resurse de hran\ suficiente pentru `ntrea
ga popula]ie a planetei. Sa apreciat c\ `n anu
mite perioade ale secolului trecut (deceniile 8
[i 9) cre[terea popula]iei mondiale a fost supe
rioar\ cre[terii produc]iei agroalimentare. ~n
ultimul deceniu situa]ia sa echilibrat, dar s-au
adâncit decalajele `ntre regiuni [i ]\ri. ~n prezent voltare (exceptând ]\rile petroliere care pot s\-
`ntâlnim urm\toarele posibilit\]i:
cele mai populate ]\ri (China [i India) [i-au
dezvoltat produc]ia agroalimentar\ cu o
propor]ie mai mare decât cre[terea demogra -
fic\ (DOC 1); ]
\rile cu o agricultur\ comercial\ [io
produc]ie ridicat\ [i-au sporit produc]ia agro -
ali mentar\ `ntr-o propor]ie superioar\ cre[ -
teri popula]iei, dar inferioar\ posibili t\]ilor
proprii (datorit\ inten]iei de ap\stra un anu mit
nivel al pre]urilor);
76
DIC}IONAR
Fertilitate — proprietate a solului de
]\rile cu o agricultur\ de subzisten]\ (Fig. a asigura plantelor o form\ accesibil\ de
1) au avut cre[teri ale produc]iei agroalimen - utilizare.
Fond funciar — totalitatea terenurilor
tare nesemnificative fa]\ de cre[terea popula]iei.
unui anumit teritoriu care sunt folosite
Acest grup de ]\ri (aproape toate ]\rile
agricol sau silvic.
africane, ]\ri din America Latin\ [i Asia de Sud-
Rizicultur\ — cultura orezului.
Est) sunt confruntate cu un deficit permanent S\r\turare — fenomen natural sau
de produse agroalimentare [i creeaz\ o antropic de cre[tere a concentra]iei de
„problem\ a hranei” la nivel regional [i mon s\ruri din sol.
Teren arabil — teren destinat
dial (DOC 3).
culturilor agricole `n sistem de
O imagine mai complet\ a poten]ialului
ar\tur\.
resurselor agricole este redat\ al\turat (Fig. 3,
DOC 2).
Posibilit\]ile de utilizare a terenurilor pen
tru agricultur\, în vederea cre[terii într-un viitor
previzibil a produc]iei agroalimentare, comport\
urm\toarele dimensiuni: cre[terea
productivit\]ii terenurilor actuale, printr-
o agrotehnică. \ [i chimizare corespunz\toare
(Fig. 2); extinderea
iriga]iilor în zonele semi aride [i folosesc
resurselor de soluri cu o fer tilitate redus\;
dezvoltarea
unor practici care s\ permis\ cre[terea
cantitativ\ [i diversifica carea calitativ\ a
produselor agricole agricole;
conservarea atent\ a resurselor de soluri Fig. 1 – Agricultura\ de subzisten]\
existente.
În prezent, la nivel mondial, exist\ o im -
important\ discrepan]\ în privin]a consumului
produselor agroalimentare. Exist\ o corela]ie
foarte bun\ între acest indicator [i nivelul
general de dezvoltare economic\ a ]\rilor. În
acela[i timp, majoritatea ]\rilor în curs dez
[i cumpere mari cantit\]i de produse agri cole) Fig. 2 – Agricultura\ mecanizat\
sunt într-un deficit de produse agroali mentare
care prezint \ [i anumite fluctua]ii în func]ie de
evolu]ia condi]iilor naturale. DOC 1 Popula]ia [i produc]ia de grâu
Din punctul de vedere al resurselor Cre[terea Cre[terea
agroalimentare exist\ o polaritate evident\ popula]iei produc]iei de `ntre
`ntre „nord“ [i „sud“, care tinde s\ se adânceasc\; gr`u `ntre 1980-2004
1980-2004 (%) (%)
o problem\ important\ a omenirii (`n ansamblul
ei) ar fi aceea de a `ncerca s\ asigură `ntregii
popula]ii a planetei resurse agroalimentare India 150 210
China 135 220
minime.
Machine Translated by Google

Oceanul Arctic

O O

c c

e e

A
Tropicul de Nord A

n n
u u
O
l l
c
Ecuador e A P
A
Oceanul
t A
n l c
u A indian i

Tropicul de Sud
l n f
t
i
P i
c c
A
c
i
f
i
c
0 2000 km

Poten]ial agricol ridicat Limita poten]ială agricolă

planta]ii cerealecultura\ rizicultur\ (cultura orezului) p\storit nomad (predominant)

pomicultur\
cre[terea animalelor (predominant) cerealicultur\ (f\r\ orez) agricultur\ extensiv\ [i spa]ii
agricultur\ mediteranean\ neagricole
p\[unat extensiv agricultur\ itinerant\ sau sezonier\
agricultur\ mixt\

Fig. 3 – Poten]ialul resurselor agricole

DOC 2 Diferen]e `ntre tipuri de agricultur\ DOC 3 Problema hranei `n lume

Agricultura comercial\ asigur\ un exce sub forma planta]iilor (cafea, arbore de cau Problema unor resurse alimentare tot mai

dent permanent de produse agroalimentare
care, `n acest fel, pot fi destinate comercia -
liz\rii. cuprinde culturi mixt\
Agricultura variate, cu o productivitate `n principale regiunilor `n dezvoltare („Sudul”),
`nalt\; este orga nizat\ `n exploat\ri agricole
mari, moderne [i are dezvoltat\ o industrie
complementar\ de prelucrare a produselor
-
agricole. ocup\ anumite spa]ii care Cerealicul
tura au `nlocuit stepele [i preeriile. asigur\ o
diversificare a ofer Pomicultura [i culturile
mediteraneene tei de produse. Exist\, de
asemenea, spa]ii cu preponderen]a cre[terii
animalelor.
De[i ocup\ aproape integral ]\rile cu un grad
mai `nalt de dezvoltare economic\ („Nordul”),
exist\ spa]ii cu agricultur\ de tip comercial [i `n
alte regiuni, `ndeosebi
ciuc etc.).
Agricultura de subzisten]\ se suprapune
cu un deficit de produse agroali mentare [i
cre[tere demografic\ accelerat\. ~n Asia de Sud
[i de Est (`ndeosebi India [i China), cu o mare
concentrare de popula]ie datorit\ reziculturii [ia
cerealiculturii (alte cereale decât orezul) sa reu[it
asigurarea unor cantit\]i de produse
agroalimentare de baz\ mai mari decât sporul
demografic. [i
Agricultura itinerant\ p\storitul
nomad , cu un pronun]at caracter tradi]ional,
de[i ocup\ `ntinderi mari, au mai mult un
caracter complementar fa]\ de necesarul de
produse de baz\.
mari presupune abordarea `n comun de c\tre
state dezvoltate [i subdezvoltate a unor aspecte
de dezvoltare a agriculturii din ]\rile
subdezvoltate, care s\ permit\: realizarea unor
investi]ii `n infrastructura agricol\ , extinderea
iriga]iilor (care sunt vitale `n Sahel), climatizarea
terenurilor, diminuarea eroziunii accelerate,
ameliorarea soiurilor de plante cultivate.
Analiza]i urm\toarea problem\ [i con
strui]i un r\spuns argumentat:
Fondul funciar al Terrei asigurate poate
Terrei opentru
resurse agroalimentare popula]ie A
mai de 2–3 ori decât actual\? mare cea

77
Machine Translated by Google
IMPACTUL EXPLOAT|RII {I
VALORIFIC|RII RESURSELOR
ASUPRA MEDIULUI
A. RESURSELE {I MEDIUL Varietatea
resurselor naturale [i folosesc acestora au
influen]e asupra mediului înconjur\tor, care se
manifest\ în mod direct, dar îndeosebi prin
activit\]ilor eco.
nomice.
Este neîndoielnic fapt c\ folosi suc cesiv\ a
diferitelor resurse (c\rbuni, petrol, minereuri,
gaze naturale) a contribuit la dez voltarea
economic\ [i la cre[terea nivelului de trai al
societ\]ii omene[ti.
Aceast\ influen] direct\ sa reflectat prin
posibilitatea inova ]iilor tehnologice, care au
accelerat dezvol tarea.
Leg\tura direct\ dintre resurse [i dez voltare
a fost atenuat\ îns\ de efecte negative ale
utiliz\rii resurselor.
Resursele noi, predominant regenerabile,
au o influen]\ negativ\ mult mai redus\ asupra
mediului înconjur\tor.
Reflectarea acestora în performan]ele
economice este îns\ mai mic\, din cauza acestor
turilor ridicate de explorare [i exploata.
În cazul în care vor exista suficiente
modalit\]i de diminuare a polu\rii [i de reducere
a efectelor poluan]ilor, utilizarea resurselor
energetice conven]ionale r\mâne o op]iune
notabil\ pe termen scurt. În
perspectiv\ îns\, dep\[irea unor anu mite
praguri va impune folosi mai larg\ a resurselor
nepoluante [ia celor regenerabile. În mod
complementar utiliz\rii resurselor apare
problema depozit\rii de[eurilor legate de
utilizarea acestora.
Fiecare industrie este generatoare, atât de
poluan]i, cât [i de[euri.
B. PROBLEMA APEI Apa
reprezint\ un mediu de via]\, un do - me niu
cu factori geoecologici im portan]i [i un domeniu
al unor variate resurse care pot fi utilizate de
omenire (DOC 2).
78
~nveli[ul de ap\ al Terrei — hidrosfera —
are mai multe componente (DOC 4, 6).
Apa oceanic\ este repartizat\ în mai multe
bazine, fiecare cu anumite propriet\]i (întindere,
volum de ap\, adâncime etc.).
Apa oceanic\ reprezint\, `n prezent, princi
pala resurs\ de ap\ a omenirii, dar care nu poate
fi utilizat\ ca atare `n activit\]ile umane (datorit\
concentra]iilor mari de s\ruri). Pentru aceasta
`ns\, sa g\sit [io solu]ie, [i anume desalinizarea
apei marine (DOC 5).
Societatea omeneasc\ utilizeaz\ îns\ cu
prec\dere apa dulce, care reprezint\ o propor]ie
mic\ din ansamblul hidrosferei.
Resursele de ap\ dulce sunt r\spândite ine
gal [i prezint\ diferite aspecte regionale (DOC 1).
Apele subterane (rezervorul cel mai
important de ap\ dulce) provin din infiltrarea
apelor din precipita]ii [ia apelor din re]eaua
hidrografic\.
Totu[i, [i apele subterane sunt supuse unei
utiliz\ri intense [i se pot epuiza (DOC 3).
Ghe]arii de calot\ concentreaz\ cea mai
mare parte a apelor dulci. O anumit\ cantitate
de ap\ dulce este concentrat\ [i în banchizele
polar .
Lacurile dulci reprezint\, de asemenea,
un rezervor natural important, dar foarte mic
ca volum [i afectat de poluare.
~ntre cre[terea consumului, cre[terea po -
lu\rii, cre[terea necesit\]ilor, pe de o parte, [i ca
- racterul finit al resurselor [i diminuarea lor, pe
de alt\ parte, exist\ o contradic]ie fundamental\
care poate fi numit\ „problema apei `n lume”.
O speran] referitor la resursele de ap\ este
legat\ de posibilit\]ile desaliniz\rii apelor
maritime (DOC 5).
Reparti]ia geografic\ a
DOC 1
resurselor de ap\ dulce
Pe Terra exist\ mai multe situa]ii:
cu resurse
Regiuni bogate, disponibile
un mare de ap\ [i popula]ie cu o
dens\ ; aici, între ap\ [i
popula]ie exist\ un anumit echili
bru, în sensul c\, între necesit\]i [i
consum exist\ valori apropiate.
Dintre acestea, men]ion\m: India,
Asia de Sud-Est, Sri Lanka, Golful
Guineei, sud-estul Braziliei, America
Central\, sud-estul SUA, Europa de
Vest. Cantit\]ile de ap\ dulce sunt
între]inute în aceste regiuni de
precipita]ii bogate, care permit
realizarea unor reten]ii
corespunz\toare.
Regiuni cu un iapa dis -
ponibil de ap\, dar cu o popula]ie
rar\ . Dintre acestea, men]ion\m:
bazinul Amazonului, bazinul flu
viului Congo, Zambezi, Podi[ul
Guianelor, nordul [i vestul Canadei,
Alaska, Groenlanda, Islanda, zona
Mun]ilor Himalaya, Noua Zeeland\,
Câmpia Siberiei de Vest , Podi[ul
Siberiei Centrale, regiunea montan\
a Siberiei de Est [i regiunile arctice
ale Federa]iei Ruse.
Regiunile de[ertice, care au
[i resurse reduse [i popula]ie rar\ ,
se afl\ la un nivel inferior al echili -
brului dintre acestea. În aceast\
categorie sunt incluse de[erturile
aride [i temperate, unele dintre
acestea având îns\ mari acumul\ri
subte rane.
Regiuni cu deficit de ap\ [i
concentr\ri mari de popula]ie
(Kazahstan, anumite por]iuni din
SUA, regiunea Sahelului, re giunea
mun]ilor Atlas, bazinul Indusului,
Asia Mic\, Iran, regiunea de step\ a
Ucrainei [ia Federa]iei Ruse, partea
central\ a Chinei).
Machine Translated by Google

DOC 2 Domenii principale ale utiliz\rii apelor în perspectivă\

Agricultura va reprezenta [i în viitor consumatorul principal. Fa]\ de iriga]iile tradi]ionale,

iriga]iile moderne ]in seama [i de ocrotirea mediului ambiant. Exist\ proiecte de extindere a iriga]iilor
pentru toate regiunile cu un deficit agroalimentar.
Consumurile industriale [i urbane vor cunoa[te, de asemenea, cre[teri cantitative, ceea ce

reclam\ construirea unor rezervoare [i aduc]ii de ap\.

Utilizarea hidroenergetic\, chiar dac\ este foarte `nsemnat\, nu se va extinde spectaculos în
urm\toarea perioad\.
Utilizarea apelor ca vectori de transport (Fig. 1) reprezint\, de asemenea, un domeniu
tradi]ional al valorific\rii acestora.

DOC 3 Epuizarea apelor subterane

~n multe regiuni, cu un consum mare de ap\ provenit\ din straturile acvifere subterane, se
constat\, `n ultimii ani, o sc\dere a rezervelor [ia nivelului adâncimii acestor ape. ~n aceast\ situa]ie
se afl\ regiuni agricole irigate din SUA, nord-estul Chinei, centrul Mexicului, pe ninsula Arab\ (care `[i
va epuiza rezervele `n câteva decenii), India [.a. ~n aceste situa]ii cu sumul dep\[e[te cu mult
posibilitate regener\rii naturale a apelor subterane.

Fig. 1 – Apa — important\ cale de transport

HIDROSFERA AP| DULCE
(100%) (2,6%)
Râuri [i lacuri
(0,3%) DOC 6 Componentele hidrosferei

Din totalul hidrosferei (estimat\ la un volum

de 1 350 x 106 km3), cea mai mare parte o
Ghea]\ (1,8%)
reprezint\ apele oceanice (96,5%) [i apele
Ape oceanice Ap\ subteran\ subterane s\rate (0,9%). Volumul de ap\ dulce
(96,5%) (30,4%)
0,81% (35,1 x 106 km3) reprezint\ doar 2,6% din
Ghe]ari,
[i ape volumul hidrosferei. De aici rezult\ c\ cea mai
subterane banchiz\ [i
permafrost mare parte a hidrosferei este can tonat\ în
s\rate (0,9%)
(69,2%) ocean. Luând în consi dera]ie, de asemenea,
suprafa]a oceanelor (71%, fa]\ de cea a
continentelor, 29%) din totalul suprafe]ei
Volum total = 1 350. 106 kmc globului, precum [i volumul mare al apelor
oceanice, putem spune c\ planeta. noastr\ este
Ap\ atmosferic\ [i biotic\
(0,01%) o „planet\–ocean”.

DOC 4 Structura hidrosferei [i resursele de ap\ dulce ale Terrei

DOC 5 Desalinizarea apei marine con

Analiza]i `ntreb\rile de mai jos [i

Desalinizarea apelor marine este un proces tehnologic prin care s\rurile care sunt dizolvate `n strui]ir\spunsuri personale argumentate:

apa marin\ sunt `ndep\rtate, rezultând ap\ dulce. De[i uzinele de desalinizare au ap\rut de peste 4 1. Cum ar dulce fi resursele de putea

decenii, dezvoltarea lor este `ns\ limitat\ datorit\ costurilor ridicate. ~n prezent, pe glob exist\ peste din ghe]ariide calot\,f\r\ a modi ap\ fica
2 000 de uzine de desalinizare. Acestea se afl\ `n regiuni lipsite de resurse de ap\ dulce din: Arabia echilibrul geologic? la o
Saudit\, Kuweit, Israel, Iran, Japonia, SUA, Kazahstan, China. 2. Cum se sit\ hidrosfer\lip ajunge
poate
complet de poluare?
Desalinizarea apelor marine va reprezenta o alternativ\ la care se va apela tot mai mult datorit\
3. Problema apei `n lume deveni va o
diminu\rii resurselor „clasice“ de ap\ dulce. Pentru aceasta, `ns\, oceanele [im\rile trebuie ocrotite
`mpotriva fenomenului de poluare. problemă\ care se va amplifica `n viitor?

79
Machine Translated by Google
5. GESTIONAREA RESURSELOR,
III DEZVOLTAREA ECONOMIC| {I
DEZVOLTAREA DURABIL|
Conceptul de dezvoltare durabil\ este re -
lativ nou (de aproximativ dou\ decenii) [i modul
lui de `n]elegere este diferit, compor - tând `ns\
dou\ mari grupe de probleme:
din punctul de vedere al dezvolt\rii eco
notice ([i al gândirii economice), aceas t\ dez
voltare durabil\ `nseamn\ identificarea [i punerea de alt\ parte.
`n valoare a tuturor elementelor ce permis
pentru fiecare regiune sau ]ar\ (resurse materiale volt\rii durabile sunt:
[i umane) o dezvoltare care s\ fie asigurat\
pentru un timp mai `ndelungat [is\ duc\ la
ridicarea ca li t\]ii vie]ii comunit\]ilor respective;
se sub`n ]elege [io anumit\ aten]ie acordat\
utiliz\rii ra]ionale a resurselor [i men]inerii
calit\]ii mediului `nconjur\tor;
din punctul de vedere al mediului `n -
conjur\tor ([i al [tiin]elor care se ocup\ de aces
ta), aceast\ dezvoltare durabil\ implic\ Sunt un -
ginarea unor scenarii de economi
cre[tere c\ minimaliza
pentru A distrugerea mediului
astfel `ncât rezultatele proceselor economice s\
duc\ la cre[terea calit\]ii vie]ii `n comun\]ile uma
ne respective, `n condi]iile asigur\rii unui me -
diu de via]\ corespunz\tor genera]iilor viitoare.
Diferen]a `ntre aceste dou\ grupe de puncte
de vedere const\ mai mult `n accentul care se
pune pe latura economic\ (`n prima accep]iune)
sau geoecologic\ (`na doua accep]iune) a
dezvolt\rii. . ~n ambele situa]ii `ns\, se are `n
vedere ridicarea ni velului de performan]e
economice [i de calitate a vie]ii, care reprezint\
un scop foarte clar asumat de orice dezvoltare
economic\. De asemenea, `n ambele situa]ii se
are `n vedere aten]ia acor dat\ genera]iilor
viitoare, sub raportul cu serv\rii resurselor [ia
calit\]ii mediului.
Problema dezvolt\rii durabile pune `n evi
den]\ foarte clar raportul dintre eco no mie [i
mediu (DOC 1). ~n general, se consider\ c\ o
anumit\ dezvoltare economic\ (`ndeo sebi prin
proliferarea industriilor, consuma ma rea
resurselor naturale [i poluare) exercit\ o agre
siune `mpotriva mediului am biant. De aseme
nea, p\strarea calit\]ii mediului nu este posi
80
bil\ `n condi]iile cre[terii activit\ ]i lor econo -
mice. Exemplele re cente (Regatul Unit, Fran]a,
Olanda, Spania, Germania, Luxemburg,
Danemarca, Aus tria) arat\ c\ este posibil\
simultan atât o cre[tere economic\, pe de o
parte, cât [i ameliorarea calit. \]ii mediului, pe
Principalele probleme puse `n fa]a dez
utiliza ra]ional\ a resurselor naturale (prin
evitarea risipei [i conservarea re sur selor
neregenerabile [i `n curs de epuizare);
folosi optim\ a resurselor umane [im\rirea
gradului de preg\tire al acestora pen tru a face
fa]\ modific\rilor viitoare; asigurarea
unui echilibru optim `ntre dezvoltare
economic\ [ip\strarea caracte - risticilor mediului
`nconjur\tor; asumarea de c\tre
diferite grupe de ]\ri, regiuni, comun\]i,
, agen]i economi mici, a unui rol activ [i bine
precizat `n diviziune interna - ]ional\ a muncii;
dezvoltarea unor
tehnologii nepoluan te, necesare `nlocuirii
treptate a actualelor teh no logii care duc la
degradarea mediului `nconjur\tor;
realizarea unui consens asupra mediului
`nconjur\tor (dup\ Conferin]a mondial\ pen tru
mediu [i dezvoltare de la Rio de Janeiro, din
1992, progresele au fost `ns\ minime);
realizarea unor negocieri [i acorduri care
s\ permis\ identificarea unor direc]ii de ac]iune
`n domeniul economic [i al mediului `ncon -
jur\tor, `n prima parte a secolului al XXI-lea.
Un element al evolu]iei economice viitoare
a omenirii `l reprezint\ nivelul actual al dez
volt\rii ]\rilor. Acest nivel este reflectat cel mai
bine `n valoare produs na]ional brut pe locuitor
(PNB/loc), care arat\ discrepan]e valorice [i
teritoriale foarte mari (Fig. 1, 2).
Problema care se pune este de a se diminua
aceste diferen]e mari `ntre regiuni [i ]\ri `n
vedere asigur\rii unei dezvolt\ri durabile `n timp
pentru un num\r cât mai mare de locuitori ai
planetei noastre.
DIC}IONAR
Ecodezvoltare — rela]ie dintre
dezvoltarea economic\ [i caracte -
risticile mediului `nconjur\tor, care
presupune atât `mbun\t\]irea
calit\]ii vie]ii societ\]ii omene[ti, cât
[i protejarea mediului. `n condi]iile
unei cre[teri economice ridicate.
Entropie — m\sur\ a dezordi -
nii sau a dezorganiz\rii `ntr-un sis
tem (fizic, biotic, social, economic).
Tehnologii nepoluante — pro
cese tehnologice care nu afecteaz\
calitatea mediului `nconjur\tor.
Dezvoltare durabilã — dez
voltare economicã realizatã în cu
textul pãstrãrii caracteristicilor de
bazã ale mediului înconjurãtor [ia
conservãrii resurselor naturale.
DOC 1 Natur\ [i economie
~n problema raportului dintre
procesele naturale [i procesele
economice este util s\ semnal\m
un punct de vedere original, cu
multiple consecin]e teoretice [i
pragmatice. Aceast\ opinie apar ]i
- ne profesorului american de ori
- gine român\ Nicolas Georgescu
Roegen [i este sintetizat\ `n sin
tagma „legea entropiei [i procesul
economic”. Se porne[te de la
ideea c\ entropia este o lege
general\ central\ care guverneaz\
fenome - nele materiei, iar
procesele biotice (din lumea vie)
sunt, de asemenea, determinate de ac]iu nea
Procesele economice ar trebui s\
fie organizate `n acord cu legit\]ile
vie]ii, `ndeosebi cu aceast\ lege a
entropiei. Sau, cu alte cuvinte,
construirea proceselor economice
bazate pe mode lele sugerate de
lumea vie repre zint\ o [ans\ real\
de dezvoltare a economiei `n
acord cu lumea vie `nconjur\toare.
Machine Translated by Google

Oceanul Arctic peste 400%

200–400%

100–200%

50–100%

25–50%

10–25%
O sub 10%
ce
O A Tropicul de Nord

c
n
e u
A l
O n
c u
e P Ecuador
l
A A
n A c
Oceanul
u t
i
l l
A
Tropicul de Sud
f
P n
t indian i
A i c
c c
i
f
i
c

0 2000 km

Fig. 1 – Valoarea PNB/loc. fa]\ de media mondial\

Oceanul Arctic

America de Nord Europa Occidental\

Europa de Est ex-URSS

O
c

O Orientul Mijlociu
a
e
[i Apropiat
O
Africa de Nord
Japonia
c c n
Tropicul de Nord
e e
u
A A Asia de Est
n America Centrală\ n l
u Africa subsahariana\
u
l l Asia de Sud-Est P
Asia de Sud
P A A Ecuador

A t c
l
Oceanul
c i
i A
f
f n
America de Sud indian
i t i
c i
Propor]ii ale PNB c c
Tropicul de Sud
30
20
10
5

1 0 2000 km

Popula]ie Produsul na]ional brut }\rile cele mai pu]in dezvoltate

Fig. 2 – Dezvoltarea durabil\ — raportul dintre popula]ie [i produs na]ional brut (începutul sec. al XXI-lea)

81
Machine Translated by Google

POPULA}IA, RESURSELE NATURALE

EVALUARE {I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE

I. REALIZA}I CÂTE UN TEXT PENTRU FIECARE PROBLEMA| DINTRE CELE SOLICITATE MAI JOS:
1. Demonstra]i raportul dintre combustibilii fosili [i poluare.
2. Preciza]i leg\tura dintre explozia urban\ [i explozia demografic\.
3. Men]iona]i avantajele [i limitele utiliz\rii resurselor regenerabile.
4. Compara]i resursele energetice cu resursele minerale sub raportul importan]ei lor pentru societatea contemporan\.
5. Realiza]io descriere a unei economii teoretice care s\ utilizeze `n exclusivitate resurse nepoluante.
6. Realiza]io descriere a unei economii care s\ nu utilizeze minereurile feroase.
7. Realiza]io descriere a unei societ\]i care nu utilizeaz\ petrolul.

II. ANALIZA}I CU ATEN}IE ~NTREB|RILE DE MAI JOS {I IDENTIFICA}IR|SPUNSUL CORECT:

1. Secolul al XIX-lea este denumit secolul:
a) petrolului; b) c\rbunelui; c) energiei electrice; d) siderurgiei.
2. Cea mai mare cantitate de resurse energetice este consumat\
de: a) China; b) Japonia; c) Federa]ia Rus\; d)
SUA. 3. ~n prezent, cel mai populat ora[ al Terrei
este: a) Ciudad de Mexico; b) Sao Paulo; c) Tokyo; d) New York.
4. Terenurile arabile ocup\ din suprafa]a Terrei:
a) 21%; b) 11%; c) 1%; d) 0,1%.

III. REALIZA}I TREI TEXTE COERENTE {I CORECTE, DE CEL MULT O PAGIN| FIECARE, ~N CARE S| UTILIZA}I
CÂTE O SINGUR| DAT| GRUPELE DE TERMENI DE MAI JOS: a) agricultur\
itinerant\, pomicultur\, petrol, clorosodice, servicii, resurse regenerabile, minereuri, industria siderurgic\,
economie de pia]\, resurse financiare.
b) popula]ie, resurse agroalimentare, hidrocarburi, iriga]ii, comer], port, economie de pia]\, ]\ri dezvoltate.
c) geografie planetar\, resurse, rezerve, geopolitic\, Europa, dezvoltare, PNB, amenajarea teritoriului, Asia, America de Nord,
demografie, metropol\.

IV.DEMONSTRA}I URM|TOAREA AFIRMA}IE: SOCIETATEA ESTE TOT MAI DEPENDENT| DE RESUR -

SELE NATURALE.

V. IDENTIFICA}IO ANUMIT| RESURS| PE CARE O CONSIDERA}I FUNDAMENTAL| PENTRU SOCI ETATEA

CONTEMPORAN| {I ARGUMENTA}I ALEGEREA F|CUT|.

VI. REALIZA}I UN TEXT DE APROXIMATIV O PAGIN| ~N CARE S| PRECIZA}I POZI}IA PERSONAL| ASUPRA
EVOLU}IEI POPULA}IEI ~N URM|TOARELE CINCI DECENII.

VII. ANALIZA}I AVANTAJELE {I DEZAVANTAJELE ECONOMICE ALE GLOBALIZ|RII.

VIII. PRECIZA}I LEG|TURA DINTRE RESURSE, ECONOMIE {I DEZVOLTAREA DURABIL|.

82
Machine Translated by Google

pitolul
ca
IV

Sistemul economic [i sistemul geopolitic

~N URMA PARCURGERII ACESTUI CAPITOL

VE}I PUTEA REALIZA:

utilizarea terminologiei referitoare

la sistemul economic [i geopolitic
mondial; prezentarea [i explicarea
realit\]ii globale [ia aspectelor ei
cotidiene; explicarea unor realit\]i
din lumea contemporan\, mediate de
mijloace de
informare; folosi suporturilor
grafice [i cartografice referitoare
la sistemul economic [i geopolitic mondial.

