MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

ŞCOALA DOCTORALĂ
DOMENIUL DE DOCTORAT MINE, PETROL ŞI GAZE

Drd. ing. Sergiu Ştefan LUCA

TEZĂ DE DOCTORAT

DEZVOLTAREA DURABILĂ A MEDIULUI

MONTAN AL DEPRESIUNII PETROŞANI CA
ALTERNATIVĂ LA MINERITUL DIN ZONĂ

SUSTAINABLE DEVELOPMENT OF MOUNTAIN

ENVIRONMENT OF THE DEPRESSION PETROŞANI AS
AN ALTERNATIVE TO MINING ACTIVITIES FROM
AREA

Conducător de doctorat:
Prof.univ.dr.ing. Mircea GEORGESCU

Petroşani, 2017
 CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................................1
CAPITOLUL I. DESCRIEREA GENERALĂ A DEPRESIUNII PETROŞANI.......................................4
I.1. Aşezarea geografică............................................................................................................4
I.2.Relieful.................................................................................................................................8
I.2.1. Munţii Parâng................................................................................................................9
I.2.2. Munţii Şureanu.............................................................................................................10
I.2.3. Munţii Retezat.............................................................................................................12
I.2.4. MunţiiVâlcan...............................................................................................................13
I.3. Hidrologia regiunii.............................................................................................................14
I.4. Clima..................................................................................................................................14
I.5. Vegetaţia, flora şi fauna.....................................................................................................15
I.5.1.Vegetaţia şi flora Grupelor Montane Parâng şi Retezat-Godeanu...............................15
I.5.2.Fauna Grupelor Montane Parâng şi Retezat-Godeanu.................................................19
I.6. Populaţia............................................................................................................................22
CAPITOLUL II. SITUAŢIA ACTUALĂ SOCIO-ECONOMICĂ A COMUNITĂŢILOR
DIN DEPRESIUNEAPETROŞANI................................................................................24
II.1. Activităţi antropice desfăşurate în arealul analizat..........................................................24
II.1.1. Mineritul....................................................................................................................24
II.1.2. Agricultura şi zootehnia............................................................................................25
II.1.3. Comerţul....................................................................................................................26
II.1.4. Turismul.....................................................................................................................27
II.1.5. Alte activităţi desfăşurate în zonă..............................................................................28
II.2. Situaţia actuală a dezvoltării regiunii analizate...............................................................28
CAPITOLUL III. MEDIUL MONTAN CA GENERATOR DE ACTIVITĂŢI
ALTERNATIVE LA MINERIT.....................................................................................34
III.1. Prezentarea generală a zonei montane adiacente Văii Jiului..........................................34
III.2. Relieful zonei montane propice activităţilor turistice.....................................................38
III.3. Flora zonei montane........................................................................................................40
III.4. Fauna zonei montane.......................................................................................................43
III.5. Activităţi antropice existente în prezent în zona montană...............................................45
CAPITOLUL IV. CONSIDERAŢII GENERALE DESPRE DEZVOLTAREA DURABILĂ
A MEDIULUI MONTAN AFERENT DEPRESIUNII PETROŞANI........................47
IV.1. Conceptul de dezvoltare durabilă ...................................................................................47
IV.2. Analiza SWOT a potenţialului de utilizare a zonei montane pentru
dezvoltarea durabilă a Văii Jiului...................................................................................49
CAPITOLUL V. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A UNOR ACTIVITĂŢI ÎN ZONA
MONTANĂ, CA ALTERNATIVĂ LA MINERITUL DIN ZONĂ..............................52
V.1. Sat turistic.........................................................................................................................52
V.2. Linie de procesare a plantelor medicinale şi a fructelor de pădure...................................61
V.3. Linie de procesare a laptelui.............................................................................................71
V.4. Linie de ambalaje de carton..............................................................................................76
V.5. Identificarea de proiecte/programe generatoare de fonduri pentru
realizarea propunerilor.................................................................................................80
V.6. Impactul ecologic şi social generat de implementarea proiectelor propuse.....................94
CAPITOLUL VI CONCLUZII GENERALE ŞI CONTRIBUŢII PROPRII...........................................97
VI.1. Concluzii generale..........................................................................................................97
VI.2. Contribuţii proprii.........................................................................................................101
VI.3. Recomandări pentru cercetări viitoare..........................................................................102
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................103
 INTRODUCERE

Se apreciază că istoria modernă a Văii Jiului începe odată cu valorificarea rezervelor de

cărbune puse în evidenţă în a doua jumătate a secolului al XIX şi mai puţin se are în vedere că
această Depresiune intramontană a Carpaţilor Meridionali este depozitara unor urme ale
colectivităţilor umane din cele mai vechi timpuri.
Cu o vechime milenară, populaţia din zonă a rezistat vitregiei vremurilor, ducând o existenţă
statornică la adăpostul munţilor semeţi şi al pădurilor de nepătruns.
Descendenţa locuitorilor Văii Jiului din populaţia regatului dac este confirmată de modul de
viaţă al localnicilor, fie că este vorba de construcţiile de lemn, de îmbrăcăminte şi îndeletniciri, de
obiceiuri, tradiţii şi sărbători.
De-a lungul secolelor îndeletnicirea de bază, tradiţională a fost creşterea animalelor.
Un moment de răscruce în destinul Depresiunii l-a constituit a doua jumătate a sec. al XIX-
lea, când ivirile de pietre care ard, cum erau numiţi de localnici cărbunii din aflorimente, au început
să devină interesante în contextul creşterii cererii de cărbune de către transporturile feroviare,
siderurgie ş.a.
După un secol, începând cu naţionalizarea din 11 iunie 1948, Valea Jiului cunoaşte cea mai
mare dezvoltare printr-o creştere rapidă a producţiei de cărbune fără a se acorda, însă, atenţia
cuvenită eficienţei economice. Odată cu aceasta se produce o creştere constantă a populaţiei şi a
fondului constructiv-edilitar.
O altă perioadă este cea de după 1990 în care extracţia şi utilizarea cărbunelui par a fi
condamnate de politicile mondiale referitoare la mediu, dar şi de lipsa unei strategii energetice
naţionale, de erorile comise la nivel guvernamental sau local.
Astfel că, după nici trei decenii de la acest eveniment, mineritul Văii Jiului se găseşte într-un
impas din care cu greu se vede vreo ieşire.
Autorul acestei lucrări, trăitor pe aceste meleaguri, doreşte să-şi aducă modestul aport la
propăşirea acestui ţinut, cu tradiţii străvechi, prin a propune câteva soluţii alternative la mineritul în
colaps al Văii Jiului.
Iubitor al muntelui, dar şi cu sarcini profesionale în mediul montan, autorul şi-a propus să
exploateze tezaurul cel mai de preţ al acestei zone: frumuseţile şi bogăţiile munţilor ce o înconjoară,
dar şi obiceiurile străvechi ale locuitorilor de pe aceste meleaguri.
Aşa s-a născut , mai întâi tema şi iată acum şi această lucrare ca o teză de doctorat.
Autorul a pornit de la obiectivul general, care animă în prezent întreaga comunitate a Văii
Jiului: transformarea depresiunii, într-o zonă favorabilă dezvoltării economice,
minimalizând/eliminând dependenţa regiunii de industria minieră, obiectiv ce se poate atinge prin:
diversificarea activităţilor economice şi atragerea de noi investiţii antreprenoriale, prezentarea şi
promovarea Văii Jiului ca o destinaţie turistică atractivă şi accesibilă, protecţia mediului
înconjurător prin acţiuni îndreptate asupra principalelor surse de poluare.
La baza demersului autorului pentru rezolvarea temei propuse au stat documentele
referitoare la situaţia socio–economică din Valea Jiului, situaţie generată de restructurarea sectorului
minier, precum şi a resurselor mediului montan, care au vizat: gospodărirea raţională a acestora,
planificarea folosirii terenurilor din zona montană, dezvoltare socio-economică a populaţiilor
montane, folosirea de tehnologii prietenoase cu mediul şi implicarea populaţiilor montane în
gospodărirea resurselor.
Pentru o mai bună cunoaştere şi înţelegere a situaţiei economice din Valea Jiului au fost
întreprinse investigaţii pe lângă instituţiile abilitate din zonă, instituţii competente în a gestiona şi
furniza diferite date de interes, precum şi consultarea literaturii de specialitate româneşti şi străine.
De asemenea, autorul a trebuit să analizeze şi prelucreze o multitudine şi diversă
documentaţie statistică, să facă deplasări pe teren pentru a confrunta rezultatele cercetărilor teoretice
cu starea reală a reliefului unde ar urma realizarea amplasamentelor obiectivelor propuse şi nu în
ultimul rând discuţii directe cu locuitori ai Văii Jiului şi cu factori de decizie în domeniu.
Pornind de la interdependenţa turism – mediul montan – mediul rural – dezvoltare durabilă
autorul a propus şi dezvoltat patru soluţii ca alternativă la mineritul din zonă:
 Sat turistic,
 Linie de procesare a plantelor medicinale şi a fructelor de pădure,
 Linie de procesare a laptelui,
 Linie de ambalaje de carton.
Aceste obiective, specifice, vor fi realizate într-o perioadă de 3 – 5 ani, prin implementarea
de proiecte de dezvoltare, beneficiare de finanţări din fonduri comunitare, accesibile atât
administraţiei publice locale cât şi celei judeţene.
Realizarea acestora va conduce la:
dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv pentru investitorii locali şi străini;
dezvoltarea sectorului privat, capabil să absoarbă personalul ce va părăsi sectorul minier;
crearea a cca. 6000 locuri de muncă din care 4000 pe o perioadă determinată de la 6 luni la
un an;
realizarea unui mediu atractiv extinderii activităţilor turistice, capabil să redeseneze zona
dintr-o regiune monoindustrială într-o zonă plurieconomică;
 adaptarea sistemului educaţional la noile cerinţe ale agenţilor economici şi activităţile ce le
dezvoltă în regiune;
asigurarea unei asistenţe sociale, active, adresate exclusiv grupurilor cele mai defavorizate,
reprezentate de copiii lipsiţi de mijloace de subzistenţă, bătrâni cu venituri reduse, persoane cu
vârste şi profesii neatractive pentru noile activităţi ce se dezvoltă, precum şi persoanele cu handicap.

***

Mulţumesc coordonatorului meu, domnului prof. univ. dr. ing. Mircea GEORGESCU, care
a avut încredere în mine şi care nu a precupeţit nici un efort în a mă îndruma, sprijini şi ajuta pe
toată perioada stagiului de doctorat pentru a finaliza teza.
La elaborarea acestei teze, pe toată durata de cercetare, atât teoretică cât şi practică, am
primit sprijin preţios din partea comisiei de îndrumare, comisie formată din prof.univ.dr.ing. Ioan
Dumitrescu şi conf.univ.dr.ing. Emilia Dunca cărora doresc să le mulţumesc pentru întregul suport
ştiinţific şi moral oferit.
Mulţumesc, deasemenea, atât d-nului prof.univ.dr.ing. Romulus Iosif Sârbu pentru
încrederea şi sprijinul acordat, cât şi conducerii Universităţii din Petroşani şi Facultăţii de Mine
pentru asigurarea cadrului legal de desfăşurare a doctoratului.
Nu în ultimul rând, aş vrea să-mi exprim recunoştinţa faţă de soţia mea, Nicoleta Luca, şi
fiul meu Raul Ştefan Luca, pentru înţelegerea, sprijinulul moral şi dragostea de care au dat dovadă
pe parcusul elaborării acestei teze.
 CAPITOLUL I
DESCRIEREA GENERALĂ A DEPRESIUNII PETROŞANI

I.1. Aşezarea geografică

Geo Bogza, în ciclul său de reportaje Oameni şi cărbuni în Valea Jiului, consemna impresia
sa majoră despre locurile de pe aici: “Măreţ este acest ţinut, presărat cu munţi de la o zare la alta,
în inima cărora regii daci au întemeiat vestita lor cetate şi în ale căror măruntaie sunt urme mult
mai vechi, care îi duc trecutul până la depărtări de milioane de ani. Atunci la picioarele
Parângului, păduri întregi au fost înghiţite, pentru ca astăzi să fie scoase, iarăşi, la lumina zilei, sub
formă concentrată, şi cu un număr infinit mai mare de calorii, a cărbunilor”1) /25/
Din cele mai vechi timpuri acest ţinut al Văii Jiului a fost mereu vatră de trăire şi permanenţă
românească. La vremea când se năşteau primele formaţiuni statale româneşti feudale, voievodatul ce
se întindea în Banat, între Mureş şi Dunăre, ajuns la apogeu sub voievodul român Glad (sec. IX-X),
cuprindea în teritoriu şi Valea Jiului. Mai târziu, în sec. al XIII-lea, aceste pământuri din jurul
Retezatului au făcut parte din voievodatul lui Litovoi, cunoscut în istorie ca Ţara Litua; cnezatul lui
Litovoi se întinde pe ambele versante ale Carpaţilor Meridionali, din ţinutul Gorjului şi până-n Ţara
Haţegului (fig.nr.I.1.).

Fig.nr. I.1. Ţara Litua

1)
Ion Preda, Dan Pasere – Valea Jiului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985, p. 12
 În partea de sud a judeţului Hunedoara, într-un triunghi ce s-a dovedit a fi de aur, la graniţa
dintre Transilvania, Banat şi Ţara Românească, se situează o zonă cunoscută generic sub denumirea
de Valea Jiului, iar geografic ca Depresiunea Petroşanilor, regiune care şi-a câştigat pe drept
renumele de Ţara diamantului negru (fig.nr. I.2.).

Fig.nr. I.2. Valea Jiului pe harta lumii şi la ea... acasă

Această zonă este aşezată pe cursurile râurilor Jiul de Vest şi Jiul de Est, are o formă
triunghiulară, alungită pe direcţia SV-NE cu o lăţime ce variază între 15 km în dreptul localităţii
Câmpu lui Neag şi 25 km în dreptul satului Tirici din oraşul Petrila. Teritoriul este străbătut de
meridianul 230 longitudine estică, în extremitatea vestică, şi de paralela de 450 20’ latitudine nordică
(oraşul Uricani).
Primul document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al
Ungariei către cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1499. În acest hrisov, este scris că
boierul Cânde stăpâneşte moşiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei, Mălaiei, Merişor, Rotundul şi
Câmpu lui Neag ca fiindu-i proprietăţi ab antique 2) /25/.
Valea Jiului este o microregiune alcătuită din trei municipii: Petroşani, Lupeni, Vulcan şi trei
oraşe: Petrila, Uricani, Aninoasa, cu o populaţie totală de 120.734 locuitori, conform
recensământului din 2011.
În cele ce urmează se va face o scurtă prezentare a celor şase localităţi, în ordinea de la vest
la est.
[2]
Ion Preda, Dan Pasere – Valea Jiului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985, p. 15
  oraşul Uricani, căruia îi corespund coordonatele geografice: 45020’11” latitudine N şi 2309’9’’
longitudine E, cu o arie de peste 25.000ha, are cea mai mare zonă administrativă din Depresiunea
Petroşani.
Constituie una din intrările în Parcul Naţional Retezat şi are o populaţie de 8972 locuitori.
Totodată este cel mai vestic oraş din Valea Jiului, fiind situat la poalele Munţiilor Retezat şi Vâlcan.
Este străjuit la nord de Vârful Mare (1509m) poreclit şi Cele Trei Stânci, iar la sud de vârful
Coarnele, care se ridică la peste 1780m.
Aflându-se la altitudinea de aprox. 750m, oraşul Uricani se întinde de-a lungul văii de vest a
râului Jiu, fiind înconjurat de un relief predominant muntos. Suprafaţa acestuia conţine şi văile
pâraielor Lazăr, Valea de Peşti, Pilugul, Buta, Balomir şi Sterminos, unele dintre ele alimentează
râul Jiul de Vest, dezvoltând o bogată reţea hidrografică.
La Uricani se ajunge pe DN 66 A, varianta vestică a DN 66. Acesta leagă oraşul de Lupeni,
Vulcan şi Petroşani, iar când când va fi definitivat, de Băile Herculane.
 municipiul Lupeni căruia îi corespund coordonatele geografice 45021’37” latitudine N şi
23015’18” longitudine E, este situat la poalele Munţilor Vâlcan, are o suprafaţă de 7773 ha şi o
populaţie de 23.390 locuitori, fiind considerat al treilea oraş ca mărime al Văii Jiului.
Situat la aprox. 20km SV de municipiul Petroşani şi învecinându-se la vest cu oraşul Uricani,
la sud cu jud. Gorj, iar la nord, parţial cu oraşul Vulcan şi com. Baru, este aşezat paralel cu râul Jiul
de Vest fiind străjuit de două şiruri de munţi, care leagă Munţii Retezat de Munţii Parâng, dând
localităţii o formă alungită. Oraşul fiind aşezat într-o zonă muntoasă, dispune pe cele două maluri
ale Jiului de Vest, de terase superioare care ating înălţimi de până la 800 m. Aceste terase sunt
străbătute, dinspre masivele muntoase Vâlcan şi prelungirea masivului Retezat de numeroase
pâraie, pentru care motiv are aspectul unor dealuri care coboară perpendicular spre Jiu3) /31/.
Localitatea a luat naştere în anul 1770 prin stabilirea în aceste locuri a unor locuitori veniţi
din satul Valea Lupului (Ţara Haţegului), aşa numiţii lupeni. Legătura municipiului Lupeni cu
municipiul Petroşani se face cu ajutorul DN 66A- varianta vestică a DN 66.
 municipiul Vulcan, căruia îi corespund coordonatele geografice 45022’52” lat. N şi
23017’29” long. E, cu o suprafaţă de 8731ha şi o populaţie de 24.160 locuitori, ocupă locul patru, ca
întindere, între localităţile Văii Jiului şi locul doi, ca număr de locuitori. Se află situat acolo unde
depresiunea se îngustează, luând forma unui unghi ascuţit, cu laturile distanţate la aprox. 5-6 km,
fiind dominat de culmile muntoase Oboroca, din masivul Retezat spre nord şi NV, masivul Vâlcan
spre sud, mărginit de oraşul Aninoasa la est, municipiul Lupeni la vest, com. Băniţa la nord şi jud.
3)
Monografia oraşului Lupeni – 1967
Gorj la sud.
Este străbătut de DN 66 A, drum care face legătura între Petroşani şi Uricani.
Prima atestare documentară datează din 1462, an în care, în zonă s-a format o colonie de
muncitori şi funcţionari care asigurau paza şi controlul Pasului Vâlcan, principalul punct vamal spre
Ţara Românească. Până la construirea căii ferate Simeria – Petroşani, Vulcanul a fost centrul
administrativ şi economic al Văii Jiului.
 oraşul Aninoasa, căruia îi corespund coordonatele geografice 45022’43” lat.N şi 23018’36”
long.E, cu o suprafaţă de 3094ha şi o populaţie de 4360 locuitori, este situat în centrul bazinului
minier Valea Jiului, fiind învecinat cu municipiul Petroşani în partea de NE, la vest cu oraşul
Vulcan, iar la sud cu jud. Gorj.
Localitatea apare ca o albie înconjurată din toate părţile de dealuri şi munţi, având aspectul
unei depresiuni destul de înalte, altitudinea ei medie fiind de 556m la confluenţa Jiurilor faţă de
800m spre marginile de est şi vest. Cel mai important râu este Jiul de Vest, care desparte oraşul în
două unităţi geografice: Iscroni şi Aninoasa.
Localitatea Aninoasa îşi începe existenţa odată cu exploatarea cărbunelui, adică în anul
1880, dar documentar localitatea a fost menţionată prima dată ca aşezare rurală în anul 1442, şi se
numea Bărbătenii de Jos fiind răsfirată pe o suprafaţă foarte mare.
Aninoasa de azi s-a format din vechea localitate Bărbătenii de Jos (Iscroni) şi Anina
(Anena). A fost declarată oraş la 18 Aprilie 1989.
 municipiul Petroşani, căruia îi corespund coordonatele geografice 45024’44” lat. N şi
23022’24” long.E, cu o suprafaţă de peste 20.000ha şi o populaţie de 37.160 locuitori este cea mai
mare localitate din Valea Jiului, ca şi număr de locuitori, ocupă poziţia a treia ca suprafaţă şi
totodată cel mai important centru al industriei miniere din ţară. Acesta se găseşte aşezat în
depresiunea intramontană a Carpaţilor Meridionali, la o altiudine de 500m, bine conturată de
crestele munţilor Parâng la est, munţilor Şureanu la nord-est, munţilor Vâlcan la sud şi munţiilor
Retezat la nord şi nord-vest.
Municipiul este traversat de DN 66 (E78), comunică prin pasul Merişor (în nord) cu larga
Depresiune a Haţegului, iar, prin pasul Surduc (în sud), cu regiunile subcarpatice oltene.
Primul document care ne dă informaţii despre acest ţinut este din sec. al XV- lea., un act de
donaţie al regelui Vladislav al-II-lea către nobilul Mihail Kendefy (Mihai Cânde) de pe Râul de
Mori, prin care, la Buda, la 18 Ianuarie 1493 i se dă locurile de pe malurile Jiului Românesc şi
Transilvan cu numele Petrela, Malee şi Nyakmezek, locuri de arături, păşuni şi fânaţe.
 Locuitorii din satele din Ţara Haţegului, cu turmele de oi veneau vara în aceste teritorii. Ei
au construit, în zonă, colibe, adăposturi pentru animale, iar odată cu venirea iernii se întorceau la
satele lor.
Viaţa liniştită, pastoral agricolă se va schimba brusc în a doua jumătate a sec. XIX- lea odată
cu începerea exploatăriilor miniere. Valuri de locuitori din tot Imperiul Austro-Ungar, mai ales
dintre cei cu multă experienţă în minerit (români, unguri, polonezi, slovaci, italieni) determină
creşterea populaţiei, în mod rapid.
În anul 1930 Petroşaniul este declarat oraş, iar în 1968 acesta devine municipiu.
 oraşul Petrila, căruia îi corespund coordonatele geografice 45027’0” lat. N şi 23025’12”
long. E, cu o populaţie de 22.692 de locuitori şi o suprafaţă de 31.030ha, este cea mai mare localitate
din Valea Jiului, ca şi suprafaţă, este situată la altitudinea de 675m altitudine pe malul Jiului de Est,
la intersecţia pâraielor Jieţ şi Taia. Este străjuit la est de masivul Şurianu, la nord de Vârful lui Pătru
(Masivul Şurianu), la sud de masivul Parâng, iar la vest de teritoriul mun. Petroşani.
Localitatea este atestată documentar începând cu anul 1493, când printr-un act de danie, al
regelui Vladislav I al Ungariei, se consfinţeşte stăpânirea, de către cneazul român Mihail Cânde,
moşiilor aflate pe teritoriul de azi al Petrilei. Totodată în acelaşi an, regale Albert de Habsburg
recunoscuse că Valea Jiului este proprietatea lui Niculae Cânde, tatăl cneazului Mihail.
Pe teritoriul oraşului Petrila (Jieţ) s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către
daci şi romani, la locul numit Hududeu, loc unde au fost descoperiţi şi dinari romani.
Ocupaţia de bază era păstoritul, iar despre oamenii locului se spunea că foloseau, o piatră
neagră care arde, la încălzit şi la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind
întâlnite chiar la suprafaţă.
Valea Jiului are legături cu exteriorul prin următoarele căi de acces:
- drumul naţional DN 66 (E79) – Simeria - Petroşani - Târgu Jiu;
- drumul naţional DN 7A – Petroşani – Voineasa - Râmnicu Vâlcea;
- calea ferată Simeria - Petroşani - Târgu Jiu;
- drumul naţional DN 66A Petroşani – Herculane (în construcţie).
I.2. Relieful
Depresiunea Petroşani, de origine tectonică, este cuprinsă între Munţii Parâng, Munţii
Retezat, Munţii Vâlcan şi Munţii Şureanu, (fig.nr. I.3).
Ea este cea mai închisă depresiune din ţară, comunicând cu exteriorul prin Defileul Jiului,
spre sud şi prin pasul Merişor- Băniţa spre nord. Este alungită EV (42 km lungime şi 3-9 km lăţime)
şi are o altitudine medie de peste 600 m (556m la confluenţa Jiurilor).
 Marginea ei este foarte fragmentată de văile adânci (200-300 m) şi înguste care coboară din
munţi şi cad perpendicular pe cele două Jiuri. În calcarele de la poalele Munţilor Retezat şi Şurianu
s-a format un relief carstic, iar râurile au sculptat văi adânci cu aspect de chei (Cheile Buţii, Roşia,
Taia etc.

Fig.nr. I.3. Aşezarea, în relief, a Depresiunii Petroşani

I.2.1. Munţii Parâng

Dinspre Petroşani, Munţii Parâng apar ca un imens meterez dominat în aparenţă de vf.
Cârja; în realitate, spre sud de acest pisc, creasta cu zimţi urcă perceptibil până la vf. Parângul
Mare. Acest colos, cu cei 2519 m altitudine ai săi, domină nu numai Munţii Parâng, ci şi întregul
ţinut muntos dintre Olt şi Dunăre, fiind din acest punct de vedere, după Munţii Făgăraş, al doilea în
ierarhia Carpaţilor româneşti4)/22/.
În general configuraţia Munţilor Parâng este datorată reţelei hidrografice, care a disecat
suprafaţa Borăscu şi a contribuit la alcătuirea unor culmi dispuse în trepte, care se succed din zona
alpină spre poalele munţilor. În afara de culmea principală se mai evidenţiază o serie de ramificaţii
sudice, culmi prelungi, acoperite în partea înaltă cu păduri şi stâncării rare, iar în partea mijlocie şi
joasă cu păduri, (fig.nr.I.4.).
Modelarea reliefului se datorează în parte şi gheţarilor cuaternari, astăzi dispăruţi, precum şi
îngheţului – dezgheţului, care prin sfărâmarea rocilor au uşurat eroziunea fluviatilă şi glaciară.

4)
Nae Popescu – Munţii noştri-Parâng, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1986, p. 6
 Axul orografic major şi totodată cumpăna de ape principală sunt formate de culmea
principală, jalonată de vârfurile: Parângul Mic (2074 m), Cârja (2405 m), Stoieniţa ( 2421 m),
Gemănarea ( 2426 m), Parângul Mare (2519 m).
Munţii Parâng se caracterizează prin îmbinarea celor două tipuri de relief glaciar carpatin:
 alpin (creste scuţite, complexe de circuri şi văi glaciare);
 carpatic (cu interfluvii plate, larg ondulate, vârfuri conice cu circuri de mici dimensiuni).

Fig.nr. I.4. Munţii Parâng

Cele mai extinse compexe de modelare glaciară se întâlnesc la obârşiile Jieţului şi Lotrului.
Lungimea văilor glaciare, inclusiv sectorul lor de obârşie, nu depăşeşte 6-7km. Aici sunt cantonate
lacurile cele mai numeroase, mai mari şi mai adânci5) /22/. Demne de menţionat sunt circurile
glaciare Găuri şi Zănoaga Verde, unde în afară de modelarea datorită proceselor glaciare, apar forme
de relief carstic ( doline, lapiezuri, chei, grote, abrupturi etc.).
I.2.2. Munţii Şureanu
Munţii Şureanu au înălţimi medii şi mici (2130 m în Vf. lui Pătru) şi ocupă o suprafaţă
relativ întinsă (1585km2). Ei sunt lipsiţi de creste zvelte şi de custuri glaciare, însă au suprafeţe de
eroziune extinse6) /24/, (fig.nr.I.5). Ei sunt constituiţi dintr-o culme principală, pe care se găsesc cele
mai înalte vârfuri şi din care se desprind, radial, culmi secundare, mai largi spre nord şi vest şi mai
scurte către sud.