83
Machine Translated by Google
1. EVOLU}IA ECONOMIEI
IV MONDIALE {I SISTEMUL
ECONOMIC MONDIAL
A. EVOLU}IA ECONOMIEI
MONDIALE
Originile economiei mondiale se reg\sesc
în primele momente în care societatea ome
neasc\ a transformat elemente naturale în
pro duse prelucrate antropic, destinate
utiliz\rii cotidiene.
Momentul ini]ial al economiei este în -
dep\rtat în timp [i se fixeaz\, de obicei, la
câteva zeci de mii de ani în urm\.
Succesiunea utiliz\rii resurselor [ia în -
cadr\rii lor în procesele economice reprezint\
momente `n evolu]ia economiei (DOC 1).
Revolu]ia agricol\ neolitic\ este conside -
rat\ momentul unei transform\ri radicale în
activitatea economic\ a oamenilor.
Un al moment îl reprezint\ revo lu]ia
industrial\ (cu origini în Anglia), care să se
propagă bine din a doua parte a secolului lui
al XVII-lea în Europa, iar apoi în întreaga lume.
Formarea imperiilor coloniale a transferat
din ]\rile europene în ]\rile dependente, teh
nologii [i concep]ii economice.
Începerea procesului de formare a unui
sistem economic mondial poate fi plasat\ la
începutul secolului al XX-lea.
Dezvoltarea rapid\ a sistemului economic
mondial sa produs dup\ al Doilea R\zboi
Mondial, iar în deceniile care i-au urmat, sa
accelerat continuu.
În prezent, sistemul economic mondial
cuprinde activit\]ile economice care se desf\
[oar\ în diferite locuri [i care sunt
interconectate într-o re]ea legat\ prin activit\]i
de transport, fluxuri financiare, comer] [ i servicii.exploat\rile carbonifere (Ruhr, Silezia, Done]k,
Sistemul economic mondial are aspectul
unei re]ele cu o parte vizibil\ (concentr\ri
industriale [i centre urbane) [io parte dina -
mic\, format\ din fluxurile de energie, mate
rie [i informa]ie.
84
B. SISTEMUL ECONOMIC
MONDIAL
În prezent, intercondi]ionarea proceselor
economice la mondial eviden]iaz\ con stituirea
unui sistem general, care cuprinde aproape
nivel suprafa]\ terestr\, formând împreun\ cu
societatea omeneasc\ un sistem socio-
economic.
Componenta economic\ îns\[i reprezint\
un sistem cu caracter global.
Deoarece aceasta nu se poate individual -
liza de componenta uman\ [i social\, se poate
aprecia c\ exist\ un macrosistem socioecono
mic cu un sistem social [i un sistem economic,
suprapuse teritorial.
Sistemul economic mondial cuprinde mai
multe componente, redate al\turat (DOC 2).
Ceea ce trebuie s\ subliniem este caracte
rul dinamic al sistemului economic.
Dinamismul î[i are originea în modific\ri
cantitative [i calitative ale elementelor compo
nente [i în dimensiunile noi introduse de [tiin]
\ [i de tehnologie.
Sistemul economic mondial cuprinde anu
mite regiuni cu o concentrare mare a activi -
t\]ilor (care sunt regiunile urban-industriale)
(DOC 3) [i spa]ii cu activit\]i dispersate sau
chiar lipsite de activit\]i economice.
Aceste concentr\ri (regiuni) industriale ale
planetei noastre au la baz\ un anumit context
sau resurse generatoare de industrii. În anu
mite situa]ii, au existat a[ez\ri urbane cu o
industrie manufacturier\, care au favorizat
dezvoltarea industriilor moderne. În mod
frecvent, resursele generatoare au fost
Appalachi). În prezent, multe dintre acestea
sunt în reconversie economic\, ajun gându-
se la nou\ genera]ie de tehno logii [i activit\]i
care nu mai sunt legat de exploatare rea [i
folosesc resurselor carbo nifere.
DIC}IONAR
Sistem economic — sistem de
materiale, produse [i energie, în
care au loc procese economice de
transformare a unor materiale
prime [i substan]e, cu ajutorul
resurselor umane, în produse
destinate uti liz\rii oamenilor.
Revolu]ie agricol\ — transfor
mare substan]ial\ a modului de
produc]ie agricol\, prin utilizarea
unor tehnologii noi [ia unor plante
[i animale rezultate din selec]ie; sa
produs in neolitic, aproape simul
tan in toate regiunile locuite.
Revolu]ie industrial\ — modi
ficare brusc\ a proceselor
tehnologice - ghice de tip
manufacturier în procese în care a
fost inclus\ utilizarea resurselor
energetice pentru ob]i - nerea unor produse n
Cronologia form\rii sis
DOC 1 temului economic mondial
între -50 000 [i -100 000 ani
– folosi c\rbunilor pentru ob]i -
nerea energiei (China);
între -10 [i -5 milioane ani –
modificarea tehnologiei prelu cr\ -
rii p\mântului, selec]ia plantelor
cultivate [ia animalelor;
între -5 000 [i -2 000 ani –
apari]ia economiilor de tip urban;
între -2 000 [i -1 000 ani –
apari]ia unor rela]ii sistematice de
schimb; formarea unor sisteme de
c\i de comunica]ii;
între -500 [i 1 000 ani – orga
nizarea economiei în context statal;
secolul al XVI-lea – înce - putul
revolu]iei industriale; secolul
al XIX-lea – de - s\vâr[irea
procesului de cu noa[ - tere a lumii;
începutul
secolului al XX-lea – apogeul
sistemului colonial [i for marea
unui sistem economic inter
na]ional;
mijlocul secolului al XX-lea –
mondializarea economiei;
sfâr[itul secolului al XX-lea –
accelerarea constituirii sistemului
economic mondial.
Machine Translated by Google

DOC 2 Componentele sistemului economic mondial DOC 3 Regiunile industriale ale Terrei

Sistemul economic mondial are o serie de elemente vizibile, Principalele regiuni industriale extraeuropene sunt: vestul
mate riale [io serie de elemente ac\ror prezen]\ este mai pu]in vizibil\. mijlociu canadian, sud-estul Canadei, megalopolisul american,
Elementele materiale sunt:
Marile Lacuri, Apalachi, zona Golfului Mexic, vestul american, Mexic,
resurse naturale (ale mediului înconjur\tor [i resurse ale
sud-estul Braziliei, La Plata, Chile, Maroc (Rabat – Fig. 1, Casablanca),
scoar]ei terestre);
Algeria (Oran, Alger), Egipt (Cairo), Nigeria (Lagos, Ibadan), Congo
resursele umane (for]a de munc\);
ramuri [i centre industriale; (Kinshasa), Transvaal, Cap, India de Nord, India de Est, Mumbai,

concentr\rile industriale; Madras, Vietnamul de Nord, Taiwan, Japonia Central\ [i de Sud,

tipurile de agricultur\; Coreea de Sud, China de Nord-Est (Shenyang), Beinjing, Tianjing,
sistemul de transporturi; Shanghai, China de Sud-Est, Wuhan, Irku]k, Kuzne]k, Ural, Volga,
comer]ul [i servicii. Moscova — Nijni Novgorod , Sankt Petersburg, Sidney (Fig. 2),
Elementele mai pu]in vizibile sunt:
Melbourne, Adelaide, Perth.
resursele financiare;
Concentr\rile europene ocup\ regiunile industriale tradi]ionale
interesul personal sau colectiv;
[i au un pronun]at caracter urban.
sistem tranzac]ional [i de negociere;
informa]iile. Principalele concetr\ri europene sunt: Anglia Central\, Sco]ia
Central\, Londra, sudul Parisului, nordul Spaniei, Piemont, Silezia,
Ruhr, România central-sudic\, Done]k etc.

Fiecare dintre concentr\rile (regiunile) industriale descrise mai

sus are o anumit\ istorie [i se bazeaz\ pe elemente care au fost, la
un moment dat, determinante [i generatoare. Aceste concentr\ri
urbane au, totodat\, o anumit\ evolu]ie în timp, cu momente de
extindere teritorial\ [i momente de restrângere. Acestea influen]eaz\
activ it\]ile economice [i structura func]ional\ a spa]iului în care sunt
sit uate. De[i nu exist\ o apreciere cantitativ\ a acestor concentr\ri
industriale, acestea reprezint\, în mod evident, nuclee ale dez -
volt\rii ]\rilor [i regiunilor. Sub raportul c\ilor de comunica]ie,
concentr\rile industriale reprezint\ spa]ii de convergen]\, în care
sunt temele de transport [i fluxurile de materie sunt dirijate spre
satisfa - cerea cerin]elor produc]iei economice.
Existen]a acestor concentr\ri industriale [ia altora de dimensiuni
ni mai reduse influen]eaz\ sensibil structura economic\ a teritoriu
Fig. 1 – Rabat lui adiacent [i favorizeaz\ transformarea calitativ\ a resurselor de
munc\. Astfel, există]a unei tehnologii care este în transformare
facilită\ o profesionalizare în transformare.
Datorit\ caracterului universal al tehnologiilor moderne [i al sis
temelor informatice care le gestioneaz\, concentr\rile industriale
devin în timp spa]ii care promoveaz\ inova]ia [i dezvoltarea tehno
logic\.
Un aspect important al existen]ei acestor concentr\ri spa]iale îl
constituie caracterul excesiv legat de poluarea atmosferic\. În anu
mite situa]ii (Londra, Ruhr), poluarea sa diminuat foarte mult, ceea
ce reprezint\ o încurajare pentru politicile de mediu din alte regiuni.

Ceea ce nu se observ\ este dimensiunea financiar\ a func]ion\rii

sistemelor industriale teritoriale. Acestea concentr\ri industriale

absorb resurse financiare, dar, prin produse realizate, facilitate\

beneficii sigure, realizabile într-un timp mai îndep\rtat.
Fig. 2 – Sidney

85
Machine Translated by Google
2. SISTEMUL GEOPOLITIC MONDIAL ACTUAL ~n prezent,
IV `n urma dispari]iei URSS (1990), `n urma
„imploziei” c\reia au rezultat 15
state succesoare (Federa]ia Rus\,
Republica Moldova, Ucraina, cele
trei ] \ri baltice, Belarus, cele trei ]\ri
caucaziene, Kazahstan, Uzbekistan,
Kirgh`stan, Turkmenistan, Tadji -
amenin]at\ [i caracteristicile lor statale dimi -
kistan), precum [ia altor elemente
politice ce [i economice care au avut loc.nuat.
~n prezent, exist\ tendin]a de stabilizare a
unor grup\ri teritoriale regionale cu o anu mit\
legiti mitate [i notorietate (DOC 1).
În cadrul ]\rilor lumii contemporane, exist\
în mod evident o pozi]ie dominant\ a SUA, la
care se asociaz\ ]\ri situate în prezent în planul
doi sau trei (China, Federa]ia Rus\, Japonia,
India , Brazilia, ]\rile Uniunii Europene, precum
[i alte state, cu o dinamic\ demografic\ [i
economic\ semnificativ\).
Într-un trecut apropiat, lumea a avut un
caracter bipolar, iar în prezent are aspectul
unei lumi unipolare. Aaceasta se afl\ în trans
formare spre o lume multipolar\, de ]\ri [i
ansambluri de ]\ri.
Au existat momente în istoria omenirii în
care se poate considera c\ un anumit stat a
avut un rol proeminent. De[i este dificil\ o ie -
rarhizare de natur\ istoric\, anumite elemente
sugereaz\ aceast\ pozi]ie.
Între caracteristicile interioare ale statelor
[i rolul lor exterior exist\ o anumit\ leg\tur\.
Pentru a identifica anumite caracteristici ale
statelor semnificative în sistemul mondial
actual, vom urm\ri în cadrul acestor anumite
componente interioare, organizate altfel decât
în cazul simplelor prezent\ri geografice cu care
ne-a obi[nuit pân\ acum. În
urma analizei diferitelor caracteristici
actuale ale statelor, a puterilor economice [i
dimensiunilor teritoriale [i demografice, se
poate realiza o anumit\ grupare, în câteva ca -
tegorii semnificative; ierarhizarea statelor dup\
caracteristici economice, demografice [i
teritoriale arat\ mai mult apartenen]a la o
86
anumit\ grupare calitativ\, decât în cazul
ordinului ierarhic\ propriu-zis\ (Fig. 1, DOC 2).
În contextul analizat mai sus se na[te
întrebarea legitim\ din partea unor state mici
dac\ individualitatea acestora nu este.
Experien]a de pân\ acum arat\ c\ ]\ri sau
teri torii de mic\ întindere (Luxembourg, Hong
Kong, Singapore), dac\ sunt bine pozi]ionate în
sistemul mondial actual [i au un rol bine definit
în produc] ]ia de bunuri sau servicii, î[ip\streaz\
identitatea [i carac - teristicile.
Acestea pot deveni, datorit\ întinderii
reduse, centre de convergen]\, cu care se iden
tific\ teritorial.
Dac\ analiz\m rolul unor state cu anumite
func]ii de-a lungul timpului sau a unor grup\ri
de state de tipul imperiilor, observ\mc\ acestea
au avut o anumit\ evolu]ie în timp, cu perioade
de cre[teri [i descre[teri semnificative.
Stabilitatea interioar\ le este dat\ de
cadrul legislativ pe care îl pot constitui, astfel
această activitate social\ [i economic\ s\ aib\ un
caracter ra]ional. Statele mici [i foarte mici nu
numai c\ nu au dis p\rut, dar [i-au men]inut
individualitatea, identificând ele mente care le
asigur\ prosperitatea. În acest
context, state insulare din Oceanul Pacific
constituie, în prezent, areale turistice accesibile
din orice punct al globului, [i nu concentr\ri
industriale sau regiuni agri cole.
Întinderea spa]ial\ nu este totdeauna sem
nificativ\. Exist\ o mare varietate de ]\ri în care
raportul dintre întindere, popula]ie [i
performan]e nu poate fi explicat doar prin
compara]ii cantitative.
Geopolitica
DOC 1
Europei de Est
Toate state din Europa
Centrală [i Orientalã viseazã la
integrarea în Uniunea Europeanã:
România, Serbia, Ungaria sau
Polonia nu sunt, la fel ca [i Fran]a
sau Germania, ni[te na]iuni eu ro
pene?
Dintr-un anumit punct de
vedere, integrarea este solicitată
din motiv de demnitate. Aceasta
este evidentă cerută mai ales pen
tru a participa la zona de prospe
- ritate economică, identificată cu
Europa Occidentală.
Toate statele din Europa
Centrală [i Orientalã sunt pre gã -
tite sã plãteascã pre]ul cerut pen
tru a intra în Uniunea Europeanã,
oricât de ridicat ar fi, [i chiar dacã
procesul implicã ni[te întârzieri
mari.
În ciuda dorin]ei de a fi stãpâni
la ei acasã [i de a realiza unitatea
na]ionalã – mereu imperfectã,
mai ales în societã]ile care sunt
formate dintr-un mozaic de mino
ritã]i na]ionale, acestea men ]in
avantajele pe care regimul - rile
comuniste le acordaserã mi - cilor
na]ionalitã]i [i le dubleazã de
anumite garan]ii politice pentru a
demonstra res pectul pentru
drep turile omului [i pentru demo
- cra]ie.
Restructurarea ]ãrilor din Est
se va traduce prin extinderea
Uniunii Europene cãtre est [i cãtre
sud-est – oricare ar fi maniera sau
perioada de tranzi]ie.
Europa balcanicã [i dunã -
reanã, care se confruntã cu pro -
blemele cele mai mari, vor fi
nevoite sã a[tepte mai mult, fãrã
vreo speran]ã de ameliorare
rapidã [i substan]ialã a nivelului
de via]ã.
(Paul Claval — „Geopolitica [i
geostrategie”, Editura Corint,
Bucure[ti, 2001)
Machine Translated by Google

Oceanul Arctic

A
N
E Europa
L Occidental\
P
A
A O c
Tropicul de nord Maghreb [i Orientul Mijlociu
Asia de
c i

Oceanul
f
e
Sud
i
O A c
c n u Pacific
Africa
l
e u
Ecuador A O
America
l
u
n subsahariană\ c
Central\ A
t Oceanul
c
i
d
[i
l
l e
de Sud indian
Tropicul de sud P A
n
t
A n A
c t l
i i
f
i c
c
Hrănit.
Rus\ [i spa]iul
asociat }\ri Central-
0 3000 km Europene `n diferite stadii
de integrare european\

Fig. 1 – Grup\rile economice [i comerciale ale lumii contemporane

DOC 2 Date statistice generale ale ansamblurilor teritoriale regionale Suprafa]\

Ansambluri Popula]ie (mil. km2 [i %) (mil. loc [i %) PNB Export

teritoriale regionale (mld. USD [i %) (%)

ALENA 21,6 415,6 10750

16,2% 6,8% 34,4% 19,1

18,6 425,4 1385

America Centrală\
13,9% 6,9% 4,4% 3,1
[i de Sud
3,7 390 8890
Uniunea European\ (27)
2,8% 6,4% 28,5% 39,5

23,5 410,3 758

Hrănit. Rus\ [i spa]iul asociat
17,5% 6,7% 2,4% 5,8
Maghreb [i Orientul
12,6 413 981
Mijlociu 3,7
9,4% 6,8% 3,1%
Africa Subsaharian\
24,6 672 299

18,4% 11% 1,0% 1,3

Asia de Sud 1355 586
4,5

3,3% 22,1% 1,9% 1,1

Pacificul Occidental 24,9 2052 7545

18,5% 33,4% 24,2% 26,6

(sec. al XXI-lea, valori medii)

87
Machine Translated by Google
3. ANSAMBLURILE
IV
ECONOMICE {I GEOPOLITICE
MONDIALE ACTUALE
GRUPAREA ECONOMIC| {I GEOPOLITIC|
A STATELOR ~ntre unit\]ile
teritoriale elementare ale „decupajului”
actual al lumii – state – [i Terra ca sistem
global al umanit\]ii, exist\ mai multe posibilit\]i din urm\toarele spa]ii:
de a identifica anumite asocieri teritoriale
intermediare.
nu al pozi]iei geografice), denumit
A. GRUPAREA ECONOMIC|
De[i criteriul principal `l reprezint\, `n
general, asocierea economic\ [i comercial\, `n
anumite situa]ii apar [i alte componente, cum
ar fi cele de natur\ politic\ sau militar\ (Fig. .1).
Aceast\ grupare este mai mult „func]io nal\” [i
teritorial\, existând organiza]ii econo mi ce
comune cu un grad mai `nalt sau mai re dus
de activitate propriu-zis\ (DOC 1). Aceste
organiza za]ii economice interna ]ionale au
`n interiorul lor grade diferite de colaborare,
cooperare [i acti vitate concret\. Cea mai
mare coeziune intern\ o are Uniunea
European\. S-au constru it, de asemenea,
diverse alte organiza]ii regio - nale cum ar fi
cele ale ]\rilor din jurul M\rii Negre, al M\rii Baltice, din Asia de Sud etc.
Exist\ [i alte grup\ri de state [i criterii de
asociere a statelor decât cele econo mice,
cum ar fi cele preponderent de natur\
cultural\ [i reli gioas\: Orga niza]ia Statelor
Islamice, Organiza]ia Statelor Arabe etc.
Coeziunea dintre state fiec\rei organiza]ii
este foarte diferit\ [ia evoluat `n timp. Un
exemplu interesant `l reprezint\ ]\rile exporta
toare de petrol (reunite `n OPEC) care, `ntr-un
anumit moment, au dictat pre]urile petrolului;
`n prezent, influen]a lor este mai redus\.
B. GRUPAREA GEOPOLITIC|
Alt\ grupare este cea geopolitic\ sau altfel,
`n raport cu sistemul geostrategic major al
planetei.
88
Se consider\, frecvent, c\ lumea contem
poran\ are o structur\ geostrategic\ format\
Spa]iul central (sub raportul deciziei,
„ pe mine -
gapolul mondial”, alc\tuit din trei arii: Europa
Occidental\ (`n principal Uniunea European\);
SUA cu dou\ zone distincte: estul
(megalopolisul american) [i vestul (Califo r
nia); se consider\ uneori c\ mega lopolisul
american [i fa]ada paci fic\ (centrat\ pe
California) ar fi, de fapt, dou\ arii dis tincte;
Japonia. ~n
jurul acestui spa]iu central exist\ ceea
ce se nume[te periferie integrat\ centru lui
[i cuprinde areale cu o anumit\ simi - litudine
economic\ [ia nivelului de dezvol - tare cu
„centrul”; aici se include o mare parte a
Europei, Rusia european\, ]\rile dezvoltate
din sud-estul Asiei [.a.
~n exteriorul spa]iului anterior se afl\
periferia exploatat\ (America de Sud, ]\rile cu
bogate resurse petroliere etc.), periferia
subdezvoltat\ [i spa]iile semiizolate (care se
bazeaz\ pe dezvoltare prin for]e „ proprii“,
cum ar fi China, India, Vietnam, Iran, Irak,
Libia).
În prezent, aceast\ imagine (Fig. 1) are
mai mult un caracter istoric [i documen tar.
Componenta economic\ a spa]iului geopolitic
mondial a adus unele ]\ri (China, India,
Brazilia, Indonezia, Turcia, Kazahstan) într-o
pozi]ie nou\, care le-au m\rit foarte mult
influen]a în lumea contemporan\. Acest lucru
este foarte evident în cazul Chinei, în prezent
a doua putere economic\ mondial\.
DIC}IONAR
Geopolitic\ – [tiin]\ a re la ]iilor
dintre state, ca obiect ansam blul
de opinii, op]iuni [i hotărîm realiza
la nivelul conduc cerii statelor
asupra unor elemente care se
refer\ la viitorul lor.
Principalele organiza]ii
DOC 1
economice interna]ionale
Uniunea European\ (UE), cu -
prinzând 25 state.
Asocia]ia Nord-American\ a
Liberului Schimb (ALENA sau
NAFTA), cuprinzând Ca nada, SUA
[i Mexic.
Pia]a Comun\ a Americii de
Sud (MERCOSUR), format\ din 6
state, dintre care dou\ asociat.
Pactul Andin, format din 5 ]\ri
andine.
Organiza]ia de Cooperare [i
Dezvoltare Economic\ (OCDE), din
care fac parte peste 30 de ]\ri din
America de Nord, Europa, Asia [i
Oceania.
Organiza]ia }\rilor Export -
tatoare de Petrol (OPEC), format\
din 13 ]\ri, cu o activitate legat\ de
coordonarea produc]iei, pre]u
rilor [i desfacerii petrolului la nivel
mondial.
Comunitatea Economic\ pen
tru Dezvoltarea Statelor din Africa
de Vest (CEDAO), cuprinzând 16 ]
\ri vest-africane.
Comunitatea Economic\ [i
Monetar\ a Africii Centrale
(CEMAC) cu 5 ]\ri central-africane.
Comunitatea de Dezvoltare re
a Africii Australe (SADC), format\
din 14 ]\ri sud-africane.
Uniunea Vamal\ a Africii
Australe (SACU), incluzând 5 ]\ri
din extremitatea sudic\ a Africii.
Asocia]ia }\rilor din Asia de
Sud-Est (ASEAN), ini]ial cu un
pronun]at caracter militar, `n
prezent mai mult economic,
cuprinzând 9 ]\ri sud-est asia tice.
Grupul de Cooperare Econo -
mic\ Asia-Pacific (APEC), cuprin -
zând 17 ]\ri situate `n jurul
Oceanului Pacific.
Machine Translated by Google

C
Oceanul Pacific
alifornia Oceanul Pacific

Japonia
Megalop
america il A
c
tc
r
u
nA
Oceanul Atlantic O
ec

Europa
Occidental\
Centre de decizie }
\ri ale centrului
Megapolul mondial (spa]iile megapolului
mondial)
Spa]ii rela]ionate centrului
Periferie integrat\ centrului
O ceanul
Noduri secundare ale re]elei comerciale [i
urbane mondiale indian
eu
Spa]ii periferice dominate
Periferii „exploatate” (regiuni de materii
prime)
Periferii „marginalizate” (subdezvoltate)
Periferii „semi-izolate” (bazate pe dezvoltare
proprie)
Spa]ii de „rezerv\” (spa]ii pioniere)
Insule ale „arhipelagului metropolitan mondial”

Fig. 1 – Sistemul geopolitic [i geostrategic (o imagine de la începutul sec. al XXI-lea)

DOC 2 Conflicte [i amenin]\ri la `nceputul mileniului III

Istoria consemneazã pentru ultimul
dece niu al secolului anterior, o serie de
conflicte intrate, mai mult sau mai pu]in, în istorie.
Unele dintre acestea se prelungesc [i în zilele
noastre, dar apar [i alte conflicte noi.
Dintre conflictele [i amenin]ãrile actuale,
men]ionãm câteva:
a) perpetuarea situa]iilor nerezolvate în
diferite pãr]i, ]ãri [i regiuni de pe glob:
conflictul din Kosovo, conflictul din Cecenia,
situa]ia complexã din Bosnia-Her]egovina, la
care se adaugã perpetuarea unor stãri cu
flictuale între diferite ]ãri;
b) apari]ia unor noi focare de conflict
cum este, spre exemplu, cel legat de Irak (cu
o problematică mult mai complexă decât
simți înlocuirea regimului anterior);
c) extinderea [i amplificarea terorismu
lui, care poate avea elemente suplimentare
de periculozitate, prin folosirea armelor chi -
mice, bacteriologice sau chiar a celor ato -
mice;
d) situa]ia complexă din jurul Federa]iei
Ruse: ]ãrile central-asiatice (Kirgîstan,
Turkmenistan,
Kazahstan — cu mari resurse
strategice) [i ]ãrile din zona Caucazului
(Georgia, Azerbaidgean, Armenia), aflate la
interferen]a unor sfere de interese diferite;
e) un element preocupant pentru
unele ]ãri îl reprezintã cre[terea puterii
economice [i militare a Chinei (care alocã
pentru înar mare aproape 1/5 din PIB, ceea
ce este cu siderat a fi exagerat de mult fa]ã
de nece sit ]ile proprii de
apãrare); f) situa]ia noua intervenitã în
ultimii ani în diferite ]ãri [i îndeosebi pe
continentul lati no-american (Bolivia,
Columbia,
Venezuela, Panama); g) permanentizarea
conflictului din regiunea Kashmirului (între
India [i Pakistan), unde sunt angrenate ]ãri
cu ass nale atomice.
În fa]a acestor provocãri [i pericole existã
o reac]ie justificatã de conservare a valorilor
civiliza]iei contemporane.
În momentul de fa]\, exist\ tensiuni în
jurul provinciei sârbe Kosovo, unde majaori
tatea albanez\, de religie islamic\, a procla
mat independen]a provinciei recunoscute de
unele ]\ri. Tensiunea multipl\ care opune
Serbia celorlalte p\r]i din conflict poate s\
aib\ orice evolu]ie. Situa]iile conflictuale
recente din Orientul Apropiat, Asia de Sud [i
America Central\, pot avea oricând evolu]ii
care s\ antreneze spa]ii mai largi. În prezent,
în cazul Irakului, se contureaz\ posibilitatea
form\rii unor entit\]i care s\ doreasc\ inde
penden]a teritoriilor locuite de [ii]i, suni]i [i
kurzi.
Modul de manifestare [i originile
conflictelor sunt greu de sesizat ca apar]inând
unei logici istorice [i sociale, cu explica]ii
verosimile. Este, mai degrab\, un complicat
sistem de cauze, declan[ate de elemente de
hazard social.

89
Machine Translated by Google
GRUPAREA STATELOR DUP| ALTE CRITERII
A. GRUPAREA STATELOR DUPÃ
GRADUL DE COEZIUNE
INTER NÃ A ANSAMBLURILOR
TERITORIALE
Dup\ acest criteriu se distinge Uniunea
European\ (UE), sistemul teritorial cu cea mai
`nalt\ coeziune intern\, cu reglement\ri eco
nomice, sociale [i legislative coordonate.
Un element al coeziunii interne este acela
al schimburilor economice reciproce, care
reprezint\ 1/5 din schimburile interna]io nale.
Uniunea Euro pean\ are institu]ii [i organisme
comune, moned\ comun\ ( )euro
[i ac]ioneaz\
frecvent `n negocierile interna ]ionale `n mod
unitar. Aceasta reprezint\ o treap\ evoluat\ de
cooperare economic\ [i politic\, fiind o etap\
`ntr-un proces care va duce spre o Europ\ cu
un grad mai `nalt de integrare (Fig. 1, 2, 3) .
România se afl\ `ntr-un proces complex de
integrare `n acest sistem teritorial.
O coeziune `n cre[tere are ALENA, unde
este `n curs de formare o „pia]\ unic\” nord-
ame rican\ de mari dimensiuni teritoriale.
B. GRUPAREA TERITORIALĂ A
STA TELOR PE MARI ARII
CULTURALE
Identificarea unor „arii culturale” cu un
anumit specific predominant se poate face
luând `n considera]ie, `n acela[i timp, mai mul]i
factori, dintre care mai semnificativi ar fi: ariile
lingvistice (pe baza marilor familii [ i grupe de
limbi), credin]ele religioase, anu mite afinit\]i
culturale [i de civiliza]ie, ma rile grupuri etnice
etc.
C. GRUPAREA STATELOR DUPÃ MODUL
DE ASOCIERE MILITARÃ ~ntr-un trecut
apropiat existau dou\ grup\ri militare
importante (NATO [i Tra tatul de la
Var[ovia) [i alte asocieri cu un carac ter regional.
90
Prin desfiin]area organiz za]iei mi litare a ]
\rilor Tratatului de la Var[ovia, singura grupare
militar\ important\ la nivel mondial ar\mas
NATO. ~n ultimii ani sa schimbat [i func]ia
acestei organiza]ii preponderent mi litare, `n
prezent NATO având un caracter mai complex.
D. GRUPAREA STATELOR DUPÃ
CRITERII MAI COMPLEXE, ATÂT
STATISTICE CÂT ªI
ECONOMICE ªI TERITORIALE
Conform acestui grup\ri exist\ urm\ -
toarele ansambluri teritoriale regionale (Fig.
4, DOC 1):
ALENA (Canada, SUA, Mexic);
America Central\ [i de Sud (cu 31 de ]
\ri);
Europa Occidental\ (UE, Elve]ia, Norvegia).
Această cuprindere în principal cele 27 de ]\ri
ale Uniunii Europene (Regatul Unit, Irlanda,
Fran]a, Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania, Fig. 1 – Sediul Uniunii Euro pene
din Bruxelles
Danemarca, Portugalia, Spania, Italia, Grecia,
Bulgaria, România, Letonia, Estonia, Lituania ,
Finlanda, Suedia, Austria, Cehia, Polonia,
Slovenia, Ungaria, Cipru, Malta, Slovacia).
Maghreb [i Orientul Mijlociu.
Africa subsahariana\.
Asia de Sud.
Pacificul Occidental.
Aceste grup\ri de state sunt folosite ca
atare `n statisticile interna]ionale actuale sau,
cu alte cuvinte, sunt „recunoscute“ `n aceast\ Fig. 2 – Luxemburg, ora[ care a
form\; au tendin]a de a fi folosit genera lizat [i preluat multe dintre func]iile
Uniunii Europene
reprezint\ ansambluri statistice u[or de definit.
E. GRUPAREA STATELOR DUPÃ
NIVELUL DE DEZVOLTARE GENERALĂ
Acest criteriu
are un grad mare de gene - ralizare [i
presupune gruparea statelor `n Nord
(reprezentând statul dezvoltat) [i Sud (statele
`n curs de dezvoltare [i subdez voltate).
Fig. 3 – Strasbourg - sediul parla
mentului european
Machine Translated by Google

Oceanul Arctic ALENA

UE (27)
Hrănit. Rus\ [i spa]iul
asociat Comunitatea
Economic\ pentru
Dezvoltarea
Statelor din Africa de
Vest Comunitatea

O
Economic\ [i Monetar\ a
c Africii Centrale
Tropicul de nord
e ASEAN
O A Comunitatea

c de Dezvoltare a Africii
Australe MERCOSUR Pactul Andin APEC (Gr
n
e u
A l
Ecuador
u
n A
t Oceanul
l
Oceanul
l
Pacific
P A
Tropicul de sud
A n indian
c t
i
i
f
i c
c

0 3000 km

Fig. 4 – Ansamblurile regionale ale lumii contemporane

DOC 1 Ansamblurile regionale ale lumii contemporane

Există mai multe posibilități]i de îmbinare
a diferitelor tipuri de grupări regionale de
stat. Din punct de vedere al geografiei politice
[i economice, poate fi utilizată în prezent
schema redată cartografică mai sus.
Aceasta este bazată pe un criteriu geografic
Medi teraneanã (formând, împreun\, Europa
Occidental\).
Rusia (suprapusã statului federal cu
aceea[i denumire, Federa]ia Rusã); aceasta
cuprinde partea europeana, Siberia [i
Extremul Orient.
Africa de Nord [i Asia de Sud-Vest
(cuprinde ]ãrile Maghrebului, Egipt, Orientul
Mijlociu, Peninsula Arabicã, Turcia, Iran,
Turkestan).
Africa Subsaharianã (cuprinzând
Africa de Vest, Africa Ecuatorialã, Africa de

deosebit de important [i semnificativ: intensi
tatea legãturilor dintre state. Din acest punct
de vedere, se pot distinge mai multe regiuni
identificate prin aceste legãturi [i pãr]i
compunente ale regiunilor.
Europa, de[i este teritorial [i politic
foarte fragmentatã, se poate recunoa[te ca o
regiune cu o coeren]ã istoricã a acestor
legãturi; în cadrul Europei, se pot distinge:
America de Nord (America anglo-sa -
xonã), cu mai multe regiuni interioare, cum
ar fi: fa]ada pacificã, interiorul montan, sud–
vestul, interiorul continental, sudul, partea
centralã, nord – estul [i partea de nord a
continentului.
America Central\ (cu Mexic, America
Centralã [i Caraibele).
America de Sud (cu urmãtoarele divi -
Est, Africa de Sud, Madagascar).
Asia de Sud (cuprinzând India,
Pakistan, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka).
Asia de Est (cuprinzând Mongolia,
China – cu patru mari regiuni interioare,
Coreea, Japonia).
Asia de Sud-Est (cuprinzând Peninsula
Indochina, arhipelagul indonezian, Fi lippine).
Australia [i Noua Zeelandã.

Insulele Britanice, Europa Nordică, Europa ziuni interioare: nordul, vestul, conul sudic, Zona Pacificului (cu Melanezia,
de Vest, Europa de Est [i Europa Brazilia). Micronezia [i Polinezia).

91
Machine Translated by Google
4. ROLUL UNOR STAT ÎN
IV SISTEMUL MONDIAL ACTUAL
Dup\ cum se poate observa din analiza
h\r]ii politice, ah\r]ii economice [ia ansam
blurilor de state din lumea contemporan\,
exist\ diferen]ieri importante între diferite state
în ceea ce prive[te importan]a [i rolul pe care îl
au în lumea contemporan\.
Aceste elemente reprezint\ o reflectare a
unui num\r important de factori, care se refer\
la: m\rimea teritoriului, dimensiunea demo -
grafic\, abunden]a [i varietatea unor resurse,
modul de concentrare a popula]iei, tradi]ia. ]iile
istorice [i culturale, elemente de religie [i de
ideologie, resurse financiare, pozi]ia în cadrul
diviziunii inter na]ionale a produc]iei [i dis
tribuirii bunurilor, gradul de coeziune inte
rioar\, voin]a politic\ de afirmare [i de progres,
productivitatea social\, exis ten]a unui proiect
na]ional explicit sau implicit.
De-a lungul timpului, au existat state care
[i-au manifestat o anumit\ influen]\ istoric\
asupra lumii (DOC 1).
SUA este `n prezent principala putere
mondial\. Nivelul armamentului, puterea eco
no mic\ [i financiar\ [i calitatea de lider al NATO,
`i permit s\ controleze `ntinse regiuni ale Terrei:
Europa [i Canada (prin NATO), America Central\
[i de Sud, Orientul. Mijlociu [i Apropiat (prin
bazele militare din Turcia, Arabia Saudit\ [i
Oceanul Indian), estul Asiei (prin prezen]a `n
Japonia [i Coreea de Sud [i sprijinul acordat
Taiwanului), Oceanul Pacific (un ocean aproape
„american ”) [i alte regiuni.
Exist\ trei puteri regionale (UE, Federa]ia
Rus\, China), cu anumite particularit\]i: ,
UE partener\ SUA prin apartenen]a ]\ri -
lor la NATO [i valorile comune este cel mai sta
bil ansamblu, cu o coeren]\ interioar\ `n
cre[ tere. Puterea economic\ este deosebit\ [i
nivelul de trai comparabil cu cel american.
UE este „dominat\” de tandemul Fran]a-Ger -
mania. Economic, motorul UE este Ger mania,
dar Fran]a are multiple calit\]i mili tare (este o
putere nuclear\ important\), econo mice [i
exercit\ o influen]\ asupra unor spa]ii extraeu
ropene (]\ rile francofone [i nordul Africii).
Introducerea monedei europene unice (euro)
m\re[te coeziunea intern\ a sistemului. UE este
92
un aliat natural al SUA [i are un profund carac
ter civilizator. În prezent are 27 de ]\ri.
Federa]ia Rus\, sl\bit\ economic dup\
dezmembrarea URSS, are cele mai mari resurse
naturale, o mare `ntindere continental\ (`ns\
modest utiliza\ [i foarte slab po pulat\) [i un
deosebit poten] ial militar. Se afl\ `n curs de a
recâ[tiga pozi]ii `n spa]iul ex-so vie tic (Ucraina,
Belarus, Kazahstan, Repu blica Moldova,
Azerbaidjan) [i este preocupat\ de ]\rile din Asia
Central\ , bazi nul M\rii Caspice (cu resurse de
petrol), al M\rii Negre, Arctica [i Extremul
Orient. cea mai
China , mare concentrare uman\
a Terrei, cu un `nalt nivel de dezvoltare eco
nomic\ a devenit `n ultimul deceniu o putere
militar\ important\ [io putere geopolitic\
regional\. Este limitat\ `n propria ei „expan -
siune” de „`ncercuirea” pe mare (Japonia,
insulele Ryukyu, Taiwan etc.) chiar dac\ Marea
Chinei de Sud este considerat\ „mare inte
rioar\” [i revendicat\ ca atare de China.
În prezent (2010) este motorul dezvolt\rii
economice mondiale.
Se pot distinge, de asemenea, trei puteri
subregionale: India, Fran]a [i Regatul Unit
(ultimele dou\ considerate disjunct de UE).
India este o putere subregional\ prin
popula]ie [i propriile arme atomice, `n con -
di]iile unei puteri economice modeste. Are
disputa teritoriale cu China [i Pakistanul. India
va `ncerca prin mijloace proprii s\-[i `nt\reasc\
rolul `n Asia de Sud [i Oceanul Indian pentru a
compensa puterea crescând\ a Chinei, `nar
marea atomic\ a Pakistanului [i pentru a-[i
asigura anumite interese geostrategice.
Fran]a (ca putere militar\) [i Regatul Unit
(UK) reprezint\, `n sine, pute ri subregionale
distincte. Fran]a `ndeo sebi (prin „teritoriile de
peste m\ri”, lans\rile de rachete „Arianne” din
Guyana Francez\ [i expe rien]ele nucleare din
Pacific) are caracte risticile unei prezen]e mon
diale active.
Statele pot fi caracterizate sintetic prin mai
multe grupe de elemente (DOC 2). Un criteriu
de grupare economic\ `l poate reprezenta [i
nivelul general al veniturilor (Fig. 1).
DIC}IONAR
Resurse financiare — totalitate
tatea posibilit\]ilor financiare utili
- zate ca „resurse” pentru dezvol -
tarea proiectelor industriale [i
tehnologice; în acest context, banii
reprezint\ o resurs\ a unui proces
economic, al\turi de resursele
umane [i de resursele naturale.
Bipolar — element, fenomen
sau proces format din doi „poli”;
caracterul bipolar al lumii semnific\
existen]aa dou\ ]\ri ("poli”) care au
un rol determinant.
Multipolar — fenomen geo -
politic care presupune existe]a
unui num\r mai mare de centru
de putere [i decizie.
Unipolar — situa]ie geopolitic\
mondial\ prin care se consider\ c\
exist\ un singur centru decizional
major (SUA) fa]\ de care celelalte
au o func]ie secundar\.
DOC 1 State cu influen]\ istoric\
În Antichitate sunt cunoscute
state care, având un anumit nivel
de dezvoltare, [i-au manifestat
influen]a asupra altor teritorii, cu
o organizare social\ [i
administrativ\ mai redus\. Printre
acestea s-au num\rat de-a lungul
timpului [i: Egipt, China, statul
persan, Cartagina, Grecia, Roma
[i Im - periul Roman, Imperiul
Bizantin. În Evul Mediu, num\rul
statelor importante a devenit mai
mare, iar în epoca modern\ [i
contempo ran\ s-au eviden]iat
Marea Britanie, Germania, Fran]a,
Rusia ([i apoi URSS), Turcia , SUA,
iar în ultimele dou\ decenii,
statelor cu o pozi]ie important\
recunoscut\, li s-au ad\ugat Japonia [i China.
Machine Translated by Google
DOC 2
Pozi]ie [i localizare: aceasta se refer\ la
rolul pe care pozi]ia geografic\ [i localizarea
spa]ial\ confer\ unui anumit stat caracteris - tici
care îi favorizeaz\ dezvoltarea;
Dimensiunile teritoriale, demografice [i
economice se refer\ la m\rimea teritoriu lui,
m\rimea demografic\, principalele resurse [i
produse;
Caracteristicile spa]iului geografic:
acestea se refer\ la elementele de geografie
fizic\ (relief, clim\, hidrografie) [i de geografie
uman\ (popula]ie, a[ez\ri, repar ti - ]ia acti vit\]
ilor economice), care sunt speci fice statului
respectiv;
Cultur\ [i civiliza]ie; aceast\ compo
sc\zut
mediu
ridicat
Fig. 1 – Niveluri ale veniturilor
Rolul unor state în sistemul mondial act al
este eviden]iat [i prin tipul de economie pe care
îl are fiecare stat, precum [i nivelul general al
dezvolt\rii economice.
Harta de mai sus red\ într-un mod gene -
ralizat [i amplificat aceast\ realitate. }
\rile cu o economie func]ional\ au [i un nivel
ridicat al produsului intern brut, care reprezint\,
în momentul de fa]\, cel mai complex indicator
macroeco nomic. În aceast\ categorie intr\ SUA,
Canada, Australia, Noua Zeeland\, Japonia [i ]
\rile vest-europene.
Caracteristici ale statelor
nent\ se refer\ la modul în care a fost [i este
resim]it\ influen]a statului respectiv în cultură
[i civiliza]ia contemporan\;
Dezvoltarea economic\ [i social\; aceasta
pune în eviden]\ specificul economic ca motor
al dezvolt\rii, productivitatea so - cial\, poten]ialul prezentat nu î[i propune s\ abordeze pro -
financiar [i comercial, [tiin ]a, dezvoltarea
tehnologic\, coeziunea social\;
Op]iuni geopolitice; se refer\ la sistemul
rela]ional al statului cu alte entit\]i teritoriale,
modul de asociere cu alte state, sistemul
op]iunilor de geopolitic\ [i geostrategie;
Diferen]ieri regionale interioare;
eviden]iaz\ concentr\rile umane, urbane
}\rile cu un nivel mediu ridicat (cu PIB peste
media mondial\) au o economie care are
tendin]a de a deveni func]ional\ (nu toate ajung
în\ la acest stadiu).
Pe lâng\ ]\rile central [i est-europene, în
aceast\ grup\ pot fi incluse ]\rile Americii Latine
(în evolu]ie, dup\ modelul nord-ame - rican), ]
\rile cu resurse petroliere [i venituri mari din
aceste resurse (Libia, Arabia Saudit\, Iran), alte ]
\ri cu o pronun]at\ tendin]\ de dezvoltare
(Indonezia, Malaysia, Republica Africa de Sud,
Thailanda).
[i economice, diferen]irile de natur\ geogra fic\
sau ansambluri administrative.
Aceste caracteristici ale statelor, grupate în
categoriile men]ionate mai sus, au în mare
m\sur\ un caracter generalizant. Modelul
blemele unei caracteriz\ri geografice, urm\rind
semnalarea domeniilor asupra c\rora pot fi
f\cute descrieri cu un anumit caracter calitativ.
Caracteristicile formale ale statelor (suprafa]\,
popula]ie, structur\, resurse, produse, moned\,
religie) pot fi sin tetizate în tabele sau în
descrieri cantitative care permis compara]iile [i
aprecierile între
aceste state.
}\rile cu un nivel mediu [i sc\zut formeaz\ o
categorie etereogen\ care are ca element
comun precaritatea, caracterul li mitat al
economiei de pia]\.
Unele ]\ri cu o popula]ie foarte nu - meroas\
(China, India) au valori ale PIB-ului pe locuitor
mai mo deste. Aceste ]\ri se afl\, în prezent, într-
un proces de dezvoltare sus]inut\.
Harta de mai sus red\ conjunctura actual\ a
veniturilor statelor, cu posibilit\]i de modificare
relativ rapid\ `n timp.
93
Machine Translated by Google
STATELE UNITE ALE AMERICII
POZI}IE {I LOCALIZARE Specificul
pozi]iei geografice este dat de situarea
predominant\ a acestui stat în zona
temperat\ (exceptând Alaska – Fig. 2, situat\
în zona rece [i Hawaii – Fig. 3, situat `n zona
caldă). \), cu anumite\ dispunere latitudinal\
[i cu fa]ade deschise spre Oceanul Atlantic
(în est) [i Oceanul Pacific (în vest).
Formeaz\ partea central\ a continentului
nord-american [i este pozi]ionat\ relativ
îndep\rtat de „lumea veche”, ceea ce ia
conferit o anumit\ izolare fa]\ de evenimente
istorice negative.
DIMENSIUNILE TERITORIALE,
DEMOGRAFICE {I ECONOMICE Prin
întindere (locul patru pe glob) este un
stat de mari dimensiuni (echivalent cu al
Europei sau al Chinei), cu o popula]ie de
m\rime mijlocie (dar cu o densitate modest\)
[ io mare diversitate economic\, ce face din
acest stat, în momentul de fa]\, cea mai
important\ entitate economic\, anumite
op]iuni geostrategice (DOC 1).
CARACTERISTICILE SPA}IULUI GEOGRAFIC
Spa]iul geografic
al Statelor Unite (Fig. 1) cu prinde o
succesiune de regiuni mai joase, în
jum\tatea estic\ (câmpii litorale, câmpii flu
viale, regiuni montane vechi, podi[uri) [i
regiuni mai înalte, în partea de vest (sisteme
montane, podi[uri [i depresiuni interioare).
Aceast\ dispunere a favorizat p\trunderea
succesiv\ a popula]iilor europene din partea
estic\ (mai accesibil\) spre vest (mai
accidentat\).
Axa central\ a SUA poate fi considera\ a
fi bazinul fluviului Mississippi.
Popula]ia este în mod predominant
urban\, cu o densitate relativ modest\, dar
neuniform\; spa]ii întinse din centru [i vest
au o densitate redus\.
Urbanizarea SUA a determinat apari]ia
unui tip de ora[e cu o specificitate evident\.
94
Marile concentr\ri urbane sunt
completate de o re]ea organizat\ taxonomic
(Fig. 4), cu noduri de convergen]\
semnificative la nivel mondial (Boston,
Washington, Detroit, Houston, Atlanta, Denver,extins
Un element semnificativ îl reprezint\
structura intern\ a popula]iei, format\ din
albi, hispano-americani, afro-americani,
amerindieni.
CULTUR| {I CIVILIZA}IE SUA este
în prezent exponentul principal al
civiliza]iei „occidentale”.
Contribu]ia la tehnologie, dezvoltare
eco nomic\, [tiin]\ [i cultur\ este semnificativ\
[i în multe domenii confer\ locul principal
(calculatoare, aeronautic\ [i cercet\ri
aerospa]iale, telecomunica]ii) .
DEZVOLTAREA ECONOMIC| {I SOCIAL|
SUA
reprezint\ cea mai important\ con
centrare economic\ financiar\ mondial\,
organizat\ într-un sistem care î[i conserv\
eficien]a, datorit\ performan]elor [i monedei
folosesc.
Resursele energetice interne sunt infe
rioare consumului.
Productivitate social\ este foarte mare.
Productivitatea agriculturii este ilustrat\ de
fapt c\ o parte mic\ din popula]ia activ\ a
SUA (4%) realizeaz\ produse agroalimentare
pentru o popula]ie de trei-patru ori mai
mare (aproape 1 mld. persoane). De]ine
aproape 1/2 din re]eaua feroviar\ mondial\
[i din par cul de autovehicule.
DIFEREN}IERI REGIONALE
INTERIOARE
Diferen]ierile interioare pun în eviden]\
o succesiune de regiuni, de la est (câmpia
litoral\, Appalachi), spre centru (Câmpia
Mississippi) [i spre vest (Mun]ii Stânco[i [i
depresiunile interioare, pân\ la fa]ada paci
- fic\). Elemente specifice au cele dou\ state
componente exterioare (Alaska [i Hawaii).
DIC}IONAR
Megalopolis — termen generic
care î[i are originea în SUA [i
desemneaz\ teritoriul situat în
apropierea Atlanticului, colonizat [i
populat primul cu europeni,
cuprinzând în prezent un spa]iu
San Francisco).
[io popula]ie numeroas\
(peste 40 mil. locuitori). Mega -
lopolisul american cuprinde sis
temul urban care începe la Boston
[i se continu\ pân\ la Washington,
având în centru ora[ul New York.
Belt — termen generic desem
nând un anumit teritoriu, cu o mare
omogenitate a culturilor agricole.
DOC 1 Op]iuni geopolitice
SUA au o aparent\ voca]ie
hegemonic\, care urm\re[te îns\,
dup\ toate aparen]ele, promovarea
liber\]ii [i democra]iei practicate în
aceast\ ]ar\. Modelul demo - cra]iei
americane [i organizarea intern\ a
statului asigur\ liber\]ile individuale
într-un context legisla tiv coerent
[i eficient. Op]iunea geopolitic\
fundamental\ pare a fi cea de
identificare a unor parteneri [i
alia]i care s\ asigură diseminarea
valorilor economice, culturale [i
democra]ia american\. Ostilitatea
unor ]\ri, comunit\]i [i grupe de ]\ri
fa]\ de SUA are origini ideo logice
[i religioase. Dezvoltarea militar\
d\ posibilitatea SUA s\ ac]ioneze în
orice punct de pe glob.
Are leg\turi tradi]ionale privile
giate cu Europa ([i îndeosebi cu
Irlanda [i Regatul Unit), cu vecinul
s\u din nord, Canada (cu care
împ\rt\[e[te acelea[i valori ale
economiei [ i democra]iei) [i are un
interes crescând pentru entitatea
hispano-american\ de la sud
(Mexic).
 Machine Translated by Google

125° 120° 115° 110° 105° 100° 95° 90° 85° 80° 75° 70°
0 160 320 480 640 800 km

iStâi[MSNei
M
u
Sa
45°

C
o
i
-
]

i
Seattle

WASHINGTON

Salem
M
Mt. Reinier
4392 Olympia

Cascadelor
M-]ii
Columbia

OREGON IDAHO
Marele
De[ert
de Nisip

Podi[ul Carson
City Marelui
Boise
arpe

NEVADA
WISCONSIN
Marele
Lac
S\rat
Great Falls

Helena
Missouri
MONTANA

Parcul

Na]ional Yellowstone

WYOMING
Missouri
C

Yellowstone

Cheyenne
DE SUD

INDIANA
NEBRASKA
A

DAKOTA

DE NORD

DAKOTA
Bismarck

Pierre
Podi[ul

Missouri
N

MINNESOTA

Minneapolis

Sfântul Paul

IOWA
Msi
si
s
is
p
p

Chicago
i
A

L. Superior

Madison
MICHIGAN

Michigan
L.

Lansing
Cleveland
D

L. Huron

Detroit

OHIO
L. Erie
A

i
PENNSYLVANIA
Harrisburg
NEW
L. Ontario
Montpelier

YORK
Albany
Cascada Niagara

6
1

5
2
MAINE

Augusta
Concordia

3 Boston

New York
Philadelphia
4
40°

Sare Lincoln Des Moines Columb Pittsburgh

San
Jose
35°
A
s
t
e
eu l
C
A
L
Sacramento
3982 Bazin Mt.

Whitney

4421 Podi[ul
UTAH

L.
Lac
Oraș

Powell
Denver

COLORADO
4396
Mt. Elbert
Arkansas
Platte

MISSOURI

KANSAS Jefferson City Topeka

St. Louis
ILINOIS
Springfield

Indianapolis
P o
d i [ u l

KENTUCKY
ill l l i
Cincinnati
Frankfort9
O
h
Ohio i o

pp
A
A
hc 87
Washington
Richmond
VIRGINIA
\c
ti
n
AtA tA
tn
A
c

i] ALABAMA
MISSISSIPPI
Los Angeles A
F
Or o
R
Valea Mor]ii

N
eu
do
Colorado
l
o
A
C
o
r
Parcul Na]ional

Mare

ARIZONA
Canion
Santa Fe
orasul Oklahoma .do
O
ARKANSAS
Az
r
k

mpia
C
â

M
Nashville
TENNESSEE
Cumberland
Tennessee

M
2039 DE NORD Mt.
Mitchell
-
CAROLINA
Columbia
A CAROLINA
ili
un \
Ae Ator
cO Ap
Raleigh
l

NOUL MEXICO OKLAHOMA P DE SUD

m
i
O
c
30°
e
A
n
u
olf
ali
C
LOUISIANA G San Diego

Grande
Rio M
Gila
Phoenix
Pecos
Brazos
TEXAS

Podi[ul
Colorado

Texas
Dallas
Mic
stâncă

i
s
i

i
s
p
p
ss
Mississippi
i

Jackson
M
e X
Atlanta
Montgomery
GEORGIA

Tallahassee
i
c
C

FLORIDA
A
Cifrele de pe
hart\
reprezint\: 1.
VERMONT 2. NEW
HAMPSHIRE 3.
MASSACHUSETTS
l Austin o l f ul u Baton Rouge
Delta Pe n 4. RHODE ISLAND
P
A
c
i
f

200
i
c 500
E
X
eu C C A
i
m
p
GA
G

Boston
Houston
o lf
Mississippi

ul
capital\ de stat component al SUA
M e
Tampa
X i
c
l
F.

Miami
o
ir
d
A
5. CONNECTICUT
6. NEW JERSEY
7. DELAWARE
8. MARYLAND
200 0 1000 3000 peste 3000 m 9. VIRGINIA DE VEST
Washington capitala federal\ a SUA

Fig. 1 – Harta Statelor Unite ale Americii

S t r . B e r i n g
I. Sf. Lauren]iu CANADA
Marea (SUA)
Seattle
Beaufort
M.
-
Norton
G. Bering I. Nunivak
M
]
C. Barrow

Minneapolis-St. Paul Boston

i
Yukon K
i

K u oiukuk B
2499
s
k r Milwaukee Detroit Bivol
Hartford
o
o 2749
70
G. k wi
m o
s Salt Lake City
I-le Aleutine
Bristol Mt. McKinley
k
° Sacramento
Chicago Cleveland
Pittsburgh New York
Pix. - ] i i 6194 Denver

Pacifi
cean
O O c
Alaska
G.160°

l
nA
u
e

cP
a
2507Alaska

1341 I. Kodiak
M
Ancorare

Pix. Kena
AA

4996
l
n s
k
A

5489
n
T
A

A
A n
o
Y
u
k Cercul polar arctic
A

A
D
San Francisco

Los Angeles

San Diego
Phoenix
orasul Kansas

Dallas
Indianapolis

Sfântul Louis

Memphis
Cincinnati
Colomb

Charlotte
Philadelphia
Baltimore
Washington

Norfolk

ceanul
tlantic
O
A

Alexan
Arh. 150°
eu
f
ic
peste
4463

Juneau
N
A 60°
San Antonio Houston
Atlanta

0 200 1000 2000 3000 3000 m Tampa

0 240 480 720 960 1200 km

C 0 500 km
MEXIC
Golful Mexic Miami
140°

Fig. 2 – Alaska Fig. 4 – Ierarhia urban\ `n SUA

metropole mondiale
I. Kauai 158°V 156°V
Kilauea 22°
1569
Puuwai Waimea Kapaa
Koloa I. Niihau Str. Kauai
I. Oahu

Waianae

Pearl Harbor
Kahuku
Kaneohe
Kailua
Honolulu

Maunaloa
I. Lanai
Molokai
Kalaupapaeu.

1515
Halawa

Lanai City 3055

Wailuku
Kahului

I. Maui
ii
c
f
c

1. Demonstra]i rolul\ pozi]iei geografice SUA `na

mari metropole

alte metropole

megalopolisul american
I. Kahoolawe
AHawi dezvoltarea ca
P 20°
Honokaa putere mondial.
u
l Kawaihae
4205
Vulcanul
Mauna Kea 2. Reda]i, specificul societ\]ii [ia culturii scurte, pe
O n
c e A Hilo
Kailua Vulcanul
0 200 1000 3000 peste 3000 m 4170 Mauna Loa americane.
I. Hawaii Kalapana
Pahala
0 200 km
Naalehu 3. Descrie]i la alegere, unul dintreora[ele scurt, pe

Fig. 3 – Hawaii figurate harta

sus de mai pe (Fig. 4).