5)
Nae Popescu – Munţii noştri-Parâng, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1986, p.12
6)
Nae Popescu – Munţii noştri-Şurianu Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1986, p. 5
 Fig.nr. I.5. Munţii Şureanu

Atât pe culmea principală cât şi pe culmile secundare se recunosc fragmente din vechile
suprafeţe de eroziune care apar, uneori, ca adevărate poduri suspendate deasupra văilor adânci.
Ele aparţin diferitelor etape ale evoluţiei masivului.
Văile râurilor, adânc sculptate în şisturile cristaline, au adesea caracterul unor defilee şi chiar
al unor chei însoţite de stânci golaşe, la fel de spectaculoase ca şi cheile săpate în calcarele din sud-
vestul munţilor.
În sectoarele de vale, mai largi, cu deosebire spre marginea munţilor, dar şi în bazinetele din
interiorul lor, apar terase care aparţin unor faze mai recente de modelare (cuaternar).
„În Munţii Şureanu, numeroase forme de relief au fost condiţionate de tipul de rocă. Astfel
există abrupturi petrografice, martori de eroziune, chei (în gresie şi calcare) a căror
monumentalitate este un omagiu adus „frumosului natural” 7)/28/.
Prezenţa calcarelor, în partea sud-vestică a masivului, a determinat apariţia fenomenelor
carstice de suprafaţă şi adâncime deosebit de spectaculoase, dar puţin cunoscute iubitorilor de
drumeţie. Ele sunt grupate în patru nuclee cu extensiuni diferite, din care două se află în zona ce
delimitează Depresiunea Petroşani, şi anume:
- zona Crivadia – Băniţa – Peştera Bolii,
- zona culmea Piatra Leşului – NE Depresiunii Petroşani.

7)
Valer Trufaş – Munţii noştri-Şureanu Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1986, p. 14
 Captarea în subteran a unor cursuri de apă, cu obârşia în zona cristalină, a determinat
formarea în masa de calcare, a peşterilor, iar la suprafaţă, a văilor oarbe. Pe suprafeţele împădurite
sau înierbate, din stratul de sol, de sub litieră sau de sub roca nudă apar, adesea, mici creste sau co-
coaşe de calcar dispuse uneori paralel. Sunt aşa numitelele lapiezuri. Ele sau format prin procesul de
dizolvare exercitat asupra calcarului de către apele meteorice în lungul diaclazelor.
În Munţi Şureanu, la înălţimi de peste 1650 m există forme de relief glaciar.
Înfăţişarea sa, în profil longitudinal, este dominată de mai multe vârfuri (Sălanele - 1709m,
Vârful lui Pătru – 2130m, Auşel – 2010m, Şureanu – 2059m, Ştevia – 1763m, Jigoru – 1497m).
I.2.3. Munţii Retezat
“Retezatul este muntele tuturor vârstelor şi tuturor anotimpurilor, care prin grandoarea şi
culoarea lui, lasă o puternică impresie asupra vizitatorilor” 8) /23/.
Munţii Retezat, consideraţi ca cei mai înalţi şi mai stâncoşi munţi dintre Jiu şi Dunăre sunt
constituiţi din două creste alpine, aproape paralele, una situată la nord (lungă de cca. 30km), cealaltă
la sud (lungă de cca.25km.). Cele două creste principale sunt legate, între vârful Păpuşa şi vârful
Custura, print-o creastă ascuţită (lungă de aprox. 2,5km), creastă pe care piscuri semeţe oferă tururi
de orizont de neimaginat (vf. Păpuşa – 2508m, vf. Peleaga – 2509m, vf. Retezat – 2482m), acestea
constituie principalele obiective pe care drumeţii şi le fixează în excursiile lor.
Munţii Retezat se remarcă prin masivitate, energia mare a reliefului şi zonă alpină extinsă pe
suprafeţe mari. Conturul acestora măsoară cca 170km şi înscrie forma unui pentagon cu latura
sudică suprapusă pe axa Jiului de Vest, (fig.nr.I.6).
În peisajul Munţilor Retezat, circurile şi văile glaciare ocupă un loc deosebit de însemnat;
mulţimea acestora, unele adăpostind lacuri, au imprimat acestor munţi un pitoresc rar întâlnit.

Fig.nr. I.6. Munţii Retezat

8)
Nae Popescu – Munţii noştri-Retezatul Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1986, p. 5
 Circurile glaciare, numite de către localnici zănoage, reprezintă depresiuni circulare formate
prin eroziunea gheţarilor montani. Ele sunt un rezultat al activităţii gheţarilor din cuaternar, care s-a
întipărit adânc în relieful montan.
Datorită frumuseţilor naturale existente pe teritoriul Munţilor Retezat, a luat naştere primul
Parc Naţional din România, iar în cadrul acestuia, o rezervaţie ştiinţifică – Rezervaţia Ştiinţifică
Gemenele.
I.2.4. Munţii Vâlcan
În contradicţie cu celelalte masive muntoase ce străjuiesc Valea Jiului, la vest de Jiu, acolo
unde începe marele arc al Carpaţilor, curbat spre Dunăre, se află un masiv muntos ce reprezintă o
înşiruire de culmi cu forme line, acoperite de păduri până aproape la limita superioară a acestora.
Aceştia se situează în sectorul sud–vestic al Carpaţilor Meridionali şi împreună cu Munţii Mehedinţi
închid, la sud, arcul carpatic cuprins între Jiu şi Dunăre, este cunoscut ca şi Munţii Vâlcan, (fig.nr.
I.7).

Fig.nr.I.7. Munţii Vâlcan

Cu înălţimea maximă în vf. Straja (1870 m), aceştia sunt alcătuiţi dintr-o culme principală,
asimetric orientată E-V, din care pornesc spre sud culmi secundare prelungi.
Morfologia Munţilor Vâlcan este caracterizată prin existenţa a trei mari trepte de relief
corespunzătoare celor trei suprafeţe de nivelare din Carpaţii Meridionali: Borăscu, Râu-Şes,
Corcoviţa.
 I.3. Hidrologia regiunii
Sistemul hidrografic al Depresiunii Valea Jiului este format în principal de două râuri: Jiul
de Est şi Jiul de Vest. Acestora li se adaugă numeroase pâraie şi torente care se scurg de pe versanţii
munţilor (impunând reliefului un aspect colinar variat şi foarte accidentat).
Jiul de Vest, având o lungime de 51,4km, o suprafaţă de 534km2, un debit de 10,6m3/s şi o
scurgere de 605mm, îşi are izvorul la 1760m altitudine, în căldarea glaciară a Scoroţilor de sub vf.
Drăgşanul. Curge paralel cu creasta principală de sud a Munţilor Retezat şi după un scurt parcurs la
suprafaţă, apa Jiului de Vest, a cărei albie mai poartă numele de Scocul Jiului, intră într-un sector de
albie seacă. Scocul Jiului primeşte apă numai din pâraiele care vin din sud: Şarba, Ştirbu, Ursu, Bou,
Gârbovul, cu izvoare în Munţii Vâlcan, în nord (Piule – Iorgovanul) văile fiind seci.
Jiul de Vest are apă permanentă începând de la gura Văii Boului; de la Gura Butei, Jiul de
Vest, primeşte, din Munţii Retezat o serie de afluenţi însemnaţi: Buta, Valea Mării, Urseasca,
Topliţa, Pilugu. Din Munţii Vâlcan vin mai mulţi afluenţi, între care Răstovanul, Pârâul Mare, Valea
de Peşti (Arcanu). De la confluenţa cu Pilugul, Jiul de Vest, curge printre Munţii Tulişa şi Vâlcan,
până la Iscroni, primind numeroşi afluenţi de pe ambii versanţi.
Jiul de Est, având o lungime de 28km, o suprafaţă de 479km2, un debit de 7,5m3/s şi o
scurgere de 504mm îşi are izvorul la altitudinea de 1430m, sub culmea Şureanu.
Afluenţii săi, atât cei din Şureanu cât şi cei din Parâng, au dimensiuni modeste, cel mai lung fiind
Jieţul, cu o lungime de 25km şi un debit de 20,06m3/s.
La Iscroni (556m alt.), Jiul de Vest şi Jiul de Est îşi unesc apele dând naştere râului Jiu, râu
care pe o porţiune de 33 km, între localităţile Livezeni şi Bumbeşti, formează cel mai spectaculos
defileu aflat pe râurile interioare ale ţării.
Lacurile, în majoritate de origine glaciară, sunt podoabe nepreţuite şi dau un farmec aparte
peisajului, denumite de localnici tăuri sau ochiuri de mare, îşi au originea în cuveta provenită prin
dăltuirea reliefului de către gheţarii care acopereau înălţimile munţilor. După retragerea gheţarilor pe
fundul cuvetelor s-au format lacurile glaciare cu ape limpezi şi reci, oglindind cerul, norii,custurile
şi piscurile, fiind totodată şi originea multor afluenţi a celor două Jiuri.

I.4. Clima
Cele mai importante caracteristici climatice ale Depresiunii Petroşani sunt date de regimul
temperaturii aerului, regimul precipitaţiilor şi al vântului, a căror evoluţie în timp şi spaţiu sunt
determinate de factorii genetici (suprafaţa activă, radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei) în
interdependenţă cu particularităţile locale de relief şi expunere a fiecărui masiv muntos ce
mărgineşte depresiunea. În principal se disting două topoclimate: cel submontan specific zonei
depresionare şi cel montan.
Topoclimatul submontan are următoarele caracteristici:
- temperatura medie anuală de 60C;
- cantităţi medii anuale de precipitaţii de 1000 – 1100mm;
- grosimea medie a stratului de zăpadă de 50 – 60cm;
- frecvente inversiuni de temperatură (iarna temperatura este mai scăzută decât pe versanţi).
Topoclimatul montan se caracterizează prin:
- temperatura medie anuală cu valori cuprinse între -20C şi 60C;
- cantităţi medii anuale de precipitaţii de 1400 mm;
- grosimea medie a stratului de zăpadă de 80 – 100cm.
Vânturile dominante pentru întreaga zonă studiată sunt cele din direcţia vest, dar ele sunt
condiţionate de particularităţile create de relief (dispunerea versanţilor, a văilor etc).

I.5. Vegetaţia, flora şi fauna

I.5.1.Vegetaţia şi flora Grupelor Montane Parâng şi Retezat-Godeanu

Vegetaţia şi flora, specifică mediului montan al Văii Jiului, prezintă o etajare în funcţie de
zonele climatice, astfel: etajul alpin şi subalpin, etajul forestier.
Etajul alpin
Acest etaj se mai numeşte şi etajul păşunilor alpine, deoarece este alcătuit din acestea şi se
întinde, între altitudinile de 2200m şi 2519m (Vf. Parângul Mare, Peleaga). Pajiştile alpine sunt
localizate în goluri de munte, deasupra limitei superioare a vegetaţiei arborescente. Unele dintre
acestea se extind şi în etajul subalpin, pe locul tufărişurilor şi rariştilor defrişate. Pajiştile alpine sunt
alcătuite din asociaţii de ierburi scunde, adaptate la frig, uscăciune şi vânturi puternice. Mai des
întâlnite în acest etaj sunt păiuşul alpin (Festuca supina) şi ţepoşica (Nardus stricta), (Nae Popescu,
1986). În acest etaj mai predomină iarba stâncilor (Agrostis rupestris) şi iarba roşioară (Silene
acaulis). Tot aici mai există vegetaţia de stâncărie, grohotişuri şi bolovănişuri. Pe versanţii stâncoşi,
lipsiţi de un sol încheiat, vegetaţia îşi găseşte adăpost în fisurile stâncilor, fiind reprezentată prin
specii saxicole, ce alcătuiesc asociaţii specifice, cu caracter deschis. Compoziţia floristică este
variată, în funcţie de natura rocii şi de gradul ei de fisurare, de expoziţia şi înclinarea versanţilor şi
de altitudine. La altitudini peste 1800m vegetează o serie de plante pitice: ochiul găinii (Primula
minima), ventriceaua (Chrysanthemun alpinum),cerenţel de munte (Geum montanum) ,scânteiuţa de
munte (Potentilla termata), vârtejul pământului (Pedicularis verticillate).
 Stâncăriile sunt împodobite cu unghia păsării (Viola declinata), ruja (Sedum roseum) cu arnică
(Arnica montana), ochiul boului (Aster alpinus), dulcişor (Hedysarum hedysaroides), vuietoarea
(Empetrum nigrum), angelica (Angelica archangelica), garofiţa de munte (Dianthus gelidus) şi
scânteiuţa de munte (Potentilla ternata), (Păun M., 1971). Pe stâncării mai vegetează şi specii de
licheni şi muşchi.
Etajul subalpin
Acest etaj se mai numeşte şi etajul tufărişurilor subalpine şi ocupă o fâşie îngustă între
2000m şi 2200m altitudine (izolat între 1750m şi 2000m). Trecerea de la etajul alpin la etajul
subalpin se face prin tufărişuri pitice de smirdar (Rhododendron myrtifolium), azaleea târâtoare de
munte (Loiseleuria procumbens), coacăz (Brukenthalia spiculifolia), argintică (Dryas octopetala).
Se mai întâlnesc şi alte plante, cum sunt coama (Carex curvula) şi rugina (Juncus communis), afin
(Vaccinium myrtillus), merişor (Vaccinum uliginosum) şi salcie pitică (Salix retusa, S. herbacea).
Tufărişurile au un rol ecologic important deoarece, prin stratul gros de muşchi instalat sub
arbuşti (Polytrichum, Hylocomium, Mnium etc.), contribuie la retenţia apelor pe versanţi. În plus,
consolidează terenul şi reprezintă o stavilă în calea avalanşelor.
Pajiştile montane ocupă suprafeţe reduse în cuprinsul pădurilor de la poalele munţilor, unde,
alături de graminee, întâlnim şi specii de talie mai mare, ca ştirigoaia, urzica etc.
Şi în acest etaj se află numeroase specii ierboase, muşchi şi licheni.
Pajişti montane s-au mai format şi în locul pădurilor defrişate de om, în decursul timpului.
Acestea sunt formate din ierburi de talie medie şi înaltă, Festuca rubra şi ţepoşică în fâneţe.
În luminişuri şi poieniţe întâlnim muşchiul de turbă (Sphagnum acutifolium), bumbăcariţa
(Erioforum vaginatum), feriga, măcrişul iepurelui, crinul de pădure (Lilium margaton), afinul.
Majoritatea pajiştilor asigură biomasa consumată de turmele de oi care păşunează vara
aproape în întreaga zonă montană, cu exceptia pereţilor foarte înclinaţi, a abrupturilor în care s-a
refugiat cea mai interesantă floră din cuprinsul acestui masiv, de aceea trebuie să se ia măsuri pentru
a proteja o parte din aceste plante rare şi vulnerabile la acţiunile omului.
Etajul forestier
Zonalitatea verticală este evidentă în etajul forestier, în condiţiile unui climat rece, dar mai
puţin sever ca pe creste (temperaturi medii anuale de 2 - 6°C, precipitaţii de 900 - 1200mm anual).
Arealul pădurilor este adesea puternic fragmentat, datorită extensiunii mari a pajiştilor secundare,
utilizate ca păşuni şi în special ca fâneţe. Solurile predominante în etajul forestier sunt cele brune
feriluviale sub pădurile de conifere şi cele brun acide sub pădurile de fag.
Dispoziţia predominantă vest-est a culmilor are drept consecinţă diferenţierea factorilor
fizico-geografici pe versanţii umbriţi sau expuşi insolaţiei (Geografia României,vol. III, 1987).
 Etajul forestier sau etajul montan este extins în arealul Văii Jiului între 1000m şi1800m şi se
subîmparte în etajul montan superior sau al pădurilor de conifere (molid), în etajul mijlociu sau al
pădurilor de amestec (foioase şi răşinoase) şi etajul inferior sau al pădurilor de fag.
Etajul pădurilor (de molid)
În grupele montane Parâng şi Retezat - Godeanu, etajul molidului este restrâns pe versanţii
sudici (1200m - 1800m altitudine) şi mult mai extins pe cei nordici (1000m - 1750m altitudine), iar
ca specie dominantă este molidul (Picea abies), aparţinând din punct de vedere fitocenologic
asociaţiei Piceetum carpaticum.
Molidul este o specie forestieră de climă rece şi umedă, cu nebulozitate mare şi lumină
moderată. Dezvoltarea lui necesită temperaturi medii anuale pozitive, dar care să nu depăşească prea
mult valoarea de 0°C. Temperatura medie a lunii celei mai calde nu trebuie să coboare sub 10°C, dar
nici să nu treacă de 18°C, în timp ce temperatura lunii ianuarie devine limitativă numai dacă scade
sub -12,5°C. Favorizat de iernile lungi şi aspre, molidul suportă temperaturi minime până la -50°C.
Rezultă că sezonul de vegetaţie trebuie să fie scurt (circa 5 luni). Faţă de precipitaţii şi umezeala
relativă a aerului, molidul are exigenţe foarte mari, ele trebuind să depăşească 900 -1000mm şi
respectiv 80%.
Pădurile de molid au o structură relativ simplă, formate aproape exclusiv din molid (Picea
albies). Pe văile mai adăpostite este răspândit şi bradul (Abies alba). Izolat la limita superioară a
molidişurilor se întâlnesc şi exemplare de zâmbru (Pinus cembra), ocrotit de lege, fiind pe cale de
dispariţie. În pădurile de molid se găsesc ca subarboret, izolat, exemplare de scoruş (Sorbus
aucuparia), mesteacăn (Betula pendula), paltin de munte (Acer pseudoplatanus). Arbuştii lipsesc
sau sunt slab reprezentaţi prin exemplare de caprifoi (Lonicera xylosteum), cununiţă (Spirea
ulmifolia). Stratul ierbos este de regulă slab dezvoltat, cuprinzând un număr redus de plante
superioare, vulturică, măcrişul iepurelui (Oxalis acetosela, Hieracicum transsilvanicum), afin.
În pădurile de molid ferigile sunt, de asemenea, bine reprezentate: feriga (Dryopteris filix
mas), suliţă (Polystichum lonchitis), spinarea lupului (Athyrium filix femina). Prin mlaştinile din
pădurile de molid se află muşchiul de turbă (Sphagnum acutifolium) împreună cu plante cu flori,
cum sunt bumbăcariţa (Eriophorum vaginatum) şi foaia grasă (Pinguicula vulgaris) (Păun M. şi
colab., 1971). În multe molidişuri se întâlneşte un înveliş de muşchi (Hylocomium splendens).
Pajiştile din zona molidului sunt acoperite mai ales cu ţepoşică (Nardus stricta) şi păiuş roşu
(Festuca rubra).
 Etajul pădurilor de amestec
Pădurile de amestec, de răşinoase cu fag, se întâlnesc în zona de interes între 1000m şi
1400m altitudine. Extrazonal, asemenea păduri, apar pe versanţii sudici, în etajul molidişurilor şi pe
versanţii nordici sau pe lângă văi în fâşia zonală a fagului montan.
Limita inferioară este greu de stabilit deoarece, datorită unui efect compensatoriu climatic,
speciile de răşinoase ca molidul (Picea abies) şi mai ales bradul (Abies alba), coboară pe văi până la
altitudini destul de mici (600 - 650 m), formând păduri de amestec cu fagul. În general, pădurile de
amestec se extind la altitudini cuprinse între 500m şi 1500m. În cadrul acestui subetaj se găsesc
specii de conifere precum: brad (Abies alba), molid (Picea abies), pin (Pinus sylvestris), în amestec
cu foioase din etajele inferioare, în special mesteacăn (Betula pendula), paltin de munte (Acer
pseudoplatanus), plop (Populus tremula), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia cordata), ulm
(Ulmus scabra), şi mai rar carpen (Carpinus betulus), paltin (Acer campestre, A. platanoides), salcie
(Salix capraea) şi scoruş (Sorbus aucuparia).
Etajul pădurilor de foioase
Acest etaj se împarte în subetajele: superior şi inferior şi se întinde între 500m şi 1400m
altitudine pe versanţii sudici şi între 500m şi 1200m altitudine pe versanţii nordici.
Partea superioară a etajului este alcătuită predominant din fag (Fagus sylvatica), asociat cu
frasin de munte şi mesteacăn (Betula verucosa), iar partea inferioară are în componenţa sa
predominant stejarul (Quercus robur) şi carpenul (Carpinus betulus) (Nae Popescu, 1986).
Şi în cadrul acestui etaj se remarcă diferenţieri între versanţii sudici şi nordici ai masivelor
muntoase ce împrejmuiesc Valea Jiului. Astfel, pe pantele sudice ale Munţilor Parâng şi Vâlcan,
etajarea vegetaţiei lemnoase prezintă o particularitate distinctă. Aceasta constă în faptul că subetajul
făgetelor, bine dezvoltat în tot lanţul Carpaţilor Meridionali, capătă aici o extindere neobişnuit de
mare, ajungând adesea până la limita superioară a pădurii. Prezent pe o diferenţă de nivel de circa
1000m, el determină implicit dispariţia ca atare a etajului boreal (al molidişurilor), care apare numai
sub formă insulară, în masa continuă a făgetelor, pentru a se constitui ca etaj propriu zis, abia în
zona obârşiilor Gilortului către est (Sterie Ciulache, 1973).
Fagul are faţă de temperatură cerinţe mai mari decât molidişurile, dar mai mici decât
quercineele. Media anuală trebuie să varieze între 6-12°C, iar amplitudinea între 15-25°C.
Temperatura medie a lunii celei reci poate fi de 0-6°C, iar a celei mai calde între 15-20°C.
Îngheţurile târzii au, de asemenea, o influenţă dăunătoare asupra fagului în prima tinereţe, de aceea
el evită văile adânci şi depresiunile închise, unde inversiunile termice accentuate se produc frecvent,
determinând răciri ale aerului şi solului chiar în anotimpul de primăvară. Din punct de vedere al
precipitaţiilor, fagul are nevoie de circa 700 - 100mm⁄an.
 În Masivul Parâng şi Retezat etajul fagului capătă o dezvoltare amplă pe versanţii sudici ai
acestuia şi comparativ cu aceştia o dezvoltare şi mai mare în munţii Vâlcan, de la 700m până la
1700m înălţime.
Toate speciile şi habitatele se găsesc şi în vecinătatea neafectată de amenajările prezente şi
viitoare.
Analizând datele climatice din masivele Parâng, Vâlcan şi Retezat, Sterie Ciulache (1973)
ajunge la concluzia, că în regiunea analizată, condiţiile climatice sunt, cu toată adăpostirea şi efectul
de föhn, mai aproape de optimul molidului decât al fagului. La rândul lor solurile, fără a fi
defavorabile făgetelor, permit dezvoltarea în condiţii bune a molidişurilor. Şi cu toate acestea fagul
se întinde până la limita superioară a pădurii în detrimentul răşinoaselor şi pădurilor de amestec,
care apar numai insular. Situaţia respectivă se datorează în principal factorului antropic. Pe de o
parte, oamenii au exploatat molidişul de jos în sus, pentru al folosi ca material de construcţii, iar pe
de alta l-au distrus de sus în jos în vederea extinderii spaţiului de păşunat.
Valenţele ecologice mai mari i-au dat fagului posibilitatea de a înlocui molidul, astfel, distrus
(Sterie Ciulache, 1973).
În pădurile de fag, acesta este specia dominantă şi în unele locuri, chiar exclusivă, trunchiurile
mari şi desimea făgetelor determinând o slabă dezvoltare a vegetaţiei ierboase. Ferigile, muşchii şi
lichenii, ciupercile ce invadează trunchiurile căzute, îşi găsesc aici mediul prielnic de dezvoltare.
Pătura erbacee este formată de Poa nemoralis, Agrostis alba, Carex silvatica, Melica uniflora, apoi
Mercurialis perennis, Oxalis acetosella, Sanicula europaea, Mycelis muralis completează
sărăcăcioasa vegetaţie ierboasă a acestor păduri (N. Barbu,1957).
I.5.2. Fauna Grupelor Montane Parâng şi Retezat-Godeanu
Modificările altitudinale ale climei şi vegetaţiei condiţionează formarea etajelor faunistice.
Deşi există o anumită similitudine între etajele faunistice şi variaţia faunei pe latitudine, acestea nu
sunt identice, creşterea altitudinii neducând la schimbarea duratei anotimpurilor, a zilelor şi nopţilor;
în consecinţă, fiecare unitate faunistică altitudinală are constituenţi zoologici cu adaptări
morfofiziologice şi fenologice corespunzătoare şi cu cerinţe higrotermice potrivite cu mediul
respectiv.
Chiar dacă speciile animale, faţă de cele vegetale, au un caracter dinamic şi transgresiv
accentuat, realizând pendulări pe verticală, există şi unele specii particulare numai unor unităţi
faunistice altitudinale. Pornind de la ideea că între plante şi animale, pe de o parte, şi condiţiile de
mediu, pe de altă parte, există o strânsă legătură, cel mai potrivit este ca elementele florei şi faunei
din acest masiv să fie prezentate în funcţie de etajare
 Fauna mediului montan al Văii Jiului este asemănătoare cu a celorlalţi munţi din Carpaţii
Meridionali, cu unele influenţe specifice nord-vestului Olteniei şi Banatului. Câteva dintre speciile
caracteristice faunei mediteraneene îşi fac simţită prezenţa pe rama sudică a acestuia: vipera cu corn
(Vipera ammodytes), broasca ţestoasă de uscat (Testudo hermani) şi călugăriţa (Scolopendra
cingulato).
Acestora li se adaugă rareori zăganul (Gypaetus barbatus), care tranzitează din Balcani până
către căldările Gemănarea, Roşiile, Ghereşul şi Găuri.
Etajul faunistic al pajiştilor alpine şi al tufărişurilor subalpine
Acest etaj se distinge prin numărul redus al speciilor, fapt explicabil prin condiţiile vitrege de
viaţă (temperaturi scăzute, oscilaţii mari de temperatură la suprafaţa solului şi în aer, zăpezi mari,
ierni lungi, vânturi puternice etc.) ale mediului alpin.
Dintre vertebrate pot fi enumerate mamiferele: capra neagră (Rupicapra rupicapra),
şoarecele de zăpadă (Microtus nivalis ulpius), marmota (Marmota marmota), chiţcanul de munte
(Sorex alpinus), ursul (Ursus arctos), râsul (Lynx Lynx), pârşul cenuşiu (Glis glis).
Păsările din acest etaj sunt: fâsa de munte (Anthus spirolitta), brumăriţa alpină (Prunella
collaris), acvila de munte şi corbul (Corvus corax) pe stânci şi grohohotişuri. În jnepenişuri sunt
localizate păsările: cocoşul de mesteacăn, brumăriţa de munte (Lyrururs tetrix, Prunella modularis),
şopârla de munte (Lacerta vivipara) şi alte reptile, himenoptere, heteroptere, coleoptere, lepidoptere.
Etajul faunistic al pădurilor de conifere
Condiţiile biotice (compoziţia chimică a esenţelor forestiere, alcătuirea taxonomică a
cenozelor) şi abiotice (umezeală şi întunecime mare, sol puternic acid) ale biotopului fac ca unele
specii de animale să fie puternic ataşate condiţiilor respective, având populaţii numeroase şi mai
puţin oscilante pe verticală.
Numărul animalelor este mai redus în raport cu cel din pădurile de fag. Aceasta pe de o parte
datorită condiţiilor climatice mai vitrege, iar pe de altă parte datorită modului mai greoi de a-şi găsi
hrana.
Unele lepidoptere întâlnite aici sunt dăunători extrem de periculoşi, fiind încadraţi în familia
Lymantridae. Din această familie face parte temuta omidă păroasă a molidului (Lymantria
monacha). Acest dăunător atacă în primul rând molidul, apoi pinul şi bradul, iar uneori şi fagul.
Atacul începe de la baza coroanei spre vârful acesteia, primăvara timpuriu. Din familia Ipide fac
parte insectele care se mai numesc gândaci de scoarţă sau carii de pădure. Ipidele sunt exclusiv
fitofage, iar majoritatea lor trăiesc pe ramurile diferitelor specii de foioase şi răşinoase, unde fac
galerii. Gândacul nu zboară decât în perioada depunerii ouălor, de obicei în zilele cu soare.
 Ca reprezentant tipic, poate fi menţionat cariul mare de scoarţă al molidului (Ips
typographus). Dintre batracieni, până aici ajung salamandra (Salamandra salamandra) şi broasca
râioasă brună (Bufo bufo), care a fost găsită în Munţii Parângului, lângă cabana Rusu.
Ca reptile, pot fi menţionate vipera comună (Vipera berus) şi şopârla de munte (Lacerta
vivipara).
Păsările sunt cele care populează mai frecvent pădurile de conifere, ca urmare a faptului că
ele găsesc condiţii de cuibărit mai bune în aceste păduri, duşmanii fiind mult mai puţin numeroşi
decât în pădurile de gorun sau de fag. Sunt comune auşelul (Regulus ignicapillus) şi piţigoiul de
brădet (Parus ater). Frecvente, dar fără a fi totuşi numeroase, sunt: mierla gulerată (Turdus
torquetus), piţigoiul moţat (Parus cristatus), piţigoiul de munte (Parus montanus), cinteza (Fringilla
coelebs), forfecuţa (Loxia curvirostra), mugurarul (Pyrrhula pyrrhula) şi corbul (Corvus corax), la
care femela şi ouăle sunt ocrotite de lege din cauza scăderii efectivului acestei specii de păsări. În
aceste locuri se găseşte şi o specie de ciocănitoare: ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus),
precum şi cavalerul munţilor înalţi: cocoşul de munte (Tetrao urogallus).
Un locuitor tipic al acestor meleaguri este ursul brun (Ursus arctos), care este destul de rar în
Europa Centrală şi de Vest.
Etajul faunistic al făgetelor
Este foarte bine reprezentat, în limita superioară ajungând până la 1700m altitudine. În acest
etaj condiţiile de viaţă se îmbunătăţesc faţă de etajul coniferelor: intensitatea şi durata luminii cresc,
valorile medii termice sunt mai ridicate, iar baza trofică mai variată şi mai bogată. Aceşti factori
ecologici ameliorându-se în pădurea de gorun, o serie de animale trăiesc în ambele etaje cu mici
diferenţieri efective. Majoritatea insectelor, batracienilor (răcănelul), reptilelor (şopârla şi guşterul),
păsărilor (piţigoii, presurile, sticleţii etc.) şi mamiferelor (mistreţi, pisica sălbatică etc) preferă aceste
păduri.
Dintre păsări, destul de numeroase în aceste păduri sunt: brumăriţa de pădure (Prunella
modularis), fâsa de pădure (Anthus trivialis), pitulicea mică (Phylloscopus collybita), guşă roşie
(Erithacus rubecula), struţul de vâsc, ţoiul, cojoaica şi gaiţa.
Dintre răpitoarele de zi şi de noapte se întâlnesc aici uliul găinilor (Accipiter gentilis),
şorecarul (Buteo buteo), acvila ţipătoare (Aquila pomarina) şi huhurezul (Strix aluco). Păsări:
piţigoiul de munte (Parus montanus), muscarul mic (Ficedula parva), auşelul sprâncenat, ierunca
(Tetrastes bonasia), ciocănitoarea cu spate alb (Dentrocopus leucotos), porumbelul gulerat
(Columba polumbus).
Mamiferele: şoarecele gulerat (Apodemus flavicollis), veveriţa (Saurus vulgaris), râsul (Felix
lynx), pârşul cu coadă scurtă (Dryomis mitedula), pârşul de alun (Muscardinus avelanarius), jderul
de pădure (Martes martes), lupul (Canis lupus), iepurele (Lepus capensis), vulpea (Vulpes vulpes),
mistreţul (Sus scrofa), pisica sălbatică (Felis silvestris).
Nevertebrate: coleopterul – Carabus auronites (care consumă larve de dăunători) precum şi
multe insecte ce-şi desfăşoară ciclul vital pe fag, ca lepidopterul molia jirului (Carpocapsa
grossana), coleopterele croitorul albastru al fagului (Rozalia alpina), gândacul de scoarţă al fagului
(Emoporus fagi), trombarul ghindei (Rhynchaenus fagi), ţânţarul de frunză al fagului (Mikiola fagi).
Apele râurilor şi lacurilor de munte sunt populate de păstrăv indigen (Salmo trutta fario),
lacul Gâlcescu fiind de exemplu, singurul lac populat cu păstrăvi pe cale naturală. Apele lacurilor de
baraj: Vidra, Petrimanul, Galbenul sunt de asemenea bogate în păstrăvi, precum şi râurile din
Masivul Retezat.