95
Machine Translated by Google
FEDERA}IA RUS|
POZI}IE {I LOCALIZARE
Caracteristica principal\ a acestui stat este
întinderea pe un spa]iu foarte mare, situat pe
dou\ continente: ocup\ jum\ tatea stic\ a
Europei [i partea de nord a Asiei. Repre -
zentând doar o parte a fostului stat (URSS)
ac\rei principal\ succesoare este (17 mil. km2
fa]\ de 22 mil. km2), Federa]ia Rus\ reprezint\
cel mai întins stat din lume, la mare distan]\ fa]
\ de al doilea. Localizarea geografic\ în zona
temperat\ din interiorul continentelor [i în
zona rece determin\ existen]a unor întinse
spa]ii calde [i aride sau foarte reci. Zonalitatea
latitudinal\ este dublat\ de o succesiune a
orelor locale, de la este la vest. Deschiderea
spre Oceanul Arctic nu îi confer\ avantaje
foarte mari, iar deschiderea spre Pacific, `ntr-
o zon\ pu]in populat\, nu ofer\ avantaje
compensatorii.
DIMENSIUNILE TERITORIALE,
DEMOGRAFICE {I ECONOMICE Federa]ia
Rus\ este un stat extrem de întins, dar p\s - treaz\ nostalgii imperiale. În anumite
foarte pu]in populat pentru aceste dimensiuni domenii (cum ar fi prelucrarea petrolului,
uni (144 mil. loc.). Popula]ia este inferior\ energia elec tric\, producerea [i distribuirea
numeric unor state mici [i mijlocii (Indonezia,
Bangladesh). Dispersia popula]iei în teritoriu
las\ spa]ii întinse unei locuiri simbolice. De[i
popula]ia de origine rus\ este predominant\,
partea asiatic\ are o mare va rietate etnic\ [i
lingvistic\. Principala pro blem\ a Federa]iei
declinul demografic
Ruse o reprezint\
(popula]ia fiind în sc\dere din cauza sporului
natural negativ) [ia migra]iei „inverse”, din
spre partea asiatic\ spre partea european\.
CARACTERISTICILE SPA}IULUI GEOGRAFIC
Întinderea mare
a teritoriului, pozi]ia excen tric\ a capitalei
(Moscova, situat\ aproape la limita vestic\),
condi]iile climatice precare [i densitatea
redus\ pe cea mai mare parte a teritoriului
fac dificil. \ gestionarea [i administrarea unui
spa]iu atât de întins. Federa]ia Rus\ cuprinde
câmpii întinse, podi[uri vechi, mun]i eroda]i
[i regiuni montane mai noi. Teritoriile cu o
atractivitate redus\ (de[erturi, stepe, p\ duri
de conifere, tundr\ [i spa]iile montane).
96
DIC}IONAR
Declin demografic — tendin]
înalte) diminueaz\ dispersia echilibrat\ a \ a popula]iei de a se diminua nu
popula]iei. Ora[ele, cu anumite excep]ii în zo - - meric într-un anumit interval de
nele centrale (Moscova, Sankt Petersburg), au timp; declinul demografic are la
o fizionomie specific\ epocii socialiste. baz\ un spor natural redus [io
Rezervele mari de gaz metan, c\rbuni, tendin]\ de migrare a popula]iei.
minereuri (dar mai reduse de petrol) ofer\ un poten]ial ridicat.
CULTUR| {I CIVILIZA}IE Partea
european\ a Federa]iei Ruse (Fig. 3) ag\z
DOC 1 Op]iuni geopolitice
duit [ig\zduie[te o civiliza]ie specific\, dez vol
tat\ în contextul religiei predominant orto Mult timp (în perioada exis
doxe, cu realiz\ri deosebite pe multiple ten]ei URSS), Federa]ia Rus\
planuri. ~n prezent are noi op]iuni geostrategice (care
(DOCmo[tene[te
1). cea mai mare
parte a patrimoniului economic
DEZVOLTAREA ECONOMIC| {I SOCIAL| al fostei ]\ri) a avut ambi]ii
Dificult\]ile
mondiale; a existat o perioad\
economice datorate tranzi]iei au diminuat (1960–1980) when influen]a
pozi]ia Federa]iei Ruse în econo mia fostului stat sovie - tic a crescut
mondial\. Cu toate acestea, prin anumite continuu prin inte grarea unor
resurse [i produse, a reu[it s\ se men]in\ într- state în sfera sa de interes. Fiind
în acela[i timp o mare putere
o pozi]ie semnificativ\ la nivel mondial. Coeziu
militar\ (cu un ass nal de arme
- nea social\ intern\ sa diminuat sensibil, exis
neconven]ionale deosebit de
- tând o parte important\ a popula]iei care
important), a încercat s\ î[i
exporte modelul social [i eco
nomic [is\ creeze sisteme de
cooperare cu diferite ] \ri. În
gazelor naturale, industria aluminiului) prezent, Federa]ia Rus\ încearc\
exercit\ o influen]\ [io penetrare spre ramurile s\ redobândeasc\ pozi]ii ante
corespunz\toare din ]\rile [i teritoriile limitrofe. rioare [is\ redevin\, conform
Federa]ia Rus\ are aspira]ii noi de repo zi speran]elor proprii, o putere
- ]ionare a sa `n procesul de globalizare (DOC 2). sem nificativ\ la nivel mondial.
Are `n prezent, o pozi]ie dominant\ pe pia]a
DIFEREN}IERI REGIONALE INTERIOARE
Sub raport economic, social [i cultural
exist\ o diferen]iere major\ între partea euro
pean\ [i partea asiatic\. De asemenea, în cadrul
p\r]ii asiatice, exist\ întinse regiuni cu o serie DOC 2 Federa]ia Rus\ [i G8
de caracte ristici inospitailere (Câmpia Siberiei
Federa]ia Rus\ ag\zduit
de Vest, regiunea muntoas\ a Siberiei de Est,
recent, la Sankt Petersburg,
Podi[ul Siberiei Centrale – Fig. 1), ceea ce
reuniunea grupului celor mai
diminueaz\ utiliz\rii lor econo mice. Deficitul industria - lizate opt ]\ri (G8). A
demografic (foarte accen tuat pentru partea fost luat\ `n discu]ie `n mod
asia tic\) va putea crea pro - bleme serioase în deosebit pro - blematica
exploa tarea acestor spa]ii, în condi]iile în care siguran]ei energetice mon diale
acestea cuprind resurse mari, solicitate la nivel [i raportul dintre re - surse [i
mondial. Exist\ anumite con centr\ri economice globalizare. Federa]ia Rus\ aspir\
tradi]io nale (DOC 3), aflate în proces de s\ devin\ `n scurt timp membr\
a Organiza]iei Mon - diale a Comer]ului.
transformare structural\.
Machine Translated by Google

Fig. 1 – Peisaj din taigaua siberian\ Fig. 2 – Amenajare hidroenergetic\ pe Volga

– 200 0
15°

200 1000
20° 25°

2000 3000 peste 3000 m C.

30° 35° 40° 45° 50° 55°
I. Vaigaci
i
60° {rks -
A 65°

DOC 3 Concentr\ri industriale

r
go
Niemecikii Marea Barents

0 125 250 375 500 625 km r. u

eu

Murmansk
St
Marea Peciora

Cercul
polar
arctic
Kandalak[a
i nn
I. Kolguev G. Peciora
Vorkuta
M
Concentr\rile industriale din Federa]ia Rus\ sunt
dezvoltate pe baza materiilor prime existente [i au
Pix. K A Ce[ski
G. P
ce
Kola
65°
u
Pen. un anumit te ritorial.
or
i

A
G. K n 65°
Americii
Statele
Unite
ale

c A
dn Peciora 1895
Una dintre concentr\rile cunoscute (partea cen
]
i
FINLANDA A
[ C Vf. Narodnaia
n kA MG.. A lb \
l

t o
ll o
uf
B o

FEDERA}IA
A

G.Onega
Onega
Dvina

O
n
e
Ag
Arhanghelsk
D
v
An
i

d
e
Pinega
Mezen
l
n
i

e
el
T i
Uhta

mA n
roA
P
e
c
i
i

i
tral\ a Mun]ilor Ural) este bazat\ pe există]a unor
minereuri, feroase [i neferoase, care au fost folosite
G Nor U
r în contextul dezvolt\rii siderurgiei [ia industriei
Petrozavdosk d
VAce A
60°
gec dA gd
Ladoga
L. L.Onega
Neva Kono[a Kotlas VA Sâktâvkar 1492 60° constructoare de ma[ ini (cu un caracter predominant
zona
M G. Finic ic
e Vf. Denejkin
Sankt Câmpia rd
Baltic
\ oKama
mi - litar), din timpului celui de-al Doilea R\zboi
A
N
Petersburg le Berezniki Serov
ESTONIA L.Ciud ne
Col i
l
Vologda
G.Riga
Pskov
Novgorod
L. Râbinsk Europei
Mondial când, datorit\ po zi]iei, era situat\ la o
LIT LETONIA
L.Ilmen

Podi[ul Volga VeatkaVolga Kostroma

Iaroslavl de Est
Kirov

Ijevsk
Permanent
Ciusovaia

Ekaterinburg
anumit\ dis tan]\ de zona de conflict, în interiorul ] \rii.

RUS| Kuzne]k este o regiune bazat\ pe exploatarea

55°
D
v
in Valdai
Kaliningrad Ad
HRĂNIT. RUS| Ve
Nijni Kazan Kama Zlatoust
resurselor de huil\, iar regiunile europene (Moscova
e
ts Vitebsk Moscova Novgorod Ufa
A Colinele 55°
Nipru Colinele Smolensk- 1640
Bielorusiei
bine Vf. Iamantau
eu Grodno
Minsk Smolensk Moscova
Riazan Ulianovsk
— Nijni Novgorod [i Sankt Petersburg), cu un pro
N Moghilev
BIELORUSIA Briansk
Tula Togliati Colinele Magnitogorsk
nun]at caracter urban, au origini în activitatea
O
L Brest Pripet
Câmpia
Podi[ul Câmpia Podi[ul
Ob[cii Sârt
O Gomel Orel
Samara
P Lu]k Niprului Central
bine
Volg\i
Orenburg manufacturier\
Ural
Ural

Rovno Cernigov
50° Lvov Jitomir Kiev Rus Voronej Saratov
oP Sum` 50°
preindustrial\. În cazul concentr\rii industriale
U C R A Don
Ivano d.
P Vinni]a Harkov situate pe râul Volga, aceasta are un caracter
N eu

truodol ic
Cerkassi N
A
si
Frankovsk B
u
Kremenciug Don
MO
REPREZEN
NIA
Cern\u]i
ug l
de Kirovograd
Su
d
Ekaterinoslav
Dneproderjinsk
Lugansk
Volga

Volgograd
diferen]iat, cu ramuri industriale diferite [i un
Krivoi-Rog
C piA M\
A m Nipru gata]k
Sahti
KAZAHSTAN important poten]ial hidro - energetic (Fig. 2).
rii N
egre Taganrog
Don

Odesa Fiul ei Rostov pe Don

Depr.
Existã concentrãri cu un profil economic speci
Astrahan
M. AzovMariupol
45°
ROM
 mpia
C
â
Pix.
Crimeea Kerci Krasnodar Manâci-Kuma Kerci
Str.
recaspic
P
\ 45°
fic în partea asiaticã; dintre acestea, se remarcă
Simferopol
GL
U
B
AR
A eu

A r
Sevastopol

e
Ialta

A
Novorossiisk

N
Maikop

e
Stavropol

Soci M
zona
Maspic
C
\
5642
-
] i i
arealul Câmpiei Siberiei de Vest, una dintre cele mai
mari concentrări de petrol [i gaze naturale din lume;
M A C Groznâi
Vf. Elbrus A
\ importan]a economicã a acestui arie este deosebitã,
g r u
c
A
z
GEORGI A 4127
4466 Vf. Bazar Diuzi prin posibilitã]ile de extrac]ie [i transport al
TURCIA
30° 35° 40° 45° AZERBAIDJAN 50°
TURKMENISTAN
55°

resurselor energetice.
Fig. 3 – Federa]ia Rus\ – partea european\

97
Machine Translated by Google
JAPONIA POZI}IE
{I LOCALIZARE Pozi]ia Japoniei
este, aparent, una dintre cele mai
excentrice [i mai îndep\rtate în raport cu
alte spa]ii geografice. Prin denu mirea
de „}ara soarelui r\sare” este subliniat\
pozi]ia stic\ extrem\ („de unde r\sare
soarele”) a arhipelagului nipon fa]\ de
cele lalte continente [i ]\ri. Izolarea
maritim\ a Japoniei în raport cu restul
continentului asi atic ia conferit o anumit\ de cultur\ tradi]ional\, cu origini în Evul
siguran]\ relativ\. ~n prezent op]iunile Mediu [i în modernismul „occidental” al
geostrategice ale Japoniei s-au modificat substan]ial
societ\]ii (DOC 1). Organizarea social\ care
DIMENSIUNILE TERITORIALE,
DEMOGRAFICE {I ECONOMICE Japonia este
o ]ar\ mijlocie-mic\ (doar cu 1/5 mai mare
decât ]ara noastr\), dar foarte populat\ (126
mil. locuitori) în raport cu în derea teritoriului,
de rezultă unde\ o densitate foarte ridicat\
pentru o astfel de întindere (330 loc./km2). În
raport cu dimensiunea demo - grafic\
important\ [i suprafa]a teritorial\ redus\,
dimensiunea economic\ a Japoniei este
considerabil\ la scar\ mondial\; Japonia de]ine
9% din comer]ul mondial [i pozi]ii deosebite
la o serie de produse industriale (prima
produc\toare de nave maritime, o mare
produc\toare de o]el, prima produc\toare -
c\toare de automobile. [i aparate electronice).
CARACTERISTICILE SPA}IULUI
GEOGRAFICE
O caracteristic\ vizibil\ este relativ izo
lare maritim\. Japonia este un arhipelag for
mat dintr-o insul\ mare, trei insule de m\rime
mijlocie [i mai multe insule mici (Fig. 2). La
aceasta se adaug\ relieful extrem de accident
tat al Japoniei, cu multiple fenomene rezultate
din tectonica pl\cilor (cutremure frecvente [i
foarte puternice, manifest\ri vulcanice – Fig. 1).
Suprafa]a redus\ a câmpiilor a determinat
ra]ionalizarea extinderii local\]ilor [i
agricultură intensivă\ (printre cele mai
performante la nivel mondial). Extensiunea
latitudi nal\ a Japoniei se reflect\ într-o
succesiune strâns\ a zonelor de clim\, care
inova]ie, prin dez voltarea urban\ vertical\ [i militar\ a Chinei, dar beneficiaz\
influen]eaz\ zonalitatea vegeta]iei [ia culturilor agricole.
Densitatea popula]iei a favorizat concentrarea prin activitatea trepidant\, cu un caracter aproape continuu.
98
urban\ foarte mare, în câteva areale (Tokyo-
Yokohama, Osaka-Kobe, Nagoya, Kytakyushu
– Fig. 3), care sunt în acela[i timp concentr\ri
econo mice semnificative. Evolu]ia istoric\ a
Japoniei a influen]at op]iunile geopolitice
actuale (DOC 1).
CULTUR| {I CIVILIZA}IE Japonia
se remarc\ prin îmbinarea unor elemente printr-un proiect de dezvoltare.
actuale.
sa r\sfânt [i asupra celei economice are un
ca - cacter paternalist; datorit\ specificului
nipon al acestei îmbin\ri dintre social [i
economic, a fost denumit\ niponism.
DEZVOLTAREA ECONOMIC| {I SOCIAL|
Japonia are
resurse reduse, fiind nevoit\ s\ import
cea mai mare parte dintre materiile prime
de baz\ (c\rbuni, minereu de fier, petrol,
gaze naturale, minereuri neferoase). Gradul
de acoperire intern\ cu resurse este mai mic
de 1/10. Op]iunea pentru utilizarea energiei
atomice în produc]ia de energie electric\ sa
bazat pe lipsa altor purt\tori primari de
energie. Marile concentr\ri industriale
cuprind platforme petrochimice (care
prelucreaz\ petrolul adus din zona Golfului
Persic), ale metalurgiei feroase (care
prelucreaz\ minereu de fier adus din
Australia, Brazilia [i China), metalurgiei
neferoase (industria aluminiului, cu bauxit\
important). \ din Austra lia), [antiere navale
importante (care produc nave petroliere de mare tonaj
Doilea
DIFEREN}IERI REGIONALE
INTERIOARE
Aceste diferen]ieri eviden]iaz\ zonele
urbane, portuar-urbane [i concentr\rile
indus triale clasice ale Japoniei. Exist\ [i un
anumit specific al insulelor componente [i
diferen]ieri naturale semnificative în cazul
insulei Honshu. Peisajul japonez se
recunoa[te prin îmbinarea dintre tradi]ie [i
de spijinul SUA.
DIC}IONAR
Niponism — concept economic
[i social care reflect\ modul de
organizare intern\ [i de ierarhizare
a societ\]ii japoneze; aceasta se
reflect\ de la nivelul unei
întreprinderi, la nivelul societ\]ii în
ansamblul s\u, prin în]elegerea ca
- racterului ierarhic al pozi]iei [i
deciziei diferitelor persoane [i
comun.
DOC 1 Op]iuni geopolitice
La mijlocul secolului trecut,
datorit\ dezvolt\rii economice [ia
cre[terii puterii maritime, Japonia
a dus r\zboaie expansioniste în
estul continentului asiatic [i pe
ocean. Inten]ia de a deveni o pu -
tere continental\ (prin controlul in
ten]ionat al Asiei de Est [i în -
deosebi al Chinei), dar în acela[i
timp [i maritim\ (prin inten]ia de
a controla). Oceanul Pacific).
Aceste op]iuni geostrategice au
fost limitate în urma celui de-al
[i ramuri
R\zboi ale iar
Mondial, industriei
puterea chimice).
mili tar\ a fost distrus\ în urma
acestu ia. În prezent, expansiunea
geopolitic\ a Japoniei are un
suport eco nomic, produsele
nipone întâlnin du-se în orice punct de pe glo
Rela]iile cu principalele ]\ri vecine
(Federa]ia Rus\, Coreea de Sud,
Coreea de Nord [i China) cuprind
multe probleme nerezolvate. În
mod deosebit, Japonia este pre
ocupat\ de cre[terea economic\ [i
Machine Translated by Google

]i
0 500 km Kurile I. Sahalin (Fed. Rus\)
Str. La Perouse
C. Sôya
FEDERA}IA
I. Rebun
Marea
Arcul
RUS|
M itami
-iiK I. Rishiri

I. Hokkaido
Ohotsk
C. Shiretoko
Kurile
Rus\)
10 542

i Hidaka
M-]ii
o
n
e
G.
Ishikari

G.
Sapporo

Muroran
Asahi Dake
Asahikawa 2290 Vulc.
Tokachi 2077

Tokachi
Kitami

Kushiro
(Fed.
le
I-
44°

Uchiura
Placa p I. Okushiri Pix. Hakodate
C. Erimo

Oshima C. Shiriya
Asiatic\ 9 472 m Pacific\
Placa

A Str. Tsugaru

Kobe Fuji Tokyo

J u Aomori
e 40°

Kitakami
M-]iih
A
Vulc. Iwate

Akita
2040

Morioka
u
O
g

Aso
Placa

Filippinelor
Fosa
Japoniei

A
Kitakami e
] r
s
Sakata

-
i Sendai c
I. Sado Niigata G. Ishinomaki

Fosa
Ryukyu Fose (zona de subduc]ie)
Falii
Arcuri insulare
Vulcani

I-le Oki
M

o
.n

Kanazawa
n
e
P
Noto
G.

Vulc. Haku
Toyama

Toyama
i
Nagaoka

Ton Ad
Shinano

Nagano
M-]ii Mikuni
M

Vulc. Shirane
2578
Fukushima

Hitachi
Utsunomiya
i f 36°

Fig. 1 – Arhipelagul Japonez — pl\ci

tectonice, fose, arcuri insulare, falii,
vulcanism
REPREZENTANT.

COREEA

I-le Tsushima
Hiroshima
.
eu

]- M
Matsue gu h C
eu i
H
C. Jizô uko

Okayama Kobe Osaka

G. Wakasa

Kyoto
Fukui
-M

L. Biwa
SagamiG.
G. Ise
]

Nagoya
i
2702
i

Suzuka Hamamatsu
H
3140
Kiso Fuji Kawasaki
3776
Akaishi
M-]ii

Yokohama

Suruga
G.
Pix.
Izu
Tokyo

Pix.
Bôsô
Chiba i c

1.
Explica]i influen]a ele
I-le Goto
Str. Tsushima

Bungo
Str.
Nagasaki
Fukuoka

Kumamoto
Nampo
I-le
Kitakyushu

I. Shikoku
Str.
Kii
Kochi
G. Tosa
Tokushima
M-]ii Kii
Pix. Kii

C. Shiono

P
A

mentelor legat de tectonica pl\cilor

ora[elor japoneze asupra [i

comportamentului colec asupra
tivit\]ilor umane.
2. Demonstra]ic\ Japonia nu
Marea
I-le Amakusa

Kagoshima

C. Sata
Str. Osumi
Kyushu
M-]ii

Miyazaki
Nobeoka C.
Ashizuri I. Kyushu
l 32°

este un stat izolat.

Chinei
I-le Osumi
u
n
Tokara
eu-
le

de Est
A
O c e 28°

Ryukyu
0 200 1000 2000 3000 peste 3000 m
Fig. 2 – Japonia eu-
le 0 75 150 225 300 375 km

132° 136° 140° 144°

Hiroshima
Kytakyushu Kyoto Nagoya
Kobe Tokyo
Fukuoka

Osaka
YokohamaKawasaki Fig. 3 – Megalopolisul japonez
Hamamatsu
zon\ foarte urbanizat\

zon\ din exteriorul

Oceanul Pacific megalopolisului

0 2000 km ora[e

99
Machine Translated by Google
CHINA POZI}
IE {I LOCALIZARE China ocup\ un
spa]iu întins, cuprins între centrul Asiei [i
fa]ada spre Oceanul Pacific. China continental\
este un spa]iu relativ închis [i izolat de sisteme
montane pe latura de nord [i de sud,
cuprinzând în interior spa]ii relativ izolate.
China maritim\ are forma unui arc de cerc,
deschis spre Oceanul Pacific, cu câmpii litorale
prelungite în interior pe principalele fluvii (Fig. 1).
DIMENSIUNILE TERITORIALE, DEMOGRAFICE
{I ECONOMICE China este cea mai
populat\ ]ar\ a Terrei (cu 1,3 miliarde loc.,
reprezentând 1/5 din po pula]ia planetei) [i
este extins\ pe o su pra fa]\ de dimensiuni
continentale (fiind a treia ]ar\ ca întindere din
lume, comparabil\ cu întinderea SUA sau a
continentului european). Pe terito riul Chinei
sunt cunoscute cele mai vechi acti vit\]i de
exploatare [i utilizare ac\r bunilor [i de pre
lucrare a metalelor. În prezent, are o dezvoltare produce. Dezvoltarea economic\ a Chinei are
economic\ foarte rapid\, într-un ritm accelerat la baz\ centralismul impus de regimul politic,
cu tendin]ele de modernizare în conformitate
(cu aproximativ 9% pe an, evoluând paralel cu
cu economiile evoluate. Structura actual\ a
ceea ce se nume[te „criz\ economic\” actual\).
societ\]ii [i economiei chineze îmbin\ elemente
CARACTERISTICILE SPA}IULUI GEOGRAFIC ideologice, organizarea centralizat\, cu
Spa]iul geografic libertatea de ac]iune [i ini]iativ\ a întreprinde
al Chinei este relativ pentru doxal: este
închis\ spre sud-vest [i vest de lan]ul montan
Himalayan, spre nord de lan]uri mon tane [i
de întinderi de[ertice, spre est, de[i are o larg\
deschidere maritim\, accesul este limitat de ]
\ri, insule [i teritorii cu interese diferite.
Suprapopularea demografic\ este eviden]iat\
de concentrare popula]iei spre fa]ada maritim\
[i sistemele fluviale care ajung la aceasta, prin
compara]ie cu teritoriile in terne, de[ertice sau
inaccesibile (Podi[ul Tibet), cu o popula]ie rar\ [i
dispersat\. Cre[ terea demografic\ a Chinei în
ultimele dou\ decenii (de peste 250 mil. per
soane) sa rea lizat prin cre[terea demografic\
din regiunile anterioare suprapopulate [i nu a
celor cu o po pu la]ie rar\. Se consider\ c\ partea
interioar\ a Chinei are un caracter „captiv”.
CULTUR| {I CIVILIZA}IE China este
purt\toarea unei vechi ci viliza]ii istorice.
Cultura chinez\, mijlocit\ de scriere [i limb\,
precum [i de multiple rea liz\ri (Fig. 2), are un
specific, rezultat din raportul dintre
100
comun\]ile umane [i mediul lor de existe]\.
Limba, scrierea [i concep]iile de natur\ religioas\
au facilitat o puternic\ coeziune inte rioar\ a
unei popula]ii atât de multe.
Existen]a unui adversar important (Japonia, în
cel de-al Doilea R\zboi Mondial) a mobilizat
poporul chinez pentru p\strarea identit\]ii
na]ionale.
DEZVOLTAREA ECONOMIC| {I SOCIAL| China
are resurse
naturale mari, dar cu o structura\ deficitar\.
Dac\ resursele de c\rbuni, minereuri de fier [i
unele minereuri neferoase sunt cele mai mari
adaptat\ în timp [i nuan]at\ în
la nivel mondial, resursele energetice principale func] ie de caracteristicile culturale
(petrol [i gaze naturale) sunt foarte reduse în ale chinezilor.
compa ra]ie cu m\rimea demografic\ [i
aspira]iile economiei. Importul de petrol
creeaz\ o puter nic\ dependen]\ exterioar\, în
prezent China rafinând mult mai mult decât
rilor, grupurilor [i per soanelor. Popula]ia [i
societatea Chinei contempo rane pare s\
func]io neze dup\ un mecanism care are la baz\ un proiect na]ional unificator asumat.
Este posibil ca acesta s\ reprezinte dorin]a real\,
dar mai pu]in exprimat\ a popula]iei [ia cu
duc\torilor ei de a deveni, într-un scurt timp,
prin cipala putere economic\ mondial\ (DOC). 1).
DIFEREN}IERI REGIONALE INTERIOARE
Zona litoral\ [i
partea semiinterioar\ tradi]ional\ a Chinei
reprezint\, în prezent, spa]iul cu cel mai înalt
dinamism. Factorul de decizie politic\
(concentrat la Beijing) este com pletat de
ini]iative economice [i dezvolt\ri urban-
industriale de mari dimensiuni (Shan ghai –
Fig. 3, Tianjin, Guangzhou). Inclu - derea insulei
[ia regiunii Hong Kong în teritul riul Chinei a
ridicat performan]ele de ansamblu ale ]\rii.
Interiorul Chinei (Podi[ul Tibet, depre siunile
[i de[erturile interioare, întinsele podi[uri
centrale)] se afl\ într-o relativ\ izolare [io
dezvoltare economic\ mai modest\.
DIC}IONAR
Maoism — concep]ie ideologic\,
de origine comunist\, adapt tat\
realit\]ilor concrete ale poporului
lui chinez, sintetizat\ în activitatea
[i gândirea conduc\torului legin
dar, Mao Tse Dun.
Mandarin — denumire gene -
ric\ pentru cel mai important [i cel
mai utilizat dialect al limbii chineze.
Confucianism — concep]ie
ide ologic\, etic\ [i filosofic\, creat\
ini]ial de Confucius, rezultat\ în
urma activit\]ii [i gândirii acestuia,
Hong-Kong — provincie a
Chinei, fost stat-insul\ sub adminis
tra]ie britanic\, pân\ la sfâr[itul se
- colului trecut; are o organizare
administrativ\ [i teritorial\ diferit\
de a restului Chinei, p\strând mo
- delul economic [i social anterior.
DOC 1 Op]iuni strategice
Pozi]ia geopolitic\ a Chinei sa
modificat sensibil în contextul în
care o mare parte a activit\]ilor
economice sunt concentrate în
prezent în aria Asia Pacific. Acest
lucru are efect asupra zonei
litorale (unde s-au creat ora[ele [i
zonele libere). Interiorul captiv
al ]\rii, relativ izolat, reprezint\ un
spa]iu care faciliteaz\ lansarea
unor sateli]i [i rachete de
construc]ie proprie. Au ap\rut
vec tori noi de organizare
interioar\ a spa]iului, cum ar fi
linia feroviar\ de mare vitez\ (tip
TGV) construi it\ într-un timp
record între Beijing [i Guangzhou
(de peste 2 000 km lungime). ).
Machine Translated by Google

50° 70° 75° 80° 85° 90° 95° 100° 105° 110° 115° 120° 125° 130° 135°

0 180 360 540 720 900 km

FEDERA}IA R
M U S
ii-]
Bună Amur
n |
Jiang
Nu gg
45° nA

KAZAHSTAN
Mltai
-iiA] 4374
L. Hulun
M ingganul
M
-iiHare
]

1749
i
lu
M
Qiqihar
c Songhua
Jiang

Harbin
Depr.
M A
O eu
5500
Tsungariei Urumchi N G O L
L
A
i
Changchun
Vf. Karligtag
o
KIRGHIZSTAN 40°
n - {
H
T i
e
4925

M -
A
Podi[ul
] i i A n 154 m
Depr. Shenyang Jiang

Pamir Vf. Tarim Turpan Yalu

1 Kongur 7719
m i Anshan
D Fushun
e r. T r i ob
Ka
M- 2
De
[
p
er t ul T A k l i mA k A n
A
L. Lop-nur

M -] i i
M-]ii Beishan
P odi [ u l Au
H
G He
ng-

Podi[ul
de Loess
Baotou

Tianjin
Beijing Dalian
RPD COREEAN|

G. Bo Hai REPUBLICA
PAKISTAN

35°
M N Shijiazhuang
5575
- An Zibo Pen Santung
D
)( Vf. Muzlag e 6343 -
El
Marea COREEA
P. Karakorum ] 7723 p r.
i i K QA i d { Huang Qingdao
u n
A
l
7720
Am Jinan
u n Taiyuan Câmpia
n
L. Quinghai
Galben\
M P odi [ ul M-]ii Lanzhou L. Sanmenxiai
Zaozhuang
Chinei Marele canal chinez
Bayan Wei-He
Xian Zhengzhou
Q ing Z ang
6094
30°
- Har n de Est
)( M - ] i i Qi
M
Huainan Nanjing
] ( Tibet ) 5500
-i ] M- ] i i Han
Shanghai
Yalong
Jiang

)(i
iM - ] ii T ranshimalaya
Nu J iAng (
SAlw DA b A
eu
een
) D
x
a Chengdu Hangzhou Marea
Jiang

N Chang
Jiang
Lancang
Jiang Vf.
ch
uA n Wuhan

25°
E
P
H
i
m
Vf. Chomolungma
A 8872

L
(Everest)
)(
Yarlung-Zangbo

A
BHUTAN
l
A
Lhasa
(Brahmaputra)

y A 7089

A
u
e
Gongga
7590
l
B A zi n
u
Si

Chongqing Dalou L. Dongting

Chang

L. Poyang
d Wenzhou
Chinei
de Est

N
uSe
Changsha
M-]ii
Tropicul d Oceanul
Pacific

de eu
i Fuzhou
nord
D ne Taipei
hi
Taiwan
Str.

BANGLADESH TAIWAN
Guiyang l C I. Taiwan
i [u
Kunming P od Xiamen 3951

Gaoxiong
20° Pod. Yunnan Xi Jiang
Guangzhou Marea
Cifrele de pe hart\ M P od . S han Hong
reprezint\: 1. Y Chinei
A Macao
N Nanning Kong
TADJIKISTAN 2. AFGANISTAN Golful MA R VIETNAM de Sud
Golful
Marele Zid Chinezesc Bengal LAOS 200 0 200 1000 3000 5000 peste 5000 m
I. Hainan Haikou
THAILANDA Tonkinul
1867

Fig. 1 – China – harta fizic\

Fig. 2 – Marele Zid Chinezesc Fig. 3 – Shanghai — centru economic modern al Chinei

101
Machine Translated by Google
INDIA
POZI}IE {I LOCALIZARE India se
identific\ par]ial cu Asia de Sud, prin
partea continental\, prelungi\ spre exte rior
prin Peninsula India (Fig. 1). Leg\tura cu Asia
continental\ [i deschiderea spre Oceanul
Indian sunt componente de baz\ ale pozi]iei
[i localiz\rii Indiei.
DIMENSIUNILE TERITORIALE,
DEMOGRAFICE {I ECONOMICE India este a
doua ]ar\ din lume dup\ m\rimea
demografic\ (cu peste un miliard de locuitori),
în condi]iile în care suprafa]a ]\rii este relativ
redus\ (3). ,3 mil. km2) în raport cu m\rimea
acestui teritoriu suprapopulat. Rezult\ o
densitate foarte ridicat\ (peste 300 loc./km2).
CARACTERISTICILE SPA}IULUI GEOGRAFIC
Existen]a unui
întins podi[ (podi[ul Deccan), rest al
continentului sudic Gon dwana, m\rginit la
nordul unui spa]iu montan greu de traversat
(Himalaya), la care se asociaz\ o câmpie
întins\ (Câmpia Gangelui), au favorizat
dezvoltarea unei civiliza]ii proprii [io cultur\
cu elemente tradi]ionale. Climatul musonic
a favorizat rizicultură. Se consider\ c\ India
reprezint\ un adev\rat „subcontinent” al Asiei
cu anumite op]iuni spa]iale (DOC 1).
CULTUR| {I CIVILIZA}IE Cultura [i
civiliza]ia indian\, cu tradi]ii istorice
cunoscute, are elemente de originale tate
rezultate din diversitatea etnic\ [i lingvis tic\
(predominant îns\ indoeuropean\), cu
organizarea social\ tradi] ional\ (de tip brah
manic) [i religia hindus\.
DEZVOLTAREA ECONOMIC| {I SOCIAL|
Resursele
Indiei sunt relativ modeste (mai
importante fiind cele de c\rbuni [i de minereu (de origine portughez\) cu cea amerindian\
de fier). Importul materiilor prime energetice [i negro-african\. Teritoriul întins al ]\rii
(îndeosebi petrol) este restric]ionat de conserv\ multe comunit\]i umane tradi]ionale
posibili - t\]ile financiare limitate. Activ\]ile
economice tradi]ionale sunt înlocuite cu
industrii moderne, localizate în jurul concentr\rilor
tur\,urbane (DOC
102
BRAZILIA
POZI}IE {I LOCALIZARE Brazilia
ocup\ partea central-estic\ a Americii de
Sud (Fig. 3), cuprinzând o parte din Podi[ul
Braziliei [i cea mai mare parte a Câmpiei
Amazonului. Larga deschidere la Oceanul
Pacific este completat\ de întinderea
interioar\ a statului. Coeren]a teritorial\ este
dat\ de uti lizarea limbii portugheze (prin
compara]ie cu celelalte ]\ri latino-americane
utilizatoare ale limbii spaniole) [i religia
catolic\, ceea ce `i con fer\ anumite aspira]ii teritoriale ( DOC 3).
DIMENSIUNILE TERITORIALE,
DEMOGRAFICE {I ECONOMICE Întinderea
„continental\” a Braziliei (8,5 mil. km2, al
cincilea stat ca întindere) [i dimensiunea
acestui teritoriu, locuit de o popula]ie
numeroas\ (peste 180 mil. locuitori), justific\
ideea unei ]\ri de dimensiuni mari, chiar dac\
din punct de vedere economic prezen]a
mondial\ a sa este deocamdat\ modest\.
Densita tea popula]iei (aproximativ 20 loc./
km2) arat\ c\ acest teritoriu întins este, totu[i, relativ
CARACTERISTICILE SPA}IULUI GEOGRAFIC
Brazilia reprezint\
o îmbinare între o câmpie foarte întins\
(Câmpia Amazonului), acoperit\ de p\durea
ecuatorial\ (selvas) [i un podi[ vechi [i foarte
întins (Podi[ul Braziliei), ocupat] pre
dominant cu o vegeta]ie specific\ (cam pos).
Popula]ia este concentrat\ în zona litoral\ sau
în apropierea acolo, unde se afl\ situate
marile ora[e braziliene (Rio de Janeiro – Fig.
4, Sao Paolo). Un obiectiv statal important la
reprezentat valorificarea regiunilor din interi
sau prin construirea, intr-o doua parte a
secolului al XX-lea, a noii capitale interioare
(Brasilia) [i valorificarea Amazoniei.
CULTUR| {I CIVILIZA}IE Brazilia se
remarc\ prin îmbinarea culturii occidentale
(în Podi[ul Matto Grosso [i Ama - zonia).
Ora[ele braziliene se disting prin arhitect
dar [i prin 2).
exista]a unor cartiere mediocre.
DIC}IONAR
Indoeuropean — grup de
popula]ii [i de limbi vorbite care
au origine comun\, situat într-un
spa - ]iu ipotetic, de unde s-au
desprins [i s-au deplasat spre
India, Orientul Mijlociu [i spre
Europa; termenul semnific\
originea co mun\ a popu la]iilor
din Europa [i din India, pre cum [ia
altor popula]ii situate între extremit\]ile aces
DOC 1 Op]iuni geopolitice
India
Preocuparea principal\ a
Indiei
o reprezint\
slab populat. caracterul ina
- mical al statelor islamice
apropiate (îndeosebi Pakistanul)
[i inten]iile hegemoniste ale
Chinei. Disputa dintre India [i
Pakistan asupra Kashmirului are
la baz\ op]iunile religioase diferite
ale celor dou\ ]\ri. Inten]iile
nucleare ale Indiei au determinat
dezvoltarea ambi]i - ilor similare
ale Pakistanului. ~n prezent,
sistemul de rela]ii dintre India [i
celelalte puteri regionale (China,
Federa]ia Rus\) este `n rea[eze.
Brazilia
Continentul sud-american
este împ\r]it în dou\ arii relativ
egale ca întindere [i ca m\rime
de - mografic\: aria hispanic\ [i
aria de origine portughez\, re
prezentat\ de Brazilia. Aceast\
caracteristic\ a Braziliei o pune
într-o anumit\ pozi]ie fa]\ de
vecinii s\i. Dez - voltarea economic\
[i ambi]iile regionale pot face din
acest stat un important actor
geopolitic în emis fera sudic\ [i,
într-o anumit\ m\sur\, la nivel mondial.
Machine Translated by Google

70° 75° 80°

AFGANISTAN Diferen]ieri regionale interioare

M Jarakor
-iiK]
ammu
35°
K2
8610
DOC 2
ale Indiei
Ind
Srinagar Regiunea de câmpie a Gangelui, cu o mare concentrare
Kashmir
-M ]
i
demografic\, formeaz\ un spa]iu tradi]ional rural [i agricol bine
Amritsar
eviden]iat\. Podi[ul Deccan conserv\ anumite caracteristici naturi
i
Ludhiana H

PAKISTAN
i
30°
C

m
Punjab A l
A
Vf. Nanda Devi
7817
influen]ate de climatul musonic.
y
H
Regiunile urban-industriale (Mombay, Ma dras, Calcutta – Fig.
A
Ind
Delhi A
C â mpia I ndului
[ ertul
De T
har 2) [i zona industrial\ Bihar reprezint\ concentr\ri eviden]iate fa]\
Bareilly
eu
h
New Delhi EP A des
N

7554
N

Gange Vf. Kanchenjunga

PrA
Lucknow L
ArunAchA
de spa]iul rural [i agricol al teritoriului.
8597
l

BHUTAN
Rajastan Agra Uttar-Pradesh m
o
Palva
M
d.
25°

BANGLADES
Tropicul de nord

Gujarat
1722
Jodhpur

L. Kadana
Jaipur
Chambal

Gwalior Kanpur

Madhya Pradesh
Betwa
C

Allahabad
m

A
A
Varanasi
(Benares)
G
Patna

g e l
Gange
ui
Brahmaputra
Gauhati

M-]ii Khasi
A

M
-
s s

ii]
A

Manipur
P
3826

Atk
Ai
Imphal

G. Prinde Dacca
M
a Rajkot
Narmada Pen.
Vadodara
Ahmadabad

Indore
Bhopal Jabalpur
fiule

Ranchi

eu hJamshedpur
Bengalul
de Vest
MYANMAR

INDIA Khulna
B

Kathiavar Surat Tapi

L. Hirakud
A r
Calcutta i
el u Chittagong
Cambay
20°
Ang
Guri e G
G. P Nagpur l

r Mahanadi
o
Mumbay
Godavari Orissa
Golful
d
(Bombay)
e Godavari
Poona
i

A i M
A

15°

ndama
zona
M A

i
G
-V
e
a
ii
i ]
i
r

- bA eu
C
o
A

M
s
t
A
K arnataka

1892
D
u

e
k
k
A
[

n
Hyderabad

Krishna

] -
l i]
G
A

Madras
d

Pener
e

Krishna

d e

m
un
n

o
r
E
Andhra
Pradesh
s t 1680

Vishakhapatnam Bengal

eu - e
l

l o A
Bangalore
e A K C n
M
Coimbatore
l d
A
tamil ts
A A
L m
KAveri
b e A
10°
i A A A n
k
r Nadu o (
Madurai C
r eu
n
2695
k d
e A Vf. Anai Mudi
A Palk
Str.
.)
d Jaffna
i i

e
v
l
A SRI LANKA
eu - el
N
C. Comorin ci
bo
O Colombo Kandy
2524 n
rA
(În
d.
A
)
Galle
c

C. Dondra
d

0 108 216 324 432 540 km A

eu
n

0 200 1000 3000 5000 peste 5000 m

n

l
u

85° 90° 95°

Fig. 1 – India - harta fizic\ Fig. 2 – Calcutta

GUYA
SURINAM Bogota
70°

VENEZUELA
60°

Cayenne
50° 40°

DOC 3
Diferen]ieri regionale interioare
ale Braziliei
GUYANA FRANCEZ|
Neiva
COLUMBIA Principalele diviziuni au la origine car
0° ac teristici fizico-geografice: Amazonia,
Manaus Ecuador Podi[ul Braziliei [i zona litoral\.
São Luis Concentr\rile industriale se afl\ situate
Belém Parnaiba
PERU
Fortaleza în apropierea zonei litorale sau în ve -
Sobral Teresina
Imperatriz
cin\tatea acesteia. Explorarea interiorului
BRAZILIA Juazeiro Natal brazilian [i îndeosebi a Ama zonului facilitat
Porto Velho de Norte
Pucallpa João Pessõa
Rio Branco - teaz\ penetrarea economiei moderne spre
10° Juazeiro Recife
Maceio aceste „spa]ii-pionier”.
Aracaju

BOLIVIA Salvador
Cuzco Cuiaba Brasilia
Arequipa La Paz
Cochabamba Anapolis
Moș Crăciun
Goiânia
Arica
Oruro Cruz de la Sierra Belo Horizonte
PARA20°
Iquique Potosi
Campo Grande

Sao Paulo Iguaçu

Niterói
Nova ceanul
tlantic
O
A

Tropicul de sud
Concepción

Antofagasta
Santos Rio de Janeiro
Salta Formosa
Asunción
CHILE Rezistență Curitiba
San Miguel Corrientes
de Tucuman Sfanta Maria
30°
Córdoba Porto Alegre

280 560 840 1120 1400 km

URUGUAY
0

Fig. 3 – Brazilia - harta politic\ Fig. 4 – Rio de Janeiro

103
Machine Translated by Google
STAT ALTE: REPUBLICA AFRICA DE SUD,
ISRAEL, AUSTRALIA
REPUBLICA AFRICA DE SUD
Semnifica]ia acestui stat în cadrul lumii
contemporane rezult\ din îmbinarea ele
mentelor de civiliza]ie autohton\, negroid\,
cu civiliza]ia de origine european\. În Repu -
blică Africa de Sud se afl\ cea mai mare con
centrare a popula]iei de origine european\ si
- tuat\ pe continentul african. Mult timp po
pula]ia alb\ a fost predominant\ economic [i
politic, instituind o anumit\ segregare rasial\
(appartheid). În prezent, structurale
democratice favorizeaz\ convie]uirea multiet
nic\ [i multirasial\.
Resursele naturale cele mai cunoscute
sunt minereurile de aur [i de argint (este
prima produc\toare de aur), de diamante,
minereu de fier [i de c\rbuni. Economia este
concentrat\ în zone tradi]ionale (Transwaal) [i
în ora[ele-porturi (Capetown, Durban – Fig. 3).
Acest stat reprezint\, din multe puncte de
vedere, un model pentru alte state africane
subsahariene.
ISRAEL
De[i este un stat cu o întindere limitat\
(Fig. 2) [io popula]ie relativ pu]in numeroas\
(peste 7 mil. loc.), are o importan]\ deosebit\
atât în spa]iul regional al Orientului Mijlociu
[i Apropiat, cât [i în cadrul spa]iului mondial.
Teritoriul acestui stat a reprezentat locul de
origine al unor ve chi centre urbane [i civi
liza]ii. Conflictul dintre popula]ia de origine
iudeic\ (evreii) [i popula]ia arab\ încon
jur\toare au determinat o serie de fenomene
de-a lungul istoriei. P\r\sirea locurilor natale
de c\tre popula]ia ebraic\ [ir\spândirea aces
teia în diferite ]\ri [i continente (fenomen den
umit diaspor\) au alimentat continuu inten]ia
locuitorilor de a avea un stat [ i un teritoriu
suprapus spa]iului ori ginar. Înfiin]area statu
lui Israel (dup\ al Doilea R\zboi Mondial) a dus
la împlinirea par]ial\ a acestor aspira]ii.
Conflictele cu ]\ri [i cu popula]ii situate în jurul
statului Israel nu au putut diminua inten]iile
de dezvoltare economic\, dup\ mo - de lul
democra]iilor occidentale.
104
DIC}IONAR
Appartheid — politic\ tradi
- ]ional\ sus]inut\ de popula]ia alb\
Existen]a unei popula]ii de origine evre - din Repu blica Africa de Sud (afri -
iasc\ dispersat\ în întreaga lume (dar cu o pro caans) de segregare [i diferen]iere
a popu la]iei albe de cea neagr\, la
por]ie important\ în SUA [i Europa Occidental\)
toate nivelurile vie]ii sociale.
au determinat consolidarea unor leg\turi Subsaharian — stat sau terito
privilegiate între aceste spa]ii. riu situat la sud de Sahara.
Influen]a popula]iei de origine ebraic\ asupra Diaspor\ — dispersia popu -
civiliza]iei [i culturii occidentale este cunos la]iei unui stat în diferite p\r]i ale
cut\. Rolul în sistemul bancar [i eco nomic lumii, la o anumit\ dep\rtare de
mondial eviden]iaz\ pozi]ia popula]iei ebraice locul de origine.
[ia statului Israel în cadrul actualului sistem Aborigen — locuitor originar
al unui anumit teritoriu; acesta
economic [i politic mondial.
reprezint\ popula]ia b\[tina[\ care
Influen]a indirect\, prin cre[tinism, are
dimensiuni mondiale. Sistemul de valori al a locuit pentru prima oar\ `n
aceast\ regiune.
lumii occidentale are componente
semnificative cu originea în concep]iile [i
spa]iul cultural al evreilor.
AUSTRALIA
Australia este un teritoriu continental
extins – Fig. 1 (7,7 mil. km2, find al cincilea
stat ca întindere), dar cu o popula]ie foarte
redus\ sub raport numeric (20 mil. loc.).
Aceste carac teristici confer\ Australiei
atributele unui stat întins [i pu]in populat.
Concentrarea demo - grafic\ în anumite
regiuni situate spre ocean las\ interiorul
continentului, arid, unui deficit demografic
accentuat. Pozi]ia geostrategic\ a Australiei
pare lipsit\ de interes pentru emis fera
nordic\, datorit\ îndep\rt\rii relative de centrele decizionale ale lumii contemporane.
Australia est considera\, totu[i, o copie a
DOC 1 Australia [i Noua Zeeland\
civiliza]iei occidentale, transferat\ pe acest
teritoriu întins, cu resurse semnificative. De - Aceste dou\ state, situate la
mocra]ia [i valorile occidentale î[ig\sesc o apli antipodul Europei, reproduc atât
caracteristici naturale, cât [i socio
- care [io constru]ie specific\ în cazul Australiei
economice ale acesteia. Exist\ o
[i al Noii Zeelande care formeaz\ `mpreun\ un
anumit\ similitudine între aspec -
sistem asem\n\tor Europei (DOC 1 ).
tele generale ale Europei [i ale
Reursele predominante (minereu de fier,
Australiei, prin prezen]a în
c\rbuni, minereuri neferoase [i diamante)
apropierea unui arhipelag format
sunt destinate predominant comercializ\rii din câte dou\ insule mari: arhipe
aborigen\
exte rioare. Popula]ia este redus\ din punct - lagul britanic, în apropierea
de vedere numeric [ia fost un timp supus\ Europei, [i arhipelagul neozee
unei anumite segreg\ri. Principala problem\ landez, în apropierea Australiei.
Similitudinile exterioare se con
geopolitic\ a Australiei o reprezint\ dezvoltare
economic\ [i demografic\ a Indoneziei, stat tinu\ prin originea european\
(inclusiv britanic\) a popula]iei
predominant islamic, cu o pu - ternic\ tendin]
Australiei [ia Noii Zeelande.
\ expansionist\.
Machine Translated by Google

130° 140° Str. Torres 150°

10°
M a r ea A raf u ra Capul York 10° Hobart capital\ de
A Ti
mor I. Melville I-le Wessel M I. Noua Guinee
stat sau teritoriu
Mare
Pix.
I. Bathurst Pix. al Federa]iei Australiene
Cobourg A
Darwin
Bonaparte
Joseph
G. n Dali
Pix. Arnhem
Charlotte
Prin]esei
G. I. Groote Eylandt
Capului
r
e
A
Canberra capitala
Federa]iei Australiene
A Katherine O 1. Teritoriul Capitalei
Roper York

l
120°

eu
n
d
i

ii Pod.
Wyndham
A
Birdum

Pod
Carpentaria
Golful

Mitchell
Cooktown
o
C

A
r
c
Australiene (Australian
Capital Territory)

u G
tc r
o
. li Cairns
l

e
A n
Broome
Derby
Leichhardt
Fitz
Kimberley
914
Vf. Wells
V

Flinders
B ar
Tennant Creek
kly
eb
tr M
u 1611
i

o
l

r
e
roy
n
c De[ertul ] Townsville
O Marele Tanami C Muntele Isa
i
A
il
o i Charte
TERITORIUL DE NORD
n Turnuri
le 20°
De[ert Sel
M
I. Barrow
20° Roebourne
Port Hedland
de Nisip L. Mackay
Georgina Vf. Zeil
1510
e

wy n A
1277
n
M-]ii Macdonnell QUEENSLAND
nzie
r
cke
C. de 1227 Fortescue Alice Springs Aria lungă
ke e
MA
Nord
Vest

Tro
picul de
sud

Gascoyne
M-]ii Hamersley

Ashburton
Vf. Meharry
1251

L. Disappointment
AUSTRALIA
D e[ ertu
Gibson
l
Finke
M-]i
M i
L. Amadeus
usgrAve
1440
De[ertul
Simpson

Depresiunea
Depresiunile
Diamantina

Co
op
e
i
erC
r
Charleville
i

C
u

mp
e
Rockhampton

Bundaberg
I. Fraser
u Tropicul de sud

Capul
Carnarvon i no
sh
Meekatharra
Podi[ul Australiei L. Carnegie
de Vest DE
VEST
CTo
Vf. Woodroffe

ri A
Eyre Eyrek
-16
CreeCentrale
De[ertul
o
ger eeu
t ra A
W
Cunnamulla
n
e
Maryborough

Brisbane
l

Abrupt

Geraldton
Mur
c

L.Moore
L. Barlee
L. Carey

Kalgoorlie
MA
rele
De [ert Vi

l
AUSTRALIA

l A r b o r
DE SUD

L. Gairdner
L. Torrens
l
i
i i L. Eyre

F
sre
d
n
Sturt

L. Frome

Dealul spart
A Paroo
e
A
tu
s

Bourke

NOUL
Culgoa
Toowoomba

p
A
e
d

1615
Coasta de Aur
Capul Byron
Grafton
P

p iA 30°
u
N
Port Augusta ]i p Dragă e A
norvegian
m
m ȚARA GALILOR Dubbo 1585
30°
A
-
C rec M A
Whyalla
Perth Port Pirie
C
DE SUD Newcastle
Marele Golf Lachlan
ne Mildura
Melville t pG.S A c
urrAy
er
Sydney
en
1110
M
Bunbury Speranta
australian nc
Murray
.Vi Adelaide I.
A
Wollongong
G . St
M
Vf. Kosciusko Canberra
1
i
O Kangaroo G. VICTORIA 2230 Alpii Australieni
Întâlni
1562 Melbourne
\ Marea
35°
N Ballarat
c
f
Tasmaniei
A 2224
n L B n Geelong
e eu

l A
A A Capul de Sud-Est Str.
r I. Regele Bas
i
33°
A 1208 o eu I-le Furneaux
Akka Har Meron
n
G R n Vf. Ossa Launceston
arm
Mt.
C ite
d

32°

M
A

aza
re
M
e
a

Askalon

Gaza
Cesareea

Netanya
Apolonia

Tel Aviv-Jaffa
I
Haifa

Samaria

Ierusalim
Bethleem
Iudeea
Galileea L.

n
d

Hebron
Massada
A
o

i
i
s
C
i

Ierihon
Tiberiada

Nablus

Qumran
209

Nazaret

Iordan

Moart\
M.

396
S eu
u
l

200 0
eu

MOZAMBIC
Na]ional
Kruger
Parcul
n

200

130°
d

500

T
i

1000

0 100 200 300 400 500 km

ropicul de sud
24°
200
A

2000

1000
3000 m

Parcul
20°
140°

1500

BOTSWANA
TASMANIA

Capul de Sud-Est
1617

3000 peste 3000 m

Limpopo
24°
I. Tasmania
Hobart 0

150°

T ransvaal
200

Limpopo
28°
c
400

Fig. 1 – Australia
ZIMBABWE

Pietersburg
600 800

160°

32°
40°

1000 km

G Pretoria
Beer-Șeba Na]ional Kalahari

M-]ii Witwatersrand
eiiud
Mbabane
31°
E

De[ertul
M
-iiI ]
Dimona

NAMIBIA
D e [ ertul K alahari
1859
Johannesburg

Kroonstad
i SWAZILANDA

G Negev
1035
Har Ramon
Negev
peste
1000 m

1000
28°

Port Nolloth

Bufele
Portocale
Upington

Brak
Vaal Harts

Modder
Portocale
Kimberley

Bloemfontein LESOTHO
Maseru
Betleem

cS
i pr
o
e
3299
3482
Tugela

Pietermaritzburg
O n
o Durban
eu
i
U n
1707 CAled OrAnge
c m
-
i
500
30°
P

T
Elath
200

0
Elena
Sf.
G. e
A

32°
n
u
A
l

t
l
M
Tankwa

duminică -
2078 ]
i
C ap 1843

2326
1957
M arele K aroo
Pește
Mare Mt. Compass
2504

Groot
M

rege Mare Kei

William^s
Oraș
]

3080
m

estul Londrei
z
vu
b
u
i

i
eu
dn
A

Paarl i
A i
C
A p u
l
n l u

Capul Micul Karoo Port Elizabeth

u
Ro[ie
M. t
i Bunei Cape Town
Mossel Bay
A
c
Speran]e
n
200 0 20 40 60 80 100 km O
c e
Capul Acelor (Agulhas)

Fig. 2 – Israel Fig. 3 – Republica Africa de Sud

105
Machine Translated by Google

5. ORGANIZAREA SPA}IULUI DIC}IONAR

Ex-sovietic — stat sau teritoriu

IV MONDIAL {I RAPORTUL NORD-SUD care a apar]inut Uniunii Sovietice [i

A. RAPORTUL NORD-SUD
A fost vehiculat\ mult timp o concep]ie
reduc]ionist\, utiliza\ [i în prezent, prin care ]
\rile lumii contemporane ar putea s\ fie gru
pate [i divizate în dou\ mari areale: a)
nordul, mai dezvoltat [i industrializat; b)
sudul, în curs de dezvoltare [i slab
industrializat.
Aceast\ divizare are la baz\ ideea c\ ]\rile
nordice ar avea o anumit\ dezvoltare privilegie
giat\, cu r\d\cini istorice, fa]\ de partea de sud a
planetei, considera\ a avea un nivel mai redus.
de dezvoltare. Reprezentarea car togra fic\ a
zonei de influen]\ a acesteia;
B. ORGANIZAREA SPA}IULUI MONDIAL cuprinde ]\ri care au f\cut parte din
Organizarea URSS, precum [i ]\ri situate sub
influen]a direct\ a acestui stat; în
spa]iului mondial cuprinde toate
prezent, termenul desemneaz\
elementele de negociere, câte [i elementele
îndeosebi fostele republici sovie -
supuse mai mult sau mai pu]in unele decizii tice, actualmente state indepen
personale sau arbitrare. Organizarea dente.
spa]iului mondial tinde s\ devin\ o problem\
global\. Aceasta se realizeaz\ îns\ în cadrul concret al unor ]\ri.
Vom prezenta, pe scurt, exemplul Braziliei.
Particularit\]ile geografice ale Braziliei, care
influen]eaz\ amenajarea teritorial\ de ansamblu,
sunt urm\toarele: un teritoriu
foarte `ntins [i relativ sub populat, pe

acestei împ\r]iri (Fig. 1) ridic\ o serie de întreb\ri ansamblu s\u; o concentrare

referitoare la actualitatea ei. a popula]iei pe litoralul sud-estic; resurse

Cea mai important\ dintre acestea o repre -

zint\ si tuarea Chinei în „sud”, în condi]iile în
care aceast\ ]ar\ reprezint\ în prezent motorul
principal al evolu]iei economiei mon diale.
diversificate, dar diferen]iate can titativ (exces
de minereuri [i deficit de hidrocarburi); o
suprafa]\
`ntins\ slab utiliza\, cum este Ama zonia.