I.6. Populaţia
“Despre popularea Văii Jiului, dinspre munţi, vorbesc numeroase urme ale omului din epoci
străvechi, numele de locuri din cuprinsul ei şi însăşi poziţia geografică, care o situează între
celelalte cuiburi din Carpaţi, mai ferite de furtunile aprigi ale istoriei, în care dintotdeauna şi
permanent omul a găsit locuri mai sigure de vieţuire şi cele necesare traiului” 9)/2/.
La întrebarea de unde a venit o mare parte din populaţia depresiunii, ne răspund numele
satelor, care multe dintre ele reprezintă roiri din Ţara Haţegului. Cele mai multe dintre oiconimele
cu sufixul – eni, trădează locul (localitatea sau regiunea) din care au venit cei care au întemeiat
aşezarea sau aşezările respective: Bărbăteni – înseamnă “cei veniţi din Râu Bărbat”, Lupeni –
înseamnă “cei veniţi din Valea Lupului”, Paroşeni – înseamnă “cei veniţi din Paroş”, Petroşeni –
înseamnă “cei veniţi din Petros”.
Documentele de după 1700, arată întreaga depresiune a Petroşanilor intens populată, cu
gospodării risipite pretutindeni de-a lungul arcului intracarpatic, părând a forma un singur mare sat
de la un capăt la altul. Pe la 1750, populaţia Depresiunii Petroşani era estimată la aprox. 1000
locuitori, iar la 1818 ajunsese la peste 2500.
Creşterea populaţiei este însoţită de accentuata transformare a peisajului depresiunii care îşi
menţine până în prima jumătate a secolului al XIX-lea caracterul rural, cu specific silvo-pastoral, dar
dezvoltarea economiei bazată pe extracţia cărbunelui impune trasarea unor căi noi de comunicaţie
care au fost însoţite de ridicarea marilor construcţii industriale, de la un capăt la celălalt al
depresiunii, cu noi geometrii ale cartierelor de blocuri muncitoreşti, în egală măsură desenate la
Petroşani, Petrila, Vulcan, Lupeni şi Uricani.

9)
Lucian Badea – Valea Jiului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1971, p. 8
 “Datele statistice privitoare la sporul migrator ne indică şi locurile de provenienţă a noilor
veniţi (pe regiuni administrative). După ponderea numerică a noilor veniţi acestea sunt: Banat,
Braşov, Cluj, Oltenia, Crişana, Mureş – Autonomă Maghiară din care au venit două treimi din noii
locuitori, restul provenind din celelalte regiuni ale ţării” 10) /29/.
Locurile de muncă din zonă şi facilităţile de care se bucurau lucrătorii din industria Văii
Jiului au atras, în perioada 1965- 1996, un număr mare de oameni care au devenit mineri şi s-au
stabilit definitiv în această zonă.
În tabelul nr.I.1 şi fig.nr.I.8 se prezintă evoluţia populaţiei Văii Jiului între anii 1967, 2002 şi
2011.

Tabel nr. I.1. Evoluţia populaţiei Văii Jiului între anii 1967, 1992, 2002 şi 2011
Nr.crt. Perioada
Localitatea 1967 1992 2002 2011

1 Petroşani 37.539 52.390 45.195 37.160

2 Petrila 7.238 29.302 25.840 22.692
3 Aninoasa 6.751 5.368 5.106 4.360
4 Vulcan 21.964 34.524 29.740 24.160
5 Lupeni 29.377 32.853 30.642 23.390
6 Uricani 7.661 11.845 10.227 8.972
Total Valea Jiului 110.530 166.282 146.750 120.734

Fig.nr.I.8. Evoluţia populaţiei din Valea Jiului între anii 1967, 2002 şi 2011

10)
Tufescu V., Mocanu C.,– Depresiunea Petroşanilor Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1964, p. 73-74
 CAPITOLUL II
SITUAŢIA ACTUALĂ SOCIO-ECONOMICĂ A COMUNITĂŢILOR
DIN DEPRESIUNEA PETROŞANI

II.1. Activităţi antropice desfăşurate în arealul analizat

Prin poziţia lor, masivele muntoase ce înconjoară Valea Jiului, beneficiază de prezenţa unor
drumuri naţionale şi judeţene, drumuri care împreună cu vechile trecători intramontane, constituie
adevărate punţi de legătură între depresiunea cu aşezările ei miniere şi zonele istorice.
Existenţa acestor drumuri cât şi bogăţia în masă lemnoasă, a zonei, au făcut ca în arealul
muntos al depresiunii să se dezvolte exploatări de cărbune, masă lemnoasă şi puncte de prelucrare a
acesteia.
II.1.1. Mineritul
Primele observaţii făcute asupra zăcământului de cărbuni din Valea Jiului, au fost
consemnate în anul 1782, când acesta s-a aprins în zonele de afloriment şi a ars multă vreme,
obsevaţia fiind făcută de mineralogul Benko Janoş. Dar, primele lucrări de prospecţiune în
adevăratul sens al cuvântului au început în anul 1835 când se pun în evidenţă rezervele mari de
cărbuni. Începând cu anul 1840 creşte interesul pentru bogăţiile subsolului Văii Jiului; pionierii
mineritului în această zonă fiind membrii familiei bănăţene Hoffman, deţinătorii capitalului
societăţii minelor de fier de la Rusca-Montană şi Carol Madespach, şef la mina din Oraviţa.
Exploatarea zăcământului, la început, s-a făcut numai pentru satisfacerea cerinţelor locale.
Pe baza proprietăţii lui Hoffman Rafael, în anul 1883 a luat fiinţă Societatea de mine de cărbuni de
la Jiu, societate care a făcut exploatări simple la Lupeni şi care se afla în concurenţă cu posesiunile
miniere, din Vale, ale monarhiei austro – ungare.
Procesul de formare a muncitorilor salariaţi, s-a accentuat în Valea Jiului în a doua jumătate
a sec. XIX, meseria de miner fiind o îndeletnicire nouă. Pentru perioada de început principala sursă
de muncitori calificaţi a constituit-o colonizările din interiorul imperiului austro-ungar, şi numai,
într-un interval de 30 de ani, Valea Jiului a cunoscut o creştere a populaţiei cu peste 225%. Astfel,
după recesământul din anul 1869, Valea Jiului, avea 12.672 de locuitori, în 1880 avea 16.000, în
1890 avea 18.705, din care 13.764 români, iar în anul 1900 numărul acestora ajunsese la 28.698 din
care aprox. 15.000 erau români. După statistica publicată de societatea maghiară în anul 1900,
rezultă că din totalul muncitorilor de 1394, peste 43% erau mineri propriu-zişi, 9,4% ajutori mineri,
şi 23% vagonetari.
 Accelerarea dezvoltării economice, a căilor de comunicaţii, lărgirea pieţii interne şi externe
au dus tot mai mult la creşterea rapidă a cererii de combustibil, astfel că Valea Jiului a fost angrenată
în viaţa economică a Transilvaniei, acestea lăsând urme adânci şi benefice în situaţia economică a
locuitorilor din zonă.
Deşi în plin progres industrial, totuşi mijloacele tehnice folosite la exploatarea cărbunelui
erau din cele mai rudimentare instrumente: ciocane mari sau de mână, târnăcop de miner, burghiuri
manuale, sape de miner, pene etc. Realizarea producţiei se realiza, aşadar, nu prin dezvoltarea bazei
tehnice a minelor, ci prin intensificarea exploatării forţei de muncă a minerilor.
Pentru a face faţă solicitărilor şi a obţine profituri mari, guvernul austro – ungar, în decurs de
numai câţiva ani, a investit în minele din Valea Jiului peste 4 milioane de florini.
De-a lungul timpului, procesul de extragere a cărbunelui s-a dezvoltat, transformând Valea
Jiului dintr-o zonă în care creşterea animalelor a constituit activitatea preponderentă a locuitorilor,
într-o zonă monoindustrială, în care, la începutul anului 1990, erau angrenate peste 50.000 de
persoane.
După 1991, producţia de huilă a crescut, aproape constant, până în anul 1997. Scăderea
cererii de huilă, de la 7,1 milioane tone în anul 1997, la sub 3 mil. tone, după anul 2001, datorită
restructurării industriei din România, a dus la restrângerea mineritului din Valea Jiului şi înscrierea
depresiunii în categoria zonelor urbane cu industrie în regres, în care exploatarea minieră a devenit
nerentabilă. „Pentru Valea Jiului exploatarea cărbunelui a însemnat justificarea existenţei sale;
dacă avem în vedere doar personalul exploatărilor miniere, în peioada 1990 – 1996 aproximativ
20% din populaţie era angajată la astfel de întreprinderi. Adăugând la acest personal şi pe cel al
unităţilor auxiliare, atunci ponderea celor care erau efectiv angajaţi în sistemul minier ajunge până
până aproape o treime” 11). /7/
Începând cu anul 1997 industria minieră din Valea Jiului a intrat într-un proces de
restructurare, proces ce se desfăşoară şi în prezent şi din a cărui cauză, în acest sector de activitate
mai activează aprox. 6000 de persoane.
II.1.2. Agricultura şi zootehnia
Datorită configuraţiei reliefului depresionar al Văii Jiului, se poate spune că agricultura
acestei zone a fost şi este, în continuare, una de subzistenţă axată pe obţinerea strictului necesar de
cartof, porumb, fructe şi legume.
Caracteristicile specifice ale reliefului, coroborate cu factori climatologici şi lipsa asocierii
fac ca această activitate să aibă doar importanţă locală, completarea necesarului de produse agricole

11)
Fulger Ion Valentin – Valea Jiului după 1989,spaţiu generator de convulsii sociale, Ed. Focus, Petroşani, 2007, p. 14
(grâu, porumb) făcându-se prin achiziţie de pe pieţele limitrofe ale zonei de interes.
Ocupaţia semnificativă a populaţiei din mediul rural, arondat Văii Jiului, o constituie, din
cele mai vechi timpuri, creşterea animalelor, respectiv a vitelor şi oilor.
De altfel Romulus Vuia menţionează faptul că în Masivul Parângului, precum şi pe versantul
dinspre Valea Jiului al Munţilor Vâlcanului şi Retezatului, la o altitudine cuprinsă între 1400m şi
1600m, se găseau adevărate cătune de stâne de oi şi mai multe stâne de vaci.
Astfel că, dacă în anul 1966, în Valea Jiului, era înregistrat ca efectiv de animale un număr
de 21.261 capete de bovine, ovine şi caprine, iar în urma recensământului animalier, efectuat la
nivelul anului 2010, se înregistrează un efectiv de 16.077 capete (tabel nr.II.1), de unde se poate
concluziona: cu toate că efectivele de animale, din perimetrul Văii Jiului, a scăzut, scădere datorată
industrializării zonei, ocupaţia de bază a populaţiei rurale este creşterea animalelor, ocupaţie ce se
bucură de tradiţionalismul genetic.

Tabel nr.II.1.Efective de animale în Valea Jiului

Nr. capete
Efective animale
1966 2010
Bovine 4.680 5.101
Ovine 21.003 12.704
Caprine 397 388
Total 26.080 18.193

II.1.3. Comerţul
În arealul Văii Jiului se desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul (produse alimentare şi
nealimentare, farmaceutice şi material de construcţii), numărul mare de centre comerciale (Penny,
Profi, Kaufland,Carrefour), pe lângă magazinele de cartier, oferind o gamă variată de produse.
Dezvoltarea acestei activităţi se poate atribui, în exclusivitate, procesului de privatizare şi
investiţiilor din sectorul privat.
Tot acestui proces i se poate atribui şi dezvoltarea reţelei comerciale din Valea Jiului, ceea ce
a determinat îmbunătăţirea distribuţiei teritoriale a unităţilor de comerţ cu amănuntul, mărimea
acestora cât şi utilizarea eficientă a spaţiilor existente, pe de-o parte, iar pe de altă parte a dinamizat
relaţiile cu furnizorii industriali, a generat creşterea concurenţei între operatori şi a îmbunătăţit
calitatea produselor şi serviciilor oferite populaţiei.
 II.1.4. Turismul
La nivelul zonei de studiu, s-a dezvoltat foarte bine turismul de sfârşit de săptămână,
drumeţia montană, speoturismul, alpinismul şi turismul de tranzit.
Pe lângă toate acestea, datorită durabilităţii comunităţilor momârlăneşti, arhitecturii specifice
şi frumuseţii portului popular, foarte bine s-a dezvoltat şi turismul agropastoral, activitate care joacă
un rol extrem de important în valorificarea unicităţii locurilor şi menţinerea nealterată a obiceiurilor
şi tradiţiilor seculare.
Altitudinea reliefului mediului montan, cât şi condiţiile acestuia au concurat la dezvoltarea a
două domenii schiabile, respectiv Parâng şi Straja, domenii care pe perioada sezonului hibernal
abundă de turişti şi practicanţi ai sporturilor de iarnă. Pe lângă acestea, tot în masivul Straja, au fost
puse bazele unui nou domeniu schiabil – Pasul Vâlcan.
Dacă până în anul 1990, în masivul Parâng, funcţionau baze de pregătire a sportivilor de
performanţă şi a diferitelor servicii şi structuri militare, în prezent funcţionează doar bazele de
pregătire a UNEFS Bucureşti şi Clubul Sportiv Şcolar Petroşani.
Trebuie menţionat că pe aceste domenii schiabile sunt amenajate pârtii de schi pentru toate
nivelurile de pregătire, prevăzute cu instalaţii de iluminat pe timp de noapte şi instalaţii de transport
persoane pe cablu.
Pe lângă acestea funcţionează restaurante cu program NonStop, unităţi de cazare, puncte de
prim ajutor (Salvamont) şi posturi de ordine publică (Jandarmi).
Frumuseţea mediului montan, arondat Văii Jiului, este dată de contrastul format din
altitudinile impunătoare ale munţilor Parâng şi Retezat (vf. Parângul Mare – 2519 m, vf. Peleaga –
2509 m, vf. Păpuşa – 2508 m, vf. Retezat – 2482 m, vf. Cârja – 2405 m, vf. Parângul Mic – 2074 m)
şi culmile rontujite ale munţilor Vâlcan şi Şureanu (vf. Oslea – 1940 m, vf. Straja – 1868 m, vf.
Capra – 1927 m).
La nivelul acestor munţi sunt foarte bine reprezentate toate cele trei suprafeţe de modelare
glaciară existente în Carpaţii Meridionali, respectiv Borăscu la altitudinea de 2000m, Râu – Şes la
altitudinea de 1200m–1600m, şi spre zona depresionară Valea Jiului, suprafaţa
Gornoviţa/Predealului la 1000m altitudine.
Mixtura dată de prezenţa acestor forme de modelare glaciară, a contribuit la stimularea
fenomenului turistic în zonă şi a fost folosită pentru valorificarea peisagistică a cărei frumuseţe este
sporită de prezenţa platformelor de eroziune, a cascadelor, a reliefului carstic (subteran şi de
suprafaţă).
 Aici există următoarele obiective turistice naturale: Cheile Buţii; Peştera Dâlma cu Brazi;
Valea de peşti; Cariera de cuarţ; Peştera de gheaţă; Lacul Valea de peşti; Peştera Topliţa; Peştera cu
Corali; Peştera Zeicului; Peştera Alunii Negrii; Cheile Jieţului.
Autenticitatea etno-folclorică, varietatea peisajului mixat cu bogăţia floristică şi faunistică
cât şi geomorfologia acestor munţi, constituie o parte dintre factorii cheie ai practicării şi dezvoltării
turismului în Valea Jiului.
I.1.5. Alte activităţi desfăşurate în zonă
Datorită dispunerii geografice, Valea Jiului beneficiază de produsul celor patru masivi
muntoşi împrejmuitori, produs gestionat de trei ocoale silvice (două aparţin de Direcţia Silvică
Hunedoara, iar al treilea înfiinţat prin asocierea proprietarilor de pădure). Suprafaţa gestionată (tabel
nr.II.2) este înzestrată cu: răşinoase, 45%; fag, 50%; diverse esenţe tari, 4%; diverse esenţe moi, 1%.

Tabel nr. II.2. Ocoale silvice şi suprafaţa gestionată

Denumire ocol silvic Aparţinător Suprafaţa, ha

O.S.Petroşani Direcţia Silvică Hunedoara 23.418

O.S.Lupeni Direcţia Silvică Hunedoara 13.340
S.C.O.S.Carpatina S.R.L. Asociere proprietari 7.245,7
Total 44.003,7

În perimetrul acestora se desfăşoară activităţi de exploatare a lemnului şi de prelucrare a

acestuia.
Tot de pe aceste suprafeţe, sezonier, au loc activităţi de recoltare şi colectare a fructelor de
pădure. Detalii vor fi date în cap.V.

II.2. Analiza situaţiei actuale a dezvoltării regiunii analizate

Valea Jiului, considerată ca fiind exponentul cel mai de seamă al industriei miniere, de huilă,
din România, reprezintă astăzi o zonă caracterizată de serioase probleme economico-sociale.
Economia Depresiunii Petroşani depinde, încă puternic, de industria minieră, ceea ce face ca
şi celelalte sectoare să rămână subdezvoltate.
Restructurarea sectorului minier a atras după sine o cădere economică bruscă, în această
zonă şi o amplificare a problemelor sociale, prin creşterea şomajului.
Principalele probleme ale Văii Jiului sunt:
 dependenţa, aproape totală, de exploatarea cărbunelui;
 lipsa unor activităţi economice importante;
  starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice;
 starea necorespunzătoare a unei părţi însemnate a locuinţelor;
 deteriorarea mediului înconjurător;
 concentrarea unui număr mare de persoane fără loc de muncă;
 lipsa terenurilor cu potenţial agricol, care să asigure alternative pentru subzistenţă;
 ponderea însemnată a populaţiei provenite din afara zonei, înainte de 1990.
Situaţia social-economică din Valea Jiului a avut de suferit din cauza disponibilizărilor
masive de personal, începând cu 1997, când au părăsit sistemul peste 20.000 de angajaţi (45% din
personal).
Niciunul din programele implementate, în încercarea de a atenua efectele disponibilizărilor
de personal, nu au avut efectele scontate, iar condiţiile sociale sunt mult rămase în urmă faţă de
cerinţele perioadei în care ne aflăm.
Unul dintre indicatorii relevanţi ai calităţii nivelului de trai al unei populaţii este structura
consumului alimentar. Studiile arată că în Valea Jiului, exceptând pâinea, mai puţin de 50% dintre
familii consumă zilnic produse precum peşte, legume, carne, lapte şi produse derivate din lapte sau
carne, fructe ouă sau sucuri. În cazul peştelui sau a produselor din carne albă, consumul este cel mai
scăzut, aproximativ 62% din populaţie declarând că acest produs este consumat mai puţin de o dată
la trei săptămâni. Se constată o orientare spre consumul de produse ieftine şi mai consistente, în de-
favoarea celor scumpe şi sănătoase, fapt care denotă o sărăcie avansată, problema strigentă, care se
pune cu prioritate, fiind cea a supravieţuirii fizice.
Aproximativ 78% din populaţia Văii Jiului are, în acest moment, datorii către cel puţin una
dintre instituţiile financiare bancare şi nebancare (bănci, case de ajutor reciproc etc.), iar datoriile
către asociaţiile de locatari au cea mai ridicată rată, în sensul că majoritatea familiilor au datorii
constante la întreţinere.
Cu toate că, în această zonă, 87% dintre familii locuiesc la bloc, iar în cea mai mare parte a
situaţiilor locuinţa este una personală (80%) a unui membru de familie, raportat la situaţia naţională,
locuitorii din Valea Jiului trăiesc în condiţii mult mai precare decât ceilalţi datorită spaţiului de
locuit alocat pentru un membru de familie, care este mult inferior celorlalte zone din ţară.
În urma unei analize a pieţei muncii din zonă, se poate constata că rata şomajului, în Valea
Jiului, atinge cote mult mai înalte decât media la nivel naţional (25-30%) ceea ce înseamnă existenţa
unei mari rezerve de persoane aflate în vârstă de muncă (în special femei), dar care nu îşi pot găsi un
loc de muncă în zonă.
Perioada de regres economic, survenită în urma restructurării sectorului minier, în Valea
Jiului, a adus o serie de schimbări în plan economic şi socio-profesional. Astfel că şomajul şi munca
în regim de tip lohn12) au avut un impact puternic asupra structurilor geodemografice, asupra
fenomenului infracţional, a generat o remigraţie spre locurile natale a miilor de disponibilizaţi din
industrie, a dus la o poluare a peisajului urban.
Aşadar, se poate vorbi de un veritabil lanţ al efectelor negative din sectorul minier, fiecare
componentă dând naştere la un alt efect: scăderea natalităţii – regresul numeric al populaţiei –
îmbătrânirea acesteia; dezindustrializare – şomaj – creşterea ratei infracţionalităţii; şomaj – migrarea
populaţiei – creşterea numărului divorţurilor; etc.(fig.nr.II.1)
Dintre toate efectele restructurării sectorului minier, şi implicit cel al activităţilor conexe,
poate cel mai grav a fost apariţia şomajului, reducerile de personal fiind determinate fie de reteh-
nologizarea unor întreprinderi, fie de închiderea celor neperformante sau a unor ramuri a acestora.

Fig.nr. II.1 Lanţul efectelor negative generat de şomaj

______________________________________________________________________
12) lohn – cuvânt derivat din limba germană = leafă, reprezentând producerea unor articole folosind mână de lucru ieftină.
Materia primă este importată, prelucrată, apoi exportată din nou
 Situaţia şomerilor din Valea Jiului în perioada 2010-2016 este prezentată în tabelul nr.II.3
sub forma unor valori medii pentru fiecare an analizat şi în graficile din figurile nr. II.2- II.8 unde se
observă evoluţia şomajului în aceeaşi perioadă, dar pe fiecare lună a anului.
Un prim efect a fost regresul numeric al populaţiei, urmat de o îmbătrânire a acesteia. Dacă
la recesământul din 2002 s-au înregistrat, în Valea Jiului, 146.750 de locuitori, la recesământul din
anul 2011 au fost înregistraţi 120.734 de locuitori (v.tabel nr.I.1).

Tabel nr. II.3. Situaţia şomerilor în Valea Jiului în perioada 2010-2016 (valori medii anuale)
Nr. Anii
crt. Localitatea 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
1 Petroşani 1500 1131 1213 1393 1314 1460 1037
2 Petrila 1225 515 562 626 634 791 652
3 Aninoasa* 237 152 - - - - -
4 Vulcan 1351 594 660 743 729 695 602
5 Lupeni 1042 666 744 748 708 615 623
6 Uricani* 262 174 - - - - -
Total 5617 3232 3179 3510 3385 3561 2914
*) Începând cu 2012 au fost desfiinţate punctele de lucru AJOFM

Fig.nr.II.2. Evoluţia şomajului în 2010 Fig.nr.II.3. Evoluţia şomajului în 2011

Fig.nr.II.4. Evoluţia şomajului în 2012 Fig.nr.II.5. Evoluţia şomajului în 2013

Fig.nr.II.4.Evoluţia şomajuluiîn2014 Fig.nr.II.5. Evoluţia şomajului în 2015

Fig.nr.II.8. Evoluţia şomajului în 2016

Un fenomen generat de restructurarea industriei din Valea Jiului şi care a existat şi înainte,
dar în sens invers, este migraţia populaţiei. Dacă până în anul 1990, Valea Jiului, funcţiona ca un
adevărat pol de atracţie pentru populaţia din judeţele estice şi sudice ale ţării, odată cu căderea
economiei locale, surplusul de populaţie s-a reorientat spre alte zone ale ţării, în care realizarea unui
venit stabil să fie relativ uşoară, sau chiar spre străinătate.
Pentru a minimaliza efectele, negative, ale acestui fenomen de migrare a populaţiei şi pentru
a veni în întâmpinarea nevoilor de pregătire, prin procedura formării profesionale, procedură ce
urmăreşte creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale, în vederea iniţierii, calificării,
recalificării, perfecţionării şi specializării persoanelor în căutarea unui loc de muncă, având ca şi
obiectiv final, realizarea mobilităţii şi (re)integrării acestora pe piaţa forţei de muncă, cu ajutorul
Centrelor de Formare Profesională, au fost organizate cursuri de pregătire profesională, cursuri ce au
fost desfăşurate pe diferite perioade de timp, în funcţie de complexitatea pregătirii şi necesarul
existent pe piaţa muncii.
Ca urmare, după 1997 au fost organizate şi absolvite mai multe cursuri de formare
profesională, din care în tabelul nr.II.4 se vor prezenta doar pe cele efectuate în perioada 2012-2016,
care ar putea asigura personal calificat în activităţile preconizate a se deasfăşura în unităţile propuse
în lucrare ca alternative la minerit.
Urmărind calificările din tabel se constată insuficienţa acestora, din punct de vedere al
profesiunilor, pentru activităţile propuse.
Valea Jiului va rămâne, încă, dependentă, de activitatea minieră, atât prin nivelul de ocupare
a forţei de muncă direct şi indirect, cât şi prin resursele care urmează să fie atrase de această
activitate.
De aceea este necesar ca acţiunile, în perspectivă, să vizeze cu prioritate continuarea
procesului de restructurare a activităţii miniere, corelat cu acţiuni menite să asigure dezvoltarea unui
sector privat capabil să preia, prin transfer, o parte a forţei de muncă disponibilizate din activitatea
minieră, şi nu numai.