Existen]a unor ]\ri din emisfera sudic\

apar]inând „nordului” (Australia, Noua Zee -
land\), diminueaz\ logica dihotomic\, bipolar\.
Dac\ ini]ial diviziunea realiza\ între nor dul
aparent prosper [i sudul, prin compara]ie mai
s\rac, avea anumite elemente de justifi care, în
prezentul acesta ar\mas mai mult sub forma
unei teze reduc]ioniste. Astfel, ]\ri din zona
Golfului Persic, cu economii bazate pe
exploatarea petrolului, au un nivel mai înalt de
dezvoltare în compara]ie cu multe ]\ri europene. }
\ri din spa]iul ex-sovietic, p\strate prin tradi]ie
în nord, sunt în realitate teritorii subdezvoltate.
Diviziunea dintre nord [i sud are [i un anu
mit caracter etnic [i lingvistic, prin încercarea
de a se separa a spa]iului cu o civiliza]ie de tip
occi dental fa]\ de restul planetei noastre.
Exist\ îns\ anumite elemente care evi
den]iaz\ tr\s\turi ale sudului, în raport cu nordul:
dezvoltare demografic\ accelerat\, dezvoltare
economic\ semnificativ\, pre dominarea
popula]iei rurale, existe]a unei agriculturi de
subzisten]\.
Amenajarea spa]iului brazilian (Fig. 2)
porne[te de la partea sud-estic\, dezvoltat\ [i `n
special de la nucleul lui, format din ora[ele Sao
Paulo, Rio de Janeiro — Fig. 3 [i Belo Horizonte
(`n prezent cel mai dezvoltat din punct de
vedere economic).
La fa]ada atlantic\ exist\ un spa]iu interi or
`n curs de amenajare (un `ntins podi[ aco - pe
rit cu vegeta]ie ierboas\ de tip ). Excampos
- presia
această inten]ii a constituit-o [i am pla - sărea `n
aceast\ pozi]ie a noii capitale, Brasilia, pentru a
avea o pozi]ie central\ `n cadrul ]\rii.
Spre interior, nordul amazonian este o re -
gi une pionier; amenajarea Amazoniei este in -
ci pient\ [i se confrunt\ cu numeroase dificul -
t\]i legat de caracteristicile naturale (p\duri
`ntinse, clim\ cald\, hidrografie bogat\).
Pe ansamblu, teritoriul Braziliei este rela
tiv slab populat (dar cu diferen]e mari), ceea ce
va stimula `n timp cre[terea demografic\
continu\ [i popularea „interiorului”.
Analizând cele de mai sus, putem spune c\
Brazilia reprezint\ o posibil\ putere regio - nal\
(DOC 1).
Brazilia, o posibil\ putere
DOC 1
regional\
Continentul sud-american cu -
prinde dou\ mari spa]ii geografice
(asem\n\toare unor „subconti
nente”): ]\rile hispanice, pe de o
parte, [io ]ar\ cu o popula]ie pre
dominant de origine portughez\,
Brazilia, pe de alt\ parte. Carac -
terul unitar al Braziliei `i creeaz\
anumite avantaje fa]\ de spa]iul
hispanic f\râmi]at `n mai multe
state, unele `ndep\rtate `ntre ele [i
aflate `n rivalit\]i subregionale
( chiar dac\ aparent Argentina, prin
`ntindere, poate avea aspira]ii de
lider). Resursele deosebite,
cre[terea accelerat\ a popula]iei (a
`ntrecut deja Federa]ia Rus\),
spa]iul „de rezer v\” al podi[urilor
interioare [i al Amazoniei, lito -
ralul atlantic [i pozi]ie ]ia geografic\
fac din Brazilia un stat cu perspec
tive deosebite.

106
Machine Translated by Google

NORD
SUD
Tropicul de Nord
NORD
SUD
Ecuador

Tropicul de Sud

Fig. 1 – Raportul Nord-Sud

VENEZUELA

COLUMBIA

NORDUL

AMAZONIEI
Recife
NORD
EST

PERU Brasilia
Salvador
CENTRU–
BOLIVIA VESTĂ

Belo Horizonte

Sao Paulo

PARAGUAY
CHILE
Rio de Janeiro

SUD {I
SUD-EST
ARGENTINA

Porto Alegre

URUGUAY 0 1000 km

Centru dominant Periferia dominantă\ Fig. 3 – Imagine din Rio de Janeiro

Periferia `n curs de integrare Periferia de rezerv\

Spa]iu dens populat

Triunghiul industrial Compara]i modul de spa]iului
dinorganizare
China Ageografic
Regiune secetoas\
Brazilia identifica]i [i [i [iasem\n\ri
câteva deosebiri
[i câtevadou\
`ntre aceste
Fig. 2 – Organizarea spa]iului `n Brazilia situa]ii.

107
Machine Translated by Google
6. SPA}IUL MEDITERANEEAN
IV LA INTERFA}A NORD-SUD
Marea Mediteran\ poate fi considera\ ca
fiind situat\ la interfa]a dintre nord [i sud (Fig.
2).
Prin tradi]ie, Marea Mediteran\ a
reprezentat spa]iul de conexiune a continen
telor care formau lumea veche: Europa (în
nord), Africa (în sud) [i Asia (în est). În
jurul M\rii Mediterane, au existat leg\turi
economice [i s-au dezvoltat succesiv imperii.
Imperiul Roman, cea mai important\ cu
struc]ie statal\ a Antichit\]ii, cuprindea spa]iul
din jurul M\rii Mediterane, pentru a-i îngriji pe
acest reprezentant, ca pozi]ie, un lac inte.
rior.
Dupã cum se observã [i din analiza unei
hãr]i simple a spa]iului mediteranean, acesta
are un caracter relativ eterogen, fiind situat
într-o regiune de coliziune a plãcilor [i în tr-un
spa]iu de interferen]ã climaticã. [i biogeografică. \ mai mult în sens metaforic, deoarece ca
Condi]iile naturale au fost complete prin
existe]a unui întins bazin maritim interior
(Marea Mediteranã), ale cãrui ]ãrmuri faciliteazã
construirea infrastructurilor de naviga]ie.
Chiar dacã existã o diferen]ã considerabilã
între ]ãrmul african (mai arid) [i ]ãrmul euro
pean (mai ploios), apa bazinului medite -
ranean omogenizeazã condi]iile climatice;
acest lucru a favorizat circula]ia istorică a
popula]iilor în jurul Mãrii Mediterane.
În prezent, în nord se afl\ situate ]\ri
europene care apar]in UE (Portugalia, Spania,
Fran]a, Italia, Grecia – Fig. 3), dar [i alte ]\ri
europene integrabile doar ca pozi]ie în nord
(Albania), în est ]\ri asiatice dup\ criteriul
pozi]iei (Turcia, Siria, Liban, Israel), iar în sud ]
\ri arabe, situate pe continentul african (Egipt,
Libia, Tunisia, Algeria), care fac efor turi
considerabile pentru dezvoltarea lor economic\.
Exist\ o diferen]\ de civiliza]ie [i de nivel de
trai între ]\rile situate la nord [i cele situate la
sud de Marea Mediteran\.
108
În partea de est a M\rii Mediterane, Turcia,
Libanul [i Israelul nu pot fi conside - rate
tran[ant nici prin caracteristici [i nici prin pozi]ie
în nord sau în sud (DOC 2).
Diferen]a cea mai importantã între nordul
[i sudul Mãrii Mediterane este dat de pre
dominarea civiliza]iei europene-occidentale (în
nord) [ia celei arabo-musulmane (în partea de
sud).
O situa]ie deosebită o reprezintă Israelul,
care are caracteristicile lumii europene, dar
reprezintă o enclavă în teritoriul arabo-mu -
sulman. Există, în prezent, anumite decalaje
economice între nord [i sud, dar acestea sunt
în curs de a se uniformiza în cadrul procesului
de globalizare.
Spa]iul mediteranean reprezint\ o inter fa]
racteristicile ]\rilor din jurul bazinului M\rii
Mediterane tind a se uniformiza [ia se omo
geniza.
O caracteristic\ evident\ a spa]iului sud
mediteranean o reprezint\ cre[terea demo -
grafic\ accentuat\, care determin\ indirect o
presiune migratorie asupra spa]iului limitrof
european.
~n prezent `n condi]iile globaliz\rii, Marea
Mediteran\ are un pronun]at rol semnificativ
(DOC 1).
Spa]iul mediteranean [i Marea Neagr\ au
o voca]ie nou\ `n contextul globaliz\rii.
~ntr-un mod foarte simplist, pe aici se rea
- lizeaz\ leg\turi economice maritime `ntre
Europa [i Orientul Mijlociu.
~ntr-un mod mai complex Marea Mediteran\ - tici asem\n\toare ]\rilor din nord
se afl\ `ntr-o re]ea de interac]iuni care `i sporesc
importan]a strategic\; acestea se refer\ la
tranzitul produselor petroliere, expansiunea
ideologic\ a islamismului, desf\ - [urarea unor
for]e militare ma ritime [.a.
DIC}IONAR
Mediteranean — situat în jurul
M\rii Mediterane; termenul se
refer\ la tipul de climat, vegeta]ie
[i la spa]iul geografic limitrof.
Marea Mediteran\
DOC 1
[i globalizarea
Trebuie s\ observ\mc\ exist\
o coeziune de „grup” a ]\rilor si -
tuate în nordul [i în sudul M\rii
Mediterane, precum [i diferen]ieri
culturale importante: în nord coe
- ziunea ]\rilor europene este dat\
de Uniunea European\, iar în sud,
de apartenen]a ]\rilor nord african
- cane la cultura arabo-musulman\.
Pe ninsula Balcanic\ are îns\ [i
areale cu popula]ie islamic\ (în
Albania, Bosnia-Her]egovina).
În zona M\rii Mediterane,
exist\ [i anumite elemente de
interes geopolitic pentru
fiecare ]ar\. Libia a avut vreme
îndelun gat\ o pozi]ie
antioccidental\ evi dent\; Egiptul,
prin pozi]ie [ir\zboaie relativ
recente, are un statut
individualizat, fiind, în prin cipiu,
adept ale negocierii [i în]elegerilor.
Algeria [i Marocul se afl\ în fa]a
unor cre[teri demo - grafice
foarte mari generând pre siuni
emigra]ioniste. Unele ]\ri (din tre
care Maroc [i Tunisia) au un
interes crescând pentru Uniu -
nea European\, justificat [i prin performan]el
Turcia, situat\ aparent în
„Sud” (ca rezultat al pozi]iei fa]\
de Marea Neagr\), are caracteris
(sub raportul dezvolt\rii econo -
mice). Israelul reprezint\ un model
de dezvoltare democratic\,
cultural\ [i economic\, din acest
punct de vedere, o „parte” a
Europei.
Machine Translated by Google

Suprafa]a Popula]ia Densitatea pop. Sporul natural PIB / loc.

}ara Capitala
(km2) (mil. loc.) (loc./km2) (%) (USD)

Albania Tirana 28 748 2,8 99 6,7 3 900

Bosnia-Her]egovina Saraievo 51 129 3,8 75 –0,9 4700

Croa]ia Zagreb 56 538 4,3 76 –2,0 14 500

Slovenia Ljubljana 20 251 2,0 101 1,8 24 500

Muntenegru Podgorica 13 800 0,6 45 2,9 7 300

Grecia Atena 131 990 10,8 82 0,5 27 000

Italia romi 301 268 59,5 197 –0,6 36 300

Spania Madrid 504 782 47,0 93 2,3 32 300

Fran]a Paris 551 500 65,3 120 4,2 44 000

Portugalia Lisboa 92 389 10,5 115 –0,5 22 400

Malta La Valleta 316 0,4 1 320 2,4 21 000

Israel Ierusalim 21 000 7,9 376 16,5 32 000

Liban Beirut 10 400 4,3 408 17,0 9800

Siria Damasc 185 000 21,4 115 30,0 2800

Turcia Ankara 785 400 74,7 95 11,5 10 500

Cipru Nicosia 9 251 0,8 143 4,8 30 500

Egipt Cairo 1 001 000 81,4 81 22,6 2 900

Algeria Alger 2 381 741 36,7 15 20,4 5 300

Libia Tripoli 1 757 000 6,4 4 19,1 5700

Maroc Rabat 442 300 32,3 13 13,2 3 000

Tunisia Tunis 163 600 10,7 65 12,9 4 300

Muntenegru Podgorica 13 800 0,6 45 2,9 7 300

DOC 2 – Spa]iul mediteranean

Fig. 2 – Strâmtoarea Gibraltar Fig. 3 – Atena

109
Machine Translated by Google
7. DE LA LUMEA UNIPOLAR| –
IV LA LUMEA MULTIPOLAR|
Lumea contemporan\ se afl\ `ntr-o evo -
lu]ie continu\.
~n prezent, procesul de globalizare [i de
mondializare a planetei este `n situa]ia de a
veni tot mai mult o realitate.
~n paralel cu evolu]ia lumii spre globa -
lizare exist\ un interes crescând pentru pro -
ble mele de geopolitic\ [i de geostrategie.
Geopolitica a cunoscut o revigorare teore
- ti c\ [i conceptual\ `n ultimele dou\ decenii
dup\ o perioad\ relativ lung\ (1950-1980) `n
care acest termen a fost considerat compro
mis, datorit\ leg\turi presupuse cu baza ide
ologic\ a expansiunii nazismului.
~n prezent, geopolitica [ia extins [i [ia
modernizat domeniul reflec]iei teoretice [i al
ac]iunii practice.
Anticiparea deciziilor de na tur\ politic\
asupra spa]iului geografic (]\ri, regiuni,
ansambluri) o reprezint\ geo stra tegia, termen
cu o `nc\rc\tur\ multipl\ (economic\, mili tar\,
ideologic \, cultural\ etc.).
Geopolitica este atât o disciplin\ „acade -
mic\” (unde sunt teoretizate ac]iunile po li tice
care au ca obiect spa]iul geografic, de re gul\
mult dup\ producerea lor), cât [i un do meniu
pragmatic, al practicii puterii (fiind un rezul tat
al ac]iunii conduc\torilor) — DOC1.
Reflec]ia, practica [i construc]ia geopo li -
tic\ sunt activit\]i umane (destinate `ndeosebi
elitei conduc\toare) care au preocupat statul
de-a lungul timpului.
Imperiul Roman a reprezentat primul mare
proiect geopolitic realizat `n timp, prin eforturi
[ir\zboaie.
Coeren]a lui intern\, cre[terea [i apoi
descre[terea sa, fac obiectul unor studii [i
reflect]ii frecvente. Imperiul Roman, `n apogeul
existen]ei sale a fost „prima putere mondial\” (a
lumii de atunci, f\r\ a fi „mondi al\” `n sensul
actual al cuvântului).
Aproape sincron, `n extremitatea cealalt\ a
Eurasiei exist\ un „imperiu” asem\n\tor,
Imperiul Chinez (care a `nceput construirea
Marelui Zid); ulterior extins sau fragmentat, a
110
evoluat cu intermiten]e pân\ `n epoca moder -
n\. Imperiul Mongol a avut o istorie mai scur t\
[io coeziune intern\ mai redus\. Pu te - ri le
coloniale (`ndeosebi Anglia [i Fran]a) [i-au creat
mari spa]ii dependente (f\r\ a fi „impe - rii”).
~ncercarea Germaniei [ia Japoniei `n
deceniile 3-4 ale secolului trecut de a resena
harta politic\ a lumii [i `nfrângerea lor `n urma
celui de-al Doilea R\zboi Mondial, a deschis
calea apari]iei altor dou\ mari puteri postbelice
(SUA [i URSS).
Confruntarea dintre cele dou\ mari pu teri
postbelice a avut un caracter mai complex
(ideologic, `n primul rând), mai rar militar, chiar
`n condi]iile `n care `narmarea lor ato - mic\ se
realizeaza foarte rapid.
Dup\ „implozia” URSS (1990) [i apari]ia unor
noi state, singura mare putere de dimensiune
- siuni mondiale ar\mas Statele Unite. De altfel,
SUA reprezint\ `n lunga istorie a lumii prima [i
deocamdat\ singura putere cu ade v\ rat mondi
al\.
De[i la nivel mondial exist\ o evident\
suprema]ie, SUA, harta politic\ a lumii con -
tem porane cuprinde o mare diversitate de
stat, dup\ diferite criterii (popula]ie, `ntindere,
nivel de dezvoltare , forma de guvern\ mânt,
religie etc.). ~n interiorul statelor, diversitatea
uman\ cre[te foarte mult.
~n prezent, exist\ o preocupare constant\ a
statelor, conduc\torilor [i oamenilor de [tiin]\
de a identifica la nivelul planetei anumite gru -
p\ri teritoriale de state, legat `ntre ele prin
pozi]ie, caracteristici. geografice, umane, prin
cultur\, civiliza]ie, ideologie sau dezvol tare
economic\.
Exist\ `n prezent mai multe aprecieri con
vergente.
Prezent\m al\turat o alt\ imagine a pu -
terilor geopolitice a lumii contemporane (Fig.
1, DOC 2).
DIC}IONAR
Geopolitic\ — [tiin]\ a „rela
- ]iilor dintre state”, având ca obiect
teoretic [i practic ansamblul de
opinii, op]iuni [i hotărârea adoptate
la nivelul conducerii statelor asupra
unor elemente legate de interac ]iu
- nea cu alte sisteme teritoriale
(state, regiuni, organiza]ii, grup\ri)
cu scopul asigur\rii unei optimiz\ri
a pozi]iei proprii `n viitor.
Geostrategie — ansamblu de
op]iuni [i decizii tradi]ionale de na
- tu r\ preponderent militar\ care
`[i propun s\ consolideze `n timp
po - zi] interna]ional\ a unui stat;
de la aceast\ accep]iune militar\
sa tre cut, `n prezent, la o `n]elegere
mai larg\ a termenului care implic\
o dimensiune economică mi c\
mai pregnant\ (de exemplu,
accesul la resurse, mai ales la cele
deficitare, la pie]e de desfacere etc.).
DOC 1 Geopolitic\ [i istorie
Practicile geopolitice [i geo -
stra tegice, precum [i doctrinele
[i teoriile pe care le ini]iaz\, sunt
rezervate unei mici elite guver
nante. Chestiunile puse `n joc inte
- reseaz\ `ntreaga popula]ie, dar
aceasta nu le prea cunoa[te [i, `n
majoritatea regimurilor nu este
invitat\ s\-[i spun\ p\rerea.
Ast fel, esen]ialul reflec]iei geopoli
- litice [i geostrategice scap\
istoriei.
(Paul Claval „Geopolitic\ [i
geostrategie”, Editura Corint,
2001, pg. 11)
Machine Translated by Google

Oceanul Arctic

Hrănit.
Rus\
O
O Germania c
c e
SUA
Fran]a UE
e A
n
A
Turcia China
u
n Japonia l
Iranul
Tropicul de Nord
u Pakistan
P
O Mexic l
India
A
c c
e A i
A Nigeria f

n t i Ecuador

u l Oceanul c

l A Indonezia
Brazilia
P n
indian
A t
Tropicul de Sud
c i
i
f c
i
c Republica Africa de Sud

Argentina

0 2000 km

Supraputere Puteri
Puteri subregionale Puteri subregionale Vectori de influen]\
mondial\
regionale posibile

Fig. 1 – Puterile geopolitice ale lumii contemporane

DOC 2 SUA [i geopolitica mondial\

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a
fost martorul unor rãsturnãri dramatice în
politica mondialã. Pentru prima oarã în
istorie, o putere noneurasiatica sa impus nu
numai ca principal arbitru în rela]iile de pu
tere din Eurasia, dar [i ca putere supremã în lume.statutul Americii ca primă putere a lumii este
Destrãmarea Uniunii Sovietice a fost ulti pu]in probabil să fie contestat de vreo putere
ma treaptã în ascensiunea rapidã a unei ]ãri
din emisfera vesticã — Statele Unite ale
Americii — ca singura [i, de fapt, prima pu
tere cu adevãrat globalã. Cu toate acestea,
Eurasia î[i pãstreazã importan]a geopoliticã.
Prin urmare, problema modului în care
America, angajatã la scarã planetarã, poate
face fa]ã complexelor rela]ii de putere din
Eurasia rãmâne fundamentalã pentru
interna]ională.
capacitatea citatea aces teia de a-[i exercita suprema]ia mondialã.În acest
Obiectivul principal al politicii americane
ar putea fi benefic [i vizionar; mode larea
unei comunită]i mondiale cu adevãrat
cooperante, în conformitate cu tendin]ele pe
termen lung [i cu interesele fundamentale
ale omenirii.
În acest context, pentru câtăva vreme de
acum înainte — mai bine de o genera]ie —
individuală. Este mai mult decât sigur că nici
un stat-na]iune nu va egala America în cele
patru aspecte esen]iale ale puterii (militar,
economic, tehnologic [i cul tural) care
produc, prin cumulare, o influen]ã politicã
mondialã decisivă. În cazul unei abdicări
deliberate sau neinten]ionate a Americii,
singura alternativă reală la suprema ma]ia
sa mondială, în viitorul previzibil, este anarhia
punct este important de sublini at atât
acest lucru indispensabilitã]i, cât [i existen]a
poten]ialã de anarhie mondialã.
Consecin]ele distructive ale exploziei
demografice, ale migra]iei cauzate de sãrã
cie, ale radicalizãrii urbaniz\rii, ale conflictelor
etnice [i religioase [i ale proliferãrii armelor
de distrugere în masã ar fi imposibil de
stãpânit dacã s-ar fragmenta însu. [i cadrul
existent al unei oricât de rudimentar stabilită]i
geopolitice, bazat pe state-na]iuni.
Fãrã implicare americanã sus]inutã [i diri
jatã, în scurtã vreme for]ele în dezordine
mondialã ar ajunge sã domine scena lumii.
Iar posibil unei astfel de fragmentări este
inerentă în tensiunile geopolitice nu numai
din actuala Eurasie, ci [i din lume în general.
(Zbigniew Brezinski — „Marea tabl\ de
[ah — suprema]ia american\ [i imperativele
sale geostrategice”, Bucure[ti, Editura
Univers Enciclopedic, 2000)

111
Machine Translated by Google

SISTEMUL ECONOMIC
EVALUARE {I SISTEMUL GEOPOLITIC

J C
L
eu
Tropicul de Nord

F
B

Ecuador

A
K
Tropicul de Sud

0 3000 km
H

I. URM|RI}I HARTA DE MAI SUS {IR|SPUNDE}I LA URM| TOA RELE ~NTREB|RI:

1. Cea mai întinsă ]ară din lume este: a) I; fi; c) J; d) G.
2. Cea mai populată ]ară din lume este în prezent: a) E; b) eu; c) F; d) J.
3. Limita dintre regiunea arabo-musulmană [i regiunea subsahariană este situată în arealul notat cu: a) A; b) B; c) C; d) D.
4. }ãrile notate cu J [i L au în comun urmãtoarea caracteristicã:
a) au resurse naturale asemãnãtoare; b) au aceea[i densitate a popula]iei; c)
au câte un megalopolis; d) au aceea[i influen]ã geopoliticã mondialã. 5. }ara notatã cu
C apar]ine: a) Europei de Est; b) Uniunea Europeană; c) Europei Centrale; d) NATO.
6. Statele notate cu J, E, G [i se aseamãnã prin:
a) acelea[i resurse naturale de bazã; b) nivel asemãnãtor al dezvoltãrii economice; c) apar]in la aceea[i
organiza]ie economicã interna]ionalã; d) au pozi]ia excentricã a capitalei.

II. DE ASEMENEA, UTILIZÂND HARTA DE MAI SUS, REALIZA}I URM|TOARELE:

1. Compara]i rolul geopolitic al ]\ notate cu E, I, J [i F [i precizarilor]i influen]a pe care o are fiecare stat `n lumea contemporan\.
2. Preciza]i rolul pozi]iei geografice [i caracteristicile ]\rii notate cu L `n dezvoltare ei economic\.
3. Poate deveni ]ara notat\ cu F o putere geopolitic\ mondial\? Argumenta]i opinia dumneavoastr\.
4. ~n care dintre ]\rile ([i regiunile) notate pe hart\ prin literele (A, B,... L) sunt concentrate cele mai mari resurse energetice?
5. Demonstra]i rolul ]\rilor notate cu J [i L `n procesul de globalizare.
6. Compara]i cre[terea demografic\ a ]\rilor notate cu E, G, [i K [i preciza]i rolul acestei cre[teri `n dezvoltarea lor economic\.
7. Argumenta]i interesul diferitelor ]\ri (J, K, E, I, F, L, G) asupra spa]iului notat cu H.

112
Machine Translated by Google

pitolul
ca
V
Elemente de geografie social\ [i cultural\

~N URMA PARCURGERII ACESTUI CAPITOL,

VE}I PUTEA REALIZA:

utilizarea unei terminologii specifice

din domeniul social [i cultural;
prezentarea [i explicarea dimensiunii
sociale [i culturale a lumii contemporane;
explicarea unor realit\]i prezentate în
mijloacele de informare;
corelarea elementelor de geografie social\
[i cultural\ cu reprezentarea lor spa]ial\.

113
Machine Translated by Google

1. VIA}A SOCIAL| {I ORGANIZAREA SPA} DIC}IONAR

V IULUI UMANIZAT În prezent, spa]iul umanizat se
Densitatea popula]iei —
raportul numeric dintre popula]ie
suprapune foarte bine [i teritoriul pe care îl ocup\.
Suboicumen\ — spa]iul situat
cu spa]iul locuibil al planetei,
spa]iului umanizat. Aceasta cuprinde diferite la marginea oicumenei, cu o locuire
reprezentat de întinderea uscatului.
moduri de via]\, roluri, rela]ii umane, rela]ii temporar\ sau ocazional\.
În prezent, societatea
personale [i de grup, structura [i ierarhii.
omeneasc\ are aspectul unei
Aceste elemente atest\ caracterul
„sfere” cu anumite caracteristici
structurat [i ierarhizat al vie]ii sociale.
referitoare la dinamic\ [i întindere,
Din punctul de vedere al geografiei sociale Intensitatea locuirii terito
similare geosferelor naturale, dar DOC 1
riului
- ciale, intereseaz\ îndeosebi modul de
diferite\ prin compo nenta uman\ care îi asigur\ aceast\ dinamic\.
asociere teritorial\ a locuitorilor [i de a Activitatea social\ [i organi
Aceast\ sfer\ a societ\]ii poate fi numit\ constitui a unor structuri func]ionale de tipul zarea spa]iului sunt dependente
sociosfer\; deoarece se suprapune par]ial cu de intensitate cu care un anumit
institu]iilor sociale [i al companiilor econo mice.
inter ven]ia tehnic\ asupra teritoriului, se folo teritoriu este locuit [i exploatat.
Un element cu o anumit\ complexitate a
- se[te [i termenul de tehnosfer\, pentru a Exist\ dou\ posibilit\]i de a expri
vie]ii sociale îl constituie relativ imprevi -
ma aceast\ intensitate, care, de[i
sublinia aceast\ component\ a mediului zibilitate a acesteia, deoarece dinamica aces
înconjur\tor. În mod clasic, deoarece sfera sunt apropiate, reprezint\ lucruri
teia este rezultatul ac]iunii unor factori indi diferite: analiza reparti]iei reale a
social\ este format\ din totalitatea oamenilor,
viduali [i supraindividuali, cu posibilit\]i de popula]iei [i analiza densit\]ii
termenul ini]ial utilizat pentru ao desemna popula]iei.
modificare rapid\.
era cel de antroposfer\. Între aceste no]iuni Imaginea cartografic\ a aces
Via]a social\ propriu-zis\ nu face obiectul
(sociosfer\, tehnosfer\ [i antroposfer\) nu tor dou\ modalit\]i devine foarte
analizelor de geografie social\, ci doar felul în
exist\ o supra punere complet\, ci doar o important\ pentru în]elegerea
care aceasta se reflect\ în spa]iul geografic
eviden]iere a fac torului principal luat în intens\]ii locuirii spa]iului umanizat.
culturalizat.
considera]ie, totalitatea
Spa]iul umanizat reprezint\, în acest con
locuitorilor planetei. În prezent, oicumena
text, cadrul în care se desf\[oar\ activitate
cuprinde aproape întregul spa]iu al uscatului.
social\ a oamenilor (Fig. 1). Aceast\ via]\ social\
Prin oicumen\ se în]elege spa]iul locuibil [i
influen]eaz\ umanizarea, în continuu - nuare,
locuit, fapt care este demonstrat prin prezen]a uman\, antropic\.
a spa]iului geografic. Transform\rile în timp
Spa]iul umanizat a avut o anumit\ evolu]ie
au efecte în modificarea peisajului cultural
în timp, demonstrând c\, de la anu mite
umanizat. În prezent, peisajul cultural, a[a
nuclee în care [i-au avut originea comu nit\]i
cum este definit în lucr\ri geografice actuale,
[i popula]ii cu elemente inovative, sa realizat
cuprinde totalitatea transform\rilor produse
o „ iradiere” pe un teritoriu tot mai extins.
asupra mediului de via]\ al societ\]ii omene[ti.
La aceasta contribuie [i presiunea demo -
gra fic\ crescând\, asigurat\ de un spor natu
ral ridicat (de aproximativ 1,7‰ anual), ceea Evolu]ia oicumenei [i umanizarea peisa -

ce face ca popula]ia total\ a Terrei s\ aib\ o jului s-au realizat în mai multe etape. Se con

cre[ tere accelerat\ [is\ acopere spa]ii tot mai
extinse.
Spa]iul umanizat poate fi reprezentat car
tografic prin dou\ modalit\]i care eviden]iaz\
intensitatea locuirii teritoriului (DOC 1). Este
vorba despre harta densit\]ii popula]iei (Fig.
2) [i harta concentr\rii popula]iei în a[ez\ri
urbane mari (Fig. 3).
Via]a social\ reflect\ dinamica popula]iei
[ia societ\]ii în ansamblu ei, în cadrul
sider\ c\ [i în prezent ar exista anumite în
deri suboicumenice, neputând deocam dat\
fi locuite permanent.
Un indicator al gradului de presiune
social\ asupra spa]iului îl reprezint\ densi
tatea popula]iei, care este privit\ îns\ în sens
restrâns, doar la densitatea aritmetic\. Exist\
o densitate fiziologic\ [io densitate agricol\ a
popula]iei, care sugereaz\ mai clar raporturile
dintre popula]ie [i teritoriu. Fig. 1 – Rela]ii `ntr-o colectivitate uman\

114
Machine Translated by Google

Oceanul Arctic

Europa
650 mil. loc. O
c
e
A
Nord-estul Asia de Est n
Tropicul de nord Americii de Nord 1,6 mld. loc.
c 110 mil. loc.
O u
l
ii f
c
e
A
n
P
A

Ecuador
cA u
l Asia de Sud c
Golful Guineii 1,4 mld. loc.
P 140 mil. loc.
i

f
A
Java
i
Oceanul
u
l
120 mil. loc.
t c
n l
Tropicul de sud
A A indian
e Sud-estul n
Braziliei
c 100 mil. loc. t

i
O c

peste 200 loc/km2 1 - 50 loc/km2

0 3000 km
50 - 200 loc/km2 sub 1 loc/km2
Oceanul Arctic

Fig. 2 – Harta densit\]ii popula]iei

Oceanul Arctic ora[e cu peste 10 mil. loc.