Tabel nr.II.4. Cursuri de formare profesională (selecţie)

Nr. Calificarea 2012 2013 2014 2015 2016 Total
crt.
1 Operator confecţii industriale 42 42 70 28 10 192
2 Zidar 56 42 42 28 0 168
3 Bucătar 28 28 28 14 26 124
4 Brutar 28 14 28 14 12 96
5 Ospătar 28 42 42 14 13 139
6 Lucrător drumuri 56 28 28 14 0 126
7 Comunicare în limba engleză 0 0 0 0 13 13
8 Designer pagini web 0 0 14 14 0 28
9 Montator pereţi şi plafon 70 42 42 14 0 168
10 Asfaltator 14 0 14 14 0 42
11 Zugrav tapet vopsitor 0 0 14 0 0 14
12 Confecţioner tâmplărie PVC 42 14 14 14 27 111
13 Operator introducere date 0 0 14 0 14 28
14 Lucrător pensiune turistică 0 0 0 0 14 14
15 Peisagist-floricultor 0 0 0 0 14 14
16 Competenţe anteprenoriale 0 0 0 0 14 14
17 Management 42 14 28 0 0 84
Total 406 266 378 168 157 1375
 CAPITOLUL III
MEDIUL MONTAN CA GENERATOR DE ACTIVITĂŢI
ALTERNATIVE LA MINERIT

III.1. Prezentarea generală a zonei montane adiacente Văii Jiului

Situată în inima Carpaţilor Meridionali, depresiunea Valea Jiului (fig.nr.III.1) oferă

călătorului armonia creată între măreţia peisajului alpin şi altitudinile la care, prin eforturi de
generaţii, au reuşit să-şi ridice sălaşuri băştinaşii.
Depresiune intramontană, situată pe cursul superior al râului Jiu, este încadrată de munţi ce
fac parte din grupele montane Parâng şi Retezat-Godeanu după cum urmează:
- la vest şi nord munţii Retezat şi Şureanu;
- la est munţii Parâng;
- la sud munţii Vâlcan.
Altitudinal zona de studiu se întinde între limitele de 400 m la 2519 m, limita superioară aflându-se
în vf. Parângul Mare din masivul Parâng.
Crestele Parângului, iezerele Retezatului şi plaiurile munţilor Vâlcan, pot fi admirate de
drumeţi pe cărările păstorilor şi trasee turistice.

Fig.nr. III.1. Zona montană a Văii Jiului – vedere de ansamblu

În ultimii ani, în Valea Jiului, s-au făcut investiţii în infrastructura de turism montan, dintre
care, unele sunt sortite eşecului, din cauza altitudinii, a climatului local, sau a lipsei unui concept
elaborat în funcţie de condiţiile locale. Diferitele proiecte, din diferite zone, uneori vecine, nu au
ţinut cont unul de celălalt; în unele situaţii s-a procedat la investiţii în infrastructuri de schi fără să se
coreleze dezvoltarea staţiunilor cu principiile de urbanism, cu cele ale cooperării,şi, totodată în
absenţa unui concept coerent de dezvoltare şi a unei planificări strategice zonale.
Principalale resurse ale munţilor ce înconjoară Valea Jiului, sunt reprezentate de fondul
forestier şi de biodiversitate, de flora furajeră a pajiştilor naturale, de peisaj şi de factorul antropic
autohton, purtător de tradiţii economice şi culturale, determinant pentru punerea responsabilă în
valoare a resurselor.
În această ordine de idei, interesul crescând, al turiştilor străini, pentru componenta montană
a Văii Jiului este dat de diminuarea atracţiilor naturale şi antropizarea accentuată a sistemului
montan în ţările alpine ale Europei, respectiv valenţele ridicate ale factorilor de mediu, nealteraţi,
din Depresiunea Petroşani, fapt favorizant pentru deplasarea turistică, spre arealul acestora.
Prezenţa armonioasă a diferitelor forme de relief şi condiţiile pedo–climatice, favorabile, au
îmbogăţit şi înfrumuseţat natura Văii Jiului cu o mare varietate de peisaje şi condiţii propice pentru
dezvoltarea unor habitate diversificate.
În pofida unei efemere şi excesive dezvoltări industriale, din trecutul nu prea îndepărtat al
Văii, în zona de studiu se mai păstrează un patrimoniu natural de excepţie reprezentat de numeroase
şi întinse arii şi rezervaţii protejate de lege, pentru a fi transmise generaţiilor viitoare.
Existenţa acestor arii şi rezervaţii protejate nu limitează activităţile umane din zonele
respective, dimpotrivă, apartenenţa teritorială la noua reţea NATURA 2000 constituie, pentru
populaţia locală, oportunităţi de a desfăşura activităţi ecologice şi de a beneficia de fonduri
europene.
Atuurile principale, ale zonei muntoase, din Valea Jiului sunt:
un mediu natural montan, generos, încă bine împădurit şi cu o bogată biodiversitate;
populaţie rurală montană dinamică şi sănătoasă cu un procent încă bun de tineret agricol,
adaptat - cheia dezvoltării.
tradiţii economice şi culturale parţial conservate;
grad minor de chimizare în agricultura montană şi produse agroalimentare de calitate, de
tip ecologic.
Distribuţia terenurilor mediului montan aferent zonei de studiu este următoarea:
 1A – păduri situate în perimetrele de protecţie a izvoarelor şi surselor de apă potabilă, în
suprafaţă de 1028ha;
  1B – păduri de pe versanţii direcţi ai lacurilor de acumulare, în suprafaţă de 1320ha;
 1C – păduri de pe versanţii râurilor şi pâraielor care alimentează lacurile de acumulare, în
suprafaţă de 10375ha;
 2A – păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe
terenuri cu înclinare mai mare de 350 , în suprafaţă de 15485ha;
 2B – păduri constituite din parcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes
deosebit, în suprafaţă de 38ha;
 2C – benzi de pădure din jurul golurilor alpine, în suprafaţă de 3003,7ha;
 2E – plantaţii forestiere executate pe terenuri degradate, în suprafaţă de 28ha;
 2F – păduri situate în zone de formare a avalanşelor, în suprafaţă de 113ha;
 2H – păduri situate pe terenuri alunecătoare, în suprafaţă de 13ha;
 2L – păduri situate pe terenuri cu substraturi litologice, foarte vulnerabile la alunecări, în
suprafaţă de 7103 ha;
 3F – păduri situate la mare altitudine în condiţii foarte grele de regenerare, în suprafaţă
de 5ha;
 3J – benzi de pădure din vecinătatea depozitelor de steril, în suprafaţă de 108ha;
 4B – păduri în jurul mun. Petroşani. Lupeni şi oraşului Aninoasa, în suprafaţă de 260ha;
 4E – păduri cu funcţii de recreere, în suprafaţă de 300ha;
 4I - benzi de pădure de-a lungul şoseloelor turistice de importanţă deosebită, în suprafaţă
de 371ha;
 5A – păduri constituite în Parcul Naţional Retezat, în suprafaţă de 1932,8ha;
 5D – păduri constituite în rezervaţii ştiinţifice, în suprafaţă de 2,0ha;
 5H – păduri constituite în rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere, în suprafaţă
de 447ha;
 5I – zone de pădure destinate ocrotirii unor specii rare din fauna indigenă (cocoşul de
munte), în suprafaţă de 700ha;
 5J – zone de pădure destinate ocrotirii unor specii rare din zona indigenă (cocoş de
munte, capra neagră), în suprafaţă de 200ha;
 5L – păduri constituite în zona tampon a Parcului Naţional Retezat, în suprafaţă de
1171,2ha.
În lucrarea Cercetări asupra biodiversităţii în ecosisteme de păduri virgine şi naturale din
Parcurile Naţionale elaborată de Coanda C., Radu S., Burza E., 1998. Ref. st. ICAS., Bucuresti, s-au
stabilit şi cuantificat o serie de elemente peisagistice relevante şi biotopuri speciale în Parcurile
Naţionale studiate, a căror însumare s-a redat printr-un punctaj total.
 Ocurenţa acestor elemente s-a cuantificat prin cifrele:
 0 - atunci când elementul lipseşte;
 1 - când apare sporadic;
 2 - când este frecvent;
 3 - când este întâlnit foarte frecvent.
Aceste elemente relevante şi ocurenţa lor, transpuse caracteristicilor mediului montan aferent
Văii Jiului sunt reprezentate de:
 crestele alpine (peste 2000m): 3;
 circurile şi morenele glaciare: 2;
 golurile alpine întinse: 3;
 jnepenişuri/tufărişuri alpine: 2;
 abrupturi/stâncării: 2;
 lacurile alpine (iezere, tăuri): 3;
 lacuri artificiale (de acumulare):1;
 chei:1;
 reliefuri carstice (peşteri, avene): 1;
 turbării, mlaştini: 1;
 pâraie: 2;
 luminişuri: 1;
 fragmente de păduri cvasivirgine: 3;
 masive păduroase compacte: 3;
 arbori monumentali (seculari): 2;
 bârloguri de urs: 3;
 biotopuri favorabile caprei negre: 3;
 biotopuri favorabile râşilor: 2;
 cuiburi de vulturi: 1;
 locuri de rotire pentru cocoşul de munte: 3;
 puncte de belvedere : 3.
Raportând punctajul obţinut, respectiv 45, la punctajul obţinut de Parcul Naţional Retezat,
respectiv 43, şi care-l situează pe acesta în fruntea altor şapte parcuri naţionale, se poate spune că
masivele muntoase ce încadrează Grupele Montane Parâng şi Retezat-Godeanu, beneficiază de toate
atuurile necesare desfăşurării unui turism organizat, în cadrul acestora, şi de a stârni interesul
drumeţului de a descoperi noi puncte de interes.
În acţiunile ce se preconizează a se desfăşura în vederea promovării şi valorificării
patrimoniului turistic trebuie avut în vedere următoarele aspecte, în concordanţă cu principiile
dezvoltării durabile şi ale valorificării durabile a resurselor:
 minimizarea efectelor activităţilor antropice în zonele naturale cu obiective turistice
vizibile;
 păstrarea echilibrului între promovare/valorificare şi menţinerea obiectivelor naturale
nealterate;
 păstrarea echilibrului între calitatea de obiectiv turistic natural şi asigurarea dotărilor
necesare practicării turismului la standarde moderne de confort şi siguranţă;
 utilizarea pentru amenajări turistice de infrastructură şi servicii a tehnicilor prietenoase cu
mediul;
 trecerea de la turismul necontrolat la cel organizat, care va duce atât la păstrarea
controlului şi minimizarea efectelor negative, cât şi la obţinerea de beneficii materiale pentru zonă;
 promovarea sporturilor cu specific montan.

III.2. Relieful zonei montane propice activităţilor turistice

Zona de studiu dispune de un potenţial turistic extraordinar, reprezentat atât prin obiectivele
naturale (fig.nr.III.2 şi III.3.) numeroase şi valoroase, cât şi prin cele antropice (fig.nr.III.4 şi III.5.).
Un patrimoniu natural aproape deloc valorificat este cel sportiv; zona montană dispune de toate
calităţile necesare pentru practicarea sporturilor specifice: trekking, escaladă, speo-escaladă,
parapantă, mountain-bike.

Fig.nr.III.2. Formaţiuni Peştera cu corali

 Fig.nr.III.3. Dealul şi intrarea în Peştera Bolii

Zona montană constituie un habitat natural specific, habitatele umane integrate mediului
natural având, de asemenea, un specific distinct. Ecosistemele montane şi alpine sunt fragile,
ecologic, datorită factorilor naturali ca altitudinea, fenomene meteorologice, constituţia solului etc.

Fig.nr. III.4. Trasee turistice amenajate şi omologate în masivul Parâng

 Fig.nr. III.5. Trasee turistice amenajate şi omologate în masivul Retezat

III.3. Flora zonei montane

Flora şi vegetaţia, prezentă în masivele muntoase ce străjuiesc Valea Jiului, este etajată în
funcţie de zonele climatice, astfel: etajul alpin, subalpin şi forestier.
Importanţa acestei zone constă şi în pădurile seculare de fag, în care se întâlnesc specii
lemnoase de carpen, mesteacăn, soc roşu etc. Totodată se remarcă impactul peisagistic deosebit de
impresionant. Nu poate trece neobservată prezenţa ferigilor Pteridium aquillinum, Phyllitis
scolopendrium, alături de plante cu flori: Asperula odorata, Dentaria bulbifera etc. Pajiştile alpine
sunt bine reprezentate prin speciile Nardus stricta, Festuca supina, uneori aceste pajişti sunt
întrerupte de amestecul Rhododendron myrtifolium şi Pinus mogo. Importantă este şi prezenţa florii
de colţ, simbol al ocrotirii cadrului natural.
Tot în acest areal sunt semnalate prezenţa a 1.186 de specii de plante superioare, dintre care,
62 de specii endemice – genul Hieracium (Vulturică) (fig.nr.III.6.) iar ca şi rarităţi dendrologice
amintim o populaţie de pin silvestru de mare altitudine, precum şi două forme columnare la molid.
În această zonă se află unica staţiune din ţară în care apare specia balcano-dacică Potentilla
haynaldiana, alături de alte specii saxicole de origine daco-balcanică, cu care conturează cenoze
saxicole de o deosebită importanţă pentru această zonă, deoarece ele se întâlnesc numai în unele
masive muntoase din Balcani
 Fig.nr.III.6.Specii de vulturică
În tabelul nr.III.1 se prezintă tipurile de habitate în zona montană şi se face o evaluare
globală a lor după reprezentativitate, suprafaţă relativă şi stadiul de conservare /44 /.
Tabel nr. III.1.Tipuri de habitate prezente în zona montană şi evaluarea lor
Suprafaţă Stadiul de
Reprezentativitate Evaluare
Cod Denumire habitat % relelativă conservare
*) globală
**) ***)
Vegetaţie erbacee de pe malul
3220 1 B C B B
râurilor montane
6520 Fâneţe montane 5 B B B B
Formaţiuni pioniere alpine din
7240 0,01 B B B B
Caricion bicoloris - atrofuscae
Păduri din Tilio – Acerion pe
9180 versanţi abrupţi, grohotiţuri şi 0,3 A B A A
ravene
Tufărişuri cu specii sub –
4080 0,1 B C B B
arctice de salix
Pajişti boreale şi alpine pe
6150 0.1 B B B B
substrat silicios
Pajişti calcifile alpine şi
6170 0,5 B C B B
subalpine
Pajişti montane de Nardus
6230 bogate în specii pe substraturi 0,05 B A B B
silicioase
Comunităţi de lizieră cu
ierburi înalte higrofile de la
6430 0,1 B C B B
nivelul câmpiiolr, până la cel
montan şi alpin
Grohotişuri silicioase din
etajul montan până la cel alpin
8110 0,1 A A B A
(Androsacetalia alpinae şi
Galeopsietalia ladani)
 Vegetaţie lemnoasă cu
3230 Myricaria germanica de-a 1 B C B B
lungul râurilor montane
4060 Tufărişuri alpine şi boreale A C B B
Tufărişuri cu Pinus mugo şi
4070 5 B B B B
Rhododendron myrtifolium
Păduri de fag de tip Luzulo-
9110 21,5 A B A A
Fagetum
Păduri dacice de fag
91V0 25 A C B B
(Symphyto-Fagion)
Păduri acidofile de Picea abies
9410 din regiunea montană 30 A B B B
(Vaccinio-Picetae)
Versanţi stâncoşi cu vegetaţie
8220 0,5 B B B B
chasmofitică pe roci silicioase
91D0 Turbării cu vegetaţie forestieră 0,1 B B B B
Păduri de Larix decidua şi/sau
9420 Pinus cembra din regiunea 2 B B B B
montană

*) Reprezentativitatea indică gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului

(măsura pentru cât de tipic este un habitat). Datele din tabel arată că habitatele de pădure au
reprezentativitate excelentă, dar şi celelalte tipuri au o reprezentativitate bună.
**) Suprafaţa relativă reprezintă suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la
suprafaţa totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional. În principiu,
pentru a face evaluarea criteriului mai sus menţionat este nevoie de măsurarea suprafeţei acoperite
de tipul de habitat din sit şi a suprafeţei totale a teritoriului naţional acoperită de acelaşi tip de
habitat.
***) Stadiul de conservare reprezintă gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului
de habitat natural în cauză, precum şi posibilităţile de refacere/reconstrucţie. La baza acestui criteriu
stau următoarele trei subcriterii: gradul de conservare a structurii, gradul de conservare a funcţiilor şi
posibilităţile de refacere. Se observă că habitatele de pădure de fag de tip Luzulo-Fagetum şi
pădurile din Tilio – Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene au o stare de conservare
excelentă, dar şi celelalte habitate au o conservare bună.
Evaluarea globală a valorii sitului, din punct de vedere al conservării habitatelor naturale,
este bună şi excelentă.
 III.4. Fauna zonei montane
Zonele păduroase, şi nu numai, adăpostesc peste 150 specii de vertebrate şi 1.750 specii de
nevertebrate; aici amintim ierbivorele mari (capra neagră, cerbul carpatin, căpriorul), cât şi
carnivorele mari (lupul, ursul brun şi râsul eurasiatic).(fig.nr.III.7).

Fig. nr. III. 7. Animale reprezentative masivelor muntoase ale Văii Jiului

În tabele nr. III.2 – III.5 se prezintă speciile faunistice din zona montană şi se face o evaluare
globală a lor /44/.

Tabel nr. III.2. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie *) Sit. Conserv. Izolare Global
Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj pop. **) ***)
Canis
1352 P - - - C B C B
lupus
Ursus
1354 P - - - C B C B
arctos
1361 Lynx lynx R - - - B B C B
Tabel nr. III.3. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivi Consiliului92/43/CEE
Cod Specie Populaţie Sit. Conserv. Izolare Global
Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj pop.
Bombina
1193 RC - - - C B C B
variegata

Tabel nr. III.4. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Populaţie Sit.
Cod Specie Conserv. Izolare Global
Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj pop.
Cottus
1163 P - - - B A C A
gobio

Tabel nr. III.5. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Populaţie Sit.
Cod Specie Conserv. Izolare Global
Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj pop.
Pholidoptera
4054 P - - - B A A A
transsylvanica
Pseudogaurotina
4024 P - - - B B A B
excellens

*) Populaţie- mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile
prezente pe teritoriul naţional; acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii
relative a populaţiei în sit cu cea la nivel naţional. Măsura optimă este un procentaj, rezultat din
raportul dintre populaţia din sit/populaţia de pe teritoriul naţional.
**) Conservare- gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru
speciile respective şi posibilităţile de refacere. Acest criteriu cuprinde două subcriterii: gradul de
conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie (presupune o evaluare globa-
lă a trăsăturilor habitatului în ceea ce priveşte cerinţele biologice pentru o specie) şi posibilităţile de
refacere (se ia în considerare doar dacă elementele sunt în medie sau parţial degradate). Observăm
faptul că speciile de interes comunitar din zona de studiu se află într-o stare de conservare bună şi
excelentă.
În cazul unui habitat natural, starea sa de conservare este dată de totalitatea factorilor ce
acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta pe termen lung
raspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor caracteristice. Această stare se
consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite condiţiile:
- arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt
stabile sau în creştere;
 - habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung,
iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
- speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.
***) Izolare- gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a
speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o măsură aproximativă a contribuţiei unei populaţii la
diversitatea genetică a speciilor pe de o parte şi a fragilităţii acestei populaţii pe de altă parte.
Folosind o abordare simplistă, se poate spune că pe măsură ce o populaţie este mai izolată faţă de
răspândirea ei naturală, pe atât ea are o contribuţie mai mare la diversitatea genetică a speciei. În
consecinţă, termenul izolare trebuie considerat în context mai larg, aplicându-se în egală măsură
endemicii propriu-zise, subspeciilor/varietăţilor/raselor şi subpopulaţiilor unei metapopulaţii. În
acest context a fost folosită următoarea clasificare:
 A: populaţie (aproape) izolată,
 B: populaţie neizolată, dar la limita ariei de distribuţie,
 C: populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă.

III.5. Activităţi antropice existente în prezent în zona montană

Prin poziţia lor, masivele muntoase ce înconjoară Valea Jiului, beneficiază de prezenţa unor
drumuri naţionale şi judeţene, drumuri care împreună cu vechile trecători intramontane, constituie
adevărate punţi de legătură între depresiunea cu aşezările ei miniere şi zonele istorice.
Existenţa acestor drumuri cât şi bogăţia în masă lemnoasă, a zonei, au făcut ca în arealul
muntos al depresiunii să se dezvolte exploatări de masă lemnoasă şi puncte de prelucrare a acesteia.
Pe lângă activităţile de exploatare a lemnului s-a dezvoltat şi industria turismului, în special
turismul hibernal, prin extinderea celor două domenii schiabile Parâng (munţii Parâng) şi Straja
(munţii Vâlcan). Astfel că au fost demarate lucrări în vederea construirii de noi pârtii de schi, linii de
transport personae pe cablu şi unităţi de cazare.
Principalele unităţi de cazare:
a) munţii Vâlcan – Staţiunea Straja
- vila “Orizont” – 42 de locuri;
- vila ”Victoria” – 38 de locuri;
- vila “Alpin” – 60 locuri;
- cabana “Platoul Soarelui” – 37 persoane;
- pensiunea “White House” – 16 locuri;
- pensiunea “Sportul Alpin” – 48 locuri;
- vila “Mara” – 70 locuri;
 - pensiunea “Petre” – 50 locuri
Pe lângă acestea încă aproximativ 30 de cabane şi pensiuni cu o capacitate de cazare mai
mică de 15 persoane fiecare.
b) munţii Parâng – Staţiunea Parâng
- pensiunea “La Răzvan” – 35 locuri;
- vila “Parâng” – 87 locuri;
- hotel “Rusu” – 70 locuri;
- pensiunea “Krisztian” – 50 locuri;
- cabana “La Mario” – 30 locuri;
- cabana ”Alpin” – 30 locuri;
- cabana ”Adrian” – 40 locuri;
- cabana “Groapa Seacă” – 40 locuri
Pe lângă acestea încă aproximativ 15 cabane cu o capacitate de cazare mai mică de 15 locuri
fiecare.
c) munţii Retezat
- pensiunea “Casa Bilugu” – 16 locuri;
- pensiunea “Fish Valley” – 24 locuri;
- casa “Cristina” - 5 locuri
d) munţii Şureanu
- cabana ”Voievodul” – 35 locuri;
- cabana “Lunca Florii” – 24 locuri.
 CAPITOLUL IV
CONSIDERAŢII GENERALE DESPRE DEZVOLTAREA DURABILĂ A
MEDIULUI MONTAN AFERENT DEPRESIUNII PETROŞANI

IV.1. Conceptul de dezvoltare durabilă

Conştientizarea de către oameni a problemelor privind degradarea continuă şi progresivă a
mediului precum şi implicaţiile asupra sănătăţii a început să se manifeste, coroborat, la nivel
internaţional la începutul anilor '70.
În anul 1983 s-a creat de către O.N.U. Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, în a
cărei sarcină i-a revenit întocmirea unui raport de analiză a situaţiei ambientale mondiale şi
formularea unui „program global de schimbare”, raport cunoscut sub numele de Raportul
Brundtland. Acest raport concluziona că se impune un alt tip de dezvoltare capabil să asigure pe
termen lung creşterea economică, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi conservarea resurselor
naturale.
Tot cu ocazia acestui raport, Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, defineşte
dezvoltarea durabilă ca „o dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului fără a compromite
capacitatea generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi”.
Deşi dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de intensa
exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului, prioritar fiind prezervarea
acestuia, în prezent conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa şi sub aspect
economic şi social.
Obiectivele dezvoltării durabile reprezintă un proces de schimbare, prin transformare, cu
ajutorul căruia, la nivel microeconomic, trebuie găsite resurse regenerabile care să asigure
îndeplinirea obiectivelor strategice de creştere sustenabilă.
S-a constatat că pentru realizarea unei dezvoltări durabile, trebuie să se combine dezvoltarea
economică cu cea demografică, combinaţie care să asigure măsuri de protecţia mediului şi de
economisire a resurselor. Totodată această mixtură, dintre dezvoltarea economică şi cea
demografică, va da naştere unui model de dezvoltare durabilă, model care va cuprinde:
 obiective economice optime, în detrimentul celor maxime;
 abordarea favorabilă, din partea factorilor de decizie, a problemelor de mediu;
 perfecţionarea metodelor de cuantificare a impactului ecologic şi a resurselor în vederea
evaluării corecte a costurilor şi beneficiilor;
  conştientizarea faptului că mediul este guvernat de legile fizicii, legi care fac ca energia
liberă să fie permanent degradată în formă liberă, antropizându-se.
Acest model poate conduce la noi oportunităţi, dar şi la dispariţia multor aspecte familiare
ale vieţii economice.
În acelaşi timp dezvoltarea durabilă însumează şi pune în corelaţie următoarele elemente:
 expansiunea;
 creşterea;
 progresul;
 dezvoltarea.
Toate aceste aspecte au la bază un număr de trei piloni, piloni care statornicesc larga paletă a
direcţiilor de acţiune precum şi liberele interpretări date acţiunilor în acest sens. Totodată putem
spune că pilonii dezvoltării durabile (fig.nr.IV.1), cunoscuţi ca şi cei trei E ai dezvoltării durabile,
reprezintă un set comprimat de valori care ar trebui să ghideze procesul de schimbare.

Dezvoltarea Durabilă

Pilonul ecologie Pilonul economic Pilonul echitate

socială

Bunăstare şi
Profitabilitate
Sustenabilitate şi coeziune socială
Echilibru ecologic
dinamic
Eficienţă economică, Echitate,solidaritate,
productivitatea incluziune socială
factorilor de
producţie
Ecoeficienţă

Fig. nr.IV.1 Pilonii dezvoltării durabile

Interferenţa dintre aceşti piloni dă naştere la noi sfere de interes, sfere cu impact imediat
asupra mediului ambiant:
 suportabil;

 echitabil;

 sustenabil;

 viabil.
 Având în vedere că dezvoltarea durabilă are la bază mixtura acestor trei piloni,
interdependenţa acestora este evidenţiată de următoarele aspecte:
1. Pilonul economic
- restructurarea eficientă a economiei impune dezvoltarea sferei serviciilor, reducerea
ocupării forţei de muncă, dezvoltarea infrastructurilor şi conectarea acestora la culoarele europene;
- dezvoltarea unor servicii în zonele rurale;
- creşterea capacităţii administrativ teritoriale de atragere a fondurilor comunitare şi
valorificare a resurselor zonelor;
- încurajarea reinvestirii profitului;
- scurtarea duratei de realizare a obiectivelor investiţionale.
2. Pilonul echitate socială
- promovarea clasei de mijloc;
- servicii publice eficiente;
- combaterea sărăciei, promovarea egalităţii de şanse;
- formarea profesională continuă.
3. Pilonul ecologie
- conştientizarea faptului că sacrificarea naturii, pe termen lung, pentru un profit imediat este
o greşeală;
- reciclarea materialelor refolosibile şi managementul deşeurilor;
- parteneriat public – privat pentru diferite categorii de factori de mediu.
Aceşti piloni, subsumaţi dezvoltării durabile, trebuie integraţi în politica de dezvoltare şi
reconversie economică a Văii Jiului astfel încât să se potenţeze reciproc, iar când acest lucru nu este
posibil să se stabilească compromisuri.