ora[e cu 5-10 mil. loc.
ora[e cu 1-5 mil. loc.
St.Petersburg

Moscova
Londra
Chicago Boston Paris Shenyang
Los Angeles
New York
Philadelphia
Istanbul Beijing
Seul
Tokyo
O c
Teheranul Tianjin
Osaka e
Tropicul de nord O Bagdad Shanghai
Cairo
A
Delhi
c Karachi n
Ciudad de Mexico Hong Kong
O e Mumbay Calcutta
(Bombay) u
c Bangkok Manilla
Caracas A Madras l
e n
A
u Lagos Singapore
Ecuador
n Bogota P
l
u
Oceanul
A
A
t Jakarta
l
Lima c

indian
P i
l
Rio de Janeiro
A f
A
Sao Paulo
Tropicul de sud
c
Johannesburg
i
i n c
Santiago
f
t
i Sydney
Buenos Aires i
c
c

0 3000 km

Fig. 3 – Concentr\rile urbane ca noduri ale spa]iului umanizat

115
Machine Translated by Google
V 2. SPA}IUL GEOGRAFIC
{I CIVILIZA}IA
Spa]iul geografic reprezint\ ansamblul
teritoriului locuit de c\tre oameni. Acesta
cuprinde o component\ natural\ (redat\ prin
caracteristicile fizico-geografice ale teritoriului
- riului) [io component\ uman\ (redat\ prin
popula]ie, a[ez\ri [i activit\]i economice).
Spa]iul geografic este concretizat printr-o anu
mit\ dinamic\ [i un aspect exterior redat prin
peisaje.
Peisajele geografice sunt considerate
frecvent peisaje culturale, în]elegând prin
aceasta c\ este pus\ pe primul plan com -
componente creat\ de om [i care este vizibil\
prin transform\ri [i prin procesul de
antropizare. În spa]iul geografic interfereaz\
elemente na - turale (care evolueaz\ dup\
logica lor) [i soci etatea omeneasc\, rezultând
o mare varietate de combin\ri teritoriale.
Civiliza]ia este un concept care încearc\ s\
pun\ în eviden]\ principalele tr\s\turi calitative
ale antroposferei. Este acreditat\ ideea c\
civiliza]ia contemporan\ este unic\ [i unitar\ la
nivelul globului. Nu exist\, a[adar, în prezent,
civiliza]ii diferite pe planeta noastr\, ci doar o
singur\ civiliza]ie terestr\ integr\.
Accept]iunea dat\ unor civiliza]ii istorice
r\mâne valabil\ deoarece acestea au fost rela
tiv izolate în spa]iu [i în timp. Civiliza]ia lumii
contemporane are, pe ansamblu, un caracter
unitar [i este format\ din mai multe spa]ii, care
au culturi diferite.
Civiliza]ia poate fi definit\ prin mai multe
componente, cum ar
fi: nivelul
tehnologic; aria [i diversitatea [tiin]ei [ia
investi - tiga]iilor cu caracter
[tiin]ific; concep]ii, idei [i
ideologii; pozi]ia fa]\ de diferitele
concep]ii reli gioase; modul de distribu]ie
spa]ial\ a oame nilor;
infrastructura urban\ [i dot\rile
spa]iilor urbanizate;
activ\]ile economice;
sistemul de transporturi [i servicii;
116
DIC}IONAR
Peisaj cultural — peisaj trans
format de om în care se pot identi
fica tr\s\turile create de acesta:
rela]iile interindividuale [i interna]io - terenuri agricole, a[ez\ri, construct
- ]ii etc.
nale;
Antropizare — proces de
concretizarea teritorial\ a elementelor
trans formare a mediilor [i
de civiliza]ie; peisajelor na - turale sub influen]a
existen]a unui proiect explicit sau activit\]ilor omene[ti.
implicit; sistem mondial de informa]ii.
Raportul dintre spa]iul geografic [i civi
liza]ie este pus în eviden]\ prin ceea ce s-ar
putea numi aspectele spa]iale ale peisajului
culturalizat, care pot cuprinde anumite ele -
mente minime (în zonele de[ertice sau reci). )
[i elemente maxime (în cadrul or[elor mari, cu
o structură\ intern\ bine precizat\).
Asem\n\tor oric\rui înveli[ planetar, civi
liza]ia are anumite caracteristici teritoriale
(DOC 1).
Istoric, civiliza]ia are mai multe centre de
iradiere (DOC 2) , de unde aceasta sa r\spândit
prin anumite componente ale sale, succesiv
pe întregul spa]iu planetar. Din anal iza h\r]ii
(Fig. 1) se poate observa c\ au exis tat anumite
nuclee civilizatoare, cu un rol istoric precizat,
care au avut contribu]ii semni ficative în
construirea civiliza]iei contemporane. Se
poate aprecia, de asemenea, c\ actu ala civili
za]ie terestr\ are un caracter mondial [i glo Caracterul planetar
DOC 1
bal. Acesta a ap\rut ca rezultat al procesului al civiliza]iei
de diseminare a inova]iei [ia rea - liz\rilor
Acest caracter planetar al
tehnologice [i [tiin]ifice vectorizate de civi liza]iei actuale este eviden]iat
mondializare [i de globalizare. de prezen]a substan]ial\ a tuturor
O leg\tur\ indirect\ între spa]iul geogra fic elementelor care definesc civili -
[i civiliza]ie o reprezint\ constatarea c\ civi za]ia, pe ansamblul spa]iului lo -
liza]ia a identificat în substratul utilizării cuit. Exist\, desigur, niveluri
diferite de concentrare a rezul
resurse naturale directe [i indirecte, pe care
tatelor civiliza]iei [i modalit\]i
sa putut sprijini în dezvoltarea sa. Se vorbe[te
diferen]iate de grupare a acestora.
frecvent de o civiliza]ie a pietrei, a lemnului,
Sunt foarte pu]ine spa]ii îns\,
despre o civiliza]ie montan\, pastoral\ sau
chiar cele mai îndep\rtate [i mai
agricol\, în]elegând aceste denumiri mai mult pu]in accesibile, care s\ nu aib\
într-un sens epitetic. Existen]a unor roci de ele mente semnificative ale
construc]ie adecvate a permis realizarea unor civiliza]iei actuale. Sistemul de
construc]ii [i dezvoltarea ora[elor. Lemnul comunica]ii, spre exemplu, a
constituie atât un material util în diferite sco - mondia lizat prin excelen]\
puri, câte [io surs\ de energie pentru o parte informa]iile [i fac posi bil\
propagarea lor în timp real, în orice punct al
a planetei.
Machine Translated by Google

chinez\
civiliza]ie islamic\ civiliza]ie budist\
civiliza]ie ortodox\ civiliza]ie

civiliza]ie occidental\ civiliza]ie latino-american\ civiliza]ie african\ civiliza]ie hindus\ civiliza]ie japonez\

Fig. 1 – Lumea civiliza]iilor

DOC 2 Originea civiliza]iilor istorice
Imaginea cartografic\ de mai sus red\, într-un mod foarte sintetic, intuitiv, simplifi
Dac\ accept\m faptul c\ exist\, cel pu]in în
cator, dar generalizant, ideea c\, în prezent, lumea actual\ este format\ din mai multe
momentul de fa]\, o singur\ civiliza]ie pe planeta
„civiliza”. ]ii”. Dac\ facem abstract]ie de idee c\ planeta noastr\ are o singur\ civiliza]ie
noas tr\, sub raportul evolu]iei is torice a societ\]ii
omogenizat\ prin procesul de globalizare [i de mondializare, trebuie s\ în]elegem c\
omene[ti, trebuie s\ tragem concluzia c\ au existat
aceste „civiliza]ii” re prezint\ anumite variete \]i ale civiliza]iei planetare. De altfel, dac\
diferite „focare” de civiliza]ii, în mare parte nesincrone,
observ\m harta de mai sus, fiecare tip regional de civiliza]ie reprezentat are câte un
relativ îndep\rtate [i izolate în spa]iu [i cu o anumit\
element pus în eviden]\ într-un mod mai pregnant fa]\ de altele, care, chiar dac\ sunt
dez voltare teritorial\ restrâns\. În acest caz, putem
comune. [i altor spa]ii geografice, sunt considerate într-un mod subiacent.
aprecia c\ exist\ „civiliza]ii istorice”, în sensul c\
Ceea ce se nume[te civiliza]ia occidental\ (din America anglo-saxon\ [i Europa Central\
anumite nuclee de ini]iativ\ uman\ au putut dezvolta
[i de Vest) are ca element comun [i definitoriu existen]a unor religii predominante de
un tip de structură socială, de construc]ii [i de
origine catolic\ sau alternative la aceasta. (religii protestante [i neoprotestante). Înainte de
realit\]i. culturale: civiliza]ia egiptean\ (sau a
orice îns\, elementul central pare a fi un anumit sistem de valori, un anume nivel de cultur\
V\ii Nilului), format\ pe cursul mijlociu al fluviului [i
[i, îndeosebi, un material standard [i spiritual ridicat.
coborât\ spre sud; influen]a ei asupra nivelului actual
Civiliza]ia latino-american\, de[i cu o component\ religioas\ aproape exclusiv catolic\,
al culturii [i civili za - ]iei lumii contemporane este
eviden]iaz\ rolul predominant a dou\ limbi neolatine (spaniol\ [i portughez\).
vizibil\, cu toate c\ import tan]a elementelor
Civiliza]ia african\ se suprapune popula]iilor negroide, subsahariene.
componente sa diminuat în timp; civiliza]ia
Civiliza]ia islamic\ eviden]iaz\ componenta ideologic\ [i religioas\ principal\, chiar în
minoic\, iar apoi civiliza]ia micenian\ [i greac\ s-au
condi]iile în care ponderea popula]iei ata[at\ valorilor din fiecare ]ar\ difer\ foarte mult; în
dezvoltat într-un spa]iu restrâns [i bine
acest caz se observ\ un caracter evident generalizant.
Civiliza]ia sinic\ este suprapus\ popula]iei chineze, adept\, teoretic, a religiei [i ideolo localizat (Insula Creta [i Grecia peninsular\);

giei confucianiste, dar inclu\, practic, în sfera unei ideologii na]ionale, cu origini maoiste. civiliza]ia mesopotamian\ cuprinde

Civiliza]ia ortodox\ are o component\ religioas\ evident\ [i cuprinde, exceptând o anumit\ diversitate de popoare [i de culturi;
Grecia, fostele ]\ri socialiste. civiliza]ia chinez\ are un

Civiliza]ia budist\ eviden]iaz\ o component\ cu origini în religii tradi]ionale, dar cu un caracter continuu, pe o durat\ de aproape 4
anumit specific. 000 de ani; civiliza]ia greac\ [i cea roman\ au contribu]ii cunoscu
Civiliza]ia japonez\ are o anumit\ legitimitate prin caracterul multiplu al componen Dintre celelalte areale de civiliza]ie istoric\,

telor sale: relativ izolare teritorial\, o anume omogenitate uman\ [i lingvistic\, origina - men]ion\m [i cele dou\ nuclee situate în America:

litatea religiei [ia ideologiei [i sistemul societ\]ii ierarhizate dup\ un model paternalist. maya `n America Central\ [i inca `n America de Sud.

117
Machine Translated by Google
3. MOBILITATEA GEOGRAFIC| A
V
POPULA}IEI {I SPA}IUL SOCIAL
Mobilitatea teritorial\ a popula]iei re pre -
zint\ toate transform\rile care au loc `n nu -
m\rul locuitorilor unui anumit teritoriu, datorit\
deplas\rii lor (deplas\ri zilnice, sezo - niere,
definitive).
Acestea deplas\ri au avut un caracter
istoric, dar se realizez\ [i `n prezent, fiind
deplas\ri actuale, contemporane.
A. DEPLASÃRI DE POPULAÞII ÎN
TIMPURI ISTORIC De la
apari]ia primilor hominizi (cu peste 2
milioane de ani `n urm\, `n centrul Africii), pân\
aproape de zilele noastre, sa produs un proces
`ndelungat de expansiune prin care „omul a
populat `ntreaga. sa planetă\”.
Alte deplas\ri de popula]ii `n timpuri istorice
au fost: migra]ia popoarelor din Asia Central\
spre Europa (sec. IV-XIV), deplas\rile care au
urmat marilor desco periri geografice (sec. XV-
XIX) [i popularea, `n acest fel, a altor continente
cu popula]ii de origine european\.
B. DEPLASĂRI ACTUALE ALE POPULAÞIEI Aceste
deplas\ri se
produc `n prezent sau au fost caracteristice
ultimelor dou\-trei decenii ale secolului al XX-
lea. Exist\ de - plas\ri interne [i interna]ionale.
Deplas\rile din cauze economice (DOC 1)
sunt cele mai importante; acestea se ma nifest\
sub cele mai variate forme.
Principalele fluxuri interna]ionale se pot
grupa `n dou\ mari categorii:
— fluxuri „Sud-Sud“ (deplas\ri din ]\rile mai
pu]in dezvoltate spre cele care au un deficit
demografic); —
fluxuri „Sud-Nord“ (deplas\ri `ntre ]\ - rile
subdezvoltate [i cele dezvoltate).
Suma totală a deplasărilor a unei pãr]ia
popula]iei dintr-o ]ar\ formeaz\ „bilan]ul
migra]iei” (Fig. 1). Acest bilan] se modific\ `n
timp fiind condi]ionat de o multitudine de
factori.
118
C. CONSECINÞE ALE DEPLA - SÃRII
POPULAÞIEI Deplasarea
popula]iei dintr-un loc în altul, adic\
mobilitatea geografic\, are con secin]e multiple
asupra popula]iilor respec tive (autohtone [i
imigrante), precum [i asupra spa] iului social
în care are loc acest fenomen:
a) pentru popula]ia imigrant\, elementul
principal îl constituie intrarea într-un nou
model de munc\ [i de via]\; uneori se realizeaz\
printr-un proces de integrare (mai mult sau
mai pu]in organic\) sau printr-un proces de
„alipire”, în urma c\ruia popula]ia nu este
propriu-zis integrat\; pentru o parte din
popula]ia imigrant\, este foarte important\
schimbarea modelului cultural;
b) pentru popula]ia autohton\, apari]ia
unor grupuri alogene de imigran]i duce la
modificarea structurii etnice, religioase [i
culturale a spa]iului
respectiv; c) atât pentru popula]ia alogen\,
cât [i pentru cea autohton\, procesul de
migra]ie are drept consecin]\ cre[terea
diversit\]ii umane, cu un efect indirect în sensul
apari]iei unor noi genera] ii, diferite de cele
anterioare; d) un element negativ îl
constituie posibili - litatea teoretic\ a segreg\rii
teritoriale [i sociale a diferitelor grupuri umane;
aceasta este vizibil\ în ora[ele nord-americane
[i în diferite ora[e din ]\ri vest-
europene. ~ntrebarea justificat\ privind la
migra - ]iile de popula]ie este aceea de a stabil
`n ce m\sur\ ([i `ntre ce limite) sunt favorabile
atât pentru indivizi cât [i pentru ]\rile respectiv
sau `n ce m\sur\ pot fi considerate fenomene
negative. R\spunsul la aceast\ `ntrebare tre
buie s\ porneasc\ de la `n]elegerea deplas\rii
oamenilor ca un drept fundamental al lor [i cu
asumarea r\spunderii individuale sau a
diferitelor ]\ri.
~n principiu, deplasarea popula]iei poate fi
considerat\ un fenomen predominant pozi tiv
dac\ nu duce la apari]ia unor fenomene
secundare negative.
DIC}IONAR
Emigrare – deplasarea popu -
la]iei dintr-un stat spre alt stat.
Exod – deplasare `n num\r
mare (`n mas\) a popula]iei dintr-o
regiune sau dintr-o ]ar\.
Imigrare – sosirea `ntr-un stat
a unei popula]ii venite din alt\ parte.
Migra]ie – deplasarea popu -
la]iei de la locul de re[edin]\, `n mod
temporar sau definitiv.
Migra]ia extern\ (interna ]io -
nal\) – deplasare a popula]iei care
are loc `n afara grani]elor unui stat.
Migra]ie intern\ – deplasarea
popula]iei `n interiorul teritoriului
unui anumit stat.
Mobilitatea popula]iei – trans
form\rile care au loc `n popula]ia
unui teritoriu sub aspectul spa]ial
(mobilitate teritorial\ sau spa]ial\)
[i sub aspectul socio-profesional
(tre cerea oamenilor dintr-o
categorie social). \ [i profesional\ `ntr-alta).
Cauze economice ale
DOC 1 deplas\rilor inter
na]ionale }
\rile foarte s\race, cu o
mare cre[tere demografic\, nu
pot oferi propriei popula]ii locuri
de munc\ suficiente ([i nici pl\
tite corespunz\tor) [i de aceea
multe persoane caut\ s\ plece `n ]
\ri care ofer\ mai multe
avantaje. }\rile `n curs de
dezvoltare cu deficit demografic
(adic\ sub populate `n raport cu
`ntinderea lor), dar care `[i
dezvolt\ acti - vit\]i economice
noi, caut\ s\ angajeze temporar
persoane din alte ]\ri; aici este
cazul industriei petroliere din ]\ri
ca Libia, Arabia Saudit\,
Kuwait. }\rile dezvoltate
cu o popula]ie rar\, dar cu resurse
bo - gate atrag, de asemenea, nu
me - roase persoane (Canada, Australia).
Machine Translated by Google
O A
Tropicul de nord c n
ii c
f
e
A
n
u
l
c A
Ecuador P c
A Oceanul
t f
u
l
l indian
n A
Tropicul de sud
A n
e t
c i
c
O
0 3000 km
Fig. 1 – Bilan]ul migra]iei
Harta bilan]ului migra]iei eviden]iaz\
grupe diferite de ]\ri, cu anumite valori ale
raportului dintre imigra]ie [i emigra]ie.
Sunt considerate ]\ri de imigra]ie acele ]\ri
care au valori relativ ridicate ale acestui indice
(între 1 [i 3 ‰ anual). Indicele arat\ c\, la
fiecare 1 000 de locuitori, se adaug\ anual 1, 2
sau 3 persoane venite dintr-o alt\ ]ar\.
În acest context, valorile cele mai ridicate
sunt pentru ]\ri din Europa Occidental\,
America de Nord, precum [i pentru Australia.
Exist\ îns\ [i unele ]\ri care recepteaz\
contingente semnificative de emigran]i:
Argentina, Nigeria, Ghana [i ]\ri produc -
c\toare de petrol cu o popula]ie rar\ (Arabia
Saudit\, Oman , Emiratele Arabe Unite).
}\rile de emigrare sunt considerate cele în
care bilan]ul migratoriu este negativ (num\rul
persoanelor plecate este mai mare decât
num\rul celor sosite). În
aceast\ categorie se înscriu ]\ri asiatice
foarte populate, foste ]\ri socialiste, precum [i ]
\ri din America Latin\, cu un spor natural
foarte ridicat.
Astfel, se poate afirma c\ exist\ o leg\tur\
strâns\ între m\rimea demografic\ a ]\rilor
Oceanul Arctic
emergente [i valoare absolut\ a popula]iei
emigrate; dintre ]\rile cu o emigra]ie foarte
mare sub raport numeric men]ion\m: India,
Pakistan, Mexic.
Pentru fiecare ]ar\ cu bilan] migratoriu
foarte redus (cu valori apropiate de zero) exis
t\ grupe de cauze care determin\ acest feno men. pre supune c\ va reveni dup\ un interval de
Se observ\ c\, fa]\ de ]\rile predominant
receptoare sau ]\rile considerate predominant
surse de emigrare, exist\ un mare num\r de ]
\ri `n care acest fenomen este foarte redus.
Ponderea emigr\rilor este mic\ `n cazul
unor ]\ri foarte populate (China, Indonezia,
Bangladesh) prin raportare la popula]ia lor
total\.
Fenomenele reflectate de bilan]ul migra]iei
se modific\ foarte mult [i foarte rapid `n timp.
Dac\ o ]ar\ `[i construie[te un sistem de
legi care s\ faciliteze fenomenul imigra]iei
legale, acesta poate s\ se modifice `n anul.
urm\tor.
~n cazul unor ]\ri central [i est-europene
care apar]in UE sau sunt `n curs de aderare
situa]ia se schimb\ foarte mult prin extinderea
posibilit\]ilor de migrare intracomuni
gudron\.
O
c
e
u
l
P
A
i
i
c
principalele ]\ri care primesc imigran]i
principalele ]\ri de emigrare
Valorile mici pentru aceste ]\ri (printre
care [i România) reflect\ caraterul temporar
limitat de deplas\rile pentru munc\ [i mai pu]in
o emigrare propriu-zis\.
De altfel, de exemplu, `n cazul ]\rii noastre
popula]ia care se depla seaz\ pentru munc\ se
timp. În cazul particular al extinderii
Uniunii Europene, este posibil ca noile ]\ri s\
furnizeze emigran]i într-o m\sur\ mai mare
decât pân\ acum. În toate situa]iile prezente,
exist\ anumite încerc\ri de a diminua fluxu
rile de imigran]i [i, îndeosebi, de imigran]i
clandestini. În ]\rile primitive exist\ diferite
m\suri legislative, cu un caracter restrictiv, f\r\
a dep\[i îns\ cadrul mai larg al liber\]ii de
deplasare a oamenilor, ca libertate
fundamentală\ a acestora.
În ipoteza realiz\rii unor mari proiecte la
scar\ planetar\, ar fi posibil\ o deplasare sem
nificativ\ a oamenilor în „spa]iile de rezerv\”
reprezentate acum de Amazonia, Sahara,
zonele arctice ale continentelor [i alte areale
mai pu]in ospitaliere. Anumite dimensiuni
imprevizibile ale procesului migra]ional pot
ap\rea în timp, ca o consecin]\ a cre[terii
demografice excesive din anumite ]\ri sau
regiuni ale acestora.
119
Machine Translated by Google

4. STRUCTURI DE BAZ| DIC}IONAR

V
ALE VIE}II SOCIALE {I
Comunitate — grupare uman\
având la baz\ un grup de caracter

RAPORTURILE LOR CU RASA,

- ristici care îi confere\ o anumit\
specificitate [i legitimitate.

ETNIA, RELIGIA {I CULTURA

Etnie — structur\ social\ care
are la baz\ originea comun\ a
locuitorilor
Via]a social\ se desf\[oar\ în anumite etnic), la care se adaug\ concep]ii [i practici Grup rasial — grup de indivizi
care are anumite caracteristici
structuri de baz\, care sunt reprezentate de animiste. Este suficient s\ men]ion\m com
familie, comunitatea teritorial\, comunitatea exte rioare asem\n\toare (culoarea
portamentul diferit al oamenilor dintr-o anu
pie - lii, caracteristicile p\rului,
profesional\, de ras\ [i de etnie, comunitatea mit\ grupare religioase\, pentru a ne face o
aspectul [i culoarea ochilor etc. .).
local\]ii natale, unitatea administrativ\ , idee privind influen]a religiei asupra vie]ii
sociale.
de ]ara [i de grupul de ]\ri (cu popula]iile acestora).
La nivelul activit\]ii sociale propriu-zise, Cultura influen]eaz\ în mod covâr[itor
structurale de baz\ sunt centrate pe familie, via]a social\. Se vorbe[te frecvent despre
comunitatea local\ [i locul de munc\. Între nivelul cultural al unor comun\]i, ca expre
aceste elemente î[i desf\[oar\ activitate sie a nivelului de civiliza]ie. Elementele cul
indivizii [i grupele de indivizi. Pe baza lor se turii cu semnifica]ie în via]a social\ sunt cele
rea - lizeaz\ o anumit\ dinamic\, influen]at\ legate de literatur\, muzic\, arte plastice,
de succesiuni de timp, de reperele cu caracter arhi tectur\ [i, în general, orice alt\ crea]ie cu
istoric sau diferite ac]iuni accidentale. ca - racter cultural. În anumite sisteme
Exist\ ideea c\ planeta noastr\ ar fi com religioase sau ideologice exist\ o nuan]are a
pus\ din trei rase. În realitate, acestea pot fi accesului la cultur\ [i un interes pentru
numite grupuri rasiale [i nu rase propriu-zise, promovarea compozi iei autohtone ale acesteia.
deoarece popula]ia planetei se consider\ c\ Cultura popular\ (Fig. 1), cu un pronun]at
este format\ dintr-o singur\ specie sau ras\. caracter tradi]ional, conserv\ [i transmite de-
Analiza genetic\ a popula]iilor a eviden]iat a lungul secolelor concep]iile oamenilor
elementele comune, cantonate informa]ionale referitor la fenomenele universului în care
în gene, ca purt\toare ale caracteristicilor tr\ - iesc. Cultura reprezint\ un vector de
ereditare ale oamenilor. Pe baza analizei dispersie a unor elemente ale civiliza]iei,
genetice, sa apreciat c\ în urm\ cu aproxima sensibil acce - lerate prin sistemele moderne de mass-media.
tiv 200 000 ani, popula]ia Terrei avea o origine Via]a social\ reprezint\ un ansamblu de
comun\. activit\]i, opinii, mentalit\]i [i produse, care
În mod similar, structura etnic\, reflectat\ sunt influen]ate de componentele lor exte
[i prin componenta lingvistic\, influen]eaz\ rioare, dintre care componentele religioase\
via]a social\ (DOC 2). Aceste lucruri se rea - tinde s\ ocupe o pozi]ie proeminent \.
lizeaz\ prin modul diferit al informa]iei Combinarea tuturor elementelor care î[i
vehiculului - culate în diferite limbi, anumite au originea în caracteristicile societ\]ii (limba
reguli de natur\ etnic\ [i prin asem\narea vorbit\, rasa, cultura, apartenen]a etnic\)
fiziologic\ între oameni. creeaz\ o mare diversitate spa]ial\ a modu -
Religia influen]eaz\ îns\ într-un mod mult rilor în care se desf\[oar \ în mod real via]a [i
mai profund via]a social\. În prezent, exist\ activitatea oamenilor. Într-o m\sur\ core
mai multe religii (Fig. 2, DOC 1), cu ansam spunz\toare antropiz\rii peisajului, se
bluri de concepte diferite, structurate în produce [i artificializarea mediului de via]\ al
raport cu pozi]ia fa]\ de divinitate. Principalele oamenilor. Via]a social\ este organizat\ dup\
grupe religioase sunt: cre[tinismul (cu mai principii [i caracteristici diferite de cele ale
multe categorii interioare), islamismul, budis naturii, în ansamblul s\u. Cu toate acestea,
mul, hinduismul, diferitele religii etnice, unele principii naturale au influen]\ asupra
iudaismul (ca religie monoteist\ cu suport proceselor economice. Fig. 1 – Tineri `n costum tradi]ional