IV.2. Analiza SWOT a potenţialului de utilizare a zonei montane pentru dezvoltarea

durabilă a Văii Jiului

Analiza SWOT, creată şi utilizată ca instrument de formulare a strategiilor din zona de

interes, reprezintă o analiză a punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor, în
vederea analizării rapide a punctelor strategice cheie, precum şi identificarea celor mai viabile
soluţii de dezvoltare socio-economică ţinând cont atât de ceea ce oferă Depresiunea Valea Jiului cât
şi de lipsurile acestei zone (tabel nr.IV.1)
 Tabel nr. IV.1. Analiza SWOT a zonei montane Valea Jiului
- infrastructura de transport dezvoltată;
- tradiţia industrială a regiunii;
- forţă de muncă disponibilă şi ieftină;
- grad ridicat de urbanizare a regiunii;
- infrastructura sanitară dezvoltată;
- existenţa meşterilor populari capabili să transmită cunoştinţele,
tradiţiile şi obiceiurile specifice tinerilor;
- administraţii publice locale cu experienţă în accesarea proiectelor cu
finanţare comunitară;
Puncte tari - existenţa unui centru universitar cât şi a unei reţele de învăţământ
(Strengths) preuniversitar care-şi poate adapta grila de specialităţi la cerinţele pieţei
forţei de muncă;
- existenţa tradiţionalismului în diferite activităţi, ale populaţiei,
pretabile dezvoltării regiunii;
- dorinţa locuitorilor de a desfăşura diferite activităţi şi după retragerea
din ocupaţia de bază (pensionare);
- existenţa zonelor protejate cu suprafeţe întinse;
- existenţa mai multor cursuri de apă în depresiune;
- posibilitatea practicării diferitelor forme de turism;
- capital natural de valoare deosebită;
- declinul zonei miniere
- zonă monoindustrială;
- migraţia forţei de muncă;
- slaba dotare cu utilităţi în zona periferică;
- slaba dezvoltare economică;
Puncte slabe - slaba promovare a zonei;
(Weaknesses) - venituri scăzute ale populaţiei din zonă;
- lipsă parteneriate public – privat;
- slaba manifestare a voluntariatului;
- menţinerea unor programe şcolare neadaptate cerinţelor pieţei
muncii;
- număr redus de IMM – uri;
 - accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii
Europene;
- finalizarea drumului de legătură Lupeni – Băile Herculane;
- forţă de muncă calificată şi ieftină;
Oportunităţi
- dezvoltarea turismului de nişă;
(Opportunities)
- acordarea de facilităţi fiscale pentru investitori, prin H.C.L.;
- resurse naturale generatoare de noi activităţi economice;
- existenţa programelor de combatere a şomajului;
- existenţa centrelor de reconversie şi recalificare profesională;
- probleme sociale generate de lipsa locurilor de muncă;
- scăderea nivelului de trai;
Ameninţări - depopularea zonei;
(Threats) - degradarea şi poluarea mediului natural;
- pierderea specificului zonei, tradiţiilor şi obiceiurilor;
- creşterea numărului de şomeri;

Mesajul transmis de analiza SWOT este că indiferent de acţiunile întreprinse, procesul

decizional trebuie să se bazeze pe următoarele elemente:
 clădeşte pe Puncte tari;
 elimină Punctele slabe;
 valorifică Oportunităţile;
 evită Ameninţările
Procesul de formare şi dezvoltare este complex şi dificil. Pornirea o reprezintă strategia, dar
continuarea înseamnă:
 organizare;
 oameni noi, pregătiţi care să înţeleagă rolul şi locul lor;
 voinţă locală
Totodată trebuie înţeles că, fără o strategie şi un start bun, nu te poţi nici dezvolta, nici
atrage investitori sau fonduri europene, toţi vor să ştie ...ce urmează.
 CAPITOLUL V
PROPUNERI DE DEZVOLTARE A UNOR ACTIVITĂŢI ÎN ZONA
MONTANĂ CA ALTERNATIVĂ LA MINERITUL DIN ZONĂ

În ultimii 20-25 de ani s-au făcut numeroase strategii de menţinere pe linia de plutire, sau
altele mai hazardate.. de înflorire, a Văii Jiului, toate fiind motivate de situaţia precară a mineritului
din acest bazin minier. Au apărut astfel proiecte, care mai de care mai fanteziste, care pe planşetă
transforma Valea Jiului într-un mic paradis românesc. Din păcate, chiar şi proiectele realiste au
rămas, în cea mai mare parte a lor, tot pe hârtie, căci toate se loveau în final de ...finanţare. Nici până
astăzi nu au apărut marii investitori dornici să se înavuţească pe aceste meleaguri, aşa cum în urmă
cu un secol şi jumătate câţiva străini au venit aici pentru a extrage... aurul negru.
Desigur, pot spune unii, că şi această lucrare va avea aceeaşi soartă. Autorul ei este mai
optimist din mai multe motive:
 autorităţile locale, dacă vor să rămână în istoria locurilor pe care le păstoresc, trebuie să
se implice în aceste proiecte alternative, căci de data aceasta mineritul din Valea Jiului va intra cu
paşi repezi într-un colaps total;
 soluţiile propuse de autor şi anume: Sat turistic, Linie de procesare a plantelor
medicinale şi a fructelor de pădure, Linie de procesare a laptelui şi Linie de ambalaje de carton
sunt realiste şi se bazează pe bogăţia culturală şi montană a acestor locuri, unde factorul uman este
capabil fără o pregătire înaltă să se implice în realizarea lor;
 finanţarea acestor proiecte poate fi obţinută prin Programul Operaţional Regional 2014 –
2020 sau acţiuni private deoarece costurile nu sunt prea mari.

V.1. Sat turistic

Se propune amplasarea satului turistic la aproximativ 20km de Uricani, înspre Herculane, la
o altitudine de 1115m aşezat la poalele munţilor Retezat şi Vâlcan şi la limita a trei judeţe:
Hunedoara, Mehedinţi şi Gorj, având coordonatele geografice: 45016’42” lat. N şi 22055’29” long.E
în zona cunoscută sub numele de Câmpul Mielului (fig.nr.V.1).
O câmpie plată, cu vedere superbă spre înălţimile Retezatului Mic – Pleşa – Piule şi Scocul
Urzicarului, străbătută de DN 66A, ce vrea să lege partea vestică a Văii Jiului de Băile Herculane,
reprezintă locul propice construcţiei unui sat cu specific momârlănesc, sat în care, sub coordonarea
unei societăţi de turism, vor fi promovate principii etno – socio – ecologice, pitorescul şi
funcţionalitatea arhitecturii tradiţionale momârlăneşti.
 Dispunere sat
turistic

Fig. nr. V.1. Dispunerea satului turistic în zona Câmpul Mielului

Se doreşte să se realizeze o amenajare de tip rural, în zona montană (fig.nr.V.2.şi V.3), iar
suprafaţa ce urmează a fi amenajată este de 6ha.

Fig. nr. V.2. Amplasament – Sat turistic

 Fig. nr. V.3. Amenajare – Sat turistic

În satul turistic, propus, cazarea turiştilor se poate asigura în case tradiţionale (fig.nr.V.4.),
special destinate acestora, construite de societatea de turism. Toate aceste case vor asigura un minim
de confort, realizat cu mijloace locale, vor fi mobilate corespunzător normelor de clasificare
prevăzute în legislaţie şi vor păstra caracterul tradiţional al zonei.

Fig. nr.V.4. Casă tradiţională momârlănească

Satul, compus din locuinţe cu ocol întărit, gospodărie specifică arealului depresionar
analizat,este de mici dimensiuni, construcţiile predominante fiind din lemn (v.fig.nr.V.4.), cu baza
din piatră, având în interiorul ei un tip de cămară între ai cărei pereţi se păstrează o temperatură
constantă, scăzută, utilă pentru menţinerea în stare bună a alimentelor.
Arhitectura spaţiului de locuit şi a spaţiu limitrof este bazată pe simplitate, pe folosirea
materialelor de construcţie oferite de zona studiată, pe proporţionalitate şi armonie cu mediul
înconjurător şi va oferi turistului plăcerea vizuală specific montană, confortul recreativ al unei
localităţi paşnice, liniştite, care v-a oferi posibilitatea participării turiştilor, alături de localnici
(fig.nr.V.5.), la obiceiurile şi festivalurile zonei, care sunt strâns legate de tradiţiile pastorale,
precum şi accesul facil spre ariile naturale protejate din cele două mari grupe montane (Parângul şi
Retezat – Godeanu), care se bucură de o mare diversitate geologică, hidrologică şi florar –
faunistică.

Fig.nr. V.5. Activităţi rurale

Selectarea zonei s-a realizat ţinând cont de mai multe criterii:

 condiţii naturale;
 condiţii socio-economice;
 infrastructură;
 legislaţia şi reglementările în vigoare;
 bagajul de tradiţii şi istorie a zonei.
Pentru o evaluare cât mai corectă şi o imagine fidelă a zonei ce constituie obiectul studiului,
s-a folosit o completă şi complexă modalitate de definire a atractivităţii unui teritoriu, şi anume
metoda „TECDEV”(tabelul nr.V.1) /45/, metodă în care indicele de atractivitate (I) este dat de suma
dintre produsele notei acordate şi ponderea componentei respective:
I =∑ qi ci
unde: qi - ponderea fiecărei componente (element, resursă) i din total de n componente;
ci - nivelul calitativ al componentei i;
∑ qi = 100
ci Є [0;10]
Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o notă care variază între următoarele
limite:
[0 – 2) - resursă insuficient de atractivă
[2 – 5) – resursă suficient de atractivă
[5 – 8) - resursă atractivă
[8 – 10) - resursă foarte atractivă
În urma analizei coficientului de atractivitate rezultă că indicele de atractivitate al staţiunii
reale este mai mare decât indicele de atractivitate al staţiunii etalon, de unde se poate trage concluzia
că staţiunea reală este atractivă din punct de vedere turistic, justificându-se în acest fel alegerea
făcută.
Tabel nr.V.1. Analiza indicelui de atractivitate
Nivelul
Ponderea Indicele de
Nivelul calitativ
(importanţa) atractivitate Indicele de
calitativ al (nota)al/a
Elementele ofertei elementelor al staţiunii atractivitate Abaterea
staţiunii staţiunii
turistice ofertei etalon al staţiunii
etalon reale
turistice (%) (Ie) reale
(cie) (cir)
(qi) (Ir)
1 2 3 4=2x3 5 6=2x5 7=6-4
I. Mediul natural 40,0 153,0 179 +26
- relief 10,0 40,0 56
- diversitate 3,0 3 9,0 8 24
- accesibilitate 3,0 5 15,0 4 12
- originalitate 4,0 4 16,0 5 20
- climă 8,0 29,0 18
- temperatura
3,0 3 9,0 3 9
medie
- precipitaţii 2,0 5 10, 2 4
- curenţii de aer 1,0 4 4,0 1 1
- nr. de zile
însorite 2,0 3 6,0 2 4
- hidrografie 5,0 15,0 17
- râuri 2,0 5 10,0 4 8
- lacuri 2,0 2 4,0 4 8
- cascade 1,0 1 1,0 1 1
- floră 6,0 27,0 27
- diversitate 3,0 5 15,0 5 15
- estetica 3,0 4 12,0 4 12
- fauna 6,0 18,0 24
- diversitate 4,0 4 16,0 5 20
- grad de
1 2,0 2 4
periculozitate 2,0
- puritate 5,0 24,0 37
- aer 2,0 5 10,0 8 16
- apa 2,0 5 10,0 8 16
- sol 1,0 4 4,0 5 5
II. Structuri ma-
teriale 25,0 88,5 84,75 -3,75
- de cazare 10,0 35,0 43,5
- cantitativ 7,0 20,0 28,5
- diversitate 1,5 2 3,0 2 3
- capacitate 2,0 4 8,0 4 8
- amplasare 2,0 3 6,0 5 10
- estetică 1,5 2 3,0 5 7,5
- calitativ 3,0 5 15,0 5 15
- de alimentaţie 4,0 12,5 11,25
- cantitativ 3,0 9,5 7,25
- diversitate 1,0 3 3,0 3 3
- capacitate 1,0 4 4,0 3 3
- amplasare 0,5 3 1,5 3 0,75
- specific 0,5 2 1,0 3 0,5
- calitativ 1,0 3 3,0 4 4
- de transport 3,0 11,0 2
- pe cablu 2,0 4 8,0 0 0
- pe roţi 1,0 3 3,0 2 2
- de agrement 8,0 30,0 28
- de zi 5,0 21,0 25
- sportiv 3,0 5 15,0 5 15
- de divertisment 2,0 3 6,0 5 10
- de noapte 3,0 3 9,0 1 3
III.Infrastructura 15,0 68,0 45 -23
- de acces 7,0 30,0 9
- feroviar 3,0 4 12,0 0 0
- rutier 3,0 5 15,0 3 9
 - aerian 1,0 3 3,0 0 0
- naval 0 0 0 0 0
- de alimentare 8,0 38,0 36
- apă 3,0 5 15,0 5 15
- energie electrică 3,0 5 15,0 5 15
- combustibil 2,0 4 8,0 3 6
IV.
10,0 36,0 36 0
Suprastructura
- generală 4,0 12,0 12
- de organizare 2,0 3 6,0 3 6
- de pază 2,0 3 6,0 3 6
- turistică 6,0 24,0 24
- de organizare 3,0 4 12,0 5 15
- de pază 3,0 4 12,0 3 9
V. Mediul
5,0 14,0 13 -1
economic
- sectorul primar 1,0 2 2,0 2 2
- sectorul secundar 1,0 1 1,0 1 1
- sectorul tertiar 3,0 11,0 10
- de consum 2,0 4 8,0 4 8
- de producţie 1,0 3 3,0 2 2
VI. Mediul
5,0 13,0 34 +21
cultural
-manifestări
2,0 3 6,0 7 14
culturale
-patrimoniu con-
struit (monumente,
1,0 3 3,0 4 4
muzee, biserici,
cetăţi etc.)
-patrimoniu necon-
2,0 2 4,0 8 16
struit (folclor)
TOTAL 100,0 372,5 391,75 +19,25

Aşadar, această metoda de determinare a gradului de atractivitate a unei staţiuni ne

permite:
 stabilirea politicii de preţ (v.şi tabelul nr.V.2)
 comparaţii viabile între diferitele resurse turistice componente ale unei staţiuni;
 stabilirea unei ierarhii a resurselor turistice din punct de vedere al atractivităţii lor cu
consecinţe evidente asupra strategiei de valorificare a acestora.
În cadrul satului, care deşi este de mici dimensiuni, va funcţiona un Muzeu al Momârlanului,
care va oferi, în miniatură, peisajul unei civilizaţii arhaice şi poate constitui un element de atracţie
pentru turişti.
În cadrul muzeului vor fi expuse:
- obiecte folosite ca accesorii;
- obiecte de mobilier tradiţional;
- obiecte decorative de interior specifice;
- costume populare şi podoabe folosite în diverse activităţi ale comunităţii;
- obiecte folosite în diferite procesiuni;
- obiecte şi unelte folosite de-a lungul timpului în diverse munci casnice, şi nu numai.
Tabel nr. V.2. Fişa de afaceri pentru Sat turistic
Nr. crt. Capitol Explicaţii
1 Domeniul afacerii Turism rural
2 Cod CAEN 5520
Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă
3 Tipul activităţii principale
durată
4 Locaţie Vestul Văii Jiului (Uricani – Câmpul Mielului)
5 Tipul investiţiei Investiţie nouă
6 Durata investiţiei 6 luni
7 Valoare investiţie iniţială aprox. 600,000 €
Executată de antepriză cu materiale autohtone, de bună
calitate, păstrând specificul şi tradiţionalismul
momârlănesc. În această activitate vor fi angajaţi
localnici. Satul va fi compus din 20 de case având fiecare
8 Descrierea investiţiei în parte centrală termică, pivniţă, parter cu bucătărie,
dormitor şi grup sanitar. Curtea va avea o suprafaţă de
300 m2 , unde vor fi amenajate răzoare cu flori şi spaţiu
de relaxare.
În cadrul satului va funcţiona un lăcaş religios în care se
vor desfăşura slujbe şi ritualuri specifice zonei.
Principalele servicii pe care aşezarea le oferă sunt: cazare,
ecoturism şi activităţi tradiţionale la care turistul participă
efectiv
Tip spaţiu Total locuri
9 Descriere servicii oferite
cazare Nr. case de cazare
Cameră cu două paturi 20 40
Cameră cu un pat 20 20
Total 20 60
-proiectul aşezării şi a construcţiilor;
-obţinerea tuturor avizelor pentru construcţie;
Ierarhizarea în timp a acti- -începerea construcţiei;
10 vităţilor, până la începerea -recepţia satului turistic;
prestării serviciilor -obţinerea tuturor avizelor necesare funcţionării aşezării;
-darea în funcţiune;
-activităţi de marketing şi promovare.
-1 administrator; -1 recepţioner;
-3 ospătari; -1 barman;
Estimarea resurselor uma- -10 grădinari; -5 îngrijitori spaţii;
11
ne necesare -2 bucătari; -2 ghizi;
-2 instalatori; -1 electrician;
-1 organizator evenimente
 Dorinţa de expansiune şi petrecere a timpului liber şi a
vacanţelor „la ţară”, constituie preocupări vechi mai ales
ale împătimiţilor de natură; totodată turismul rural
cuprinde activitatea turistică propriuzisă (cazare, circu-
laţie turistică, derulare de programe), activităţi econo-
Descrierea pieţei produsu- mice (predominant agricole dar şi practicarea unor
12 ocupaţii tradiţionale), precum şi modul de petrecere a
lui
timpului liber pentru cei ce solicită acest tip de turism.
Totodată ecoturismul este definit ca şi o formă de turism
în care principala motivaţie a turistului este observarea şi
aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale direct legate de
natură.
Clienţii potenţiali sunt reprezentaţi de locuitori ai urbelor
13 Piaţa potenţialilor clienţi aglomerate din ţară şi străinătate atraşi de împrejurimile
aşezării, pitorescul lor şi tradiţionalismul activităţilor.
Concurenţa fiind numeroasă, se va urmări crearea unei
atmosfere calde, în care să te simţi „ca acasă”, adoptarea
14 Descrierea concurenţilor
unei atitudini prietenoase precum şi oferirea unui pachet
de servicii diversificat şi original.
Prin promovare se urmăreşte crearea/formarea unei
imagini pozitive a zonei, aşezământului şi produselor
oferite. Se va apela la serviciile unei tipografii pentru
15 Marketingul produselor
realizarea de materiale publicitare, iar prin canalele media
se vor face cunoscute pachetele promoţionale precum şi
activităţile desfăşurate în cadrul aşezământului.
Serviciile vor fi oferite în regim de rezervare a locurilor,
Sistemul de distribuţie
16 pe grupuri de persoane şi perioade delimitate tradiţional.
previzionat
Aşezământul va colabora cu agenţii de turism.
17 Impactul asupra mediului Se vor respecta toate normele ecologice şi de mediu
18 Angajaţi permanenţi 29

Scopul principal al activităţii din cadrul muzeului, şi implicit al satului propus, este acela de
a conserva o lume arhaică caracterizată prin simplitate şi frumos şi de a scoate în evidenţă valenţele
culturale ale unei civilizaţii ce are rădăcinile înscrise în antichitate. În acest sens se va avea în vedere
ca activităţile satului să se desfăşoare ciclic şi în strânsă concordanţă cu tradiţia şi cultura
momârlănească, având la bază calendarul ancestral al acestora; calendar în care observăm:
 tradiţii ale comunităţii, cu dată fixă sau mobilă:
- tradiţii de iarnă (colindele de Crăciun, Craii, Piţărăii, Capra, Steaua, Adunarea oilor,
Jocul ursului, Pluguşorul, Sorcova, Stretenia, Cornul înflorit, Afumatul şerpilor etc.);
- tradiţii de primăvară (Săptămâna albă, Transhumanţa de primăvară, Floriile, Strigatul
peste sat, Vinerea Mare, Drumul Crucii, Paştele, Udatul de Paşti, Alergatul Prescurii, Pomenile de
Paşti, Nedeile, Rusaliile, Târgurile de primăvară, Măsuratul oilor etc.);
 - tradiţii de vară ( Cununa oilor, Sânzienile, Postul Adormirii Maicii Domnului, Ziua
Crucii etc.);
 rituri de trecere – strâns legate de viaţa socială a individului ( naşterea, botezul, tăiatul
moţului la copil, frăţia de cruce, logodna, nunta etc.);
 alte obiceiuri ( tradiţii legate de brad, claca, şezătoarea, ritualuri agricole, tradiţii
medicale).
Totodată, în cadrul acestei locaţii, va funcţiona şi un lăcaş de cult (fig.nr. V.6) în care vor fi
oficiate slujbe prilejuite de diferite evenimente, din viaţa de zi cu zi, a comunităţii momârlăneşti
limitrofe. Lăcaşul de cult va fi o construcţie din lemn, iar stilul arhitectonic va respecta
tradiţionalismul locului şi se va încadra în peisajul zonei propuse.

Fig.nr.V.6. Lăcaş de cult tradiţional

V.2. Linie de procesare a plantelor medicinale şi a fructelor de pădure

O privire generală asupra florei munţilor ce compun grupele montane Parâng şi Retezat –
Godeanu, ne arată că aproape jumătate din aceasta este compusă din elemente specific florei
europene şi euroasiatice, iar într-o proporţie destul de mare (aprox.12%), din endemisme
transilvănene.
Un fenomen demn de remarcat, al munţilor ce împrejmuiesc Valea Jiului, este că aceştia se
separă şi izolează aproape ermetic, între ei, astfel că diversitatea florei şi unicitatea acesteia este
specific fiecărei zone. Compunerea geologică a acestora, cu o istorie ce începe din cele mai vechi
timpuri, ne arată o diversitate a rocilor, trecând de la blocurile granitice specifice munţilor Retezat la
paragnaise, micaşisturi, diferite tipuri de gresii şi calcare cristaline specifice munţilor din grupa
montană Parâng.
Mixul format din diversitatea geologică, existenţa solului stâncos – fărămiţat şi a solului
moale, codimentată cu doi factori cheie: lumină şi apă, este generator de un covor vegetal
compartimentat, pe orizontală, începând cu zona plantelor agricole şi continuând prin etajare în
funcţie de zonele climatice specifice altitudinilor.
Tot datorită acestui amalgam de factori permanenţi, asociaţi de factorii temporari (frecvenţa
norilor, oscilaţiile de temperatură), găsim aceleaşi specii de plante pe soluri cu microclime diferite,
plante care adaptându-se la condiţii diferite dau naştere la forme noi de floră specifică munţilor ce
înconjoară Valea Jiului.
Cunoscute fiind proprietăţile lor, există o îndelungată tradiţie de folosire a plantelor
medicinale şi aromatice de către locuitorii arealului în discuţie.
Începând cu sec. al XIX lea, plantele medicinale, utilizate până atunci, mai mult, în mod
tradiţional încep să formeze obiectul unor cercetări cu scopul de a stabili dacă au sau nu un rol
important în activitatea terapeutică atribuită de medicina empirică şi de a preciza care sunt
substanţele răspunzătoare de această acţiune. Astfel că de pe suprafaţa masivelor muntoase, la care
facem referire, suprafaţă ce totalizează peste 44.000ha., având ca şi specii:
- răşinoase 45%;
- fag 50%;
- diverse tari 4%;
- diverse moi 1%;
şi gestionată după cum urmează:
- S.C. O.S. Carpatina SRL – 7.245ha;
- O.S. Lupeni – 13.340ha;
- O.S. Petroşani – 23.418ha;
au fost recoltate, în anul 2016, pe lângă ciuperci (80t), următoarele cantităţi de fructe de pădure:
- afine 50t;
- măceşe 64t;
- zmeură 13t;
- păducel 28t;
Din examinarea listei cu plantele care au făcut obiectul unor asemenea cercetări şi cărora li s-
a justificat folosirea, se constată, cu uşurinţă, că în ea figurează numeroase specii utilizate de
locuitorii acestor locuri încă din timpurile cele mai îndepărtate.
 Evantaiul de plante medicinale şi aromate, din flora spontană, precum şi o parte din
caracteristicile acestora, specifice ariei montane din Valea Jiului (tabelul nr. V.3), indică zona de
referinţă ca zonă propice dezvoltării unor culturi organizate şi a unei linii de procesare a acestora.
Tabel nr.V.3. Plante medicinale şi aromate specifice ariei montane din Valea Jiului
Nr. Răspândire Indicaţii Alte
Denumire plantă
crt. denumiri
afine de
păşuni, poieni diaree, catar bronşic cronic,
Afin/Vaccinium munte,afine
1 calcaroase, ume- guturai, rahitism, scrofuloză,
myrtillus L. negre,
de sau uscate elimină apa din ţesuturi
pomuşoare
stimulează sistemul nervos şi
circulaţia, activează respiraţia,
câmpii montane, stimulează eliminarea urinei şi carul pădurilor,
2 Arnică/Arnica montană
luminişuri transpiraţia, tratarea bolilor de iarba soarelui,
nervi, epilepsie, boli psihice,
malarie, dezinterie
diuretic, sudorific, depurativ,
margine de drum,
3 Brustur/Aratium lappa L. laxativ, ceaiul de frunze este
lângă garduri
indicat la artrită, gută
tratarea tusei, tuse convulsivă,
poieni cu sol us- afecţiuni renale şi hepatice, cimbru de
Cimbrişor/Tymus cat, luminişuri de menstre dureroase, dureri de câmp, cimbrul
4
serpyllum L. pădure, la munte, cap, migrene, ameţeli şi greaţă, ciobanului,
pe stânci anemie, afecţiunile ficatului, timian
rinichilor şi a vezicii urinare
păduri umede, tratarea gutei şi anginei, tusei agriş negru,
Coacăz negru/Ribeş
5 marginea pădurii convulsive, afecţiuni urinare, strugurei negri,
nigrum L.
şi desişurilor calculi renali coacăză neagră
vindecă hiperaciditatea, gastrita
zone cu terenuri barba sasului,
Coada calului/Equisetum şi ulcerul, tratarea tuberculozei,
6 umede şi nisipoa- părul porcului,
arvense L. afecţiunilor cardiace, hepatice
se sau argiloase peria porcului
şi renale
tulburări menstruale, stări de calinică,
pe stânci, zone
Gălbenele/Calendula vomă persistente, viermi in- gălbenare,
7 umbroase, soluri
officinalis L. testinali, diaree, crampe, arsuri stâncuţă,
de pădure
gastrice, hemoroizi, negi filimica
abrămească,
tulburări digestive, afecţiunile
Genţiana păşuni alpine, pe fierea pământu-
8 ficatului şi splinei, stimulent
galbenă/Genţiana lutea L. stânci lui, strigoaie,
pentru sistemul osos
ţintură
anaperi, boabe
diuretic, hidropizie, reumatism
păşuni alpine, de brad,
Ienupăr/Juniperus cronic, gută, tuberculoză la
9 pante alpine înso- ghimpăr,
communis L. copii, tulburări nervoase,
rite inibahar,
eliminarea toxinelor
jneapăn
Merişor/Vaccinium vitis- păduri deconifere, afecţiuni ale vezicii urinare,
10
idaea L. pe tăpşane, gută, reumatism, tuse
păduri de foioa-
se, poieni, smâr- afecţiuni cutanate, gută, afec-
mesteacân,
11 Mesteacăn/Betula alba L. curi şi pante; ţiuni pulmonare, afecţiuni şi
mesteacăn alb
preferă regiunile litiaza renală
mai reci
 afecţiuni cardiace şi renale,
păduri de conife-
12 Molid/Picea excelsa drenor sangvin, gută, reuma-
re, regiuni reci
tism, inhalant
afecţiuni ale stomacului,
traiectului intestinal, balonări, mur de pădure,
tufişui pe râpele
13 Mur/Rubus fruticosus L. diaree persistentă, enterocolite, mur negru, rug,
pădurilor
hemoroizi, leucoree, menstru- rug de mure
aţii abundente
locuri uscate deficienţe alimentare, stări de lichenul renului,
muntoase, în pă- epuizare, afecţiuni pulmonare, muşchi creţ,
Muşchi de piatră/Cetraria
14 duri de munte din tuse, tuse convulsivă, slăbire, muşchi de
islandica Acharius
zonele reci şi dureri intestinale, diaree munte, muşchi
temperate cronică, dizenterie, pojar de piatră
comprese pentru afecţiuni
dealuri aride, bănuţei, caşul
Nalbă de pădure/Malva oculare, abcese dentare, dureri
15 liziere, zona popii, creaţă,
sylvestis L. de piept, laringită şi amigdalită,
subalpină nalbă sălbatică
efect, decongestiv
Păducel/Cratoegus desişuri, mărăci- afecţiuni cardiace uşoare, astm,
16
oxyacantha nişuri, foioase obezitate, anxietate
tulburări de metabolism,
lăptucă,
afecţiuni ale stomacului, in-
largă arie de răs- crestăţea, flori
Păpădie/Taraxacum testinelor, vezicii biliare,
17 pândire, până în galbene
officinale ficatului, rinichilor cât şi a
zona alpină floarea
reumatismului, normalizarea
mălaiului
tensiunii arteriale
proprietăţi depurative, hemo-
statice, calmante, antispastice,
Pătlagina/Plantaga Poiene, câmpuri cicatrizante, combate febra, limba mânzului,
18
lanceolata L. şi păşuni tratează catarul, pulmonar şi limba oii
tuberculoza, afecţiunile căilor
respi-ratorii şi tusea convulsivă
afecţiuni pulmonare cronice,
poieni şi păşuni
laringite, faringite, angină pătrinjel,
Pătrunjel de umede, soluri
19 tulburări ale secreţiei aparatului pătrinjei-de-
câmp/Pimpinella vulgaris uscate bogate în
digestiv, afecţiuni renale şi ale câmp
calcar
căilor urinare
afecţiuni ale căilor respiratorii,
păduri de foioa-
tuse răguşeală, catar bronşic,
Plămânărica/Pulmonaria se, maluri um-
20 expectoraţii cu sânge, afecţiuni mierea ursului
officinalis broase ale pâra-
ale vezicii urinare, hemoroizi,
ielor
diaree
remediu pentru afecţiunile
respiratorii, catarul stomacal, podbal de
păduri umede,
constipaţie, diaree, tulburări de munte, brustur
21 Podbal/Tussilogo farfaraL grohotişuri,
secreţie gastrică, dificultăţi de alb, lăpoşel,
platouri alpine
eliminare a urinei, edemele, bruscăniş
faringita şi bronşita
efecte asupra aparatului di-
locuri însorite, gestiv, antiinflamator, efecte pojarniţă,
Sunătoare/Hypericum marginea păduri- asupra aparatului circulator crucea
22
perforatum L. lor, tăieturi de (influenţează circulaţia şi stările voinicului, jale
pădure, poiene congestive ale diverselor de munte
organe)
 uşurează crampele, ameliorează
tufişuri, margi- durerile, stimulează eliminarea
nea drumurilor, urinei şi transpiraţiei, se utili-
23 Porumbar/Prunus spinosa porumbele
liziere, locuri în- zează în erupţii, catar al căilor
sorite cu pietriş respiratorii şi renale, diaree,
hemoragii nazale
suc depurativ, în catar, tuse,
gută, reumatism, litiază, stimu-
Scoruş de munte/Sorbus păduri de foioase,
24 lează eliminarea urinei şi
aucuparia tufişuri
transpiraţia, afecţiuni diges-
tive, vermifug
zona montană, în afine, merişo-
Strugurii păduri, depre- tratarea unor afecţiuni cronice, rul câinelui,
25 ursului/Arctostephylos- siuni, pantele inflamatorii ale vezicii urinare, porumbeaua
ursi L. munţilor, tere- remediu împotriva cistitei ursului,
nuri mlăştinoase sărbezele roşii
curăţă sângele, vindecă erupţii
păduri de foioa-se
Usturoiul ursului/Allium cronice, hipotensiv, catar
26 umbroase şi leurdă
ursinum stomacal şi intestinal, crampe,
umede
afecţiuni cardiace
catar intestinal, diaree,
Vulturica/Hieracium poieni cu sol
27 hipermenoree, răni, ochi
pilosella uscat
inflamaţi
păduri umbroase
catar stomacal, intestinal,
cu sol pietros,
hiperaciditate, diaree şi mălină, rug de
28 Zmeur/Rubus idaeus L. luminişuri, pan-
hipermenoree, dureri munte, smeurar
tele munţilor,
menstruale
grădini
păduri de foioa- stimulează digestia şi elimina-
tei argintiu, tei
se, păduri ume- rea urinei, sedativ, stări
29 Tei/Tilia tomentasa pădureţ, tei bun,
de, marginea vomitive pe fond nervos, răceli
tei alb
drumului însoţite de frisoane şi febră
Sursa: Dicţionarul plantelor medicinale (Eugen Fischer – GEMMA PRES)

Între activităţile economice propuse, în vederea dezvoltării durabile a Văii Jiului, este şi cea
de înfiinţare a unei linii de procesare a plantelor medicinale şi a fructelor de pădure, activitate al
cărei specific se impune a corespunde unei arii montane tipice.
Punerea în practică a acestui proiect este condiţionată de identificarea unui amplasament
pentru linia de procesare, amplasament capabil să satisfacă mai multe cerinţe. Astfel, că pe baza
indicelui de accesibilitate s-a calculat locaţia ideală, locaţie reprezentată de zona fostei crescătorii de
păsări (tabel nr. V.4 şi figurile nr.V.7-V.9.), dispusă pe raza oraşului Aninoasa, la o altitudine de
560m, mai precis în zona Iscroni, având coordonatele geografice: 45022’27” lat. N şi 23021’3” long.E,
în prezent dezafectată, dispusă la cca. jumătatea distanţei dintre localităţile Văii Jiului, în apropierea
DN 66 A Petroşani – Uricani şi DN 66 Petroşani – Tg. Jiu, la intersecţia masivelor muntoase Parâng
şi Vâlcan şi confluenţa râurilor Jiul de Est cu Jiul de Vest, locul de naştere al râului Jiu.
 Relaţia dintre amplasarea populaţiei active şi distanţa dintre localităţile Văii Jiului definesc
acest indicator ca edificator pentru accesibilitatea zonei la activităţile propuse ( tabelul nr.V.4.)

Linie de procesare
plante medicinale şi
fructe de pădure

Fig. nr. V.7. Locaţie linie procesare plante medicinale şi fructe de pădure

Fig. nr. V.8. Plan linie procesare a plantelor medicinale şi a fructelor de pădure
 Fig. nr. V.9. Amenajament linie procesare plante medicinale şi fructe de pădure

Formula de calcul a indicelui de accesibilitate este /8/:

Fj
A ij  , unde:
d ijb

Aij – indicele de accesibilitate al zonei i faţă de zona j;

Fj – populaţia vizată (activă) din zona j;
dij – distanţa dintre zona i şi zona j;
b - exponent, de regulă: 2.
Aşadar, indicele de accesibilitate este direct proporţional cu populaţia (activă) şi invers
proporţional cu pătratul distanţei dintre localităţi.
Fj
În acest caz: A ij 
d ij2

Indicele global de accesibilitate al zonei i este suma tuturor indicilor de accesibilitate:

n
A i   A ij , n- numărul zonelor analizate: 7
j 1
 Zona unde acesta are valoarea maximă va fi cea aleasă pentru amplasarea liniei de procesare
a plantelor medicinale şi a fructelor de pădure, considerând că acolo ar fi cel mai mare interes pentru
forţa de muncă a Văii Jiului.

Tabel nr.V.4. Calculul indicilor de accesibilitate pentru localităţile Văii Jiului

Localitate Indicele
Petroşani Petrila Aninoasa Vulcan Lupeni Uricani Băniţa global,
Parametrii Ai
de calcul (i=1  7)
Populaţia activă,Fj 15536 8736 1550 9584 8862 3699 170
d21j 0 36 49 121 324 625 121 386,18
Petroşani
A1j - 242,67 31,63 79,21 27,35 5,92 1,40
d22j 36 0 144 289 625 961 144 494,69
Petrila
A2j 431,56 - 10,76 33,16 14,18 3,85 1,18
d23j 49 144 0 9 121 289 361 1529,13
Aninoasa
A3j 317,06 60,67 - 1064,89 73,24 12,80 0,47
d24j 121 289 9 0 49 169 484 533,95
Vulcan
A4j 128,40 30,23 172,22 - 180,86 21,89 0,35
d25j 324 625 121 49 0 36 900 373,27
Lupeni
A5j 47,95 13,98 12,81 195,59 - 102,75 0,19
d26j 625 961 289 169 36 0 1296 342,32
Uricani
A6j 24,86 9,09 5,36 56,71 246,17 - 0,13
d27j 121 144 361 484 900 1296 0 314,46
Băniţa
A7j 128,40 60,67 4,29 19,80 98,45 2,85 -

O potenţială cifră de afaceri pentru valorificarea plantelor medicinale este dată în tabelul
nr. V.5.
Tabel nr.V.5. Fişă de afaceri pentru Producţia ceaiurilor şi altor produse din plante medicinale
Nr. crt. Capitol Explicaţii
1 Domeniul afacerii Producţie ceaiuri şi alte produse din plante medicinale
1083
Cod CAEN Cultivarea de plante medicinale şi fructe de pădure, în
2
Tipul activităţii principale sistem ecologic, producţia şi comercializarea de produse
din plante medicinale
3 Locaţie Petroşani
4 Durată investiţie 12 luni
5 Valoare investiţie iniţială aprox. 1,000,000€
Proiectul de faţă urmăreşte înfiinţarea unei linii de pro-
ducţie axată pe producerea mai multor sortimente de
ceaiuri şi alte produse specifice având ca materie primă
flora spontană specifică mediului montan arondat Văii
Jiului precum şi culturile de cătină de pe haldele de steril
6 Descriere investiţie iniţială
din perimetrele vechilor exploatări miniere.
Achiziţionarea următoarelor instrumente:
-balanţă tehnică 6-12 kg;
-tocător reglat pentru o lungime a fragmentelor de 10 mm/
moară de măcinat;
 -sită cu latură interioară a ochiului de 3 mm;
-balanţă analitică 500-1000g;
-extractor inox/sticlă;
-filtre cu plăci;
-instalaţie de filtrare cu membrane polimerice având în
componenţă cartuşe cu microfiltrare şi 1-2 cartuşe de
ultrafiltrare
-consultarea mai multor nutriţionişti;
7 Înregistrarea produselor -obţinerea reţetei optime;
-omologarea de Ministerul Sănătăţii
-ceaiuri vrac sau pliculeţe;
-tincturi;
8 Descrierea produselor -plante medicinale sub formă de capsule sau comprimate;
-uleiuri din plante, siropuri;
-unguente pe bază de plante;
-identificare spaţiu;
-amenajare hală, laboratoare şi birouri personal admi-
nistrativ;
Ierarhizare în timp a -achiziţie de utilaje şi echipamente;
9
activităţilor -recrutare şi selecţie personal;
-amenajare teren pentru culturi planificate;
-instalare echipamente, realizare probe;
-darea în funcţiune
-1 administrator;
-1 contabil;
-1 inginer de producţie;
Estimarea resurselor -1 biolog;
10
umane -1 inginer de mediu;
-60 muncitori calificaţi;
-3 îngrijitori spaţii;
- număr variabili de sezonieri
11 Descrierea concurenţilor FARES S.A.; Plafar Braşov; Larix Sovata
Se vor respecta toate reglementările şi normele legislative
12 Impactul asupra mediului
în vigoare
-lipsa materiei prime/cercetare prealabilă privind onorarea
Riscuri prvăzute/măsuri de comenzilor în tot timpul anului;
13
contracarare -lipsa de lichidităţi/întocmirea cu stricteţe a unui buget
strict de venituri şi cheltuieli axat pe specificul lunilor
Pe termen scurt se va urmării pătrunderea pe piaţă cu un
14 Sustenabilitatea afacerii număr mic, dar eficient de produse naturale, făcându-se o
promovare corespunzătoare în vederea lansării brandului
15 Angajaţi permanenţi 68+150 (cultură de cătină)
16 Angajaţi sezonieri variabili

Având în vedere că în perimetrul Văii Jiului, în urma exploatării cărbunelui şi preparării

acestuia au rezultat halde de steril ce ocupă peste 350 ha de teren, în vederea suplimentării cantităţii
de plante medicinale, din flora spontană a mediului montan, se propune ca pe aceste halde să se
realizeze cultura unor specii de plante care îndeplinesc următoarele cerinţe:
- să aibă putere mare de diseminare;
- să fie puţin pretenţioase faţă de condiţiile de mediu ale staţiunilor;
- să fie repede crescătoare pentru a ajunge la maturitatea necesară producţiei;
- haldele de steril să nu necesite o pregărire prealabilă.
În acest sens, pentru folosirea cât mai completă a terenului la dispoziţie, a spaţiului de
nutriţie supra şi subteran, se recomandă alegerea unor specii a căror părţi principale (tulpina şi
rădăcina) să fie lemnoase.
S-a identificat, ca răspunzând cerinţelor minime, specia Hippophae rhamnoides (Cătina
albă), o plantă arbustivă, cu mare amplitudine ecologică, creştere viguroasă şi înrădăcinare
puternică; fructele acesteia fiind folosite atât în medicina modernă cât şi în cea tradiţională.
Efectele acestor culturi de Cătină albă se impart în trei categorii:
1. Efecte tehnice:
- diminuarea şi oprirea proceselor de degradare a terenului;
- refacerea peisajului;
- ameliorarea solurilor.
2. Efecte economice:
- venituri directe (fructe, miere);
- venituri indirecte;
- cheltuieli pentru instalarea, întreţinerea şi conducerea culturilor;
3. Efecte ecologice şi sociale:
- satisfacerea diverselor necesităţi ale populaţiei din zonă;
- asigurarea de locuri de muncă cu ocazia executării lucrărilor de înfiinţare şi întreţinere a
culturilor;
- valorificarea superioară a terenurilor, ulterior;
- asigurarea trecerii la ecosistemele zonale.
Se apreciază că pentru punerea în funcţiune şi întreţinerea acestor culturi vor fi folosite peste
150 de persoane, aflate în căutarea unui loc de muncă.
 V.3. Linie de procesare a laptelui

Ocupaţia de bază a locuitorilor din Valea Jiului a constituit-o creşterea animalelor; cele patru
masive muntoase ce împrejmuiesc Valea au avut un rol determinant în creşterea acestora. Pajiştile
întinse şi bogate ale acestor munţi au fost valorificate din cele mai vechi timpuri, astfel că muntele a
fost locul de desfăşurare a vieţii crescătorilor de animale. De altfel, Romulus Vuia menţionează
faptul că în masivul Parângului, precum şi pe versantul dinspre Valea Jiului al munţilor Vâlcanului
şi Retezatului, la o altitudine cuprinsă între 1400m şi 1600m, se găseau adevărate cătune de stâne
de oi şi mai multe stâne de vaci.
În urma recensământului animalelor din anul 1966, în arealul Văii Jiului, efectivele de
animale sunt date în (tabelul nr. V.6).
Tabel nr.V.6. Efectivele de animale în Valea Jiului, conform recensământului din anul 1966
Suprafaţă păşuni şi Specii animale domestice, capete
Nr. crt. Localitate
fânaţe, ha Bovine Ovine Caprine
1 Petroşani 7.454 1.008 4.011 112
2 Petrila 1.420 783 2.600 78
3 Aninoasa 1.175 267 670 38
4 Vulcan 3.164 722 2.451 53
5 Lupeni 3.312 484 1.558 82
6 Uricani 9.187 755 5.523 21
7 Băniţa 3.959 661 4.190 13
Total 29.671 4.680 21.003 397

După recensământul animalelor desfăşurat în anul 2010 (tabelul nr. 6.6), situaţia
efectivelor de animale se prezintă ca în tabelul nr.V.7.

Tabel nr.V.7. Efectivele de animale în Valea Jiului, conform recensământului din anul 2010
Suprafaţă păşuni şi Specii animale domestice, capete
Nr. crt. Localitate
fânaţe, ha Bovine Ovine Caprine
1 Petroşani 8.048 1.461 2.469 72
2 Petrila 1.100 1.047 3.592 82
3 Aninoasa 1.730 225 394 48
4 Vulcan 3.164 587 897 72
5 Lupeni 3.312 421 2.256 86
6 Uricani 6.459 536 1.818 14
7 Băniţa 3.874 824 1.278 14
Total 27.687 5.101 12.704 388
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică a Judeţului Hunedoara

În graficul din fig.nr.V.10 se reprezintă dinamica efectivelor de animale în perioada 1966-

2010.
 Fig.nr.V.10.Dinamica efectivelor de animale în perioada 1966-2010

Având în vedere că ultimul recesământ animalier a avut loc în anul 2010, pe baza
informaţiilor primite de la consiliile locale şi alte organisme abilitate, s-au putut stabili, cu o
oarecare aproximaţie, efectivelor de animale, din arealul Văii Jiului, de unde rezultă că în toate
localităţile de studiu, numărul animalelor este în creştere, aşa cum se redă în tabelul nr.V.8 şi
graficul din fig.nr.V.11.
Tabel nr.V.8. Dinamica efectivelor de animale în Valea Jiului, în perioada 2010-2017
Nr. crt. Localitate Anul 2010 Anul 2017 Creştere, %
1 Petroşani 4.002 4.538 113,40
2 Petrila 4.721 5.283 111,90
3 Aninoasa 667 720 107,95
4 Vulcan 1.556 1.702 109,38
5 Lupeni 2.763 3.427 124,00
6 Uricani 2.368 2.874 121,37
7 Băniţa 2.116 2.715 128,31
Total 18.193 21.259 116,85

Observând această creştere, substanţială, a efectivelor de animale în perimetrul Văii

Jiului, se poate afirma că activitatea de creştere a animalelor şi-a reluat poziţia de ocupaţie de bază a
locuitorilor din zoana rurală a Văii, în cosecinţă se poate lua în discuţie crearea unei linii de
procesare a laptelui.
Pentru a stabili locul de amplasare a acestei linii se foloseşte, ca şi în cazul liniei de
procesare a plantelor medicinale şi a fructelor de pădure, indicele de accesibilitate, cu deosebirea că
aici în locul populaţiei active (Fj) se vor considera efectivele de animale aferente fiecărei localităţi
potenţial existente în 2017. Calculele sunt sintetizate în tabelul nr.V.9.

Fig.nr.V.11.Dinamica efectivelor de animale cu lapte în Valea Jiului în 2010 şi 2017

Tabel nr.V.9. Calculul indicilor de accesibilitate pentru amplasarea Liniei de procesare a laptelui
Localitate Indicele
Petroşani Petrila Aninoasa Vulcan Lupeni Uricani Băniţa global,
Parametrii Ai
de calcul (i=1  7)
Efective animale,Fj 4538 5283 720 1702 3427 2874 2715
d21j 0 36 49 121 324 625 121 213,13
Petroşani
A1j - 146,75 14,69 14,07 10,58 4,60 22,44
d22j 36 0 144 289 625 961 144 164,26
Petrila
A2j 126,05 - 5,00 5,89 5,48 2,99 18,85
d23j 49 144 0 9 121 289 361 356,68
Aninoasa
A3j 92,61 36,69 - 189,11 28,32 9,94 7,52
d24j 121 289 9 0 49 169 484 228,33
Vulcan
A4j 37,50 18,28 80,00 - 69,94 17,00 5,61
d25j 324 625 121 49 0 36 900 145,98
Lupeni
A5j 14,00 8,45 5,95 34,73 - 79,83 3,02
d26j 625 961 289 169 36 0 1296 122,60
Uricani
A6j 7,26 5,50 2,49 10,07 95,19 - 2,09
d27j 121 144 361 484 900 1296 0 85,73
Băniţa
A7j 37,50 36,69 1,99 3,52 3,81 2,22 -

În urma calculului indicilor de accesibilitate rezultă că localitatea Aninoasa reprezintă

zona ce-a mai favorizată, din acest punct de vedere, pentru activitatea propusă, dar lucrarea de faţă
având ca scop o distribuţie, în perimetrul Văii Jiului, a activităţilor propuse, şi luând în calcul faptul
că suprafaţa de păşuni (12.935 ha) a zonei de vest a văii (Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa) este
mai mică decât cea a zonei de est (Petroşani, Petrila, Băniţa) ce însumează o suprafaţă de 14.752ha
se propune ca linia de procesare a laptelui să fie amplasată în localitatea Petrila, la o altitudine de
556m, în vecinătatea intersecţiei DJ 709 K cu DJ 709 H, având coordonate geografice 45027’1” lat.
N şi 23024’3” long.E (fig.nr.V.12 - V.14), la confluenţa pâraelor Taia cu Jieţ, locul de naştere al
râului Jiul de Est.
Totodată, în sprijinul acestei propuneri, se poate afirma că locaţia aleasă, pentru
înfiinţarea liniei de procesare a laptelui, se află la distanţe aproximativ egale de localităţile din estul
Văii Jiului, zonă în care se înregistrează şi cel mai mare efectiv de animale, aprox. 12.563 de capete,
faţă de 8.723 de capete cât înregistrează vestul Văii Jiului.

Linie de proce-
sare lapte

Fig. nr. V.12. Locaţie linie procesare a laptelui

Fig. nr. V.13. Plan linie procesare a laptelui

 Fig. nr. V.14. Amplasament linie procesare a laptelui

O potenţială fişă de afaceri pentru procesarea laptelui este prezentată în tabelul nr. V.10.

Tabel nr. V.10. Fişă de afaceri pentru Linia de procesare lapte

Nr. crt. Capitol
1 Domeniul afacerii
Cod CAEN
2 Colectarea laptelui, industrializarea şi desfacerea produ-
Tipul activităţii principale
3 Locaţie
4 Durata investiţiei
5 Valoare investiţie iniţială
6 Descriere investiţie iniţială
7 Înregistrarea produselor
8 Descrierea produselor
Explicaţii
Produse lactate
1051 (0141)
selor lactate (producţia de lapte de vacă, brut)
Petrila
9 luni
aprox. 1,000,000€
Proiectul de faţă urmăreşte înfiinţarea unei linii de
procesare a laptelui, a producţiei de produse lactate şi
înfiinţarea a unei ferme zootehnice formată din minim
200 de vaci care să furnizeze în medie 3000l lapte zilnic
-consultarea mai multor nutriţionişti;
-obţinerea reţetei optime;
-omologarea de Ministerul Sănătăţii
-lapte de consum;
-produse lactate acide;
-brânză topită;
-smântână de consum;
-îngheţată;
 -găsire spaţiu;
-amenajare hală, laboratoare şi birouri;
Ierarhizarea în timp a acti- -achiziţie echipamente şi utilaje;
9 vităţilor, până la începerea -recrutare şi selecţie personal;
producţiei -înfiinţare fermă;
-dare în funcţiune

-1 administrator;
-1 contabil;
-1 inginer de producţie;
10 Estimarea resurselor umane -1 inginer zootehnist;
-1 biolog;
-1 inginer de mediu;
-35 muncitori
Delaco Braşov, Covalact Sfântu Gheorghe, Danone,
11 Descrierea concurenţilor
Parmalat, TED
Se vor respecta toate reglementările şi normele legislative
12 Impactul asupra mediului
în vigoare.
Riscuri prevăzute/măsuri -costul în creştere a materiei prime;
13
de contracarare -concurenţa autohtonă;
Pe termen scurt se va urmării ocuparea forţei de muncă
disponibilă pe piaţa muncii, pătrunderea pe piaţă cu un
14 Sustenabilitatea afacerii număr mic, dar eficient, de produse; pe termen mediu se
va urmării găsirea de noi pieţe de desfacere, dezvoltarea
unei imagini şi promovarea produselor.
15 Angajaţi permanenţi 41

V.4. Linie de ambalaje de carton

Având în vedere că în arealul Văii Jiului se vor dezvolta activităţi a căror produs finit (lapte
şi produse din lapte, produse farmaceutice naturale, suveniruri etc.) necesită ambalare, în diferite
recipiente a căror materie primă este cartonul, se consideră că este necesară şi oportună, înfiinţarea
şi dezvoltarea unei linii de producţie a ambalajelor din carton.
Punerea în funcţiune a acestei linii de ambalaje este condiţionată de identificarea unui
amplasament capabil să satisfacă mai multe cerinţe.
Conform indicelui de accesibilitate calculele conduc la o locaţie în zona Aninoasa (v. tabel
nr.V.4) într-o zonă din vecinătatea amplasamentului liniei de procesare a plantelor medicinale, ceea
ce ar fi de maxim interes pentru forţa de muncă a Văii Jiului şi anume pe amplasamentul fostei
crescătorii de păsări (fig. nr.V.15 – V.17) dispusă pe raza oraşului Aninoasa, la o altitudine de
560m, mai precis în zona Iscroni, având coordonatele geografice: 45022’24” lat. N şi 23021’2” long.E,
în prezent dezafectată, dispusă la cca. jumătatea distanţei dintre localităţile Văii Jiului, în apropierea
DN 66 A Petroşani – Uricani şi DN 66 Petroşani – Tg. Jiu.
 Linie ambalaje de
carton

Fig. nr. V.15. Locaţie linie ambalaje de carton

Fig. nr. V.16. Plan linie ambalaje de carton

 Fig. nr. V.17. Amplasament linie ambalaje de carton

O posibilă fişă de afaceri pentru o astfel de linie este prezentată în tabelul nr.V.11

Tabel nr.V.11. Fişă de afaceri pentru Producţie ambalaje de carton

Nr. crt. Capitol Explicaţii
1 Domeniul afacerii Producţia ambalajelor de carton
Cod CAEN 1721
2
Tipul activităţii principale Fabricarea ambalajelor din hârtie şi carton
3 Locaţie Aninoasa
4 Durata investiţiei 2 luni
5 Valoare investiţiei iniţiale aprox. 350,000€
Proiectul de faţă urmăreşte achiziţionarea unor echipamente
performante utilizate în sectorul tipografic şi al ambalajelor,
conforme cu standardele U.E. şi care răspund obiectivelor
firmei pe termen lung.
Principalele echipamente achiziţionate, specifice, sunt:
Descriere investiţie
6 -maşină de confecţionat pahare şi recipienţi din carton cu
iniţială
sudură ultrasonică, compresor, ştanţe;
-maşină de fălţuit;
-maşină pentru producţia de tăviţe ecologice din carton;
-cuptoare UV EMA;
-calculatoare + laptop;
 -ambalajele confecţionate din carton duplex şi carton
ondulat;
-cutii clasice destinate ambalării unei game variate de
produse (produse alimentare, băuturi nealcoolice, materiale
7 Descrierea produselor de construcţii);
-cutii ştanţate, destinate ambalării obiectelor de uz casnic de
mici dimensiuni, băuturi, produse alimentare de diverse
tipuri, fructe şi legume;
- cutii caserate;
-găsire/închiriere spaţiu;
-amenajare hală şi birouri pentru personalul administrativ;
Ierarhizarea în timp a
-achiziţie echipamente şi utilaje;
8 activităţilor, până la
-recrutare şi selecţie personal;
începerea producţiei
-instalare echipamente şi realizarea probelor;
-darea în funcţiune;
-1 administrator;
-1 contabil;
-1 inginer de producţie;
Estimarea resurselor -2 electricieni;
9
umane -2 lăcătuşi mecanici;
-8 muncitori calificaţi;
-25 muncitori necalificaţi;
-5 îngrijitori spaţii;
10 Descrierea concurenţilor Fares S.A.; GUTENBERG S.A.
Se vor respecta toate reglementările şi normele legislative în
11 Impactul asupra mediului
vigoare.
-riscul de personal – diminuat printr-o selecţie foarte atentă
a personalului şi printr-o politică de personal orientată spre
Riscuri prevăzute şi
12 rezultate şi motivare;
măsuri de minimizare
-risc de sezonabilitate – diminuat prin fidelizarea clienţilor
cu nevoi ciclice;
Pe termen scurt societatea îşi propune satisfacerea nevoilor
liniilor de producţie nou înfiinţate în arealul Văii Jiului,
urmând ca pe termen mediu şi lung să se extindă pe palierul
13 Sustenabilitatea afacerii
serviciilor prestate, creşterea calităţii produselor precum şi
încadrarea în costurile prevăzute şi încasarea contravalorii
acestora
14 Angajaţi permanenţi 45
 V.5. Identificarea de proiecte/programe generatoare de fonduri pentru realizarea
propunerilor