120
Machine Translated by Google
O
c
e
Tropicul de nord A
n
u
l
Oceanul
Ecuador
Pacific
Tropicul de sud
0 3000 km
Fig. 2 – Harta principalelor religii
DOC 1
Lumea contemporan\ se caracterizeaz\
[i printr-o diversitate a credin]elor religioa -
se. Ele au origini istorice, au evoluat de-a
lungul timpului [i au o important\ influen]\
asupra oamenilor.
Principalele religii actuale (Fig. 3) sunt:
Cre[tinismul cuprinde mai multe
grupe de persoane: catolici, ortodoc[i,
protestan]i (ace[tia din urm\ putând fi
luterani, calvini sau anglicani) [i câteva
grupuri mai mici (cre[tini egipteni, denumi]i
„cop]i“ [i cre[tini etiopieni).
Catolicii predomin\ în Fran]a, Spania,
Italia, Portugalia, America Latin\, dar se
întâlnesc [i în alte ]\ri europene (Irlanda,
Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania),
în SUA, Canada, Africa [i Australia. Centrul
catolicismului este Roma, unde se afl\ statul
papal (Vatican).
Ortodoc[ii sunt r\spândi]i în sud-estul
[i estul Europei (greci, români, bulgari,
sârbi, ucrai neni, bieloru[i, ru[i).
Protestan]ii sunt mai numero[i în Ger -
mania [i ]\rile nordice, `n Anglia, Sco]ia,
Elve]ia precum [i în SUA, Canada, Australia,
Africa.
Oceanul Arctic
A Pacific
tl
A Oceanul
n protestan]i ortodoc[i
t
i indian
c suni]i
Structura religioas\
Islamismul cuprinde dou\ mari
grupe de oameni: suni]i (cea mai mare
parte) [i [ii]i; religia islamic\ se mai nume[te
[i „mahomedan\“ sau „musulman\”.
Islamismul sa extins sensibil în ultimul
timp la state foarte populate (Nigeria,
Indonezia) [i în ]\ri africane sau asiatice care
nu aveau anterior aceast\ religie.
Budismul (predominant în China,
dar originar din India) [i hinduismul (pre
dominant în India) sunt religioase celor mai
nu meroase popoare. Principalele centre
reli gioase sunt Lhassa [i Benares.
Religiile etnice orientale cuprind
confucianismul, taoismul (ambele mai
frecvente în China) [i [intoismul (în Japonia).
Iudaismul este religia evreilor, iar
principalul centru religios este Ierusalim.
Animismul este mai frecvent în
Africa, dar se întâlne[te [i la popula]iile
aborigene din America, nordul Asiei,
Australia [i Noua Guinee.
Oceanul
cre[tini
catolici
musulmani
[ii]i
budi[ti
hindu[i
confuciani[ti
[i taoi[ti
[intoi[ti
evrei
animi[ti
DOC 2 Limba englez\ în lume
Dup\ cum este cunoscut, un vector
important al procesului de globalizare îl
reprezint\ folosi limbii engleze. Exist\ trei
situa]ii diferite: a) ]
\ri în care limba englez\ este limb\
oficial\, practicat\ de cea mai mare parte a
popula]iei (SUA, Canada, Australia, Noua
Zeeland\) sau într-un mod aproape exclusiv
(Regatul Unit);
b) ]\ri în care limba englez\ este limb\
ofi cial\, dar nu are cea mai mare utilizare;
aceast\ situa]ie se reg\se[te în ]\ri care au
f\cut parte o anumit\ perioad\ din Imperiul Britanic;
c) ]\ri în care limba englez\ este folosit\
într-o m\sur\ important\, dar nu este limb\
oficial\ a statului respectiv (Israel, Egipt,
Iordania, Oman, Malaysia).
La aceste diferen]ieri teritoriale trebuie
s\ ad\ug\m constatarea c\, printr-o anu
mit\ generalizare a utiliz\rii limbii engleze
în rela]iile interna]ionale în organismele
ONU [i ca limb\ comercial\, aceasta. tinde
s\ devin\ principalul mijloc de comunicare
interuman\ în secolul al XXI-lea. În acela[i
timp, aceasta este în momentul de fa]\
purt\toarea a peste jum\tate dintre infor
ma]iile vehiculate pe internet.
121
Machine Translated by Google
5. ELEMENT DE GEOGRAFIE
V CULTURAL|
Geografia cultural\ reprezint\ un dome
niu integrator al preocup\rilor de cercetare a
comunit\]ilor umane [i un mod de a descrie
peisajele culturalizate. Cultura [i via]a social\
au ca efect organizarea spa]iului locuit. Cul -
tura reflect\, par]ial, amintiri ale comunit\]ii
care locuie[te un anumit teritoriu. Aceasta se
transmite prin sisteme orale sau într-un
codificat. Elementele principale ale culturii
sunt consemnate în lucr\ri (c\r]i, opere de
art\, lucr\ri muzicale etc.) prin limbaje specifice.
Un element principal al transmiterii cul
turale îl reprezint\ memoria colectiv\]ilor, care
opereaz\ selectiv asupra elementelor
culturale consemnate. Aceast\ selectivitate
intro duce o anumit\ dinamic\ cultural\, în
sensul c\ din mo[tenirea semnificativ\ a
este întotdeauna creată, prin to]i membrii
trecutului sunt reactualizate [i evoca anumite
elemente - te care au la baz\ un criteriu valoric. aces teia, de produse culturale. Anumite
popula]ii reduse numeric au un efect cultural mult mai
Este u[or de observat c\ fenomenul cultu
- ral [i cultură, în general, se modific\ în cursul
unei existen]e cotidiene, fiind o reflectă a
succesiunilor în timp ale fenomenelor legate
de interac]iunea societate-cultur\. Perceperea
culturii [i vehicularea este mult nuan]at\ în
raport cu caracteristicile individuale - duale [i
personale.
Exist\ o inser]ie semnificativ\ a culturii în
cadrul rela]iilor sociale institu]ionalizate, care
are ca efect cre[terea coeziunii sociale a
comu nit\]ilor. În general, cultura este
perceput\ ca o ordine prestabilit\, fa]\ de care
individul se raporteaz\.
Este interesant de urm\rit felul în care
sunt segregate valorile culturale [i cum se
transmit de la o genera]ie la alta [i de la o
comunitate la alta.
Rezult\ în final un patrimoniu comun al
umanit\]ii, ca sintez\ a produselor culturale
semnificative certificate va loric.
Un element esen]ial al geografiei culturale
îl reprezint\ evolu]ia ariilor culturale. În
prezent pot fi definite mai multe arii culturale
[i pot fi reprezentate cartografice. De aseme
nea, un element semnificativ îl constituie
122
DIC}IONAR
Geografie cultural\ — dimen
siune metodologic\ integratoare
a geografiei prin care fenomenele
fenomenul de evolu]ie a ariilor culturale [i de culturale sunt raportate la un
dispersare a acestora în spa]iu, conform unor spa]iu [i peisaj antropizat, denumit
anumite intervale de timp. Ariile cultu rale se frecvent peisaj cultural.
Arie cultural\ — suprafa]\ în
suprapun par]ial cu ariile de civiliza]ie, cen care se consider\ c\ o anumit\ cul
trele de iradiere fiind acelea[i. tur\ î[i are extensiunea natural\.
Evolu]ia ariilor culturale, pân\ la ima - Peisaj cultural — tip de peisaj
în care se observ\ o anumit\ trans
ginea actual\, a parcurs momente
formare uman\, cu un grad mai
semnificative, dar, în general, elementul
profund de interven]ie [i cu un
dominant la reprezentat dispersia lor teritorial\. sens constructiv.
Este de observat c\ geneza [i evolu]ia ari
ilor culturale sunt strâns legat de nivelul ci -
viliza]iei [i al tehnologiei [i de o anumit\
componente\ rezultat\ din m\rimea
demografic\ a comunit\]ilor. realizatoare de cultur\.
Exist\, desigur, example prin care este
evi den]iat\ ideea c\ o anumit\ popula]ie nu
vizibil decât popula]ii, situate în condi]ii de
subdezvoltare (Fig. 1).
Atât ariile de civiliza]ie, cât [i cele de cul
tur\, au moment de dezvoltare [i de regres
relativ.
Pe ansamblul omenirii, chiar dac\ anumite
arii se diminueaz\ sau dispar, cultura sine
înregistreaz\ un progres la nivel global.
Sub raportul geografiei culturale, exist\
un interes predominant pentru în]elegerea
modului în care s-au format anumite centre de
iradiere cultural\.
La acestea se adaug\ raporturile dintre
anumite caracteristici tehnice ale activ\]ilor
umane [i suporturile materiale situate în
apropierea lor.
Difuzia fenomenelor culturale are o com
ponent\ geografic\, fiind similar\ deplas\rii
popula iei, bunurilor [i produse.
Difuzia diferitelor procese tehnologice ca
premiz\ a modalit\]ilor de natur\ cultural\ sa
realizat pe direc]ii care au avut ini]ial [io
anumit\ logic\ geografic\. Fig. 1 – Trib din Africa
Machine Translated by Google
Fig. 2 – ~ncondeierea ou\lor de Pa[te
Fig. 4 – Sal\ de concerte
Încondeierea ou\lor (Fig. 2) reprezint\, în acela[i timp, o activitate
cu origini în tradi]ia popular\, un fapt de cultur\, dar [io reflectă a
unei concep]ii asupra existen]ei. Se pare c\ originile acestui obicei
sunt mai vechi decât practicile cre[tine. Pentru încondeierea ou\lor,
per soana respectiv\ trebuie s\ aib\ o anumit\ stare psihic\, fizic\,
moral\ [i preocup\ri estetice. Geografia cultural\ trebuie s\ explice
[is\ con semneze arealele teritoriale unde aceast\ practic\ are loc în
mod sistem atic, cum ar fi, zona Bucovinei, unde exist\ o veche tradi]ie în acest sens.
Ol\ritul (Fig.3) este o preocupare economic\, cultural\ [i fol cloric\,
bazat\ pe tradi]ii str\vechi în existen]a comunit\]ilor.
Transmiterea meserii se face prin însu[irea practicilor dobândite prin
interac]iunea dintre o persoan\ cu experien]\ mai bogat\ [io alt\ per
soan\ aflat\ la începutul acesteia. De altfel, ol\ritul se practic\ într-un
cadru cu elemente de tehnologie tradi]ional\. Ol\ritul presupune
manifest\ri artistice decorative. Civiliza]ia tradi]ional\ româneasc\ are
în ol\rit o component\ aproape generalizat\ a spa]iului locuit.
În cazul unui concert simfonic [i al unei s\li destinate acest
manifest\ri (Fig. 4), fenomenul cultural are o alt\ dimensiune, mai
Fig. 3 – Ol\ritul, me[te[ug tradi]ional
Fig. 5 – Pia]a San Marco (Vene]ia)
evoluat\, [i rezult\ din activitatea inovatoare a unor persoane.
M\rimea orchestrei este variabil\, în func]ie de tipul de muzic\ abor
dat. Membrii orchestrei, care ei în[i[i constituie o colectivitate profe
sional\ aparte, trebuie s\ aib\ în plus o anumit\ preg\tire [io stare
emo]ional\ corespunz\toare. Contextul în care se desf\[oar\ o acti -
vitate de acest tip (în aceast\ imagine, Ateneul Român) este oferit de
o construc]ie arhitectural\ monumental\, cu multiple elemente
figurative, rezultat al unei activit\]i creatoare anterioare.
Dimensiunile percep]iei fenomenelor culturale se modific\,
ajungând pân\ la acoperirea unor spa]ii întinse, p\r]i din ora[e sau
chiar ora[e întregi, cum este cazul Vene]iei. Dup\ cum este cunoscut,
basilica din imagine constituie doar o parte a ansamblului arhitectural
- ral din pia]a vene]ian\ San Marco (Fig. 5), ce face parte, la rândul
s\u, din sistemul cultural reprezentat de întreaga Vene]ie. Aceast\
con struc]ie este parte a unui ansamblu de o deosebit\ complexitate,
cu o func]ie ini]ial\ religioas\, civic\ [i politic\ (în apropiere se afl\
Palatul Dogilor).
123
Machine Translated by Google
6. MONDIALIZAREA,
V OCCIDENTALIZAREA
{I IMPACTUL ACESTORA
ASUPRA VIE}II SOCIALE
Fenomenul de mondializare este perceput
[i interpretat ca având origine occidental\.
Din acest punct de vedere, mondializarea este
sinonim\, dar doar par]ial, cu occiden talizarea
culturii [ia vie]ii sociale.
Cultura [i civiliza]ia occidental\ î[i are
originea în Europa, iar planeta noastr\ a fost
supus\ unui adev\rat proces de europenizare
(DOC 1). Paralel cu spa]iul european, în
extremul Orient sa dezvoltat cultura [i civi
liza]ia nipon\, cu atribute similare celei occi
dentale, f\r\ a fi o copie a acesteia sau o
succeda în timp.
Cultura [i civiliza]ia nipon\ manifest\
tendin]e de „occidentalizare”, datorit\ evo -
lu]iei industriale [i tehnologice.
Prin occidentalizare se poate în]elege si
temul de valori practicat de ]\rile vest
europene (în sens restrâns), de ]\rile europene
(în sens larg) [i de ]\rile cu un nivel de dez
voltare ridicat (în sens foarte larg). ).
De[i China sau India nu au culturi de tip
occidental, prin aportul lor [tiin]ific [i tehno
logic contribuie la fenomenul actual de mon
dializare.
Mondializarea [i globalizarea sunt no]iuni
are acoper\ în principal aceea[i realitate.
Prin mondializare se în]elege, în special,
aspectul spa]ial al difuziei inova]iilor [tiin ]i -
fice, tehnologice [i economice, iar prin globa -
lizare, îndeosebi sistemul rela]ional [i, într-un
fel, aspectul mai pu]in vizibil al infor ma]iilor.
Via]a social\ este sensibil modificat\ de
proces de mondializare [i de transferul va -
lorilor „occidentale” spre comun\]ile supuse
- Mondializarea [i occidentalizarea vie]ii
globaliz\rii. De[i, aparent, [i societ\]ile autar
hice puternic tradi]ionale sau societ\]ile
bazate pe construc]ii ideologice cu baz\ reli
gioas\ par s\ fie mai pu]in expuse mondia -
liz\rii [i occidentaliz\rii, într- -un fel fiind inte
grate [i acestea, deoarece, prin sistemele
infor ma]ionale, ideile, valorile [i realit\]ile contemgeneratoare de progres.
124
porane ajung simultan peste tot. Este posibil
ca anumite societ\]i „primare” (în sensul prac
tic\rii valorilor tradi]ionale de grup [i izolate
teritorial) s\ fie afectate într-o m\sur\ mai re -
dus\ de proces de mondializare. Exemplele
sunt multe peste tot, din zona spa]iul interior
al Africii, în zonele reci locuite de eschimo[i
sau în comun\]ile aborigene de pe diferite
continente. Via]a social\, îns\, are anumite
elemente comune, prac ticate [i verificate în
timp, care pot re - prezenta un model
corespunz\tor pentru orice comunitate uman\.
Împ\rt\[irea valorilor „occidentale” ve -
rificate în timp [i validate sub raport moral nu
reprezint\ numaidecât o uniformizare sau
abdicare de la valori de grup, ci doar în]e -
legerea caracterului referen]ial al acestora.
Dinamica vie]ii sociale impune o anumit\
optic\ fa]\ de fenomenul de creare a unor noi
valori. Produsele culturale pot fi considerate
utile [i utilizabile dac\ îndeplinesc anumite
cerin]e [i se pot încadra într-un context etic.
Cu toate acestea, lumea contemporan\ este,
în ansamblu s\u, purt\toare a multor elemente
[i fenomene îndep\rtate fa]\ de un sistem
axio logic obiectiv. Dac\ men]ion\m fenomene
precum segregarea uman\, terorismul, aso -
cierea în scopuri negative, consumul de
droguri, radicalismul religios sau ideologic, ne
d\m seama c\ societatea, prin to]i indivizii, nu
promoveaz\ doar valorile destinate nate
progresului.
sociale este un proces cu mai multe avantaje
decât posibile limitate. Modelul „occidental”,
care valorizeaz\ elementele realizate de om,
este în prezent suficient de evoluat pentru a-[i
dezvolta în continuare caracteristicile
DIC}IONAR
Mondializare — caracteristic\ a
unui fenomen, element sau proces
cu o extensiune mondial\.
Societate autarhic\ — societate
sau grup social care tr\ie[te într-o
relativ\ izolare fa]\ [i de valorile de
lume.
DOC 1 Europenizarea planetei
Principalul fenomen asociat celui
denumit în mod obi[nuit
„occidentalizare” este datorat [i aso
ciat procesului de „extindere” a val o
rilor, practicilor [ia con ]iilor europene
la nivelul altor arii geografice. Acesta
poate fi denumit „europenizarea”
planetei. Feno - menul a fost continuu
în ultimele patru secole, în întâlnire -
du-se o situa]ie mai complex\, care
poate fi denumit\, prin compara]ie,
„americanizarea planetei”. Europe -
nizarea planetei a în ceput imediat
dup\ descoperirile geografice, în
America Latin\ (portughezi, spa -
nioli), în America de Nord (irlan dezi,
englezi, ita lieni [i francezi), precum
[i în alte spa]ii mai îndep\rtate. În
ultimele dou\ secole, [i alte popoare
euro pene [i-au f\cut sim]it\ prezen]a
în acest sens pe diferite continente [i
regiuni ale globului. În Asia de Nord,
de exem plu, Imperiul }arist [i apoi
Uniunea Sovietic\ [i-au extins
influen]a, impunând modul de via]\
euro pean. În urm\ cu un secol,
aproape toată Afric\ era controlat\
de marile puteri euro pene. De[i Asia
de Sud (India, Pakistan, Bangla - desh)
a suferit o puternic\ influen]\ englez\,
valorile tradi]ionale ante rioare s-au
p\strat. China, influen en - ]at\ mai
mult în zona marilor ora[e aflate pe ]
\rm, [ia p\strat caracterul speci fic
(neeuropean) [i tr\s\turile cu ori gini
tradi]ionale îndep\rtate.
De asemenea, elemente tradi]iona le
s-au p\strat [i în ]\ri arabo-islamice
din Orientul Apropiat. În momentul
de fa]\, procesul de europanizare a
planetei reprezint\ o parte a
procesului sului de glob ba li zare,
mondializare [i occidentalizare a lumii contempor
rane.
Machine Translated by Google

ELEMENT DE GEOGRAFIE SOCIAL|

EVALUARE {I CULTURAL|
Oceanul Arctic

America
de Nord
Europa
(anglo-saxon\)
O
O
c Asia
de Est
c
Tropicul de nord e
Lumea islamic\
e
A Asia
de Sud
A
n n
Asia
O
u
de Sud-Est
c u
l Africa
u
n
aEcuador
e

America
A
t subsahariană\
Oceanul
l

P
Latin\
A
Australia [i Oceania
l l
A c
indian
P
Tropicul de sud n i
A
c t f
i i i
f c
i c
c
0 3000 km

I. REALIZA}I CÂTE O SCURT| CARACTERIZARE REFERITOARE LA GEOGRAFIA SOCIAL| {I GEOGRAFIA

CULTURAL| A DOU| SPA}II, LA ALEGERE, DINTRE CELE FIGURATE PE HARTA DE MAI SUS. ~N ACEAST|
CARACTERIZARE PRECIZA}I: 1. specificul culturii predominante;
2. ]\ri reprezentative; 3.
elemente de
natur\ social\, religioas\ [i lingvistic\.

II. STUDIA}I CU ATEN}IE ÎNTREB|RILE DE MAI JOS {I IDENTIFICA}IR|SPUNSUL CORECT:

1. Oicumena este: a) spa]iul locuit; b) spa]iul locuibil; c) spa]iul real; d) spa]iul construit.

2. Prin mondializare se în]elege:

a) extensiunea unui fenomen la nivel mondial; b) caracteristicile comune ale spa]iului mondial; c) elementele care se
reg\sesc în diferite localiz\ri pe glob; d) interferen]a spa]iilor situate în diferite locuri pe glob.

3. Vectorul principal al globaliz\rii îl reprezint\, sub raport lingvistic: a)

limba francez\ (prin num\rul de ]\ri unde este vorbit\); b)
limba chinez\ (prin num\rul cel mai mare de locuitori care o vorbesc); c)
limba englez\ (prin utilizarea ei în rela]iile interna]ionale); d)
limba spaniol\ (prin folosirea în ]\ri cu un spor natural accentuat).

4. Globalizarea [i mondializarea se reflect\ cel mai bine în:

a) transmiterea produselor prin sistemele de transport; c) deplasarea a oamenilor dintr-un loc în altul;
b) transmiterea informa]iilor prin sistemele de comunica]ii; d) convorbirile telefonice interna]ionale.

125
Machine Translated by Google

RECAPITULARE FINAL|
Mediul înconjur\tor este un sistem format din suporturi materiale, energie [i
I. MEDIUL ÎNCONJUR|TOR –
informa]ie, care reprezint\ spa]iul de desf\[urare a activit\]ii societ\]ii omene[ti.
PROBLEMA| FUNDAMENTALE| Termenul de este
mediu inconjurator
foarte sugestiv. Dintre modific\rile recente, o aten]ie principal\
A LUMII CONTEMPORANE
o reprezint\ înc\lzirea global\ care, dac\ este real\ [i ireversibil\, va duce la
transform\ri sesizabile ale mediului. Factorii geoecologici reprezint\ acele
componente ale mediului înconjur\tor care determin\ sau influen]eaz\ carac
teristicile acestuia. Exist\ o varietate mare de factori geoecologici care pot fi
organi za]i pe grupe de fenomene sau geosfere. Expresia teritorial\ a func]ionalit\]ii
me - diului o reprezint\ geosistemul, iar aspectul exterior, peisajul geografic.
Tipurile de medii au o dispunere zonal\, ca rezultat al factorilor geoecologici
majori ai planetei noastre (forma P\mântului, mi[carea de revolu]ie, mi[carea de
rota]ie, înclinarea axei [i pozi]ia P\mântului. în Sistemul Solar).
Un element de interes îl reprezint\ hazardurile naturale [i antropice, care sunt
tot mai semnificative în contextul dezechilibrelor mediului [i al cre[terii popu
la]iei. Desp\duririle, de[ertificarea [i poluarea sunt fenomene cu o gravitate
crescând\. Protec]ia, conservarea [i managementul mediului reprezint\ r\spunsul
coerent al societ\]ii la distrugerea mediului ei de via]\.

II. REGIONALIZAREA {I Aparent elemente complementare, globalizarea [i regionalizarea au ca tr\s\tur\

comun\ caracterul lor obiectiv [i aparent ireversibil. Regionarea reprezint\
GLOBALIZAREA LUMII
CONTEMPORANE asocierea statelor în grup\ri teritoriale, iar globalizarea concretizeaz\ dispersia
planetar\ a principalelor valori, norme, bunuri, produse, informa]ii.

Elementele obiective, sesizabile, ale lumii contemporane, sunt ilustrate de

III. POPULA}IA, RESURSELE
cre[terea numeric\ a popula]iei, explozia urban\, de epuizarea unor resurse
NATURALE {I DEZVOLTAREA naturale, identificarea unor resurse alternative [i de preocupare pentru sus]inerea
LUMII CONTEMPORANE
dezvolt\rii. Acordul dintre medii [i societate îl reprezint\ dezvoltarea durabil\,
capabil\ s\ ofere genera]iilor viitoare atât resurse conservate, cât [i un mediu
favorabil existen]ei.

Sistemul economic actual este rezultatul unei evolu]ii istorice [i are, în prezent,
IV. SISTEMUL ECONOMIC {I caracteristicile unui ansamblu supraordonat ]\rilor [i regiunilor, cu semnifica]ie la
SISTEMUL GEOPOLITIC nivel planetar. Sistemul geopolitic eviden]iaz\ trecerea de la o lume unipolar\, la o
lume multipolar\. Fiecare stat are anumite op]iuni geopolitice [i geostrategice,
care sunt abordate în perspectiva conserv\rii unor avantaje sau dezvolt\rii altora
noi. În cadrul sistemului mondial actual, o serie de state (SUA, Federa]ia Rus\,
Japonia, China, India, Brazilia etc.) au un rol proeminent. Se distinge îns\ existen]a
unei superputeri militare [ia unei puteri economice de prim\ m\rime — SUA.
Dezvoltarea actual\ a Chinei îi va conferi în urm\torii ani o pozi]ie nou\ [i, peste un
interval de timp, probabil predominant.

Fenomenele sociale [i culturale au o pregnant\ tendin]\ de mondializare, dar

V. ELEMENT DE GEOGRAFIE conserv\ componente tradi]ionale evidente. Ariile de cultur\ [i de civiliza]ie
SOCIAL| {I CULTURAL| reprezint\ nucleele de unde a putut fi realizat sistemul actual. Procesul de mon -
dializare a valorilor sociale [i culturale reprezint\ în prezent un vector de progres.

126
Machine Translated by Google

EVALUARE FINAL|
I. REALIZA}I CÂTE UN TEXT, DE CEL MULT O PAGIN|, PENTRU A ARGUMENTA FIECARE DINTRE AFIRMA}IILE DE
MAI JOS: 1. Energia atomic\
este o energie de tranzi]ie.
2. Energia hidrogenului va reprezenta principala surs\ energetic\ `n viitor.

3. O industrie a energiei electrice nepoluant\ nu este posibil\.

4. Principala problem\ a lumii contemporane o reprezint\ conservarea mediului.

5. Resursele neconven]ionale sunt nelimitate.

6. De[ertificarea [i desp\duririle sunt fenomene complementare.

7. Resursele planetei noastre sunt relativ reduse.

8. Produsele agroalimentare necesare unei popula]ii a Terrei de 3-4 ori mai mare sunt posibile de ob]inut `n condi]iile caracteris
- ticilor actuale ale fondului funciar.

II. REALIZA}I UN TEXT COERENT CU TEMA „AMENAJAREA SPA}IULUI“ FOLOSIND CÂTE O SINGUR| DAT|, TO}I
TERMENII DE MAI JOS: amenajare
local\, globalizare, interac]iune, terenuri arabe, metropol\, amenajare urban\, zon\ economic\, economie de
pia]\, dezvoltare durabil\.

III.ELABORA}I UN TEXT DE O PAGIN| CU TEMA: „VIA}A URBAN| F|R| POLUARE“.

IV.COMPARA}I DOU| TIPURI DE MEDII, IDENTIFICÂND DOU| ASEM|N|RI {I, RESPECTIV DOU|
DEOSEBIRI.

V. DEMONSTRA}I NECESITATEA OCROTIRII MEDIULUI ~NCONJUR|TOR PE BAZA UNOR ELEMENTE IDENTIFICATE

~N CADRUL EVOLU}IEI MEDIULUI PE TERRA.

VI. REALIZA}I UN COMENTARIU ASUPRA UNEI PROBLEME REFERITOARE LA LUMEA CONTEMPO RAN| PE BAZA
UNOR RECENTE INFORMA}II DIN MASS-MEDIA.

VII. IDENTIFICA}I UN TIP DE MEDIU CARE VI SE PARE MAI AGREABIL {I ARGUMENTA}I ALEGEREA F|CUT|.

VIII. IDENTIFICA}IO PROBLEMA| GLOBAL| A OMENIRII PE CARE O CONSIDERA}I FUNDAMENTAL| {I ARGUMENTA}

I ALEGEREA F|CUT|.

IX. STUDIA}I CU ATEN}IE ~NTREB|RILE DE MAI JOS {I IDENTIFICA}IR|SPUNSUL CORECT:

1. Cauza principal\ a mobilit\]ii teritoriale a popula]iei o constituie: a)
diferen]a de spor natural între regiuni apropiate; c) b) dezvoltarea economic\ inegal\ a ]\rilor;
condi]iile naturale din diferite regiuni; d) diversitatea concep]iilor ideologice [i religioase.

2. În prezent, lumea contemporan\ este, sub raport geopolitic:

a) unipolar\; b) bipolar\; c) tripolar\; d) multipolar\.

3. Cre[terea total\ popula]iei Terrei sa realizat îndeosebi prin cre[terea popula]iei: a)

în regiunile cu densitatea redus\ a popula]iei; b) în regiuni noi, situate în afara oicumenei; c) în regiuni
tradi]ionale suprapopulate; d) într-un mod relativ uniform [i omogen.

127
Machine Translated by Google

BIBLIOGRAFIE
Ardelean A., Mândru] O. (2012), Geografia mediului , Vasile Mali]a Mircea (1998), Zece mii de culturi, o singur\ civiliza]ie,

Goldi[ University Press, Arad Editura Nemira, Bucure[ti.

La mondializare Marston Sallie, Paul Knox, Diana Liverman (2005), Lume

Balaresque N., Oster D., (coord.) (2013),

contemporan, Nathan, Paris. regiuni în Contextul global, Pearson, New Jersey, SUA.

B\lteanu D., {erban Mihaela (2005), Modific\ri globale ale Mah\ra Gheorghe (2006), Variabilit\]i schimb\ri climatice, [i

mediu, Editura Coresi, Bucure[ti Editura Universit\]ii din Oradea.

Tărâmuri, Regiunile și Mândru] O. (2012), Geografia Uniunii europene , Vasile Goldi[

Blij HJ, Muller P. (2000) Geografie -
Presa Universitară, Arad
Concepte 2000, J.Wiley Ed, New York

Marea tabl\ de [ah Mândru] O. (2012), Geografie fizic\ [i uman\ general\ , Vasile
Brzezinski Z. (2000), — Suprema]ia ameri
Goldi[ University Press, Arad
[i geostrategice
vânzare imperativă
pot\ , Bucure[ti, Univers

Enciclopedic Norton, W. (1998) Geografie umană , Toronto, Oxford

Presa universitară
Brown, LR (coord.) (1999) Starea lumii; Probleme globale ale

omenirii , Bucure[ti, Editura Tehnic\ Negu], S. (1979) Un singur P\mânt , Bucure[ti, Editura

Albatros
Claval Paul (1995), Geografia culturală, Nathan, Paris.

Pitte JR (2000) Geografie 2e (Les hommes et la Terre),

Claval Paul (2001) Geopolitic\ [i geostrategie , Bucure[ti,
Nathan, Paris
Editura Corint

Rowentree Les, Lewis M., Price Marie, Wyckoff W. (2005), Pearson,

Clawson D., Merril Johnson (2004), Lume regional
Diversitate în mijlocul Globalizarea - Lume Regiuni,
Geografie, Pearson, New Jersey, SUA.
New Jersey, SUA.

Dufour Jean-Louis (2002), Crizele interna]ionale, Editura

Ro[u, Al. (1987) Terra vie]ii
— geosistemul , Bucure[ti, Editura
Corint, Bucure[ti.
{tiin]ific\ [i Enciclopedic\

Foucher, M. (1993) Fragmente d'Europe , Fayard Elemente de

Strahler AN, Strahler A. (1984) Fizic

Gore, Al. (1995) P\mântul în Ecologia spiritul cump\n\. [i Geografie , New York, John Wiley

uman , Bucure[ti, Editura Tehnic\

*** (2013), Atlas geografic de buzunar (Octavian Mândru]),

Iano[ Ioan (2000) Sisteme teritoriale — o abordare Editura Corint, Bucure[ti

geografica , Bucure[ti, Editura Tehnic\ *** (2014), Atlas geografic [colar (Octavian Mândru]), Editura

state, Corint, Bucure[ti

Lacoste Yves (1994), Dictionnaire géopolitique des

Flammarion, Paris. *** (2014), Calendar Atlante de Agostini , Istituto Geografico

Mediu inconjurator - Știința de Agostini, Novara
Brennan Scott, Withgott Jay (2005)

in spatele Povești, Pearson, New Jersey, SUA. *** (2001), Puteri [i influen]e, Editura Corint, Bucure[ti.

128
Machine Translated by Google