În perioada 2014 – 2020, fondurile alocate României sunt de aproximativ 22,4 miliarde €, în
cadrul politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de Coeziune), la care se adaugă încă 106 mil.€ din
iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor.
Astfel că România va direcţiona 51,2% din fondurile FEDR către C&D (OT1), TIC (OT2),
competitivitate (OT3) şi economia cu emisii reduse de carbon (OT4), cu 5,5 miliarde € peste
programul minim impus.
Cota FSE din fondurile structurale (FEDR şi FSE) se ridică la 30,8%, adică aprox. 4,8
miliarde €, potrivit cotei minime impuse, o cotă de 23% fiind alocată pentru incluziune socială şi
combaterea sărăciei, peste pragul minim impus de 20%.
Resursele FEADR (39% din totalul alocărilor) sunt direcţionate într-o măsură semnificativă
către biodiversitate, gestionarea durabilă a terenurilor, atenuarea schimbărilor climatice în sectorul
agricol şi forestier şi adaptarea la acestea (în cadrul OT4, OT5 şi OT6), precum şi către
competitivitate în sectorul agricol şi în cel al procesării alimentelor (29% în cadrul OT3).
Cadrul legislativ desemnează instituţiile care coordonează implementarea şi gestionarea
asistenţei financiare comunitare, precum şi misiunile încredinţate fiecăreia astfel:
 Ministetrul Economiei şi Finanţelor este stabilit ca Autoritate pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale, având responsabilitatea coordonării implementării asistenţei
comunitare prin fondurile structurale;
 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor este desemnat ca Autoritate de
Management pentru Programul Operaţional Regional (POR), având responsabilitatea
managementului, gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui
program;
 Ministerul Economiei şi Finanţelor este autoritatea de management pentru “ Programul
Operaţional Sectorial – Creşterea competitivităţii economice”, fiind răspunzător de
managementul, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare alocate acestui
program;
 Ministerul Transporturilor este autoritate de management pentru Programul Operaţional
Sectorial pentru infrastructura de transport şi energie, având responsabilitate
managementul, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare alocate acestui
program;
 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile este autoritatea de management pentru
Programul Operaţional Sectorial pentru infrastructura de mediu, cu responsabilităţi în
 managementul, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare alocate acestui
program;
 Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse este autoritate de management pentru
Programul Operaţional Sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane;
 Ministerul Afacerilor Interne a fost desemnat autoritate de management pentru
Programul Operaţional de Dezvoltare a Capacităţii Administrative;
 Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice a fost desemnat autoritate de management
pentru Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică.
Programul Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020 (tabel nr.V.12) este succesorul
Programului Operaţional Regional 2007 – 2013 şi unul dintre programele prin care România poate
accesa fondurile europene structurale şi de investiţii provenite din Fondul European pentru
Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014 – 2020. Astfel, POR 2014 – 2020 se adresează
celor cinci provocări pentru creştere, la nivel naţional, identificate în Acordul de Parteneriat:
 competitivitatea şi dezvoltarea locală;
 populaţia şi aspectele sociale;
 infrastructura;
 resursele;
 administraţia şi guvernarea.
În cadrul Programului Operaţional 2014 – 2020 există:
a. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) - este cel mai important fond
structural, în termeni de resurse, acordând ajutoare financiare zonelor defavorizate, fiind astfel un
important instrument de corecţie a dezechilibrelor regionale, având ca şi domenii de finanţare:
- inovare, cercetare – dezvoltare, antreprenoriat;
- creare de noi locuri de muncă;
- investiţii;
- turism;
- mediu – prevenire accidente ecologice;
- infrastructură;
- educaţie;
- asistenţă tehnică;
- servicii de sprijin pentru afaceri şi creare de fonduri de garantare.
b. Fondul Social European (FSE) - se acordă susţinere financiară acţiunilor de formare şi
reconversie profesională ca şi celor vizând crearea de noi locuri de muncă, având ca şi domenii de
finanţare:
 - promovarea includerii sociale şi a şanselor egale pentru toţi;
- dezvoltarea educaţiei şi a formării continue;
- promovarea unei forţe de muncă adaptabile şi calificate, sprijinirea inovaţiei în
organizarea muncii;
- sprijinirea întreprinzătorilor şi a creerii de locuri de muncă;
- susţinerea potenţialului uman în cercetare, ştiinţă şi tehnologie;
- îmbunătăţirea participării femeilor pe piaţa muncii.
c. Fondul de Coeziune - contribuie la întărirea coeziunii economice şi sociale a Comunităţii
Europene în vederea promovării unei dezvoltări durabile; finanţează proiecte pentru:
- măsuri în domeniul mediului, cum ar fi surse regenerabile de energie care promovează
dezvoltarea durabilă;
- reţele transeuropene, în special proiecte de interes european.
Analizând politicile acestor fonduri, precum şi domeniile de finanţare, în vederea punerii în
practică a propunerilor prezentate în lucrarea de faţă s-au identificat, ca fiind utile, următoarelele
fonduri cu alocările adecvate:
 Tabel nr. V.12. Programul Operaţional Regional 2014 - 2020

Axa Prioritatea de
Acţiuni finanţate
prioritară investiţii
0 1 2

1.1 Promovarea in-  crearea, modernizarea şi extinderea entităţilor de ITT,

vestiţiilor în C&I, inclusiv dotarea cu echipamente a acestora;
dezvoltarea de legăt-  achiziţionarea de servicii tehnologice specifice, inclusiv
uri şi sinergii între consultanţă specializată în afaceri;
întreprinderi, centre
 crearea şi actualizarea platformelor de tranzacţionare
de cercetare şi dez-
voltare şi învăţămân- pentru cererea şi oferta de proprietate intelectuală.
tul superior, în speci- Aceste investiţii pot fi realizate atât în mediul urban cât şi rural de
al promovarea inves- către entităţi juridic constituite care gestionează structuri cu rol de
tiţiilor în dezvoltarea ITT.
de produse şi de ser- Beneficiarii vor fi: incubatoare tehnologice şi de afaceri,
Axa vicii, inovarea soci-
centre de informare tehnologică, oficii de legătură cu industria,
prioritară 1: ală, ecoinovarea şi
Promovarea aplicaţiile de servicii parcuri ştiinţifice şi tehnologice, publice sau private.
transferului publice, stimularea Astfel potenţialii beneficiari vor fi toate acele entităţi juridice care
tehnologic cererii, sprijinirea furnizează activităţi de transfer tehnologic, conf. legislaţiei în
activităţilor de cer- vigoare (OG 57/2002 şi HG 406/2003).
cetare tehnologică şi
aplicată, a liniilor
pilot, acţiunilor de
validare precoce a
produselor, capacită-
 min. eligibil:100.000€
ţilor de producţie, în
special în domeniul  max.eligibil:3 mil.€
tehnologiilor generi-
ce esenţiale şi difu-
zării tehnologiilor de
uz general.
 constucţia/modernizarea şi extinderea spaţiului de
producţie/servicii al micro-întreprinderilor, inclusiv dotarea cu
active corporale/necorporale;
2.1 Promovarea spi-
itului antreprenorial,  crearea/modernizarea/extinderea
Axa în special prin faci- incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea
prioritară 2: litarea exploatării serviciilor aferente.
Îmbunătăţirea economice a ideilor Această prioritate se va adresa microîntreprinderilor cu un istoric
competitivităţii noi şi prin încuraja- de funcţionare de minim 1 an din mediul urban, precum şi
rea creării de noi incubatoarelor şi acceleratoarelor de afaceri (în calitate de agenţi
întreprinderilor
întreprinderi,inclusiv economici), din mediul urban şi rural.
mici şi mijlocii prin incubatoare de
afaceri  Microîntreprinderi:
min. eligibil:25.000 € - max.eligibil 200.000€
 Incubatoare de afaceri:
min. eligibil:200.000 € - max.eligibil 7 mil.€
 0 1 2

 construcţia/modernizarea şi extinderea spaţiului de

producţie/servicii IMM, inclusiv dotarea cu active corporale şi
necorporale;
 activităţi necesare pentru parcurgerea şi implementarea
procesului de certificare a produselor, serviciilor sau diferitelor
procese specifice;
 promovarea produselor şi serviciilor, realizarea de site –
uri pentru prezentarea activităţilor şi a produselor sau serviciilor
promovate, inclusiv instrumente de vânzare on – line, facilitarea
comerţului şi inovaţii specific;
2.2 Sprijinirea  activităţi specifice procesului de
creării şi extinderii internaţionalizare(participarea la târguri şi expoziţii
capacităţilor internaţionale, investiţii în adaptarea proceselor tehnologice de
avansate de produc- producţie la sistemele de certificare şi standardizare specific
ţie şi dezvoltarea pieţelor de export, etc.)
serviciilor Această prioritate se va adresa IMM - urilor non – agricole
din mediul urban, întreprinderilor mijlocii non – agricole din
mediul rural, cu o vechime mai mare de 1 an, precum şi
asociaţiile mediului de afaceri (pentru acţiuni de
internaţionalizare).

 Grant:
min.eligibil:200.000 € - max. eligibil: 1 mil. €;
 Credit cu grant:
min.eligibil: 1 mil.€ - max.eligibil:5mil.€

A)
 îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei clădirii,(pereţi
3.1 Sprijinirea exterior, ferestre, tâmplărie, planşeu superior, planşeu peste
eficienţei energe- subsol), măsuri de consolidare a clădirilor;
Axa tice, a gestionării  reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor pentru prepararea
prioritară 3: inteligente a energiei şi transportul agentului termic, apei calde menajere;
Sprijinirea şi a utilizării energiei  utilizarea resurselor regenerabile de energie pentru
tranziţiei către din resurse
asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire şi
o economie cu regenerabile în
emisii scăzute infrastruc-turile prepararea apei calde de consum;
de carbon publice, inclusiv în implementarea sistemelor de management energetic având ca
clădirie publice, şi în scop îmbunătăţirea eficienţei energetice şi monitorizarea
sectorul locuinţelor consumurilor de energie;
0 1 2

 înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi

incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică
ridicată şi durată mare de viaţă (LED);
 realizarea de strategii pentru eficienţă energetică (strategii
de reducere a CO2) care au proiecte implemntate prin POR 2014 –
2020;

B)
 modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea
centralei termice de bloc/scară; achiziţionarea şi instalarea unor
sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile
– panouri solare termice, panouri solare electrice;
 înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi
incadescent din spaţiile comune cu corpuri de iluminat cu eficienţă
energetică ridicată şi durată de viaţă mai mare;

C)
 achiziţionarea/instalarea de sisteme de telegestiune a
iluminatului public;
 extinderea/reântregirea sistemului de iluminat public în
localităţile urbane;
 utilizarea surselor regenerabile de energie (panouri
fotovoltaice);
 orice alte activităţi care conduc la îndeplinirea realizării
obiectivelor proiectului;
 realizarea de strategii pentru eficienţă energetică (strategii
de reducere a CO2) care au proiecte implementate prin POR 2014
– 2020.
Beneficiarii acestei priorităţi de investiţii vor fi autorităţi
publice centrale, precum şi autorităţile şi
instituţiile publice locale.

Eficienţa energetică a clădirilor publice:

 min. eligibil: 100.000 € - max. eligibil: 25 mil.€
Eficienţa energetică a clădirilor rezidenţiale:
 min. eligibil: 100.000€ - max. eligibil: 5 mil.€
Investiţii în iluminatul public:
 min.eligibil: 100.000 € - max. eligibil:5 mil. €
0 1 2

A)
Investiţii destinate îmbunătăţirii transportului public urban
(achiziţionarea de material rulant electric/ vehi
cule ecologice (EEV) inclusiv pentru proiecte pilot de introducere
a transportului public în localităţi urbane; modernizarea
materialului rulant electric (tramvaie),
modernizarea/reabilitarea/extinderea traseelor de tran-sport
electric public; modernizarea/reabilitarea depourilor aferente
transportului public şi infrastructura tehnică aferentă, realizarea de
trasee separate exclusiv pentru vehiculele de transport public
existente,îmbunătăţirea staţiilor de transport public existente ,
inclusiv realizarea de noi staţii şi terminale intermodale pentru
mijloacele de transport în comun; realizarea de sisteme de e –
ticketing pentru călători; etc.
B)
Investiţii destinate transportului electric şi nemoto-rizat
3.2 Promovarea (construire infrastructură necesară transportului electric, inclusiv
strategiilor de re- staţii de alimentare a automobilelor electrice,
ducere a emisiilor de construirea/modernizarea/reabilitarea pistelor/ traseelor pentru
dioxid de carbon biciclişti şi a infrastructurii tehnice aferente, crearea de zone şi
pentru toate tipurile trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto în
de te-ritoriu, în anu-mite zone;
particular zone C)
urbane, inclusiv Alte investiţii destinate emisiilor de CO2 în zona urbană
promovarea (realizarea de sisteme de monitorizare video bazate pe instrumente
planurilor inovative şi eficiente de management al traficului;
sustenabile de modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere fundamentate de
mobilitate urbană măsurile pro-puse de PMUD pentru reducerea emisiilor de CO2
realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele
forestiere – aliniamente de arbori cu capacitate mare de retenţie a
CO2.
Beneficiarii în cadrul acestei priorităţi de investiţie vor fi
autorităţile publice locale din localităţile urbane (posibil în
parteneriat cu operatorul de transport public), cu excepţia
municipiilor reşedinţă de judeţ eligibile în cadrul axei prioritare 4
a POR.

 min.eligibil: 100.000 € - max. eligibil: 5 mil. € (pentru

oraşe şi municipii cu o populaţie sub 20.000 locuitori)
 min.eligibil: 100.000 € - max. eligibil: 10 mil. €
(pentru oraşe şi municipii cu o populaţie peste 20.000
locuitori)
 0 1 2

 restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea

monumentelor istorice;
 restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor
interioare, frescelor, picturilor murale exterioare;
 restaurarea şi modelarea plasticii faţadelor;
 dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru
asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc,
antiefracţie);
 dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural
mobil şi imobil;
 activităţi de marketing şi promovare turistică a
obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul
proiectului.
5.1 Conservarea,
protejarea, pro- POR va finanţa restaurarea, protecţia, conservarea şi valorificarea
movarea şi durabilă a obiectivelor de patrimoniu:
dezvoltarea patrimo- - UNESCO (coform HG 493/2004);
niului natural şi - patrimoniul cultural naţional (categoria A, urban
cultural şi rural, conf. Legii 422/2001 actualizată şi Ordinului Ministrului
Axa Culturii nr.2361/2010);
prioritară 5: patrimoniul cultural local (categoria B, din mediul urban, conf.
Îmbunătăţirea Legii 422/2001 actualizată şi Ordinului Ministrului Culturii
mediului urban nr.2361/2010).
şi conservarea, PNDR va finanţa obiectivele de patrimoniu cultural local din
protecţia şi va- mediul rural.
lorificarea du-
rabilă a patri- Beneficiarii pot fi autorităţi ale administraţiei publice locale şi
moniului cul- centrale, unităţile de cult, ONG – uri şi parteneriate între aceste
tural entităţi.

 min. eligibil: 100.000 € - max. investiţie: 5 mil.€/10 mil.€

(pentru obiective de patrimoniu UNESCO)

5.2 Realizarea de ac-  demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse

ţiuni dest. îmbunătă- intervenţiilor;
ţirii mediului urban,  realizarea de alei pietonale, piste pentru biciclişti, creare
revitalizării oraşelor, trotuare;
regenerării şi decon-  amenajare spaţii verzi (defrişarea vegetaţiei existente;
taminării terenurilor modelarea terenului; montarea elementelor constructive de tipul
industriale dezafec- alei, foişoare, pergole, grilaje etc.; plantarea/gazonarea
tate (inclusiv a zone- suprafeţelor, inclusiv plantare arbori);
lor de reconversie),  crearea de facilităţi pentru recreere pe tere-nurile
reducerii poluării amenajate (zone speciale pentru sport, locuri de joacă pentru
aerului şi promovării copii, etc.);
măsurilor de reduce-
re a zgomotului.
 0 1 2

 instalare Wi-Fi în spaţiile publice;

 dotare mobilier urban (bănci, coşuri de gunoi, etc);
 modernizarea străzilor urbane adiacente terenurilor supuse
intervenţiilor, inclusiv înlocuirea şi/sau racordarea la utilităţi
publice (străzile urbane sunt eligibile în situaţii excepţionale,
numai în măsura în care astfel de investiţii sunt necesare pentru
facilitarea accesibilităţii la obiectivul de investiţii).

Beneficiarii în cadrul acestei priorităţi de investiţie vor fi

autorităţile şi instituţiile publice locale din mediul urban, cu
excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ, finanţate în cadrul axei
prioritare dedicate dezvoltării urbane.

 min. eligibil: 100.000 € - max. investiţie: 5 mil.€

 modernizarea şi reabilitarea (pentru îmbunătăţirea

parametrilor relevanţi – creşterea vitezei, siguranţei rutiere,
portanţei etc.) reţelei de drumuri judeţene care asigură
conectivitatea, direct (drumuri judeţene sau trasee compuse din
mai multe drumuri judeţene legate direct) sau indirect (drumuri
judeţene/trasee legate de reţea prin intermediul unui drum
naţional modernizat) cu reţeaua TEN-T, construirea unor noi
segmente de drum judeţean pentru conectarea la autostrăzi sau
drumuri expres;
 construcţia/modernizarea variantelor ocolitoare cu statut
6.1 Stimularea mobi- de drum judeţean ce vor face parte din drumul judeţean respectiv,
Axa construirea/realizarea de sensuri giratorii şi alte elemente pentru
lităţii regionale prin
prioritară 6: creşterea siguranţei circulaţiei;
conectarea nodurilor
Îmbunătăţirea
secundare şi terţiare  construirea/modernizarea/reabilitarea de pasaje/
infrastructurii
rutiere de im-
la infrastructura noduri rutiere (construirea doar pentru asigurarea conectivităţii
portanţă regi-
TEN-T, inclusiv a directe la autostrăzi TEN-T a drumurilor judeţene) şi construirea
nodurilor multimo- pasarelelor pietonale;
onală
dale  construirea/modernizarea de staţii pentru transport public
pe traseul drumului judeţean;
 realizarea de investiţii destinate siguranţei rutiere pentru
pietoni şi biciclişti (trasee pietonale şi piste pentru biciclişti unde
situaţia din teren o permite), inclusiv semnalistica verticală pentru
treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică;
 realizarea de perdele forestiere şi parapeţi pentru
protecţie, realizarea de investiţii suplimentare pentru protecţia
drumului respectiv faţă de efectele generate de condiţiile
meteorologice extreme.
 0 1 2
Beneficiarii în cadrul acestei priorităţi de investiţie vor fi
unităţile administrative teritoriale, în calitate de administrator al
infrastructurii de transport rutier de interes judeţean.
În funcţie de competenţele asupra obiectivului de investiţie se
pot crea parteneriate între autorităţi ale administraţiei publice
locale (UAT judeţe şi UAT oraş/municipiu/comună).

 min. eligibil: 1 mil.€ - max eligibil: 50 mil.€ (cu excepţia

proiectelor realizate în parteneriat pe teri-toriul mai multor judeţe
unde valoarea maximă eligibilă este de 69,5 mil.€).

 crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv

a utilităţii aferente;
 amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate
publică precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe
de utilitate publică;
 dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru
7.1 Sprijinirea unei valorificarea atracţiilor turistice;
creşteri favorabile  activităţi de marketing şi promovare turistică ale
ocupării forţei de obiectivelor de interes.
muncă, prin dezvol-
Axa tarea potenţialului Beneficiarii pot fi autorităţi şi instituţii ale administraţiei
prioritară 7: endogen ca parte a publice locale şi parteneriate între acestea.
Diversificarea unei strategii terito-
economiilor riale pentru anumite În vederea asigurării concentrării teritoriale, implementarea se
locale prin zone, care să includă va realiza numai în staţiunile turistice definite conform HG
dezvoltarea reconversia regiuni- 852/2008, pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a
durabilă a tu- lor industriale aflate staţiunilor turistice.
rismului în declin, precum şi
sporirea accesibi- Investiţiile propuse trebuie să facă parte dintr-o strategie de
lităţii şi dezvoltarea dezvoltare locală, elaborată de autoritatea publică locală în
resurselor naturale şi parteneriat cu actorii privaţi, care să contribuie la valorificarea
cultural specifice durabilă a resurselor turistice, precum şi la creşterea numărului
mediu de salariaţi în staţiunile turistice.

 staţiuni de interes naţional: Zona Parâng – Petroşani;

 staţiuni de interes local: Straja

 min. eligibil: 100.000€ - max. investiţie: 5 mil. €

 2
0 1

Sănătate
 construcţie/reabilitarea/modernizarea/ dotarea centrelor
dotarea centrelor comunitare integrate socio-medicale;
8.1 Investiţiile în in-  reabilitarea/modernizarea/extinderea/
frastructurile sani- dotarea infrastructurii ambulatoriilor, inclusiv a celor provenite
tare şi sociale care din reorganizarea/raţionalizarea spitalelor mici, ineficiente;
contribuie la dezvol-  reabilitarea/modernizarea/extinderea/
tarea la nivel naţio- dotarea infrastructurii de unităţi de primiri urgenţe;
nal, regional şi local,  construcţia/dotarea spitalelor de urgenţă regionale.
reducând inegalită-
Axa ţile în ceea ce priveş- Aceste tipuri de investiţii se vor adresa în special autorităţilor
prioritară 8: te starea de sănătate şi instituţiilor administraţiei publice locale (UAT).
Dezvoltarea şi promovând inclu-
infrastructurii ziunea socială prin
Social
sanitare şi so- îmbunătăţirea acce-
ciale sului la serviciile
 reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastruc-
sociale, culturale şi
turii de servicii sociale fără componentă rezidenţială (centre de zi,
de recreere, precum
centre de tip “respiro”, centre de consiliere, centre/servicii de abi-
şi trecerea de la ser-
litare/reabilitare, cantine sociale etc.)
viciile instituţionale
 construcţia/reabilitarea/modernizarea/dotarea de case tip
la serviciile prestate
de colectivităţile familial, apartamente, locuinţe protejate etc.
locale Aceste tipuri de investiţii se vor adresa în special autorităţilor
administraţiei publice locale (UAT), precum şi furnizorului de
servicii sociale.

 min. eligibil 100.000 € - max. eligibil: 17 mil. €

POR
Axa  investiţiile şi infrastructura de locuire- construirea/
prioritară 9:
reabilitarea/modernizarea locuinţelor sociale;
Sprijinirea re-
generării eco-
9.1 Dezvoltarea  investiţii în infrastructura de sănătate, servicii sociale –
locală plasată sub reabilitarea/modernizarea centrelor comunitare integrate medico –
nomice şi soci-
responsabilitatea
ale a comuni- social;
comunităţii
tăţilor defavo-  investiţii în infrastructura de educaţie construire/
rizate din me- reabilitare/modernizare de unităţi de învăţământ preuniversitar
diul urban
(creşe, grădiniţe, şcoli primare, şcoli gimnaziale etc.);
0 1 2

 investiţii în amenajări ale spaţiului urban degradat al

comunităţii defavorizate, respective:
- construcţia/reabilitarea/modernizarea clădirilor
pentru a găzdui diferite activităţi sociale, comunitare, culturale,
agreement şi sport etc.;
 crearea/reabilitarea/modernizarea spaţiilor publice urbane
(străzi nemodernizate, inclusiv reabilitarea/modernizarea
unităţilor publice, zone verzi neamenajate, terenuri abandonate,
zone pietonale şi comerciale, etc.);
 construirea/dotarea cu echipamente a infrastructurii
întreprinderilor de economie socială de inserţie.

POCU

 activităţi de susţinerea antreprenoriatului social în cadrul

comunităţii şi a creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de
micro-granturi, etc.;
 sprijinul pentru creşterea accesului şi participării la
educaţie şi formare de calitate, reducerea părăsirii timpurii a şcolii
prin acordarea unor pachete integrate (costuri de transport şi
masă, materiale educaţionale, etc.);
 acordareadestimulentefinanciare/subvenţii persoanelor din
cadrul comunităţilor marginalizate în vederea încurajării intrării
sau menţinerii pe piaţa muncii, precum şi pentru încurajarea
participării la formarea profesională continuă sau la programe de
ucenicie şi stagii;
 sprijinirea dezvoltării de servicii sociale, precum şi de
servicii comunitare integrate medico – sociale furnizate la nivelul
comunităţii etc.;
 proiecte (inclusiv pilot) care vizează furnizarea de servicii
într-un mod integrat la nivelul comunităţii, care pot include
măsuri de ocupare şi formare a forţei de muncă, măsuri sociale,
sănătate, educaţie, inclusiv alfabetizare IT în scopul e –
incluziunii.

Beneficiarii eligibili sunt grupurile de acţiune locală,

constituite din reprezentanţi ai autorităţii publice locale, ai
instituţiilor, ai mediului de afaceri local, ai societăţii civile, ai
zonei urbane marginalizate, selectate pentru intervenţie.

 min. eligibil: 100.000 € - max. eligibil: 5 mil. €

 0 1 2

 construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea
infrastructurii pentru educaţia timpurie – educaţională antepreşco-
lară şi preşcolară (creşe şi grădiniţe);
 construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea
infrastructurii educaţionale pentru învăţământul general obligato-
10.1 Investiţiile în riu (şcoli I-VIII);
educaţie, şi for-mare,  construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea
inclusiv în formare infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi teh-
Axa
profesi-onală, pentru nic şi învăţarea pe tot parcursul vieţii (licee tehnologice şi şcoli
prioritară 10:
dobândirea de com- profesionale);
Îmbunătăţirea
petenţe şi învăţare pe  reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastruc-
infrastructurii
tot parcursul vieţii turii universitare
educaţionale
prin dezvoltarea
iunfrastructurilor de Principalele tipuri de beneficiari eligibili avuţi în vedere sunt
educaţie şi formare unităţi administrativ teritoriale, precum şi instituţii de învăţământ
superior de stat.

 min. eligibil: 100.000 € - max. eligibil: 17 mil. €

 înregistrarea sistematică a proprietăţilor imobiliare în zo-

nele rurale selectate, prin: efectuarea de servicii de înregistrare
sistematică; şi conversia în format digital a documentelor analo-
gice existente;
 îmbunătăţirea serviciilor de înregistrare a proprietăţilor
prin: consolidarea capacităţilor ANCPI şi a instituţilor subordo-
nate: Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI),
Centrul Naţional de Cartografie;
 pregătirea Strategiei de management a programului şi a
Axa
studiilor aferente pentru: gestionarea lucrărilor de înregistrare sis-
prioritară 11:
Extinderea 11.1 Consolidarea tematică, monitorizare şi evaluare, finalizarea studiilor;
geografică a capacităţii instituţi-  organizarea de sesiuni de instruire pentru personalul im-
sistemului de onale şi o admini- plicat în proiect: contractori, municipalităţi, OCPI.
înregistrare a straţie publică efi-
proprietăţilor cientă Această prioritate de investiţii va fi implementată prin intermediul
în cadastru şi unui proiect major.
cartea funciară Beneficiarul acestei axe prioritare este Agenţia Naţională de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), instituţie publică
aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice.
Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va
beneficia de dezvoltarea Sistemului Integrat de Cadastru şi Carte
Funciară şi de crearea unei baze de date unitare şi complete a
imobilelor din zonele selectate. Beneficiarii subsidiari ai inter-
venţiei sunt autorităţile publice locale şi cetăţenii din mediul rural.
 0 1 2
 sprijinirea Autorităţii de Management şi a Organismelor
Intermediare (inclusiv cos-turi administrative, respectiv de perso-
nal) pentru implementarea diferitelor etape ale POR, inclusiv
identificarea şi dezvoltarea proiectelor, întocmirea de documen-
taţii tehnico – economice pentru proiecte, pregătirea, selecţia, mo-
nitorizarea, evaluarea, controlul şi audit;
 achiziţia şi instalarea echipamentelor IT şi birotice, achi-
ziţia şi dezvoltarea programelor informatice necesare pentru ma-
nagementul şi implementarea programului;
 sprijinirea organizatorică şi logistică a Comitetului de
Monitorizare a POR şi a altor comitete/grupuri de lucru implicate
în implementarea programului;
Axa  activităţi specifice de evaluare a POR, inclusiv, a docu-
prioritară 12: 12.1 Asistenţă mentelor de programare (strategia de asistenţă tehnică, strategia
Asistenţă tehnică de comunicare, etc.);
tehnică  elaborarea de studii specifice POR;
 instruiri (conferinţe, mese rotunde, seminarii, ateliere)
specifice domeniilor finanţate în cadrul programului în scopul
îmbunătăţirii cunoştinţelor, a competenţelor beneficiarilor şi a po-
tenţialilor beneficiari în ceeace priveşte POR;
 sprijinirea pregătirii POR pentru următoarea perioadă de
programare (studii, analize, pregătirea de proiecte, etc.);
 sprijinirea activităţilor de informare şi comunicare specifi-
ce POR (realizarea şi distribuirea materialelor informative şi pu-
bliccitare, organizarea de evenimente de informare şi promovare,
campanii mass – media, etc.);
 sprijinirea activităţilor de lansare a POR aferente urmă-
toarei perioade de programare.
 V.6. Impactul ecologic şi social generat de implementarea proiectelor propuse
Atât pe timpul demarării lucrărilor de punere în practică a activităţilor propuse, cât şi după
darea în exploatare a acestora, se consideră că factorul de mediu cel mai afectat va fi solul, sol care
prin proprietăţile sale, de a aproviziona plantele cu apă şi substanţe nutritive este capabil nu numai
să întreţină viaţa plantelor ci să asigure şi o anumită producţie.
Oportunitatea punerii în practică a activităţilor prezentate mai sus poate fi sesizată de
următorii indicatori:
- evidenţierea încărcării solurilor cu anumiţi poluanţi;
- scăderea fertilităţii solului, observată prin reducerea cantitativă şi/sau calitativă a
producţiei vegetale cauzată de intervenţia omului şi suprapopularea animalieră a mediului montan.
Pentru punerea în evidenţă, în timp util, a oportunităţii demarării unor activităţi de acest gen,
este necesar crearea unui sistem corespunzător de monitoring al calităţii solului.
Pe baza acestui sistem de monitoring se vor face observaţii periodice şi la nevoie se va
interveni în vederea eliminării/minimalizării efectelor negative, ale diverşilor factori asupra solului.
Formele de degradare a solului, care ar putea apărea, datorită activităţilor propuse sunt:
- destructurarea;
- compactarea;
- ridigizarea;
- acidifierea;
- diminuarea fertilităţii;
În scopul prevenirii şi combaterii poluării solului, se pot executa, în cadrul proiectelor de
investiţie, atât lucrări de prevenire a poluării cât şi studii de teren şi laborator.
Totodată pentru realizarea unei evaluări a eventualelor suprafeţe care necesită diferite lucrări
pedoameliorative, vor fi utilizate criteriile specifice fiecărei activităţi propuse în prezenta teză.
Tot aici se poate spune că datorită cunoaşterii insuficiente a eventualelor situaţii de poluare a
terenului, nu se poate face o evaluare a suprafeţelor supuse riscului şi nici lucrările necesare pentru
îndepărtarea acestuia.
Din punct de vedere social, putem afirma că impactul va fi unul pozitiv datorită activităţilor
economice nou create, a locurilor de muncă generate de acestea şi conştientizarea populaţiei, din
zonă, că restructurarea mineritului nu înseamnă o reducere a nivelului de trai şi implicit naşterea
procesului de migrare a populaţiei din zonă, ci dimpotrivă o reorientare spre noi activităţi,
prietenoase mediului, reconversie profesională şi scoaterea în relief că la nivelul autorităţilor locale,
şi nu numai, există o strategie de dezvoltare, a zonei, pe termen scurt, mediu şi lung, strategie de a
cărei soartă depinde viitorul Văii Jiului.
Astfel că pentru început, în cadrul activităţilor propuse, pe lângă un număr variabil de
sezonieri, se estimează că aprox. 300 de persoane să ocupe posturi pe perioadă nedeterminată,
urmând ca după dezvoltarea acestora să crească şi numărul angajaţilor şi implicit al activităţilor
desfăşurate.
Locurile de muncă la care se face referire încadrează:
 industria farmaceutică – activitate pusă în practică printr-o unitate de colectare -
procesare plante medicinale (mentă, muşeţel, măceş, sunătoare, cătină etc.) precum şi producţie
produse farmaceutice naturiste, situată în localitatea Aninoasa, activitate care ar absoarbi de pe piaţa
muncii aproximativ 68 de angajaţi pe perioadă nedeterminată precum şi aprox. 150-200 sezonieri.
Activitatea de bază va fi susţinută prin cultivarea, pe haldele de steril, a cătinei albe, activitate care
va absorbi încă aprox. 150 persoane;
 activitatea de turism: - turismul rural
În cadrul acestei activităţi, pe lângă pensiunile actuale pot fi construite aşezăminte, de
suprafaţă redusă, care să imite în amănunt caracteristicele satului momârlănesc precum obiceiurile şi
stilul de viaţa al momârlanilor.
Aceste aşezăminte, dispuse în zonele geografice din Valea Jiului unde tradiţiile şi portul
popular se află la loc de mare cinste, respectiv Câmpu lui Neag, pot fi deservite de aprox. 29 de
persoane. Pe lângă acestea, populaţia din mediul rural, limitrofă acestor aşezăminte sau în mijlocul
cărora sunt înserate aceste locaţii, poate contribui activ la promovarea zonei, a obiceiurilor şi
tradiţiilor, ceea ce va avea ca rezultat, final, creşterea nivelului de trai al comunităţii locale precum
şi ridicarea standardelor serviciilor;
 colectare şi procesare lapte autohton - datorită faptului că ocupaţia de bază a locuito-
rilor din mediul rural al Văii Jiului, momârlanii, este creşterea animalelor, înfiinţarea unui centru de
colectare şi procesare a laptelui precum şi a unei linii de produse din lapte va genera aprox. 41 locuri
de muncă şi totodată va încuraja crescătorii de animale să-şi mărească producţia de lapte şi să
încerce diferite moduri de asociere în vederea accesării de fonduri pentru dezvoltare;
 confecţionare ambalaje de carton: în cadrul acestei activităţi, se estimează că-şi vor
regăsi loc de muncă aprox. 45 de persoane, iar această activitate este necesară pentru a satisface
solicitările de ambalaj ale agenţilor economici din Valea Jiului;
 activităţi sezoniere : în cadrul acestor activităţi, şi anume colectarea plantelor
medicinale, colectarea fructelor de pădure precum şi alte activităţi conexe celor cu regim permanent,
s-ar genera locuri de muncă sezoniere ocupate de persoane neîncadrate în câmpul muncii sau care
vor să-şi rotunjească veniturile, eliminându-se în acest fel munca la negru.

Fig. nr. V.18 Grafic absorbţia forţei de muncă activităţi propuse

Cu toate că, la prima vedere, rata de absorţie a forţei de muncă pare redusă, 11,54%, odată cu
dezvoltarea acestor activităţi va creşte numărul locurilor de muncă disponibile şi totodată
specializările solicitate, ducând, în acest fel, la o competiţie atât pe piaţa muncii, instituţii de
învăţământ/centre de calificare, cât şi între agenţi economici.
 CAPITOLUL VI
CONCLUZII GENERALE ŞI CONTRIBUŢII PROPRII

VI.1. Concluzii generale

Teza de doctorat intitulată Dezvoltarea durabilă a mediului montan al Depresiunii

Petroşani ca altrenativă la mineritul din zonă, structurată pe şase capitole, evidenţiază clar şi
concret, problematica ce vizează interdependenţa manifestată între turism – mediul montan – mediul
rural – dezvoltare durabilă; totodată reprezintă o diagnoză a situaţiei socio–economice din Valea
Jiului şi prezintă o serie de activităţi, noi pentru această zonă, activităţi care, susţinute de efortul
cumulat al tuturor factorilor de decizie din Valea Jiului, dar şi de la nivel judeţean, ar duce la
transformarea depresiunii, într-o zonă favorabilă dezvoltării economice, minimalizând/eliminând
dependenţa regiunii de industria minieră.
În Introducere autorul prezintă foarte pe scurt istoria milenară a meleagurilor Depresiunii
Petroşanilor, cunoscută popular sub denumirea de Valea Jiului, pentru a justifica de unde au apărut
ideea, apoi tema şi în final prezenta lucrare.
Sunt arătate scopul, obiectivele şi metodele de cercetare care au stat la baza demersului său
de a propune patru soluţii de revigorare şi, de ce nu, de renaştere la o viaţă nouă a comunităţilor
acestei zone, soluţii ca alternative la mineritul în agonie.
Autorul este convins că propunerile sale constituie doar o contribuţie modestă la rezolvarea
problemelor cu care se confruntă această microregiune cu peste 120.000 de locuitori.
Capitolul I Descrierea generală a Depresiunii Petroşani, face o prezentare a aşezării sale
geografice cu relieful şi căile de acces, hidrologia şi clima zonei amintindu-se şi evoluţia sa de-a
lungul istoriei, cu naşterea activităţii de exploatare, în mod organizat, precum şi evoluţia, în timp, a
acestei activităţi cu impactul pe care l-a avut asupra destinului ulterior al zonei.
În cadrul acestui capitol se regăseşte o radiografie completă a biotopului montan aferent Văii
Jiului, biotop a cărui factori sunt esenţiali pentru iniţierea şi dezvoltarea activităţilor propuse.
Tot aici, pe scurt, este prezentat un istoric al populaţiei din zonă, populaţie a cărei obârşie se
regăseşte atât în zona imediat apropiată Văii cât şi în amalgamul de naţii formator al Imperiului
Austro – Ungar.
Capitolul II Situaţia actuală socio-economică a comunităţilor din Depresiunea Petroşani
după o prezentare succintă, dar edificatoare, a principalelor activităţi antropice din Valea Jiului,
începând cu mineritul, care până în ultimii ani era principala activitate a populaţiei zonei,
continuând cu agricultura şi zootehnia, ocupaţie milenară a locuitorilor de pe aceste meleaguri, cu
turismul şi comerţul, se face o diagnoză a cadrului economic actual prin prisma analizei evoluţiei
activităţilor economice, diagnoză ce presupune şi analiza efectelor aplicării procesului de
restructurare industrială asupra economiei locale şi a efectelor minime ale măsurilor de estompare a
declinului activităţii miniere în economia Depresiunii.
Eşecul procesului de restructurare a generat o serie de consecinţe grave precum reducerea
populaţiei ocupate, la care se adaugă dificultatea găsirii unui nou loc de muncă, fie din cauza ofertei
scăzute de locuri de muncă comparativ cu cererea, fie din cauza specializării tehnice a angajaţilor
din minerit, fapt ce a limitat posibilităţile acestora de angajare în alte sectoare economice.
Capitolul III Mediul montan ca generator de activităţi alternative la minerit conţine un
studiu al capacităţilor generatoare de factori propice dezvoltării durabile a Văii Jiului, cuprinde
oportunităţile pe care mediul montan, în contextul dezvoltării durabile, le oferă, factorii componenţi
ai acestuia, ce prezintă complexitate medie, cu structură şi valoare pentru turism, împletitura dintre
aceştia şi potenţialul cultural-istoric, aspectele şi contrastele peisagistice variate şi atractive ale
culmilor muntoase ce au la bază văi brăzdate de pârâuri interesante şi cu posibilităţi de agrement,
reţeaua densă de căi de comunicaţii ce permite accesul la toate obiectivele de interes precum şi la
centrele turistice.
Acestea, pe lângă covorul vegetal bogat în flora necesară susţinerii activităţilor propuse
recomandă mediul montan din arealul Văii Jiului ca un bun absorbant al forţei de muncă
disponibilizate din minerit, şi nu numai, precum şi o armă în lupta contra şomajului.
Capitolul IV Consideraţii generale despre dezvoltarea durabilă a mediului montan aferent
Depresiunii Petroşani prezintă într-un mod succinct actul de naştere al conceptului de Dezvoltare
Durabilă precum şi modelul agreat de aceasta în vederea dezvoltării economice şi demografice a
zonei de interes. Tot aici se regăsesc şi pilonii de bază ai dezvoltării durabile, piloni care trebuie
integraţi în politica de dezvoltare şi reconversie economică a Văii Jiului, astfel încât să se potenţeze
reciproc.
În cadrul acestui capitol se realizează şi o analiză SWOT, analiză care ne ajută să vedem,
clar, punctele tari şi punctele slabe ale zonei de studiu, oportunităţile acestei zone precum şi
ameninţările la activităţile desfăşurate sau proiectele propuse.
Capitolul V Propuneri de dezvoltare a unor activităţi în zona montană ca alternativă la
mineritul din zonă este capitolul de bază în care autorul îşi aduce contribuţiile personale, originale,
ce au ca suport analizele efectuate în capitolele anterioare şi care sunt pretabile mediului montan,
adiacent Văii Jiului, activităţi ce sunt susţinute de fişe de afaceri, situaţii şi statistici, metode de
calcul în baza cărora au fost propuse domeniile de activitate şi locaţiile acestora.
 Ţinând cont de tradiţiile şi obiceiurile populaţiei, arhitectura construcţiilor din zonă s-a
propus construirea unui mic sat turistic la aproximativ 20km de Uricani, înspre Herculane, la o
altitudine de 1115m aşezat la poalele munţilor Retezat şi Vâlcan şi la limita a trei judeţe: Hunedoara,
Mehedinţi şi Gorj, în zona cunoscută sub numele de Câmpul Mielului.
O câmpie plată, cu vedere superbă spre înălţimile Retezatului Mic – Pleşa – Piule şi Scocul
Urzicarului, străbătută de DN 66A, ce vrea să lege partea vestică a Văii Jiului de Băile Herculane,
reprezintă locul propice construcţiei unui sat cu specific momârlănesc, sat în care, sub coordonarea
unei societăţi de turism, vor fi promovate principii etno – socio – ecologice, pitorescul şi
funcţionalitatea arhitecturii tradiţionale momârlăneşti.
Între activităţile economice propuse, în vederea dezvoltării durabile a Văii Jiului, este şi cea
de înfiinţare a unei linii de procesare a plantelor medicinale şi a fructelor de pădure, activitate al
cărei specific se impune a corespunde unei arii montane tipice.
Pe baza indicelui de accesibilitate s-a calculat locaţia ideală, locaţie reprezentată de zona
fostei crescătorii de păsări dispusă pe raza oraşului Aninoasa, la o altitudine de 560m, mai precis în
zona Iscroni, în prezent dezafectată, dispusă la cca. jumătatea distanţei dintre localităţile Văii Jiului,
în apropierea DN 66 A Petroşani – Uricani şi DN 66 Petroşani – Tg. Jiu, la intersecţia masivelor
muntoase Parâng şi Vâlcan şi confluenţa râurilor Jiul de Est cu Jiul de Vest, locul de naştere al
râului Jiu.
Ocupaţia de bază a locuitorilor din Valea Jiului a constituit-o creşterea animalelor; cele patru
masive muntoase ce împrejmuiesc Valea au avut un rol determinant în creşterea acestora. Pajiştile
întinse şi bogate ale acestor munţi au fost valorificate din cele mai vechi timpuri, astfel că muntele a
fost locul de desfăşurare a vieţii crescătorilor de animale.
Pentru amplasarea unei linii de procesare a laptelui, o altă soluţie alternativă propusă, s-a
ales, după o corectă justificare, o suprafaţă în apropierea localităţii Petrila, la o altitudine de 556m,
în vecinătatea intersecţiei DJ 709K cu DJ 709H, la confluenţa pâraelor Taia cu Jieţ, locul de naştere
al râului Jiul de Est.
Având în vedere că în arealul Văii Jiului se vor dezvolta activităţi a căror produs finit (lapte
şi produse din lapte, produse farmaceutice naturale, suveniruri etc.) necesită ambalare, în diferite
recipiente a căror materie primă este cartonul, s-a considerat că este necesară şi oportună, înfiinţarea
şi dezvoltarea unei linii de producţie a ambalajelor din carton al cărui amplasament s-a stabilit într-o
zonă din vecinătatea amplasamentului liniei de procesare a plantelor medicinale, ceea ce ar fi de
maxim interes pentru forţa de muncă a Văii Jiului şi anume pe amplasamentul fostei crescătorii de
păsări dispusă pe raza oraşului Aninoasa, la o altitudine de 560m, mai precis în zona Iscroni, în
prezent dezafectată, dispusă la cca. jumătatea distanţei dintre localităţile Văii Jiului, în apropierea
DN 66A Petroşani – Uricani şi DN 66 Petroşani – Tg. Jiu.
În partea finală a capitolului autorul analizează impactul ecologic şi social generat de
activităţile propuse şi sugerează câteva dintre posibilele surse de finanţare pentru realizarea acestor
proiecte.
Capitolul VI include Concluziile generale ale lucrării şi evidenţiază contribuţiile autorului
în domeniu. Este o sinteză a întregului demers al autorului pentru finalizarea lucrării luată în studiu
ca teză de doctorat.
Bibliografia utilizată la elaborarea tezei de doctorat cuprinde un număr de patruzecişicinci de
publicaţii din care opt articole ale autorului.
Implementarea în economia Văii Jiului a viziunii politice energetice europene, de astăzi,
viziune care presupune o creştere continuă a producţiei de energie electrică din energia nucleară şi
din surse de energie regenerabile, şi care corespunde conceptului de dezvoltare durabilă, a produs o
dezindustrializare accelerată, cu efecte devastatoare în rândul populaţiei autohtone.
Astfel că la finele anilor '90, Valea Jiului, era botezată „Valea plângerii”, iar potrivit
A.J.O.F.M. Hunedoara, rata şomajului, în Valea Jiului, la nivelul anului 2000 era de 25%, de două
ori şi jumătate mai mare decât media naţională, iar raportat la populaţie, la nivelul anului 2016,
dintr-un total de 120.734 de locuitori doar 30.063 sunt angrenaţi în diferite activităţi din economia
Văii Jiului.
În scopul contracarării acestei situaţii, este nevoie a se aplica o strategie de dezvoltare a
regiunii, strategie ce ar trebui să fie rezultatul cumulat al eforturilor tuturor factorilor de decizie de
nivel local, judeţean şi naţional, obiectivul general fiind transformarea zonei Valea Jiului în zonă
favorabilă dezvoltării economice, prin eliminarea dependenţei regiunii de industria minieră.
În acest context trebuie creat şi perfecţionat potenţialul uman, pe baza investiţiilor în om,
respectiv în domeniul învăţământului, al educaţiei şi culturii, al formării profesionale şi al sănătăţii.
Acest potenţial, guvernat de spiritul conceptului de dezvoltare umană, reprezintă o pârghie în
crearea de noi locuri de muncă existente, revizuirea conceptului de muncă şi de durată a acesteia;
totodată este nevoie de o nouă abordare a triadei om – mediu – economic, abordare care să
mijlocească găsirea unui echilibru între capacităţile naturale existente şi nevoile societăţii.
La nivelul administraţiilor publice locale, aferente Văii Jiului, există o conştientizare a
necesităţii asigurării unei dezvoltări durabile a aşezărilor guvernate de acestea; dar complexitatea
acestui concept necesită un set de abordări complementare şi strategii corespunzătoare care vin în
contradicţie cu viziunile economico – sociale ale partidelor de pe paleta coloristică politică din
Valea Jiului.
 În vederea înlăturării acestor diferende este recomandată înfiinţarea unui organism de
iniţiativă care să aibă ca obiective:
 implicarea tuturor părţilor în cauză (administraţie, ONG, populaţie),
 pregătirea cadrelor de specialitate,
 înfiinţarea unei bănci de date pentru Valea Jiului,
 stabilirea unor legături solide între cercetare şi practică,
 implementarea proiectelor şi urmărirea desfăşurării acestora,
toate acestea ducând la găsirea soluţiilor de afaceri viabile pentru economia şi mediul Văii Jiului,
afaceri care să pună omul şi mediul înconjurător într-o relaţie de beneficiu reciproc, ca în viitor
acestea să se dezvolte în funcţie de posibilităţile şi resursele propriilor ecosisteme.
Consider că în prezenta teză, am adus argumente, detaliate, pentru susţinerea acestor
propuneri în scopul stabilirii unor soluţii viabile şi sustenabile pentru o dezvoltare durabilă a
comunităţilor din Valea Jiului.
VI.2. Contribuţii proprii
Consider că în urma cercetărilor teoretice şi deplasărilor în teren, efectuate pentru
identificarea soluţiilor optime de relansare a economiei din Valea Jiului, am adus următoarele
contribuţii proprii şi chiar originale:
 inventarierea şi sistematizarea unitară a resurselor naturale din Valea Jiului;
 prezentarea unei radiografii a situaţiei socio - economice din zona de referinţă;
 evidenţierea interdependenţei dintre activitatea monoindustrială – societate – mediul
economic – dezvoltare durabilă;
 analiza critică a datelor colectate şi a rezultatelor în urma coroborării acestora;
 sintetizarea multitudinii de date care au stat la baza studiului sub formă de tabele şi
grafice sugestive şi edificatoare;
 identificarea de activităţi economice, prietenoase mediului, care să se plieze pe
resursele naturale ale Văii Jiului;
 propunerea şi detalierea a patru proiecte de revitalizare a economiei Văii Jiului: sat
turistic, linie de procesare a plantelor medicinale şi a fructelor de pădure, linie de
procesare a laptelui şi linie de producţie a ambalajelor de carton;
 identificarea şi localizarea, în funcţie de necesităţi, a amplasamentelor activităţilor
propuse;
 inventarierea şi prezentarea succintă a fondurilor europene ce pot fi accesate de către
membrii comunităţii locale, administraţia locală şi cea judeţeană în cadrul POR 2014
– 2020.
 VI.3. Recomandări pentru cercetări viitoare
Având în vedere complexitatea şi nu în ultimul rând dramatismul situaţiei economico –
sociale şi demografice din Valea Jiului, cercetările privind găsirea de soluţii, prietenoase mediului,
în vederea relansării economice a zonei şi stoparea declinului demografic, trebuie să continue, mai
ales că în cadrul Universităţii din Petroşani a fost înfiinţată, de către guvern, Unitatea
Guvernamentală de Asistenţă Tehnică, unitate a cărei rol este de a sprijini beneficiarii din zonele
pilot să realizeze proiecte de dezvoltare cu finanţare europeană şi naţională.
Consider că în continuare cercetările trebuie să continue prin găsirea de noi alternative la
starea de fapt a localităţilor Văii Jiului cu implicarea tuturor factorilor responsabili de destinele
oamenilor din această mirifică zonă a României.
 BIBLIOGRAFIE

1. Bachtler, J. şi Gorzelak, G. (2007) Reforming EU Cohesion Policy, a reappraisal of the

performance of Structural Funds, Policy Studies, Vol. 28, No. 4;
2. Badea, L., (1971) Valea Jiului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti;
3. Coricelli, F. (2004), Convergence and growth in the Enlarged Europe: The role of Structural
Funds and of the Financial Sector, Paper for the Conference: EU Enlargement:
Internationalisation and Local Development, Rome;
4. Cristureanu, C., (1992) Economia şi politica turismului internaţional, Editura Abeona, Bucureşti
5. Dibb, S., Simkin, L., Pride, W.M., (1994) Marketing: Concepts and Strategies, a doua ediţie
europeană, Houghton-Mifllin, Londra;
6. Emilian, R., (1995) Management în servicii, Editura ASE, Bucureşti;
7. Fulger, I.V., (2007) Valea Jiului după 1989, spaţiu generator de convulsii sociale, Ed. Focus,
Petroşani;
8. Georgescu, M., (2007) Amplasamente şi incinte, curs Universitatea din Petroşani;
9. Glăvan, V., (2000) Turismul şi protecţia mediului – Probleme prioritare, Revista Română de
Statistică, nr. 8-9, Bucureşti;
10. Gogonea, R.M., (2005) Metode statistice aplicate în analiza turismului rural, Teză de doctorat,
Bucureşti;
11. Ionaşcu, Ghe., (2000) Protecţia mediului montan, Ed. Academică;
12. Luca, S.Ş., ş.a. (2015) Monografie – Cercetări ştiinţifice în domenii prioritare pentru
dezvoltarea cunoaşterii şi a proceselor inovative, - Ecoturismul montan, alternativă la mineritul
din Valea Jiului, Ed. Universitas, Petroşani;
13. Luca, S.Ş., Marchiş, Diana, (2015) Ecotourism trigger of suistenable development in the Jiu
Valley, Analele Universităţii din Oradea – Fascicula Protecţia Mediului, vol. XXIV;
14. Luca, S.Ş., Marchiş, Diana, (2015) Evaluating various emissions from work on developing
Parâng massif ski area. Case study, Analele Universităţii din Oradea – Fascicula Protecţia
Mediului, vol. XXV;
15. Luca, S.Ş., (2016) Situaţia actuală şi viitoare privind activităţile economice ale Văii Jiului,
Raport de cercetare nr. 1;
16. Luca, S.Ş., (2016) Proiecte, programe generatoare de fonduri necesare dezvoltării durabile, în
funcţie de resursele zonei montane, Raport de cercetare nr. 2;
17. Luca, S.Ş., (2016) Soluţii privind dezvoltarea durabilă a mediului montan, ca alternativă la
activitatea minieră din Valea Jiului, Raport de cercetare nr. 3;
18. Luca, S.Ş., ş.a. (2017) Changes of petroşani basin’s landscape as a result of coal mining
activities and development of the anthropic landforms, 17th International Multidisciplinary
Scientific GeoConference SGEM 2017;
19. Mazilu, G. Fondurile structurale – însemnătatea şi necesitatea lor în contextul integrării
europene, Meridian Ingineresc, nr.1, 2010;
20. Nimară, C., Tofan, G.B., Luca, S., (2017) Sustainable tourism in Petroşani Depression, Analele
Universităţii din Oradea – Fascicula Geografie, vol. XXVII;
21. Puga, D. (2001), “European regional policies in light of recent location theories”, CEPR
Discussion Paper n. 2767;
22. Popescu, N., (1986) Munţii noştri-Parâng, Ed. Sport-Turism, Bucureşti;
23. Popescu, N., (1986) Munţii noştri-Retezatul, Ed. Sport-Turism, Bucureşti;
24. Popescu, N., (1986) Munţii noştri-Şurianu, Ed. Sport-Turism, Bucureşti;
25. Preda, I., Pasere, D., (1985) Valea Jiului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti;
26. Stegar, I., (2007) Valea Jiului – Probleme şi politici sociale, Ed. Focus, Petroşani;
27. Stegar, I.,(2014) Dezastrul programat al Văii Jiului, Ed. Focus, Petroşani;
28. Trufaş, V., (1986) Munţii noştri-Şureanu, Ed. Sport-Turism, Bucureşti;
29. Tufescu, V., Mocanu, C-tin., (1964) Depresiunea Petroşanilor, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;
30. x x x Monografie, Biblioteca Judeţeană “Ovidiu Densuşianu” Hunedoara-Deva, (2012) Judeţul,
Hunedoara, Ed. Timpul, Iaşi;
31. x x x Monografia oraşului Lupeni – 1967
32. x x x Şcoala Gimnazială “I.D.Sîrbu” Petrila (2014) Tradiţii şi obiceiuri locale, Petrila;
33. x x x http://www.cjhunedoara.ro/documente/finantare/UE/Strategie/CJH/final;
34. http://www.consultanţă-fonduri.ro/fondurieuropene;
35. http://www.creează.com/afaceri/turism/satul turistic românesc;
36.http://www.fonduriadministratie.ro/wpcontent/uploads/2015/09/rezumat_acord_parteneriat_;
37. http://www.fonduricomunitare.ro/TRAINING/suport/curs/fonduri/structurale;
38. http://ec.europa.eu/contracts_grants/pa/partnership-agreement-romania-summary_ro;
39. http://europa.eu/scadplus/glossary/structural_cohesion_fund_en.htm;
40. http://www.fonduri-structurale.ro;
41. http://www.fsesudest.ro/legislatie/070307r1083RO;
42. http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritorială......../memoriu;
43. http://www.minind.ro/anunţuri/strategia_energetică_20112035_20042011;
44. x x x Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică;
45. x x x Hotărârea de Guvern nr. 867 din 28/06/2006, Monitorul Oficial, Partea I nr. 609 din
13/07/2006 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice.