3) Ghid-Economia Aplicată CL XII ROM

EDUCAŢIA ECONOMICĂ
ŞI ANTREPRENORIALĂ
ECONOMIA APLICATĂ
GHID pentru profesori și consultanți
cl. XII
Textul acestei publicații sau orice parte a lui, nu poate fi reprodus sau transmis în nici o formă sau
cu nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopierea, înregistrarea, stocarea în orice
sistem de date informaționale sau în orice alt fel, cu excepția predării unui curs
Junior Achievement înregistrat sau cu permisiunea editorului.
Publicat în Republica Moldova, anul 2020.

Conținutul acestui material ține de responsabilitatea echipei de experți și nu reflectă în mod necesar
viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA GHIDULUI:
Corina Lungu Consultant principal, Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării, master în știinţe ale educaţiei, doctorandă
Laurenția Filipschi Director executiv, Junior Achievement Moldova, master
în științe politice
Aurelia Tomșa Doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Academia de Studii Economice a Moldovei
Natalia Iacob Profesoară, grad didactic superior, master în

management, Centrul de Excelență în Economie și
Finanțe, mun. Chișinău
Oxana Barbăneagră Doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Diana Ignatiuc Doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Svetlana Dogotaru Șef al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii

funciare, mun.Chișinău
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA
Economia aplicată : cl. 12 : Ghid pentru profesori şi consultanţi / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, JA Moldova ; grupul
de lucru: Corina Lungu [et al.]. – [Chişinău] : S. n., 2020 (Tipogr. "Garomont-Studio"). – 47 p. : fig., tab. – (Educaţia economică şi
antreprenorială, ISBN 978-9975-3443-3-3).
Apare cu suportul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Intern. (USAID). – 200 ex.
ISBN 978-9975-3443-6-4.
373.5.015:33(072)
E 15
CUPRINS
Pagina
Introducere ........................................................................................................................................5
UNITATEA XI. BUGETUL DE STAT ȘI ROLUL GUVERNULUI ÎN ECONOMIE....................9
UNITATEA XII. PROPRIETATEA - FUNDAMENT AL ECONOMIEI CONTEMPORANE....14
UNITATEA XIII. BANII ŞI INSTITUŢIILE FINANCIARE.........................................................18
UNITATEA XIV. EVALUAREA ECONOMIEI ȘI STABILITATEA ECONOMICĂ..................25
UNITATEA XV. PIAȚA MUNCII...................................................................................................30
UNITATEA XVI. RELAȚIILE COMERCIALE ÎNTR-O LUME A SCHIMBULUI.....................36
UNITATEA XVII. ECONOMIA MONDIALĂ ȘI SISTEMUL RELAȚIILOR

ECONOMICE INTERNAȚIONALE.......................................................................................42
4
4

INTRODUCERE
„O datorie nationala, daca nu este prea mare, va

reprezenta o binecuvantare nationala.”
(Alexander Hamilton)
Prezentul ghid asigură profesorilor și consultanților resursele necesare pentru implementarea

eficientă a programei de Economie Aplicată, oferită de către Junior Achievement. Care la rândul
său identifică modalități optime de adaptare a materialelor și a activităților propuse.
În acest an vor fi studiate conceptele specifice macroeconomiei, cum sunt cele privind bugetul
de stat, proprietatea, stabilitatea economică, piața muncii, relațiile comerciale, economia mondială
și sistemul relațiilor economice internaționale.
Înainte de a studia noi conținuturi, rezervați o lecție pentru a recapitula cele învățate în anul
precedent.
În economie cererea reprezintă cantităţile de produse pe care o persoană doreşte şi este în
stare să le cumpere la diferite niveluri de preţ într-un anumit timp. Oamenii cumpără mai multe
produse la preţuri mai joase, decât la preţuri mai ridicate, conform legii cererii.
Cererile individuale ale oamenilor se îmbină formând cererea totală. Gradul de sensibilitate a
cererii la schimbarea preţului unui bun sau serviciu exprimă elasticitatea cererii în funcţie de preţ. Când
o mică schimbare a preţului rezultă într-o schimbare mare a cantităţii cerute, cererea este elastică. În
acest caz, majorarea preţului reprezintă micşorarea venitului total (preţul înmulţit la cantitate). Când
influenţa preţului este mică, cererea este inelastică şi un preţ mai înalt sporeşte venitul total.
Variaţia preţului rezultă în modificarea cantităţilor cerute, pe când o variaţie a cererii
înseamnă că oamenii doresc să cumpere diferite cantităţi de produs la fiecare nivel de preţ posibil.
Schimbarea cererii este reprezentată grafic printr-o deplasare a curbei cererii spre dreapta sau spre
stânga. Din contra, variaţia preţului presupune o mişcare de-a lungul curbei cererii.
În economie oferta reprezintă cantităţile de produse pe care producătorul este dispus şi are
posibilitate să le vândă la nivelurile posibile de preţ într-o perioadă de timp. Conform legii ofertei,
producătorii vor vinde mai mult la preţuri mai mari, decât la preţuri mai mici.
Totalitatea ofertelor individuale ale vânzătorilor formează oferta totală. Gradul de
sensibilitate a ofertei faţă de variaţiile preţului exprimă elasticitatea ofertei în funcţie de preţ.
Când preţul influenţează puternic cantitatea de marfă oferită, oferta este elastică, iar atunci când
influenţa preţului este mică, oferta este inelastică. Oferta este mai elastică atunci când resursele pot
fi mai uşor atrase în procesul de producţie. Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ mai depinde şi de
intervalul de timp necesar producătorilor pentru a mări sau a micşora volumul producţiei, în cazul
unor schimbări ale preţului. Cu cât mai de durată sunt ajustările necesare, întreprinse de
producători, cu atât mai inelastică tinde să fie oferta.
Variaţia preţului ce condiţionează schimbările cantităţii de produse oferite (care nu reprezintă
o schimbare a ofertei) se reprezintă grafic prin deplasarea de-a lungul curbei ofertei. Variaţia
ofertei presupune că, producătorii modifică cantităţile oferite la toate preţurile posibile. Grafic
schimbarea ofertei reprezintă o deplasare a curbei spre stânga sau spre dreapta. Factorii care pot
schimba (deplasa) oferta sunt: costurile de producţie, numărul vânzătorilor, aşteptările privind
variaţia preţurilor, productivitatea sau eficiența utilizării factorilor de producție, condițiile naturale,
impozitele și subvențiile, etc.
5
5
Preţul de echilibru al pieţei echilibrează cantitatea de produse pe care cumpărătorii sunt
dispuşi să o cumpere cu cantitatea de produse pe care vânzătorii sunt dispuşi să o vândă. La orice alt
preţ se creează deficit sau surplus. Deficitul apare la un nivel de preţ când cantitatea cererii este
mai mare decât cantitatea ofertei. Surplusul presupune existenţa pe piaţă - la anumite niveluri de
preţ - a unei cantităţi de ofertă mai mare decât cantitatea de cerere. În cazul deficitului, concurenţa
dintre cumpărători ridică preţurile până la nivelul preţului de echilibru. În cazul surplusului,
concurenţa dintre vânzători coboară preţurile până la nivelul preţului de echilibru.
Preţurile de echilibru au roluri importante în economia liberei iniţiative. În primul rând, ele
repartizează oferta existentă între consumatori şi determină cine va primi bunurile şi serviciile
produse. Preţurile de echilibru stimulează producţia, orientând deciziile referitor la ce (şi cât de
mult) să producem şi cum să producem bunurile şi serviciile.
Cererile şi ofertele sunt într-o permanentă schimbare, influențând nivelul preţurilor de echilibru,
care, la rândul lor, cauzează extinderea unor companii sau falimentarea altora.
Preţurile de piaţă oferă informaţii importante, care reprezintă şi stimulente pentru libera
iniţiativă. Preţurile comunică producătorilor felurile şi cantităţile de produse pe care le doresc
consumatorii, iar cumpărătorilor le comunică costul de producţie al diferitor bunuri şi servicii. Atât
companiile, cât şi consumatorii folosesc aceste informaţii pentru luarea deciziilor raţionale referitoare la
producţie şi consum.
Prin proces de producție înțelegem activitatea umană de transformare a factorilor de
producție în bunuri și servii economice care pot satisface nevoile umane sau activitate de creare a
bunurilor și serviciilor pentru satisfacerea nevoilor consumatorului.
Utilizarea factorilor de producție se face în funcție de anumite procedee (numite tehnologii).
Ca operațiune tehnico-economică, combinarea factorilor de producție se realizează prin
unirea a doi sau mai mulți factori de producție, întotdeauna fiind prezent factorul muncă.
În economie numim productivitate a unui factor de producție X volumul producției realizat
cu ajutorul acestuia în raport cu cantitatea consumată din acel factor. La nivelul întreprinderilor se
deosebesc două forme ale productivității: productivitatea parțială – a unui factor de producție,
ignorând ceilalți factori și productivitatea globală – a tuturor factorilor de producție implicați în
obținerea rezultatelor economice (producerea bunurilor și prestarea serviciilor).
Ambele forme pot fi calculate ca medii sau ca mărimi marginale. Nivelul mediu al
productivității factorilor de producție ia în considerație faptul că, productivitatea nu este aceeași
pentru fiecare unitate de factor utilizat și, de aceea, este necesară exprimarea eficienței medii cu care
sunt utilizați factorii de producție în obținerea rezultatelor economice. Productivitatea marginală
exprimă eficiența utilizării ultimei unități de factor de producție, adică productivitatea factorului
adițional.
În vederea utilizării eficiente a factorilor de producție este necesar de evaluat legea
randamentelor descrescătoare. Legea randamentelor descrescătoare constată că, pe măsură ce tot
mai multe resurse variabile se adaugă la o anumită cantitate de resurse fixe, în ultimă instanţă
cantitatea suplimentară de producţie se micşorează.
Există o variație de factori care influențează nivelul și dinamica productivității. Unele dintre
cele mai importante determinante care contribuie la creșterea nivelului productivității factorilor de
producție sunt: schimbările în calitatea resurselor umane, creşterea cantităţii şi calităţii resurselor de
capital şi perfecţionarea tehnologiilor, etc.
6
În economie, costul de producție reflectă, în expresie bănească, consumul de factori de
producție și desfacerii de bunuri economice destinate pieței.
Costul implicit – include cea mai bună alocare a resurselor proprii în favoarea obținerii unei
producții. Costul implicit este un cost de oportunitate. În plus costul implicit este de cele mai multe
ori măsura pentru profitul normal care este acel profit ce remunerează contribuția exclusivă a
întreprinzătorului la activitatea economică.
Costul explicit reprezintă totalitatea cheltuielilor firmei cu factorii de producție cumpărați din
exterior. Costul de producție al întreprinderii include cele două tipuri de costuri, implicit și explicit.
Costurile totale de producţie se constituie din costuri fixe şi costuri variabile. La schimbarea
volumului de producţie, costurile fixe rămân constante, pe când costurile variabile se schimbă.
Costurile medii pe unitate se constituie atât din costurile fixe, cât şi din cele variabile. Dacă
volumul producţiei creşte, costurile fixe pe unitate de producţie întotdeauna descresc. Costurile
variabile pe unitate de producţie iniţial descresc, dar dacă volumul producţiei continuă să crească,
ele se măresc datorită legii randamentelor descrescătoare. Costul marginal exprimă costul
suplimentar antrenat de ultima unitate de producție realizată și reprezintă variația costului total
determinată de modificarea cu o unitate a nivelului producției.
Întrucât nivelul costurilor depinde de nivelul producţiei, companiile trebuie să identifice
cantitatea de producţie care ar maximiza profiturile. Profitul reprezintă o formă fundamentală de
venit care revine întreprinzătorului, adică celui care își asumă riscul inițierii și desfășurării unei
afaceri. Este expresia raționalității economice care reprezintă o parte a încasărilor realizate de o
firmă, parte care excede cheltuielile de producție și de distribuție a bunurilor obținute și vândute.
Diferența dintre încasările totale (TR) și costurile totale (TC) reprezintă profit brut. După ce
firma plătește impozitele și alte taxe pe profit, partea care rămâne este profitul net. În mod legal,
numai după plata impozitelor profitul poate fi folosit.
Firmele mari deseori obţin o productivitate înaltă datorită economiilor de scară. Graţie
eficienţei producţiei la scară mare, costurile unitare scad până la un nivel pe care firmele mici nu-1
pot atinge.
În economia liberei iniţiative oamenii concurează, coordonându-și reciproc eforturile pentru
producerea bunurilor care sunt cerute, la preţuri rezonabile. Ca urmare, într-o astfel de concurenţă
toţi pot fi „câștigători”. Consumatorii primesc produse mai bune la preţuri mai joase, angajaţii obţin
locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite, iar antreprenorii câștigă profituri mai mari din
investiţiile lor.
Dacă concurenţa poate genera astfel de rezultate, modul în care concurează firmele pe piaţă
depinde de structura pieţelor. Structura pieţelor variază de la concurenţa perfectă, în care există
mulţi cumpărători şi mulţi vânzători, la concurenţa monopolistă şi oligopol, până la monopolul
pur care presupune existenţa doar a unui singur vânzător. În concurenţa perfectă firmele sunt
acceptori ai preţurilor, deoarece acceptă preţul de piaţă şi apoi decid ce cantităţi să producă pentru
a fi vândute la preţul respectiv. În alte structuri de piaţă, firmele exploratori ai preţurilor pot
stabili diferite preţuri, în căutarea celui optim.
În economia de piaţă contemporană majoritatea firmelor sunt exploratori de preţuri, în
concurenţa monopolistă mai mulţi vânzători oferă o varietate de produse similare, dar nu identice,
fiecare cu caracteristicile sale unice. În oligopol producţia bunurilor şi serviciilor este concentrată la
câteva companii mari. Datorită acestei concentrări în pieţe, există o posibilitate şi o probabilitate
mai mare a unei înţelegeri secrete, care presupune un aranjament între companii în a limita
7
producţia şi, prin aceasta, a-şi mări preţurile şi profiturile. Deşi, există numeroase motive în
favoarea unei cooperări secrete, există şi obstacole esenţiale pentru realizarea ei. Deseori
companiile mari şi pieţele cu un grad înalt de concentrare apar ca rezultat al eficienţei producţiei la
scară, care permite obţinerea unor economii de scară.
Deşi monopolurile sunt, de regulă, interzise prin lege, există câteva tipuri de monopoluri
legale. Acestea sunt monopolurile naturale, dar şi afacerile protejate de mărci comerciale,
brevete şi drepturi de autor.
8
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XI.
BUGETUL DE STAT ȘI ROLUL GUVERNULUI ÎN ECONOMIE.
Unități de competențe:
1. Evaluarea rolului guvernului într-o economie de piaţă pentru asigurarea acumulării şi
repartizării eficiente a unei părţi din PIB.
2. Identificarea modului de finanţare a deficitului bugetar.
Unități de conținut:
1. Sectorul guvernamental și rolul guvernului într-o economie națională.
2. Bugetul de stat.
3. Deficitul bugetar.
4. Politica fiscală.
5. Datoria publică.
Noțiuni-cheie: buget de stat, impozite, datoria publică, datoria de stat, impozit progresiv, regresiv,
proporțional, politică fiscală.
Abilități: abilități de comunicare, de argumentare, de prezentare grafică.
Număr de ore recomandate: 5
Obiective:
Elevii/elevele vor fi capabili/e:
 să determine rolul statului într-o economie națională;
 să enumere sursele de venit și direcțiile de cheltuieli bugetare;
 să stabilească sursele de finanțare a deficitului bugetar;
 să definească noțiunea de impozit, impozit progresiv, proporțional și regresiv;
 să determine influența datoriei publice asupra fiecărei persoane.
CADRUL CONCEPTUAL
Rolul guvernului constituie un aspect controversat în economia liberei iniţiative. Guvernul are,
însă, funcţii importante, deoarece economia, de cele mai multe ori, nu face față următoarelor sarcini:
 Stabilirea şi implementarea drepturilor de proprietate, inclusiv proprietatea intelectuală sau
proprietatea privată.
 Reglementarea dreptului de proprietate prin legislaţia respectivă.
 Administrarea și evaluarea externalităților.
 Asigurarea unei concurenţe neloiale de piaţă.
 Monitorizarea producerii de bunuri şi servicii publice.
 Asigurarea securităţii economice.
 Asigurarea stabilității economice.
 Asigurarea creșterii economice sustenabile.
Guvernul trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru soluționarea acestor probleme. El
asigură elaborarea şi respectarea legislaţiei privind drepturile de proprietate privată. Stabileşte
procedurile de ajustare a externalităţilor negative, şi, respectiv, de multiplicare a beneficiilor
externe, precum sănătatea publică, educaţia, etc. Guvernul, pe de o parte, încearcă să promoveze
concurenţa de piaţă, iar, pe de altă parte, asigură serviciile publice, cum ar fi apărarea naţională. În
9
sfârşit, guvernul întreprinde acţiuni pentru promovarea securităţii economice a cetăţenilor şi poate
contribui la stabilizarea economiei în ansamblu.
La nivel de luare a deciziilor guvernul, deasemenea, se confruntă cu multe deficienţe. Adesea
deciziile statului oferă mai puţine stimulente pentru utilizarea eficientă a resurselor sau se bazează
pe informaţii insuficiente despre preferinţele oamenilor, iar uneori favorizează anumite grupuri de
interese.
Pe măsura creşterii economice, cresc şi cheltuielile din buget, care constau în oferirea de
ajutoare directe cetăţenilor, asigurarea apărării naţionale, achitarea dobânzilor la datoriile de stat şi
altele. Statul acumulează veniturile din impozite și în dependență de acestea planifică cheltuielile la
nivelul economiei naționale, cât şi pe plan local.
Impozitele sunt percepute conform principiilor politicii bugetar-fiscale. Impozitele pot fi
proporţionale, progresive sau regresive. Impozitele pe venit sunt, de obicei, progresive, impozitele
de asigurare socială sunt proporţionale, iar impozitele pe vânzări sau taxa pe valoarea adăugată sunt,
în esenţă, regresive.
Majoritatea guvernelor se confruntă an de an cu deficitul bugetar. Din cauza deficitelor
bugetare cresc împrumuturile externe şi interne şi, respectiv, creşte datoria fiecărei ţări în parte.
Deficitul continuu şi creşterea datoriilor rămăne a fi o problemă a economiilor contemporane. Între
timp, există multe instrumente de reducere și finanțare a deficitului bugetar – deşi problema rămâne
pe agenda zilei şi în continuare.
STRATEGII POSIBILE DE PREDARE

 Rolul statului
 Cereți elevilor să facă o listă de servicii guvernamentale pe care le folosesc atât la nivel de
stat, cât și la nivel local. Notațile apoi pe tablă și inițiați apoi o discuție, pornind de la
întrebările: „Cum credeți că trebuie să fie achitate aceste servicii?”
 Analizați din manual informația cu privire la sursele de venit și direcțiile de cheltuieli publice,
analizați evoluția finanțării de stat pentru diverse domenii. Cum se explică tendințele
observate? Dacă ați fi factori de decizie în Republica Moldova cum ați ajusta bugetul pentru o
mai bună acoperire a nevoilor curente.
 Impozitele
 Aduceți niște bonuri de la magazin, încurajați elevii să aducă bonuri, inițiați o discuție cu
privire la impozitele plătite.
 Folosiți schema circuitului economic studiat în clasa a XI-a pentru a explica modul în care banii
din impozite achitate în favoarea statului stimulează sau încetinesc activitatea economică.
 Incitați interesul elevilor printr-un exercițiu de estimare a procentului de impozit care se
plătește în favoarea statului.
STRATEGII DE EVALUARE
 Solicitați elevilor să elaboreze o prezentare/poster care ar ilustra serviciile care le oferă statul;
 Cereți elevilor să intervieveze oficialitățile primăriei pentru a afla mai multe despre utilizarea
taxelor locale.
 Inscenați o ședință a unui Parlament imaginar pentru a discuta problema bugetului, problema
finanțării deficitului.
10
10
RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI
Laborator de aplicații economice-1
Rolurile economice ale guvernului
1. Asistența statului acordată întreprinderilor mari poate fi justificată doar în cazul în care
asigură concurența de piață și îi ajută pe cei aflați într-o situație critică.
2. Răspunsurile vor varia. Teoretic, banii investiți în țările sărace sau în curs de dezvoltare
trebuie până la urmă să se întoarcă prin intermediul cumpărării de bunuri și servicii.
3. Este posibil ca statul să-și asume responsabilitatea de ai ajuta pe angajații săi să se reinstruiască
sau să-și schimbe locul de muncă.
4. Răspunsurile vor varia. Subvenționarea acestor domenii poate contribui la ridicarea calității vieții.
5. A-i ajuta pe cei fără adăpost înseamnă a-i ajuta pe cei aflați într-o situație critică.
Laborator de aplicații economice - 2

1-4 Răspunsurile vor varia.

Maria R. Filip D.
Suma Impozit ca Suma Tipul de
Impozit ca % din
impozitului % din impozitului impozit
venitul total
(lei) venitul total (lei)
Impozitul de stat 3000 12% 11450 16,4% progresiv
pe venit
Impozitul de stat 500 2% 1200 1,7% regresiv
pe vânzări
Impozitul pe 1000 4,0% 2500 3,6% regresiv
proprietate
Impozitul local 750 3% 2100 3% proporțional
pe venit
Total impozite 5250 21% 17250 24,6%
plătite
Noutăți din economie

Impozite, transferuri şi redistribuirea veniturilor
1. Redistribuirea unor venituri primare sau derivate este operaţiunea de preluare a unor resurse în
vederea repartizării lor pentru satisfacerea unor trebuinţe acceptate în folosul altora decât
posesorii iniţiali ai resurselor (în folosul beneficiarilor cheltuielilor publice). Iniţial funcţia de
redistribuire avea un caracter preponderent fiscal, dar odată cu dezvoltarea economiei statul
tot mai mult se implică în organizarea activităţii economice. Astfel, funcţia de redistribuire
capătă un caracter regularizator, care se înfăptuieşte prin intermediul mecanismului fiscal. În
prezent mecanismul de reglare a activităţii economice a statului prin intermediul impozitelor
este foarte dezvoltat, ceea ce permite de a delimita separat funcţia de reglare a impozitelor.
Distribuția venitului se referă la procentul din avuția națională deținut de diverse grupuri de
oameni.
11
11
2. Impozitul este o contribuţie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil, datorată, conform
legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile care le obţin sau pentru
averea pe care o posedă.
3. Funcţia de redistribuire a impozitelor are un caracter obiectiv şi reiese din funcţiile de bază ale
statului. Această funcţie asigură procesul de redistribuire a unei părţi a produsului intern brut.
Prin funcţia dată se accentuează rolul impozitului ca un instrument centralizat în relaţiile de
distribuire şi redistribuire a resurselor financiare publice.

Taxa pe valoare adăugată
1. TVA este impusă pe produs în procesul mișcării acestuia de-a lungul etapelor de producție și
distribuție.
2. Răspunsurile vor varia. Taxă pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) – impozit general
de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate,
serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a
unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.
TVA este ușor de administrat și de colectat.
RECAPITULARE IDEILOR PRINCIPALE

Drepturilor de proprietate; bun public; externalități negative (cost extern); beneficiu extern;
securității economice; mări veniturile; elimina cauzele sărăciei; plăți directe către indivizi; beneficii
primite; capacității de plată; regresive; progresive; iau un procent mai mare dintr-un venit mare
decât dintr-unul mic; deficit; statul poate suporta datoria.
Recapitulare
Găsiți răspunsul
b-1, a-2, d-3, c-4, g-5, h-6, i-7, e-8, f-9.
Soluții multiple
d-1, b-2, b-3, b-4, c-5, d-6, b-7, d-8, a-9, c-10.
Răspunsurile la întrebări pentru discuții și raționamente economice

1. Răspunsurile vor varia.
2. Oponenții ideii de centură vor pune accent pe argumentele a și c. Adepții centurii vor invoca
argumentele b, d și probabil c.
3. În Republica Moldova la moment impozitul pe venit și pe profit este proporțional. Cu toate
avantajele faţă de impunerea în cote fixe impunerea proporţională are şi unele neajunsuri,
deoarece nu respectă echitatea în materie fiscală (nu se ia în consideraţie că puterea
contributivă a diferitor categorii sociale este diferită în funcţie de mărimea absolută a
veniturilor şi mărimea absolută a averii pe care o posedă)
12
12
OPȚIONAL
I. Completați definițiile categoriilor economice:
1. Impozit.
2. Politica fiscală.
II. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentați răspunsul.

1. F. Ministerul Finanțelor este responsabil pentru elaborarea bugetului, prin contribuția
ministerelor de resort și a altor agenții.
2. Intervenția directă se realizează prin politici economice și prioritar prin politica bugetară și
fiscală. (F. Intervenția indirectă se realizează prin politici economice și prioritar prin politica
bugetară și fiscală.)
III. Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul.

1. d.
2. c.
IV. Problema
Rezolvare: (5900,10*100%) / 205000,10 = 2,87%.
V. Comentarii și raționamente
Răspunsurile vor varia. Pentru a-și plăti datoriile guvernul poate pur şi simplu să tipărească
banii de care are nevoie. Ca rezultat ritmul de creștere a masei monetare va depăși productivitatea
muncii. Ca rezultat, va creşte rata inflaţiei. Astfel, are loc creșterea generală a prețurilor și scade
nivelul de trai a populației.
13
13
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XII.
PROPRIETATEA - FUNDAMENT AL ECONOMIEI CONTEMPORANE.
1. Descrierea conceptului de proprietate în scopul luării deciziilor raţionale.
2. Aprecierea rolului proprietăţii intelectuale în activitatea economică.
1. Noțiuni generale cu privire la proprietate. Structura proprietății.
2. Conținutul economic de proprietate.
3. Dreptul la proprietate. Principalele forme de proprietate.
4. Rolul proprietății intelectuale în activitatea economică.
5. Codul urbanismului–între necesitate şi modă.
Noțiuni-cheie: proprietate, proprietatea intelectuală, proprietate privată, proprietate publică,
proprietate mixtă, proprietate industrială.
Abilități: de comunicare, de argumentare, de prezentare grafică.
Obiective:
 să definească noțiunea de proprietate, proprietate intelectuală, publică, privată.
 să deosebească principalele forme de proprietate;
 să identifice obiectele proprietății intelectuale;
 să stabilească elementele dreptului de proprietate.
 să argumenteze rolul proprietății intelectuale în activitatea economică.
CADRUL CONCEPTUAL
Proprietatea, în general, reprezintă totalitatea relaţiilor dintre oameni în legătură cu însuşirea
bunurilor, relaţii guvernate de norme sociale specifice diferitelor perioade istorice.
În sens economic, proprietatea exprimă relaţiile între indivizi şi grupuri sociale în legătură cu
însuşirea bunurilor existente în societate.
Din punct de vedere juridic, proprietatea reprezintă posibilitatea sau imposibilitatea apartenenţei
unei sau unor categorii de bunuri persoanelor fizice sau juridice, adică toate drepturile și obligațiile pe
care le are persoana în legătură cu bunul său.
Relațiile ce țin de proprietate se referă la contractele care sunt încheiate între persoanele fizice
și juridice în legătură cu obținerea acestor proprietăți. În aceste condiții putem identifica subiecții
acestor relații care sunt persoanele fizice și/sau juridice deținători de proprietate și obiectul
relațiilor ce țin de proprietate, care constituie bunurile ce formează proprietatea.
Proprietatea se află în strânsă legătură cu dreptul de proprietate, care include obligatoriu trei
elemente: posesia, folosința și dispoziția.
Proprietatea la rândul său are mai multe forme, principalele fiind proprietatea privată – care
aparține cu drept de proprietate persoanelor individual sau în grup și proprietatea publică – care
este destinată utilizării publice.
O formă nouă a proprietății este proprietatea intelectuală. Proprietatea intelectuală este
produs al intelectului uman materializat în diverse obiecte, atât ca formă, cât și conținut. Rolul
14
14
proprietății intelectuale în economia contemporană rezidă în oferirea un avantaj strategic și
determinarea poziției țării pe harta economică și harta politică a lumii, prin crearea de noi tehnologii
și utilizarea eficientă a acestora.

 Proprietatea
Inițiați o discuție cu elevii pentru a reflecta noțiunea de proprietate și formele sale, adresând
următoarele întrebări:
 Cui îi aparțin obiectele de pe banca voastră?
 Mobilierul clasei cui îi aparține?
 Cum vă purtați cu obiectele personale și cu cele din clasă, din stradă (urnele de gunoi,
scaunele în parcuri, etc.)
 Creați 5 grupuri, oferiți sarcina fiecărui grup să prezinte un poster cu privire la modalitatea de
înregistrare a unui desen, a unui model industrial, o marcă, brevetarea invenției, protejarea
unui soi de plantă.
 Solicitați elevilor să selecteze anunțurile din ziare, articole în care se iau în discuție drepturile
la proprietate, drepturi de autor în Republica Moldova.

Laborator de aplicații economice -1
Proprietatea și bunăstarea
1. Proprietatea intelectuală este un atribut indispensabil al economiei de piaţă, iar în condiţiile
globalizării comerţului ea a devenit un factor-cheie al economiei mondiale. Un regim clar,
robust şi eficient al dreptului de proprietate intelectuală este o condiţie vitală pentru atragerea
investiţiilor străine directe, promovarea cercetării-dezvoltării şi transferul de tehnologie.
2. Promovarea şi protecţia proprietăţii intelectuale stimulează creşterea economică, duc la crearea
de noi locuri de muncă şi noi ramuri de activitate, şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii.
3. Proprietatea include 3 elemente: posesia, folosința, dispoziția.
- Exemplu: Te-am rugat să păstrezi bicicleta mea la tine în curte. Deși tu posezi bicicleta mea,
tu nu ești proprietarul ei și nu poți să o folosești sau să o vinzi
- Exemplu: Ți-am împrumutat bicicleta mea pentru o săptămână, tu o posezi și o poți folosi,
dar nu poți să o vinzi, să o donezi sau să o distrugi.
- Exemplu: Dacă sunt proprietarul unei biciclete eu pot să o vând, să o donez, să o schimb,
etc.
4. În cazul dat se manifestă dreptul de dispoziție - dreptul persoanei de a decide soarta bunului.
Noutăți din economie - 1

1. Logoul mărcii comerciale Adidas.
2. Răspunsurile vor varia. Adidas a investit mult în calitate și promovarea mărcii comerciale. Logo-ul
a dobândit caracter distinctiv prin utilizarea sa. În condiţiile globalizării comerţului proprietatea a
devenit un factor-cheie al economiei mondiale.
15
15
3. Răspunsurile vor varia. Protecţia juridică a creaţiilor noi încurajează investiţiile şi conduc la
alte inovaţii. Gestionarea corectă a acesteia creează oportunitatea de a obţine efecte sinergetice
pozitive în diverse domenii şi stimulează creativitatea, inovaţia şi creşterea economică a ţării.

1. Dreptul intelectual asupra produselor și serviciilor.
2. Proprietatea intelectuală este o preocupare cheie atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de
dezvoltare, în căutarea soluţiilor pentru:
- creşterea economică,
- dezvoltare şi competitivitate,
- ocuparea forţei de muncă şi
- creşterea bunăstării.
În special, sectoarele industriale care se bazează pe protecţia drepturilor de proprietate
intelectuală (DPI) sunt contribuabili substanţiali ai economiei. Un regim clar, robust şi eficient al
DPI este o condiţie vitală pentru atragerea investiţiilor străine directe (ISD), promovarea cercetării-
dezvoltării şi transferul de tehnologie.
3. Promovarea şi protecţia proprietăţii intelectuale stimulează creşterea economică, duc la crearea de
noi locuri de muncă şi noi ramuri de activitate şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Nerespectarea
acestui drept ar reduce substanțial investițiile și creșterea economică.
4. În Republica Moldova proprietatea intelectuală se înregistrează la Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală. Actele diferențiază în funcție de proprietate. Informația poate fi găsită pe
site-ul www.agepi.md.

2. Are de suferit întreaga economie. Negarantarea dreptului la proprietate ar reduce substanțial
investițiile.
3-5. Răspunusrile vor varia.
Laborator de aplicaţii economice

Codul urbanismului între necesitate și modă
1. Devine o necesitate primordială existența unui Cod al urbanismului pentru dezvoltarea armonioasă
a societății. Vitalitatea, siguranța, durabilitatea și sănătatea în oraș a determinat apariția unor norme
legale de reglementare.
2. Dreptul urbanismului reprezintă ansamblul regulilor, procedurilor, tehnicilor și instituțiilor juridice
care contribuie la reglementarea, amenajarea și controlul terenurilor și spațiului localităților,
conform exigențelor de interes general exprimate în condițiile legii. Principalul scop al
urbanismului este dezvoltarea complexă a localităților, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe
termen lung, mediu și scurt, amenajarea armonioasă a ansamblurilor urbane. În atingerea scopului,
dreptul urbanismului ia în calcul interese ale comunității, integrând legislații specifice, precum cele
referitoare la securitate, salubritate, estetică.
3. Răspunsurile vor varia. Calitatea cadrului construit, a mediului locuit și a mediului înconjurător,
constituie o preocupare tot mai evidentă a populaţiilor urbane, în special, în ultimul deceniu. Pe de
altă parte, autoritățile au ca preocupări: protecţia terenului agricol, controlul urbanizării, calitatea
16
16
mediului, revalorizarea patrimoniului construit. Astăzi, urbanismul şi amenajarea teritoriului
suscită un nou entuziasm şi atitudini inedite. Pe de o parte, grupuri tot mai mari şi mai diverse
de cetăţeni îşi manifestă interesul, dorinţele şi speranţele referitoare la amenajarea spaţiilor lor
vitale, pe de altă parte, administraţiile regionale şi locale planifică azi ocuparea solului. Pe de
altă parte, instituţiile de învăţământ asigură educaţia unei noi generaţii de urbanişti,
planificatori pe care i-ar dori mulți disciplinari, polivalenţi, preocupaţi de nevoile exprimate de
cetăţeni şi de participarea acestora la amenajarea mediului lor. Dar cum se poate imagina o
realitate mai complexă decât cea a fascinantelor comunităţi urbane care sunt oraşele, mari sau
mici? Cum să planifici această fierbere de forţe vii fără a-i altera dinamica şi particularităţile?
Soluţii miraculoase nu se pot da, dar ideea, foarte răspândită astăzi, că un urbanism conştient de
responsabilităţile sale trebuie să îmbrăţişeze cât mai global posibil toate faţetele acestei vaste şi
complexe realităţi urbane este cea care trebuie luată în considerare.

Adevărat sau Fals
1. –F. Proprietatea este un fenomen social specific pentru fiecare societate care are drept scop
delimitarea bunurilor ce sunt în proprietate.
2. –F. Proprietatea stă la baza acumulării veniturilor.
3. –F. Subiectul proprietății îl formează indivizii, întreprinderile, grupurile care dețin proprietate.
4. –F. Posesia presupune dreptul de a poseda real bunul.
5. –F. Proprietatea publică este dreptul de proprietate ce aparține unui colectiv de persoane asupra
unor bunuri care sunt de interes public.
6. –F. Combinarea proprietății private și publice formează proprietatea mixtă.
7. –A Produsul intelectului uman (invenții, imagini, desene și mărci) se referă la proprietatea
intelectuală.
8. –A. În sens economic proprietatea exprimă relațiile între indivizi și grupuri sociale în legătură cu
însușirea bunurilor existente în societate.
9. –A. Relațiile ce țin de proprietate se referă la contractele care sunt încheiate între persoane în
legătură cu obținerea acestor proprietăți.
10.–A. Obiectul relațiilor de proprietate constituie bunurile ce formează proprietatea.
Recapitulare
Găsiți răspunsul
c-1, f-2, a-3, e-4, d-5, h-6, b-7, g-8.

1. Răspunsurile vor varia. Una din sursele creşterii economice constituie și garantarea dreptului la
proprietate, care la rândul său asigură atragerea investițiilor.
2. Nu, nu poate.
3. Unul din pilonii economiei de piață este garantarea dreptului la proprietate. Proprietatea este un
atribut indispensabil al economiei de piaţă, iar în condiţiile globalizării comerţului ea a devenit
un factor-cheie al economiei mondiale.
17
17
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XIII.
BANII ŞI INSTITUŢIILE FINANCIARE
1. Argumentarea rolului banilor în economie pentru asigurarea eficienţei funcţionării pieţei
monetare.
2. Investigarea evoluţiei sistemului bancar în Republica Moldova.
3. Identificarea modului de menţinere a stabilităţii preţurilor prin aplicarea politicii monetar
creditară.
1. Ce sunt banii. Funcțiile banilor.
2. Masa monetară. Banca Națională și rolul ei într-o economie.
3. Servicii bancare.
4. Multiplicatorul monetar.
5. Schimbarea valorii banilor. Inflaţia.
Noțiuni-cheie: bani, masa monetară, politica monetară, oferta monetară, multiplicatorul monetar,
inflația.
Obiective:
 să descrie procesul de apariție a banilor;
 să determine caracteristicile banilor;
 să stabilească principalele funcții ale banilor;
 să definească noțiunile de bani, masa monetară, inflația;
 să descrie instrumentele politicii monetare ce reglementează oferta monetară și inflația;
 să stabilească cauzele ce determină schimbarea valorii banilor;
 să descrie procesul de multiplicare monetară în cadrul sistemului bancar;
 să enumere principalele servicii oferite de bănci și alte instituții financiare.
CADRUL CONCEPTUAL
Banii sunt un echivalent general al valorii mărfurilor (fiind el însuși o marfă) identificat pe
baza uzului social ca mijloc de schimb și de plată. Banii sunt un instrument special, o formă
particulară, imediat mobilizată, a avuţiei sociale, o întruchipare transmisibilă a puterii de cumpărare.
Ei ne asigură un mijloc de schimb, o măsură a valorii şi un depozit de valoare. Masa monetara
reprezintă totalitatea mijloacelor banești aflate în circulație în economie într-o anumită perioadă.
Mărimea masei monetare este determinată de o serie de factori și anume: volumul bunurilor
economice oferite de piață, nivelul prețurilor și tarifelor, viteza de rotație a banilor (adică numărul
mediu de operațiuni de vânzare-cumpărare și de plăți efectuate de o unitate monetară într-o anumită
perioadă de timp).
Sistemul bancar facilitează buna funcţionare a economiei de piaţă. Băncile reprezintă un loc
sigur pentru depozitarea fondurilor, acordarea creditelor şi oferă o serie de alte servicii financiare.
Creditele şi depozitele modifică oferta de monedă, iar capacitatea de creditare a băncilor este un
18
18
instrument de „creare a banilor” în economie. Cantitatea de bani pe care băncile comerciale o pot
acorda ca împrumut este limitată de rata rezervelor obligatorii, care reprezintă o cotă procentuală
din totalul depozitelor atrase.
Banca Centrală (în Republica Moldova – Banca Naţională a Moldovei) asigură servicii
bancare pentru instituţiile financiare, reglementează şi supraveghează activitatea bancară în ţară prin
politica monetar-creditară. Banca Națională are responsabilităţile autorităţii monetare.
„Valoarea banilor”, de fapt, reprezintă puterea lor de cumpărare - cantitatea de bunuri şi
servicii care pot fi procurate cu o sumă anumită de bani. Inflaţia poate fi generată de cererea
agregată excesivă sau de creşterea costurilor de producţie. Inflaţia generată de cerere provine din
faptul că, în economie sunt bani neacoperiţi de bunuri şi servicii (prea mulţi bani „aleargă” după
prea puţine bunuri). Inflaţia generată de costuri este cauzată de creşterea costurilor de producţie.
Deşi, anumite categorii de populaţie pot beneficia de creşterea preţurilor cauzată de inflaţie, cei mai
mulţi oameni şi economia în ansamblu au de suferit.
 Inflația caracterizează situația în care pe termen lung, cererea de bunuri și servicii este mai
mare decăt oferta, ceea ce determină creșterea prețurilor.
 Deflația caracterizează situația în care pe termen lung, oferta de bunuri și servicii este mai
mare decăt cererea, având loc scăderea prețurilor. Este opusul inflației.
 Stagflația este caracterizată de stagnarea producției, fără ca masa monetară să se micșoreze,
accentuându–se dezechilibrul dintre cerere și ofertă, și fenomenul inflație.
 Slumpflația se caracterizează prin declinul economiei, timp în care producția națională scade,
iar inflația se manifestă cu intensitate ridicată.

 Banii
 Înțelegerea naturii banilor este premisa obligatorie pentru priceperea politicii monetare.
Discutați despre tipul banilor și componentele masei monetare: M0, M1, M2, M3.
 Puteți suscita interesul elevilor pentru Banca Națională, rugându-i să-și examineze banii de
buzunar.
 Solicitați elevilor să descrie calitățile banilor, evaluați astfel diferite forme de bani (leu, ron,
etc.)
 Rugați elevii să enumere formele alternative de bani. Discutați importanța banilor electronici.
 Cererea și oferta monetară
 Rolul sistemului bancar în mărirea sau micșorarea ofertei de bani este adesea un subiect dificil
pentru elevi. Folosiți textul și graficele pentru a explica cerera și oferta monetară,
multiplicatorul monetar și schema 13.1.
 Desfășurați un joc de rol în care „clienții” împrumută bani de la „bancheri” și cheltuiesc acești
bani pentru produse și servicii oferite de „oamenii de afaceri locali” care depun apoi bani în
conturile lor. Înregistrați modificarea ofertei de bani după fiecare tranzacție.
 Inflația
 Discutați cu elevii opinia „De ce se schimbă valoarea banilor”?
 Care este impactul inflației? Cine are de câștigat și cine are de suferit de pe seama inflației?
19
19
 Solicitați unui grup de elevi să întreprindă o vizită la o bancă pentru a o identifica și ulterior a
informa clasa referitor la următoarele:
- serviciile oferite de către bancă clienților ei, în special persoanelor juridice;
- costul serviciilor;
- schimbările intervenite în sistemul bancar datorită automatizării, precum și datorită
valorificării posibilităților „societății fără numerar”.
 Invitați din rândurile elevilor volutari pentru „Comisia istoriei orale”. Sarcina va consta în a
intervieva membrii mai în vârstă ai familiei și vecinii referitor la prețurile la bunuri și servicii
pe vremea când aceștea erau adolescenți. „Comisia” va prezenta concluziile clasei și va folosi
Indicele de Preț al Consumatorului pentru a transforma prețurile „de ieri” în prețuri „de azi”:
Era oare într-adevăr bucuria mai puțin costisitoare „în frumoasele timpuri de altădată”?
 Încredințați unui elev sau unui grup de elevi efectuarea unui studiu al istoriei băncilor,
acordând o atenție specială evenimentelor care au condus la crearea Băncii Naționale.
Aspectele biografice ale Guvernatorilor Băncii Naționale.
 Propuneți elevilor să elaboreze o prezentare clară a modului în care băncile creează banii.

Identificarea serviciilor oferite de băncile comerciale
Prezentarea serviciilor oferite la instituțiile financiare locale
Denumirea instituției financiare
Banca Asociație de Banca
Servicii oferite
comercială microfinanțare Națională
Atragerea și păstrarea depozitelor 
Intocmirea balanței de plăți 
Operațiuni cu valori mobiliare  
Emisia monedei naționale 
Bancomate 
Stabilirea cursului de schimb 
Operațiuni cu cardul 
Cecuri de călătorie 
Acreditive 
Bancher al statului 
Case de schimb valutar 
Consultanță pentru investiții  
Ipotecări  
Credite pentru automobile  
Credite pentru micul business  
Credite pentru persoane fizice  
20
20
Calcularea multiplicatorului de depozit
Rata rezervelor Exprimată sub formă Mărimea Banii noi în Creșterea maximă
obligatorii de fracție corespondentă sistemul bancar posibilă (lei)
10% 10/100=1/10 100/10=10 1 000 000 lei 10 000 000 lei
20% 20/100=1/5 100/20=5 1 000 000 lei 5 000 000
25% 25/100=1/14 100/25=4 1 000 000 lei 4 000 000
30% 331/3/100=1/3 100/33 1/3=3 1 000 000 lei 3 000 000
50% 50/100=1/2 100/50=2 1 000 000 lei 2 000 000
2. Va scădea.
3. 5 mlrd.
4. Pentru a se acomoda creșterii economice Rezerva Băncii Naționale poate micșora puțin rata
rezervei, însă datorită temerilor de inflație este mult mai probabil ca rezerva Băncii Naționale
să mențină neschimbată rata rezervei sau s-o mărească puțin.
5. Este posibil ca masa monetară să se micșoreze prea mult și să aibă ca efect stagnarea economiei.
Laborator de aplicații economice

O lume a banilor
1. În cea mai mare parte masa monetară și inflația au evoluat împreună în cursul anilor. Creșteri
mai rapide ale masei monetare au generat rate mai mari ale inflației, în timp ce o inflație scăzută
a existat când masa monetară a crescut mai lent.
2. Pozitivă. Țările cu o rată înaltă de creștere a masei monetare, au de asemenea, ratele cele mai
înalte ale inflației. Și, vice versa.

1. Valoarea monetară a coșului de consum se calculează conform perioadei de bază și i se atribuie
o valoare de 100 de procente.
2. (152,4-107,6)/107,6 = 41,6%.
3. 100/155,6 = 64,27%.
4. Prețurile au scăzut în cursul Marii Depresiuni. Masa monetară s-a micșorat, iar cererea de
bunuri și servicii a scăzut. În timp ce, de obicei, ne plângem de inflație și de prețuri care se
ridică, scăderea prețurilor poate fi, asemenea o problemă.
5. IPC nu este un indice preferat al costului vieții în timp. El ignoră schimbările produse pe care le
cumpără oamenii și schimbările la nivel de calitate.
Laborator de aplicații economice

Agregate monetare
1. M0=22,43 mlrd.lei.
M1 = 22,43+17,55 = 39,98 mlrd.lei.
M2= 39,98+19,39 = 59,37 mlrd.lei.
M3= 59,37 + 27,49 = 86,86 mlrd.lei.
21
21
2.
Banii în Depuneri Depuneri Depuneri
Anul M1 M2 M3
circulaţie la vedere la termen în valută
1993 118,4 71,4 105,2 51,2 189,8 295 346,2
2000 1469,3 493,8 551,2 990,0 1963,1 2514,3 3504,3
2006 5145,8 3122,4 4202 7070,8 8268,2 12470,2 19541

Lichidități; depozitelor la vedere; cutiile pentru depozite; cărți de credit; rezerve; 85% sunt
disponibile pentru împrumuturi; Banca Națională; masa monetară; furnizează numerar necesar,
stabilește cursul de schimb valutar, oferă băncilor bani cu împrumut când este necesar; inflația;
creșterea generală a prețurilor în economie; debitorii; ei își pot plăti datoriile cu lei devalorizați.
Recapitulare
Găsiți răspunsul
d-1, h-2, e-3, g-4, c-5, i-6, a-7, j-8, f-9, b-10.
Soluții multiple
b-1, c-2, d-3, d-4, d-5, a-6, b-7, a-8, a-9, c-10, b-11, d-12, b-13, d-14.

1. O problemă fundamentală a oricărei economii o constituie asigurarea echilibrului monetar,
care se realizează atunci când cantitatea de monedă aflată pe piață este în concordanță cu
cererea de monedă, ambele fiind în concordanță deplină cu cererea și oferta de bunuri, și
servicii. Mărimea masei monetare se exprimă prin formula: M = PY/V.
2. Depunătorii speră că, băncile le vor păstra banii în siguranță. Aceasta implică acordarea
chibzuită a creditelor și efectuarea unor investiții judicioase, precum și securizarea spațiilor de
tezaurizare.
3. a. Inflația prin creșterea cererii este rezultatul a „prea mulți bani în căutare de prea puține
produse”. Inflația prin creșterea costurilor rezultă din creșterea costurilor la materiale și/sau
muncă.
b. - persoanele care au luat împrumuturi cu rata dobânzii fixe restituie creditul cu „bani mai
ieftini”. La fel și persoanele care au împrumutat bani pentru deschiderea afacerii.
- persoanele cu venit fix au de suferit, vor fi nevoiți să cumpere mai puțin;
- creșterea venitului trebuie să depășească rata inflației ca să se poată face față;
- inflația diminuează veniturile din investițiile în obligațiuni;
- inflația influențează negativ asupra pieței de acțiuni, veniturile se vor diminua.
4. Conform prevederilor Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, BNM supraveghează
sistemul de plăţi şi facilitează funcţionarea eficientă a sistemului de plăţi interbancare. În
calitate de bancă centrală, îşi orientează eforturile spre atingerea obiectivelor sale strategice,
aliniate la domeniile de activitate de bază. Acestea din urmă vizează politica monetară,
supravegherea instituţiilor financiare, emisia monetară şi sistemul de plăţi. Din anul 1992
Republica Moldova este membru al Fondului Monetar Internaţional (FMI), asumându-şi
22
22
obligaţiunea să prezinte FMI informaţii despre evoluţia economiei naţionale, printre care şi
documente statistice aferente sectorului extern.
În baza Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, Direcţia statistica conturilor internaționale
a BNM elaborează balanţa de plăţi, care este un cont macroeconomic ce include în mod sistematizat
tranzacţiile rezident-nerezident, pentru o anumită perioadă. Pe lângă balanţa de plăţi este întocmit
documentul statistic privind poziţia investiţională internaţională – un instrument de evaluare a stocurilor
de active şi pasive financiare la sfârşit de perioadă, în raport cu partenerii străini. Direcţia statistica
conturilor internaționale a Băncii Naţionale este responsabilă şi de elaborarea statisticii datoriei externe
a ţării.
OPȚIONAL
1. banii.
2. politica monetar-creditară.

1. F- Cererea monetară crește când rata dobânzii scade.
2. F – Oferta monetară dintr-o economie este realizată de Banca Națională și băncile
comerciale.
III.Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul.

1. c
2. b
IV. Problema
1. M0= 760 mil.lei.
M2= 760+695=1455 mil.lei.
M3= 1455+180=1635 mil.lei.
2. IPC  IPC1
 100
IPC1
Anul IPC π 112−100
π2 = 100%=12%
1 100 - 100
2 112 12
125−112
3 125 11,61 π3 = 100%=11,61%
112
În conformitate cu prevederile legislaţiei bancare, Banca Naţională a Moldovei a creat
mecanismul de supraveghere şi reglementare a activităţii bancare, prin stabilirea unui şir de cerinţe
specifice, stipulate în actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei, pe care băncile sunt
obligate să le respecte.
23
23
Aceste cerințe sunt în permanenţă perfecţionate cu scopul asigurării concordanţei cu
prevederile legislaţiei, cu principiile internaţionale general acceptate și cele mai bune practici, în
special cu recomandările Comitetului Basel privind Supravegherea Bancară şi Directivele Uniunii
Europene.
Bazându-se pe standardele general acceptate, Banca Naţională a Moldovei promovează o
politică activă în domeniul reglementării şi supravegherii activităţii băncilor prin:
- stabilirea criteriilor de autorizare a băncilor, a cerinţelor faţă de capital, a exigențelor față de
proprietari și cotele acestora, precum și față de administratorii băncilor;
- stabilirea cerinţelor menite să asigure calitatea înaltă și funcționalitatea sistemelor de control
intern ale băncilor, inclusiv procedurile aferente prevenirii şi combaterii spălării banilor;
- stabilirea şi supravegherea respectării cerinţelor prudenţiale pentru a asigura limitarea
expunerii la riscuri a băncilor;
- întreprinderea acţiunilor, aferente aplicării măsurilor de corecţie, sancţiuni, instituirea
supravegherii speciale sau, după caz, a administrării speciale pentru soluţionarea problemelor la
băncile cu vulnerabilităţi sporite.
Funcţia de supraveghere bancară are ca scop asigurarea bunei funcţionări a sistemului
financiar al Republicii Moldova bazat pe un sector bancar puternic şi competitiv orientat spre
relaţiile de piaţă şi prevenirea riscurilor. În acest context, Banca Naţională a Moldovei, conform
împuternicirilor şi drepturilor conferite prin legislaţie, efectuează inspectarea băncilor atât la
distanţă, cât şi pe teren.
Scopul controalelor la distanţă este monitorizarea şi analiza situaţiei financiare a băncilor în
perioada dintre controalele pe teren pentru identificarea timpurie a riscurilor şi a eventualelor
probleme în activitatea băncii şi adoptarea rapidă a măsurilor de rigoare.
Scopul controlului pe teren este de a identifica nivelul de risc al băncii şi de a evalua capacităţile
administratorilor băncii de a controla şi dirija eficient acest risc. Anual, fiecare bancă este supusă unui
astfel de control. În cadrul controlului pe teren se determină situaţia financiară generală a băncii, cauzele
şi factorii care afectează siguranţa acesteia. Supravegherea pe teren se află în strânsă interdependenţă cu
supravegherea la distanţă. Informaţia obţinută în cadrul controalelor la distanţă este utilizată pentru a
stabili scopul și principalele obiective ale controalelor pe teren.
24
24
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XIV.
EVALUAREA ECONOMIEI ȘI STABILITATEA ECONOMICĂ
1. Analiza principalelor indicatori macroeconomici în diferite faze ale ciclului economic,
pentru asumarea deciziilor raţionale.
2. Utilizarea metodeor de măsurare a indicatorilor macroeconomici.
1. Indicatorii de rezultate pentru evaluarea economiei.
2. Ciclul economic.
3. Fluctuaţii economice.
4. Creşterea economică şi dezvoltarea economică.
Noțiuni-cheie: Produsul Intern Brut, ciclul economic, criza, expansiunea, recesiunea, dezvoltarea
economică, creșterea economică.
Obiective:
 să definească noțiunile de Produs Intern Brut, ciclul economic;
 să stabilească neajunsurile în calculul PIB-ului;
 să descrie metodele de calcul a PIB-ului
 să explice relația dintre PIB și nivel de trai;
 să descrie fazele ciclului economic;
 să explice instrumentele politicii monetare și cele fiscale utilizate de autoritățile statului pentru
stabilizarea economiei.
CADRUL CONCEPTUAL
Activitatea economică este evaluată și monitorizată prin intermediul indicatorilor economici.
Unul dintre principalii indicatori de rezultate este Produsul Intern Brut (PIB-ul) - valoarea
bunurilor și serviciilor, produse în ţară pe parcursul unui an. PIB-ul evaluat la prețurile de piață este
PIB nomunal, dar ajustat la rata inflaţiei se numeşte PIB real.
Orice economie, indiferent de nivelul de dezvoltare, cunoaşte perioade de creștere și perioade
de contracție a economiei. Perioadele de succesiune a creşterii şi scăderi activității, luate împreună,
formează ciclul economic, iar succesiunea acestor perioade reprezintă fluctuaţiile economice. Pe
parcursul unui ciclu economic sunt sesizabile următoarele perioade: avânt (boom) – perioadă de
folosire totală a factorilor de producție şi a activităţii economice intense, recesiune – perioadă de
declin în angajare şi în activitatea economică; expansiune – perioadă de reînnoire a activității
economice, dezvoltare optimistă, de creştere a numărului de locuri de muncă, a volumului de
producţie şi a investiţiilor; criză – perioadă de creștere a şomajului, reducerea investițiilor şi
inactivitate în toate domeniile.
În scopurile asigurării unei creşteri economice, prin eforturile sale de a stabiliza economia şi a
realiza un echilibru, guvernul utilizează instrumentele politicii fiscale şi monetare în dependență de
25
25
faza ciclului în care se află economica. Politica fiscală reprezintă un set de instrumente de folosire
a impozitelor şi cheltuielilor de stat pentru a redresa nivelul activităţii economice. Politica fiscală
ţine de competenţa Guvernului şi a Parlamentului. Ansamblul de măsuri exercitate de autorităţile
monetare pentru stabilirea ratelor dobânzii şi a masei monetare în circulaţie reprezintă politica
monetară. Banca Națională este responsabilă de stabilirea politicii monetare. În perioadele de
recesiune prin politicile fiscale se va încerca să se îmbine reducerea impozitelor cu creşteri ale
cheltuielilor guvernului pentru a stimula activitatea economică. Politicile monetare în acest timp vor
căuta să mărească oferta de bani prin diferite strategii, precum ar fi sporirea cumpărării de titluri de
valoare de stat de către Banca Națională, prin reducerea ratei rezervelor obligatori, reducerea ratei
dobânzii, etc. În perioade de avânt vor fi foloste alt tip de politici cu scopul de a stabiliza rata
inflaţiei și de a echilibra economia.

 Produsul Intern Brut
 Analizați diagrama 14.1 cu privire la dinamica PIB-ului în Republica Moldova. Incitați o
discuție cu privire la factorii ce determină reducerea PIB-ului.
 Aplicați conceptul de PIB pe cap de locuitor sau PNB ca măsură a nivelului de trai.
 Ciclul economic
 Pentru a evoca condițiile dificile de viață în perioade de criză, sugerați elevilor să-și intervieveze
părinții și bunicii. Ce își amintesc ei despre acele timpuri? Ce influență a avut asupra familiei și
muncitorilor? Dar asupra micilor întreprinzători? Se gândesc cei întrebați la posibilitatea apariției
unei alte Crize economice?
 Ce efecte asupra economiei a avut pandemia provocată de SARS-Covid-2?
 Politica contraciclică
 Analizați politicile guvenamentale care ar putea stimula creșterea economică. Utilizați
evenimentele curente locale pentru a iniția o discuție.
 Împărțiți clasa în două echipe. Solicitați-le să selecteze și să urmărească câte un set propriu de
indici economici.
 Efectuați un joc de rol. Propuneți elevilor să creeze un cabinet de miniștri care vor propune
măsuri ce pot fi întreprinse pentru a echilibra situația economică și a atenua procesele din
economie în perioada de criză economică?
26
26
Acțiunile recomandate pentru a fi realizate de

Guvern și Parlament Banca Națională
Condiții economice Rata de Rata rezervelor
Impozite Cheltuieli
scont obligatorii
Angajare totală și inflație prin

Crește Descrește Crește Crește
cerere în creștere
Șomaj și declin în producție Descrește Crește Descrește Descrește
1. Pentru a putea influența consumul, investițiile sau ambele, ar putea fi ajustate anumie politici
bugetar-fiscale. În cazul angajării totale și inflației prin cerere în creștere impozitele trebuie
mărite deoarece „sunt prea mulţi bani pentru prea puţine bunuri”. Și invers, când există șomaj
și declin în producere impozitele trebuie micșorate.
2. În condițiile angajării totale și a inflației prin cerere cheltuielile guvernamentale trebuie
micșorate. În cazul șomajului și declin de producție cheltuielile guvernamentale trebuie mărite
în special acele care au ca destinație recalificarea muncitorilor.
3. În cazul inflației prin cerere rata scontului și rata rezervelor obligatorii necesită a fi mărite
pentru a echilibra masa monetară necesară pentru economie.

PIBvenit =24+436+226+40+42+40+20=828 mil. u.m.
PIBCheltuieli= 110+18+180+520=828 mil. u.m.

Ciclul economic – intrepretarea diagramelor
1. Vezi graficul.
2. Expansiune. Cererea crește și
producătorii depun toate eforturile
să o satisfacă.
3. Avânt. Fabricile și companiile
lucrează la capacitate maximă.
4. Salariile vor crește; investițiile vor
crește; angajările vor crește;
profiturile vor crește.
5. Răspunusrile vor varia.
6. Răspunsurile vor varia
27
27
Produsul intern brut; modificarea calității produselor, producția „non-market”, efectele
negative ale creșterii economice, valoarea bunurilor nevândute; PIB-ului real; inflație; procentul
oamenilor din forța de muncă care caută loc de muncă în mod activ; disponibilizează lucrătorii și
reduc investițiile în noi utilaje; își reduc cheltuielile; mărirea; micșorarea; politicii monetare; Banca
Națională; mărirea; mărirea.

Recapitulare
Găsiți răspunsul
b-1, j-2, d-3, a-4, i-5, h-6, c-7, e-8, g-9, f-10.
Soluții multiple
c-1; b-2; d-3; a-4; c-5; c-6; a-7; a-8; a-9; c-10; b-11; c-12; c-13.

1. a. Adesea deciziile se bazează pe perspectiva afacerii.
b. Diferitele politici fiscale se bazează, în parte, pe tendințele din PIB – politica bugetar fiscală.
c. Pronosticuri economice.
d. Deciziile privind cariera trebuie să țină cont de perspectivele de angajare, care, la rândul
lor, sunt afectate de modificările ciclice din PIB
2. Ajustarea PIB-ului real la inflație și la numărul de locuri constituie un indice mai exact a
modificărilor nivelului de trai.
3. Pentru a fi eficiente, deciziile de politică monetară și fiscală trebuie să fie implementate la
momentul oportun și în măsura cuvenită. Acești factori sunt foarte dificil de determinat. În
plus, influența unei politici este greu de anticipat cu exactitate.
4. Oferta globală se referă la valoarea totală a mărfurilor și serviciilor produse într-o economie.
Cererea globală reflectă cheltuielile totale anticipate.
a) excesul de cerere globală asupra ofertei globale conduce la o prăpastie inflaționistă, iar în
situația inversă se va crea o prăpastie deflaționistă.
b) prăpastiile inflaționiste și cele deflaționiste sunt sporite de către „multiplicator”. Când
nivelul cheltuielilor într-un sector al economiei crește, venitul total va fi afectat de tot
atâtea ori mai mult.
OPȚIONAL
1. PIB.
2. Bun final.

1. F- Orice creştere a ratei impozitelor duce la o scădere a posibilităţilor de consum.
2. F- Politica fiscală reprezintă un set de instrumente de folosire a impozitelor şi cheltuielilor
de stat pentru a redresa nivelul activităţii economice.
28
28
3.1. c
3.2. e
IV. Problema
PIBc = C + Ib + G + Enet = 600 + 150 + 200 + 5 = 955 mld.
PIBv = Vf + A + Impozite indirecte nete = 800 + 100 + 25 + 30 = 955 mld.
Între PIB și bunăstare există o strânsă legătură de interdependență. PIB-ul reprezintă raportul
material al bunăstării. Nivelul bunăstării influențează creșterea PIB-ului. PIB-ul poate să se
modifice fără ca bunăstarea să se schimbe. De exemplu, creșterea duratei timpului liber influențează
bunăstarea economică, dar determină scăderea PIB-ului. PIB-ul nu reflectă calitatea mediului social
politic, acesta constituind o componentă fundamentală a bunăstării sociale.
29
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XV.
PIAȚA MUNCII
1. Descrierea modului de stabilire a echilibrului pe piaţa muncii pentru „ocuparea deplină” a
forţei de muncă.
2. Identificarea principalelor forme ale şomajului pentru asumarea deciziilor raţionale privind
orientarea în carieră.
1. Forța de muncă și cum funcționează piața forței de muncă.
2. Cum influențează salariul ocuparea forței de muncă.
3. Ce reprezintă șomajul și cauzele șomajului.
4. Șomajul fricțional, structural și ciclic. Ocuparea deplină.
Noțiuni-cheie: șomaj, rata șomajului, rata de activitate, șomaj structural, șomaj fricțional, șomaj
ciclic, ocupara deplină a forșei de muncă
Obiective:
 să aplice principiile cererii și ofertei la stabilirea salariului;
 să descrie cele mai importante schimbări care au intervenit pe piața forței de muncă;
 să explice influența salariului asupra ocupării forței de muncă;
 să diferențieze principalele forme ale șomajului;
 să explice ce reprezintă ocuparea deplină a forței de muncă.
CADRUL CONCEPTUAL
Evaluarea și monitorizarea economiilor are loc prin intermediul indicatorilor și variabilelor
economice. Unii dintre aceşti indicatori sunt Rata ocupării și Rata şomajului, care indică situația
pe piața forței de muncă și numărul de indivizi care sunt în căutarea unui loc de muncă, ceea ce
caracterizează situația în economia ţării. Piața forței de muncă este piața determinantă a oricărei
economii, care determină cererea pentru bunuri de consum, investiții și cheltuielile guvernamentale
din această economie. Echilibrul pe această piață este determinat de astfel de indicatori ca: gradul
de ocupare al forței de muncă, rata șomajului, rata de activitate.
Fenomenul șomajului este caracteristic oricărei economii și fiecare ţară încearcă să elimine
şomajul prin politicile promovate. Însă, ocuparea deplină nu presupune eliminarea completă a
şomajului din economie. În funcţie de cauzele şomajului, economiştii diferenţiază următoarele tipuri
de şomaj: fricţional, structural, ciclic. Şomajul fricţional şi cel structural sunt o prezenţă obiectivă în
realitatea economică şi aceste două tipuri de şomaj formează rata naturală a şomajului. Dacă rata
efectivă a şomajului se egalează cu rata naturală, se poate vorbi despre o angajare deplină în
economie.
30
30
 Forța de Muncă
 Solicități-le elevilor să lucreze în grup pentru a analiza locurile de muncă disponibile
anuțate. Enumerați anunțurile de ofertă de muncă pentru fiecare specialitate în parte. Creați
„categorii de profesii”, evaluați cerințele de studii și experiența de muncă, stabiliți nivelul
salariului pentru fiecare categorie în parte.
 Stabilirea salariilor
 Inițiați o discuție despre modalități de stabilire a salariilor, cerând clasei să explice de ce cei
mai buni jucători de fotbal din echipa națională câștigă mai mult față de cei mai buni jucători
de ping- pong: sau de ce chirurgii care fac operații pe creier câștigă mai mult decât
vânzătorii dintr-un magazin. Răspunsul se axează pe cerere și ofertă: cererea publicului
pentru jucători de performanță din fotbal și de chirurgi-neurologi este relativ limitată în
raport cu oferta pentru serviciile acestora. Din contra, jucătorii de tenis de masă nu sunt în
mare cerere în SUA și în alte state, iar vânzătorii nu au nevoie de studiile și abilitățile
chirurgilor. Aceste exemple ce ilustrează situații-extreme permit analiza și a altor
specialități-profesii la care ar putea aspira elevii.
 Organizați o discuție dirijată sau dezbateri privind mărirea salariului minim.
 Solicitați consultantului să invite un reprezentant al Departamentului Resurse umane și
personal de la firma la care lucrează, pentru ca acesta, la rândul său, să descrie modul de
stabilire a salariilor și strategiilor de menținere a unor relații favorabile patronat-angajați.
 Solicitați echipelor de elevi să desfășoare un interviu în vecinătatea școlii cu oameni de
afaceri locali pentru a determina abilitățile și pregătirea de care aceștia sunt interesați atunci
când fac angajări de personal. Echipele trebuie să poată raporta despre rezultatele obținute
întregii clase.
 Solicitați elevilor să cerceteze care sunt tendințele actuale în stabilirea salariilor și să facă
unele pronosticuri pentru viitor.

Noutăți economice
A munci sau a nu munci?
1-3 Raspunsurile vor varia.
31
31
Interpretarea graficelor şi a teabelelor – Salariul – preţul de echilibru al muncii
Rata salariului (lei pe oră)

1. 6 lei/ora; 300.
2. Vezi graficul. 8
3. a. Vezi graficul 7
b. s-ar cere 100 muncitori.
6
500 ar fi în căutare de lucru.
c. Cei 100 de muncitori care 5
rămân în câmpul muncii vor 4
beneficia, iar ceilalți
disponibilizați vor avea de 0. 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600
suferit. Numărul de muncitori

Diferențe de salarii
1. Vezi graficele. Asistenți dentari Avocați
3. Avocați. Pe măsură ce
numărul avocaților
crește, ne putem aștepta
ca salariile să scadă.
Salariu
Salariu
4. Da. Ea contribuie la
reducerea ofertei și
crește salariul ca o
compensare pentru
pericolul mai mare.
6. Cererea de măcelari va Numărul de muncitori Numărul de muncitori
scădea și va împinge
salariile în jos. Cererea de măcelari va crește și va trage salariile în sus.

Calcule și tabele
1. 2009 2018
Populația totală 154345 179898
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor 4093 7929
Rata şomajului 4,82 8,30
Rata de activitate 54,99 53,05
32
32
Numărul șomerilor = forța de muncă- angajați.
Rata șomajului = numărul șomerilor/ forța de muncă × 100%.
Rata de activitate = populația activă/ forța de muncă × 100%.
2. Creșterea numărului populației apte de muncă.

3. Nu. Ocuparea deplină a forței de muncă presupune o rată a șomajului mai mică de 6%.
2. 1.RȘ0= 10/(90+10)*100% = 10%.

2.(Forța de muncă)E1=90-0,5=89,5 mil persoane.
3.Șomeri=10 -1mil+0,5=9,5mil persoane.
4.RȘ1=Ș1/E1=9,5/(89,5+9,5)= 9,5/99*100%=9,6%.
3. Apți de muncă=8 mil.

Ocupati = 6 mil.
Șomeri= 1,5 mil.
Ro(rata ocupării)=PAO/PA*100%= 6/8*100%=75%.
Șomeri = (8-6) * ¾ = 1,5 mil.
Rs=S/PA*100% = 1,5/ 8 *100%=18,75%.
RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

Productivi; ei au o pregătire și deprinderi care sunt cerute și/ sau productivitatea lor a crescut;
puțini oameni lucrează în agricultură, numărul femeilor din totalul forței de muncă a crescut
considerabil de asemenea a crescut numărul oamenilor care lucrează în industriile prestatoare de
servicii; locuri de muncă; oferta; veniturilor.
Recapitulare
Găsiți răspunsul
h-1, g-2, d-3, i-4, j-5, b-6, a-7, f-8, e-9, c-10.
Soluții multiple
d-1, b-2, b-3, a-4, c-5, c-6, a-7, b-8, c-9, d-10, c-11, c-12.

1. a-b. Răspunsurile vor varia.
2. a. Lucrătorii merg acolo unde e nevoie de ei, astfel încât resursele umane ale societății să fie
utilizate în modul cel mai eficient. Mobilitatea forței de muncă reduce și diferențele de
salarii în diferite regiuni ale țării.
b. Costurile sociale legate de părăsirea casei, a familiei, a prietenilor.
3. Răspunsurile se vor axa pe cererea de jucători de baseball, care pot juca la nivelul de
campionat mondial, de oferta disponibilă și de venitul pe care jucătorii îl aduc echipelor lor.
4. Programele de implicare a angajaților în procesul de luare a deciziilor a constituit o
prerogativă a conducerii. Prin oferirea puterii de luare a deciziei angajaților, managementul
firmei asigură că muncitorii vor lucra mai productiv.
33
33
OPȚIONAL
1. Salariul
2. rata șomajului

1. F- Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune existența șomajului natural.
2. F- Şomajul fricţional are loc în cazul când lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un
nou loc de muncă mai favorabil.

1. b
2. b
IV. Problema
Situația pe piața muncii este descrisă în felul următor:
Indicatori Anul I Anul II

Populația activă, mii persoane 9780 9980
Populația ocupată, mii persoane 8920 9045
Determinați numărul șomerilor și rata șomajului pentru fiecare an.
Rezolvare:
Anul I: a) Numărul șomerilor: Nșom = Pactivă – Pocup = 9780 – 8920 = 860 (mii pers.)
b) Rata șomajului
𝑁ș𝑜𝑚 860
𝑅𝑎𝑡𝑎 ș𝑜𝑚𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖 = ∗ 100% = ∗ 100% = 8,79 %
𝑃𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣ă 9780
Anul II: a) Numărul șomerilor: Nșom = Pactivă – Pocup = 9980-9045=935 (mii pers.)
b) Rata șomajului
𝑁ș𝑜𝑚 935
𝑅𝑎𝑡𝑎 ș𝑜𝑚𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖 = ∗ 100% = ∗ 100% = 9,37 %
𝑃𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣ă 9980
Imaginează-ți că ești Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Ce măsuri de diminuare
a șomajului vei întreprinde?
Răspuns:
1. Măsuri ce privesc populația ocupată (au ca scop prevenirea fenomenului de șomaj și majorarea
nivelului ocupării):
- Stimularea agenților economici prin pârghii economico-financiare în extinderea activității
economice.
34
34
- Încurajarea investițiilor prin acordarea facilităților, în vederea relansării și creșterii
economice, în vederea creării locurilor de muncă.
- Stimularea mobilității persoanelor active spre alte locuri de muncă.
2. Măsuri care privesc direct pe șomeri (pornesc de la nivelul ocupării efective în economie și
urmăresc găsirea de noi soluții de ocupare a excedentului forței de muncă):
- Pregătirea, calificarea și reîntregirea șomerilor proveniți din diferite ramuri.
- Trecerea la noi forme de angajare (de tip parțial sau cu orar redus).
- Instituirea unui sistem de sprijinire a șomerilor, care vor să devină întreprinzători particulari.
- Acordarea de credite avantajoase agenților economici care angajează șomeri.
- Scăderea vârstei de pensionare, etc.
35
35
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XVI.
RELAȚIILE COMERCIALE ÎNTR-O LUME A SCHIMBULUI
1. Aprecierea rolului comerțului intern și extern în dezvoltarea economiei.
2. Descrierea tendinţelor noii economii în efectuarea comerţului electronic.
3. Determinarea efectelor comerţului în stabilirea ratei de schimb şi a balanţei de plăţi.
1. Comerțul-factor determinant în dezvoltarea economiei naționale.
2. Avantajele comerţului.
3. Bariere în calea comerţului. Balanţa de plăţi. Cooperare economică.
4. Rate de schimb.
5. Comerțul electronic –element de bază al noii economii.
Noțiuni-cheie: diviziunea internațională a muncii, comerțul internațional, comerțul exterior, avantaj
absolut, avantaj comparativ, politica comercială, balanța comercială, balanța de plăți, balanța
contului curent, contul de capital, cooperare economică, economia deschisă, piața valutară, rata
de schimb, convertibilitate,
Obiective:
 să argumenteze rolul comerțului în dezvoltarea economiei naționale;
 să descrie barierele care pot exista în calea comerțului;
 să definească noțiunile de avantaj absolut și avantaj comparativ;
 să definească tariful și cota, determinând agumentele în favoarea barierelor în calea
comerțului;
 să explice factorii care determină ratele de schimb;
 să descrie principalii indici ai comerțului internațional-balanța de plăți, balanța comerțului,
contul curent, contul de capital.
CADRUL CONCEPTUAL
Participarea activa la diviziunea muncii reprezintă o latură inseparabilă a procesului de
dezvoltare a oricărei națiuni. Pe baza diviziunii internaționale a muncii, comerțul internațional este
o formă de legătură între piețele naționale, între producătorii de mărfuri din diferite țări și care
exprimă interdependențele economice dintre state. În prezent, când Republica Moldova a trecut de
la economia centralizată la economia de piață, apare necesitatea de dezvoltare a comerțului exterior
pe termen îndelungat, prin dezvoltarea potențialului de export al țării, care constituie factorul de
bază pentru creşterea economică .
Comerţul între ţări permite oamenilor dintr-o ţară să renunţe la unele munci în care se
specializează oamenii din alte ţări. Astfel, fiecare se poate concentra asupra activităţilor care îi
reuşesc cel mai bine. Posibilitatea de a importa produse depinde de abilitatea noastră de a exporta.
36
36
În comerţul internaţional exporturile corelează cu importurile, ca traficul pe o stradă cu circulaţia în
ambele sensuri: importurile reprezintă beneficii ale schimburilor, iar exporturile - plăţi.
Unele ţări au un avantaj absolut în producerea unor anumite bunuri. Avantajul absolut este
capacitatea de a produce un bun sau un serviciu cu mai puţine resurse. Mai important pentru comerţ
este avantajul comparativ, care apare atunci când costul de oportunitate pentru producerea unui
bun sau serviciu este mai mic în comparaţie cu o altă ţară. Specializându-se în producerea bunurilor
cu avantaje comparative, ţările fac comerţ şi îşi ridică nivelul de trai.
Comerţul liber contribuie la redistribuirea producţiei şi a locurilor de muncă spre domeniile
avantajului comparativ, ceea ce îi afectează negativ pe unii oameni, care militează pentru introducerea
tarifelor, cotelor sau altor bariere în calea comerţului.
Comerţul dintre ţări presupune operaţiuni de schimb valutar. Preţul de vânzare a valutei naţionale,
în raport cu valutele altor ţări, se numeşte rată de schimb. Ratele de schimb fluctuează în raport cu
cererea şi oferta de valută.
Totalitatea măsurilor și acțiunilor întreprinse de stat, prin intermediul organismelor
guvernamentale cu mijloace și instrumente specifice, pentru reglementarea relațiilor comerciale externe,
în scopul maximizării avantajelor obținute din specializarea internațională și comerțul exterior
reprezintă Politica comercială a economiei.
Operaţiunile de comerţ exterior sunt reflectate în balanţa comercială, care reprezintă diferenţa
dintre valoarea exportului şi importului unei anumite ţări într-o perioadă determinată de timp.
Specializarea și comerţul permit economiilor să consume mai multe, mai calitative și mai
diversificate bunuri și servicii decât în cazul în care le-ar produce ele însele. Recunoscând aceste
axiome, mai multe ţări au început să promoveze comerţul internaţional prin crearea unor asociaţii de
comerţ liber şi uniuni vamale.
Forma de colaborare internațională între statele lumii şi agenții economici pe baze
contractuale, a utilizării comune a resurselor financiare, materiale şi tehnologice în scopul obținerii
avantajelor reciproce este cooperarea economică.
Toate economiile contemporane sunt implicate în circuitul economic mondial. Ca rezultat,
toate economiile participă la piața valutară internațională.
Piața valutară internațională cuprinde totalitatea piețelor valutare naționale pe care sunt
permise astfel de tranzacții.
Elementul de bază al noii economii este comerţul electronic, iar Internetul reprezintă principalul
mediu prin care acesta îşi face simţită prezenţa.
Avantajele utilizării comerţului electronic decurg în principal din caracteristicile tehnice şi
economice ale Internetului (interoperabilitatea, caracterul global, WWW, costurile scăzute de
conectare la Internet, uşurinţa de utilizare a browser-elor Web).

 Comerțul
 Prezentați elevilor importanța economiei mondiale în viața de zi cu zi prin intermediul
analizei obectelor ce le dețin (telefon, caiet, pix, tricou, maleta, etc.). Popuneți elevilor să-și
imagineze pentru un minut că nu ar fi posibil procurarea acestor bunuri de import, cu ce
obiecte ar rămâne?
 Cereți clasei să explice de ce o echipă de sport (fotbal, handbal, etc.) care are în lot mai mulți
fundași, ar putea negocia cu o altă echipă achiziționerea unui atacant. Cum sunt afectate cele
37
37
două grupuri? (Amândouă vor câștiga. În ce măsură exemplul are similitudini cu comerțul
internațional?)
 Analizați de ce „importul” de mai multe bunri într-o gospodărie se consideră ca indiciu de
bunăstare și prosperare, pe când importul bunurilor de către o țară adesea este considerat ca
indiciu de slăbiciune.
 Baiere în calea comerțului
 Îndrumați elevii să efectueze un sondaj cu membrii familiilor sau/și vecinii pentru a determina
atitudinea acestora față de tarifele protecționiste. Persoanelor intervievate li se va cere să indice
dacă sursele lor de venit sunt cumva afectate de economia mondială. Folosiți rezultatele
intervievării pentru discuții în clasă.
 În baza legii cererii și ofertei, analizați impactul cotelor asupra prețului de import.
 Schimbul valutar
 Întrebați pe elevi experiența călătoriilor în scopuri turistice de peste hotare, ce valută au
folosit?
 Utilizați cotațiile zilnice ale valutei naționale pentru a le arăta elevilor diferențele de rate la
ora actuală față de o anumită perioadă anterioară (de exemplu, un an în urmă, trei ani în urmă,
cinci ani în urmă).
 Balanța comercială și balanța de plăți
Pentru a desfășura o discuție despre balanța de plăți, elevii trebuie să înțeleagă că unele
tranzacții cauzează fluxuri de fonduri care ies din țară, în timp ce altele au un efect contrar. Această
înțelegere poate fi consolidată, scriind pe tablă o listă de tranzacții, solicitând ca elevii să analizeze
influența acestor tranzacții asupra balanței de plăți (ca „import” sau „export”). Lista poate conține
elemente cum ar fi:
1. Pensia, transmisă prin cecuri mătușii Mary care acum locuiește în Mexic.
2. Două bilete de călătorii spre Germania cumpărate de la agenția Lufthansa.
3. Două bilete de călătorie către Germania cumpărate de la Air Moldova International.
4. Cumpărarea de acțiuni moldovenești (ale fabricii „Bucuria”) de către un cetățean britanic.
5. Cumpărarea de acțiuni britanice de către un moldovean.
 Solicitați elevii să identifice bunuri de import. Ar exista o alternativă autohtonă pentru aceste
bunuri? Cum ar putea un simplu elev contribui la echilibrarea balanței de plăți?
 Discutați despre avantajul absolut și comparativ al Republicii Moldova.
 Cereți elevilor să cerceteze aspecte curente și realizările în cadrul comerțului internațional –
structura și istoricul creării Uniunii Europene, Sistemul Monetar European.
 Solicitați elevii să discute despre comerțul electronic, care sunt avantajele acestui tip de
comerț.

Compararea avantajelor comerciale
1. Țara A. Ea poate produce un cip pentru computer într-un timp mai scurt.
2. Țara A. Ea poate produce un cip pentru automobil într-un timp mai scurt.
38
38
3. ½ cip pentru automobil; 2 cipuri pentru computere.
4. 2 cipuri pentru automobil; ½ cipuri pentru computere.
5. Țara A are avantaj comparativ la producerea cipurilor pentru computer, deoarece costul de
oportunitate este mai mic.
6. Țara B are avantaj comparativ la producerea cipurilor pentru automobile, deoarece costul de
oportunitate este mai mic.
7. Țara A are avantaj absolut la producerea ambelor produse. Totuși, comparând productivitatea,
Țara A renunță la mai multe cipuri pentru computere decât Țara B pentru a produce cipuri
pentru automobile, chiar dacă are nevoie de mai puține ore pentru a le produce.
8. Țara A poate să înceteze producerea cipurilor pentru automobile și să folosească 5 din 10 ore
eliberate pentru a producere cipurilor pentru computere. Țara B poate să înceteze producerea
cipurilor și să folosească 12 din 24 de ore eliberate pentru a produce încă un cip pentru
automobile. Țara A oricum obține câte un produs din ambele feluri, dar acum cheltuiește în
total 10 ore în loc de 15 în procesul de producție, deci economisești 5 ore. Și Țara B obține
câte un produs de fiecare fel, dar acum va cheltui 24 ore în loc de 36 în procesul de producție,
economisind 12 ore.
9. Țara A ar putea folosi 5 ore economisite pentru a produce un alt cip. Atunci ar avea 2 cipuri
pentru computer și un cip pentru automobile. Țara B ar putea folosi cele 12 ore economisite
pentru a produce încă un cip pentru automobil. Atunci ar avea 2 cipuri pentru automobile și
un cip pentru computer.
10. Da. Fiecare obține un produs importat și plătește prin exportarea unui alt produs.

Scrisoere către redactor:
a. Răspunsurile vor varia, elevii însă, trebuie să explice cum le va permite afacerea să producă
mai multe produse care pot fi vândute (exportate) consumatorilor.
b. Câștigând mai mulți bani din vânzări (exporturile) afacerii, elevii vor avea posibilitatea de a
cumpăra (importa) mai mult din ceea ce își doresc.
c. Da. Exporturile muncii și altor resurse către afacere îi permite să exporte produsele sale către
consumatori. Aceste exporturi sunt ceea la ce elevul/proprietarul și oricare alt angajat poate să
renunțe. Bunurile și serviciile pe care le pot cumpăra apoi cu aceste câștiguri sunt profiturile
lor din comerț.
Laborator de aplicații economice – 2

Legile avantajului absolut și comparativ-principii economice în aplicare
1. Analizând productivitatea și costul muncii putem concluziona că producătorii din Taiwan au
un avantaj comparativ în producerea hainelor, pe când producătorii din SUA nu au acest
avantaj. Producătorii din SUA au un avantaj comparativ la producerea grâului, pe când cei din
Taiwan nu-l au. Consumatorii din SUA profită de prețuri mai mici pentru haine, pe când cei
din Taiwan profită din prețurile mai mici pentru grâu.
2. a. Alpha, deoarece costul ei marginal este mai mic.
b. Beta, deoarece costul ei marginal de 6$ este mai mic decât costul marginal de 7$ în Alpha.
39
39
Laborator de aplicații economice – 3
De ce fac țările comerț creând parteneriate noi
Răspunsurile vor varia. Fluxurile comerciale trebuie să fie în două direcții: noi vindem
bunurile pe care le avem în schimbul celor pe care le dorim.

1. Comerțul liber reduce volumul de producție a țării, numărul de locuri de muncă, salariile, pe
când barierele în calea comerțului le pot mări.
2. Comerțul liber deplasează locurile de muncă în cadrul unei țări în așa fel, încât producția
devine mai eficientă. Rezultatul se manifestă prin prețurile mai joase pentru consumatori și
creșterea veniturilor și a numărului locurilor de muncă pentru muncitori.
3. Oamenii care lucrează în companii sau sunt proprietarii companiilor care concurează cu
produsele de import sunt protejați de concurență.

Consultați cursul de schimb valutar la moment.
De exemplu, la data de 24.04 cursul dolarului constituia 1$=18,28. Prețul unui Big Mac= 47 lei.
I metodă: 47 lei*0,0547= 2,57$.
II metodă: 47 lei*18,28= 2,57$.

Au de beneficiat; să se specializeze; să facă comerț (schimb); crescut; avantaj absolut; avantaj
comparativ; la un cost de oportunitate mai scăzut decât alte produse; de patru ori mai mari; proteja
anumite afaceri de concurență; tarifele; cotele; țării pe timp de război; a afacerilor tinere cu
concurență; o asociație a comerțului liber; o uniune vamală; bilanțul comercial; contul curent;
contul de capital; contul de capital.
Recapitulare
Găsiți răspunsul
f-1, e-2, i-3, j-4, g-5, d-6, c-7, b-8, h-9, a-10
Soluții multiple
a-1, b-2, c-3, a-4, a-5, b-6, d-7, b-8, d-9, c-10, b-12.

1. Elevii ar trebui să nu fie de acord cu această idee. Importurile constituie câștigurile din comerț,
dar exporturile la rândul lor, reprezintă plăți. Deci, dacă exporturile se măresc, iar importurile
scad, țara câștigă puțin, în timp ce achită plăți mari.
2. Comerțul permite națiunilor să concentreze producția de bunuri și servicii în domeniile în care
costurile de oportunitate sunt mai mici în comparație cu alte țări. Ele pot obține alte produse
prin comerțul cu alte state care și-au concentrat producția în sectoarele în care costurile lor sunt
cele mai mici. Prin reducerea la minimum a costului de producție, comerțul permite țărilor să-și
mărească atât volumul total de producție, cât și veniturile totale.
40
40
3. Răspunsurile vor varia. Însă, elevii ar trebui să explice că comerțul nu se bazează pe nivelul de
producție a unei țări (avantajele absolute). O țară poate avea o productivitate mai mică în producția
oricărui bun, dar ea totuși poate deține avantaje comparative în fabricarea unor produse.
4. Muncitorii din industria fierului și oțelului vor avea de câștigat, întrucât cererea la munca lor va
crește.
Producția de automobile va avea de suferit din cauza costurilor înalte la oțel.
Consumatorii vor avea de suferit din cauza prețurior înalte la bunurile fabricate din oțel.
Muncitorii din industriile exportatoare vor fi afectați, întrucât statele exportatoare de oțel în
Rusia vor obține profituri mai mici și ca rezultat și importurile din Rusia vor fi mai mici.
Importatorii de unelte vor avea de obținut profit, deoarece costurile și prețurile la uneltele
fabricate din oțelul produs în Rusia vor crește.
5. Rata de schimb reprezintă prețul unei valute exprimate în termenii altei valute. Ca și alte
prețuri, rata schimbului sporește când cererea la această valută pe piețele mondiale este mai
mare sau când oferta de valută în interiorul țării respective este mai mică. Respectiv, rata de
schimb descrește când cererea la valută se micșorează sau când oferta de valută sporește pe
piața mondială.
OPȚIONAL
1. Diviziunea internatională a muncii.
2. Tarife.

1. F. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.
2. F. Balanţa contului curent include bunuri și servicii, venituri din investiții directe, și aşa-
numitele transferuri curente.

1. c
2. b
IV. Comentarii și raționamente

Care sunt avantajele utilizării comerţului electronic, din trei puncte de vedere: al companiei, al
consumatorului şi al societăţii?
Avantaje generale ale comerţului electronic:
 Internet-ul, mediul prin care comerţul electronic se realizează, este omniprezent, accesibil şi
ieftin;
 accesul la resursele oferite de comerţul electronic se poate face printr-o gamă largă de
tehnologii (calculatoare, PDA-uri, telefoane mobile, televiziune digitală, cabine telefonice);
 este redus timpul dedicat cumpărăturilor;
 pot fi adaptate schemele de plăţi bazate pe card, deja existente;
 nu există limitări geografice;
 intermediarii pot fi eliminaţi din lanţul de aprovizionare;
 stocurile pot fi minimizate sau chiar eliminate prin procese de producţie „just-in-time”.
41
41
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XVII.
ECONOMIA MONDIALĂ ȘI SISTEMUL
RELAȚIILOR ECONOMICE INTERNAȚIONALE
1. Identificarea tendinţelor în evoluţia economiei mondiale pentru asumare de rol activ.
2. Analiza influenţei procesului de globalizare asupra dezvoltării economiei naţionale.
1. Sistemul economic mondial. Sisteme economice.
2. Clasificarea economiilor după nivel de trai.
3. Organisme de influență mondială.
4. Problemele globale ale secolului XXI-lea.
5. Globalizarea și influenţa acesteia asupra economiilor naționale.
Noțiuni-cheie: economia mondială, economia națională, sistemul economic, economia naturală,
economia de piață, economia de comandă, economia mixtă, economia în tranziție, globalizare.
Obiective:
 să descrie esența sistemului economic mondial;
 să deosebească principalele tipuri de sisteme mondiale;
 să identifice criteriile de clasificare a țărilor lumii;
 să identifice problemele specifice cu care se confruntă țările lumii;
 să explice efectul procesului de globalizare asupra economiilor naționale.
CADRUL CONCEPTUAL
Economia mondială reprezintă ansamblul economiilor naționale între care se dezvoltă relații
complexe de interdependență.
Sistemele economice pot fi clasificate ca:
 Sistemul economiei naturale.
 Sistemul economiei de piață.
 Sistemul economic de comandă.
 Sistemul economiei mixte.
și se deosebesc după următoarele criterii:
 Forma predominantă a proprietății asupra resurselor și rezultatelor activității de producere.
 Scopul urmărit de cei care organizează o activitate economică oarecare.
 Modul de stabilire a relațiilor dintre participanții la activitatea economică.
 Caracterul motivării atingerii unor performanțe mai înalte.
Economiile țărilor diferă una de alta prin poziționarea geografică, accesul la resurse naturale,
forma de guvernare, mărimea teritoriului, numărul populației, politicile sociale promovate, nivelul
de trai al populației, accesul la internet, telecomunicații, apă, etc. Toate acestea determină nivelul de
dezvoltare economică a țării.
42
42
Sistemele economice în evoluție istorică și socială pot fi caracterizate prin mai multe forme de
organizare așa ca: socialism, comunism, capitalism.
În economia contemporană economiile sunt caracterizate printr-un grad înalt de deschidere către
restul lumii și interdependența dintre state este foarte mare. Există o mulțime de structuri și organizații
internaționale care reglementează relațiile dintre economii, cum ar fi: ONU, Banca Mondială, FMI,
NATO, OSCE, UE, OPEC, WTO.
Economia mondială contemporană se caracterizează și prin existența unor probleme globale
de interes planetar, de soluționarea cărora depinde viitorul planetei. La astfel de probleme putem
atribui:
 poluarea mediului ambiant;
 conservarea resurselor naturale;
 foametea;
 epidemii-ocrotirea sănătății.
Astfel de factori precum, progresul tehnologic, prețurile la resurse energetice, migrația forței
de muncă, costurile scăzute de transport şi liberalizarea politicilor comerciale au condus la
intensificarea schimburilor comerciale şi a circulaţiei fondurilor între ţările lumii. Aceste aspecte au
consecinţe importante asupra funcţionării economiei globale. Ca rezultat ne aflăm într-o lume care
poate fi caracterizată printr-o internaționalizare amplă și prin fenomene ce determină globalizarea.
Legăturile sociale, economice şi politice care traversează graniţele dintre state condiționează
în mod decisiv soarta celor care trăiesc în fiecare din ele.
Globalizarea este rezultatul unor procese ample şi a unor relaţii de intercondiţionare:
 creşterea valorii şi importanţei investiţiilor străine directe;
 internaţionalizarea pieţelor financiare;
 dezvoltarea comunicaţiilor globale;
 reglementarea şi liberalizarea pieţelor.
Globalizarea este un proces greu de controlat la scară planetară, deoarece elementele
componente fac parte dintr-un mediu complex, aşa încât disfuncţiile care apar la nivelul unui
subansamblu, pot crea crize la nivelul întregului sistem.
Acest fapt ne determină să avem o atitudine responsabilă și grijulie față de lumea care ne
înconjoară, față de țara noastră și față de întreg globul pământesc.

 Sisteme economice
 Solicitați elevilor să definească prin activități de grup termenii: „economia mondială”,
„economia națională”, „sistem economic”, „economia naturală”, „economia de piață”,
„economia de comandă”, „economia mixtă”, „economia în tranziție”.
 Comparați economiile Suediei, Moldovei și a Coreei de Sud, recurgând la criteriile de bază,
cum ar fi metodele de alocare a resurselor și proprietatea asupra mijloacelor de producție.
Atenționați-i pe elevi să nu confunde sistemul economic cu sistemul politic al acestor țări.
 Organisme de influiență mondială
Organizați dezbateri cu elevii pentru a identifica cine se pronunță pro și cine contra acordări
și, respectiv, acceptării unui ajutor economic sau credit pentru țările în curs de dezvoltare din partea
organismelor de influiență mondială.
43
43
 Solicitați elevilor să elaboreze panouri ce ar reflecta condițiile diferitor sisteme economice.
 Cereți elevilor să efectueze un studiu și să prezinte dezvoltarea economică a Japoniei după cel
de-al doilea război mondial. Cercetați abordările japoneze a diferitor probleme economice
precum: fixarea salariului, ocrotirea sănătății, proprietatea asupra căilor ferate, aeriene, uzinei
metalurgice, asigurarea contra șomaj, fuziunea firmelor, barierele comerciale, limitarea
poluării. Comparați aceste abordări cu alte state ale lumii.
 Desemnați un elev care ar efectua un studiu asupra evoluției ideilor socialiste în secolul XIX.
Cum au evoluat economiile în statele socialiste. La ora actuală, care sunt domeniile tranziției
care s-au dovedit a fi cele mai dificile?

Compararea sistemelor economice
COMPARAREA SISTEMELOR ECONOMICE
Republica Moldova
Proprietatea: Cine deține factorii de Persoanele sau afacerile private sunt Răspunsurile
producție? proprietarii majorității resurselor de vor varia.
- Organizațiile publice sau de stat. producție și determină folosirea lor.
- Organizațiile bisericești. Guvernul dirijează folosirea unor resurse.
- Persoanele fizice sau juridice.
Alocarea resurselor: Cum sunt alocate Răspunsurile vor varia. Răspunsurile
resursele de producție? Resursele sunt alocate printr-un sistem de vor varia.
- Pe baza unui plan de stat prețuri, schimb liber. Legea salariului
- Printr-o înțelegere legală între minim, și alte reglementări deseori
întreprinderile private. influențează alocarea și utilizarea
- Prin sistemul de prețuri libere pe piață. resurselor.
Distribuirea bunurilor, serviciilor și Majoritatea bunurilor și serviciilor sunt Răspunsurile
asistența socială: distribuite prin sistemul de prețuri, statul vor varia.
- Cum sunt distribuite bunurile și asigură contra șomaj, asigurări sociale,
serviciile? medicale. Statul de asemenea oferă
- Ce fel de programe sociale există pentru bunuri și servicii publice
asistența medicală, asigurarea pensiilor
sau a altor beneficii?

Comuniștii întreprinzători: Dezvoltarea piețelor în China
1. Chinezii au permis funcționarea piețelor fără a slăbi controlul politic. Managerii
întreprinderilor de stat sunt încurajați să folosească resursele cât se poate de eficient posibil,
nu neapărat în conformitate cu o anumită formulă politică. S-a permis o cotă destul de înaltă
de proprietate privată.
2. Piețele titlurilor de valoare permit investitorilor mici să devină proprietari ai afacerilor.
44
44
3. Piețele permit creșterea prețurilor pentru alocarea resurselor limitate. Prețuri mai înalte în
final vor determina producție mai mare a produselor alimentare, construcția mai multor
locuințe, etc.

Întrebări fundamentale ale economiei – aplicarea conceptelor
1. Procesul prin care economia ca activitate devine expresia participării la un sistem de relații
între unitățile economice sa globalizat, cuprinzând în prezent toate economiile naționale. În
consecință, marile corporații vor dicta orientarea ulterioară a economiei.
2. Conform acestui nou mecanism economic, devine ilegală capacitatea legală a oricărui guvern
sau a oricărei legi de a limita controlul exercitat de corporațiile transnaționale pe piețele și
proprietățile din întreaga lume. Se deschide calea spre globalizare.
3. Răspunsurile vor varia. Fenomenul globalizării, deşi reprezintă o sursă de mari beneficii şi
oportunităţi, implică faptul că fiecare stat trebuie să facă faţă unei concurenţe, atât din partea
unor economii cu costuri scăzute, cum sunt cele ale Chinei şi Indiei, cât şi din partea unor
economii inovatoare, cum este cea a Statelor Unite.
Globalizarea, prin natura sa socială are intenţia de a satisface nevoile şi dorinţele oamenilor,
iar comportamentul acestora va fi cel care va stabili bunul mers al acestui proces de lungă durată.
Fenomen de o complexitate şi de o dimensiune fără limite, globalizarea are un impact deosebit de
important asupra activităţii omului, urmărind să transmită oamenilor la nivel global, ideea de
solidaritate şi schimb de cultură. În contextul procesului de globalizare, deşi oamenii de pe întreg
globul au oportunitatea de a străbate întreaga lume preluând din culturile celorlalte popoare, astfel
reuşind să selecteze ceea ce este mai bun pentru ei, nu înseamnă că trebuie să-şi piardă identitatea
culturală, ci chiar este vital să o menţină totodată reuşind să supravieţuiască acestui fenomen care îşi
lasă amprenta asupra fiecărui individ în parte.

FMI și țările în curs de dezvoltare
1. Multe țări în curs de dezvoltare au și acum datorii mari. Este necesară identificarea unor căi
pașnice pentru a ușura această povară.
2. Dezvoltarea reduce valoarea economiilor personale și contribuie la creșterea prețurilor în general.
3. Creșterea spectaculoasă a prețurilor la petrol a golit rezervele de bani ale multor țări în curs de
dezvoltare.

1. Constrânși de scăderea cererii de produse petroliere cauzate de pandemia provocată de virusul
de tip nou SARS–CoV-2, dar și de indisponibilitatea sau tendințele speculative legate de
spațiile de stocare, producătorii și intermediarii pieții financiare au preferat să vândă în
pierdere, deoarece oprirea producției de țiței durează și, uneori, nu se poate realiza fără
asumarea riscului de scădere ulterioară de productivitate. O sondă oprită prezintă riscul ca la
repornire să nu mai producă la fel.
45
45
2. Cel mai la îndemână scenariu provocat de prăbușirea prețului petrolului este ieftinirea
carburanților, însă acest lucru nu este neapărat să se întâmple. De altfel, până să ajungă la
pompă sub formă de carburant, petrolul mai are de trecut prin multe etape care implică costuri
total diferite decât cel al petrolului (rafinare, transport, distribuție, etc.), astfel că o ieftinire a
petrolului nu se traduce automat într-o ieftinire echivalentă la pompele de carburant, pentru
populație.

1. F. economiile naționale.
2. F. resurselor economice.
3. F. economia naturală;
4. F. economia de comandă.
5. F. economia în tranziție.
6. A.
7. F. globalizarea.
Recapitulare
Găsiți răspunsul
f-1, j-2, g-3, b-4, i-5, a-6, c-7, e-8, h-9, d-10.
Soluții multiple
c-1, d-2, d-3, d-4, a-5, c-6, d-7, c-8, c-9, b-10.

1. Populația globului este în continuă creștere, iar foametea și lipsurile constituie o problemă acută
în mai multe părți ale lumii. Unii experți consideră că omenirea a ajuns deja limitele capacității
de sporire a productivității în agricultură. Astfel Thomas Malthus consideră că ajutoarele sociale
provoacă în rezultat creșterea natalității.
2. Guvernul Statelor Unite protejează piața prin interzicerea fuzionărilor și a monopolurilor.
Japonezii susțin cooperarea între marile corporații.
3. Liberalizarea comerţului la nivel regional şi mondial, migraţia forţei de muncă, reprezintă doar
câteva dintre elementele extrem de sugestive pentru evoluţia globalizării şi implicaţiile ei asupra
sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii. Fenomenele prezente la nivel macroeconomic
sunt foarte importante din perspectiva înţelegerii mecanismelor care guvernează modalităţile de
manifestare ale globalizării în prezent. Activitatea internaţională a întreprinderilor mici şi
mijlocii este un factor primordial al extinderii globalizării. Competiţita dintre state, manifestarea
diviziunii internaţionale a muncii nu reprezintă nimic altceva decât cauze şi efecte ale procesului
de globalizare economică, elemente care asigură dezvoltarea durabilă a economiei.
4. Principalele efecte generate de procesul de globalizare sunt:
- societăţile transnaţionale;
- investiţiile străine directe;
- globalizarea pieţei financiare internaţionale;
- de reglementare şi liberalizare;
- evoluţia comunicaţiilor globale;
46
46
- globalizarea sectorului public;
- efecte sociale;
- efecte asupra mediului înconjurător.
Avantajele globalizării pot fi:

 obţinerea de capital pentru creştere şi dezvoltare, capital care nu poate fi generat la nivel local;
 acces la tehnologie avansată care nu poate fi dezvoltată la nivel local şi trebuie achiziţionată din
străinătate;
 transferul de know-how, experienţă managerială şi cunoştinţe tehnice, efecte pozitive asupra
balanţei comerciale dacă produsele substituie importurile sau sunt destinate cu precădere
exportului;
 asigurarea de locuri de muncă mai ales în ţările care se confruntă cu un şomaj cronic;
 venituri la bugetul statului prin impunerea unor impozite şi taxe asupra activităţii firmelor
respective;
 utilizarea furnizorilor locali care poate determina o dezvoltare a firmelor locale;
 participarea firmei la dezvoltarea unor zone defavorizate sau la realizarea unor proiecte de
infrastructură.
Principalele dezavantaje din perspectiva ţării gazda pot fi:

 creşterea dependenţei faţă de firma străină prin furnizarea de capital, tehnologie şi experienţă;
 reducerea suveranităţii prin pierderea controlului guvernului ţării gazdă asupra firmei străine;
 impactul negativ asupra sistemelor economice, sociale şi politice prin încurajarea consumului
local, impunerea valorilor vestice în locul celor tradiţionale sau sprijinirea unui anumit partid
politic;
 creşterea exploatării prin utilizarea unor resurse neregenerabile, repatrierea profiturilor în locul
reinvestirii;
 furnizarea de multe ori a unei tehnologii depăşite sau prea avansate de către firma multinaţională;
 înlaturarea unor firme locale, posibili concurenţi în anumite domenii;
 iesiri de fonduri pentru plata unor componente şi echipamente importate şi prin repatrierea
profiturilor prin plata dividendelor şi alte transferuri între firme.
47
47

3) Ghid-Economia Aplicată CL XII ROM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3) Ghid-Economia Aplicată CL XII ROM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EDUCAŢIA ECONOMICĂ

Publicat în Republica Moldova, anul 2020.

GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA GHIDULUI:

Corina Lungu Consultant principal, Ministerul Educației, Culturii și

Aurelia Tomșa Doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Natalia Iacob Profesoară, grad didactic superior, master în

Oxana Barbăneagră Doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Diana Ignatiuc Doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Svetlana Dogotaru Șef al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA

UNITATEA XI. BUGETUL DE STAT ȘI ROLUL GUVERNULUI ÎN ECONOMIE....................9

UNITATEA XII. PROPRIETATEA - FUNDAMENT AL ECONOMIEI CONTEMPORANE....14

UNITATEA XIII. BANII ŞI INSTITUŢIILE FINANCIARE.........................................................18

UNITATEA XIV. EVALUAREA ECONOMIEI ȘI STABILITATEA ECONOMICĂ..................25

UNITATEA XV. PIAȚA MUNCII...................................................................................................30

UNITATEA XVI. RELAȚIILE COMERCIALE ÎNTR-O LUME A SCHIMBULUI.....................36

UNITATEA XVII. ECONOMIA MONDIALĂ ȘI SISTEMUL RELAȚIILOR

„O datorie nationala, daca nu este prea mare, va

Prezentul ghid asigură profesorilor și consultanților resursele necesare pentru implementarea

STRATEGII POSIBILE DE PREDARE

Laborator de aplicații economice - 2

Laborator de aplicații economice - 3

Noutăți din economie

Noutăți din economie

RECAPITULARE IDEILOR PRINCIPALE

Răspunsurile la întrebări pentru discuții și raționamente economice

II. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentați răspunsul.

III. Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul.

STRATEGII POSIBILE DE PREDARE

RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI

Noutăți din economie - 1

Noutăți din economie - 2

Noutăți din economie - 3

Laborator de aplicaţii economice

RECAPITULARE IDEILOR PRINCIPALE

Răspunsurile la întrebări pentru discuții și raționamente economice

STRATEGII POSIBILE DE PREDARE

RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI

Laborator de aplicații economice

Noutăți din economie

Laborator de aplicații economice

RECAPITULARE IDEILOR PRINCIPALE

Răspunsurile la întrebări pentru discuții și raționamente economice

II. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentați răspunsul.

III.Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul.

STRATEGII POSIBILE DE PREDARE

Acțiunile recomandate pentru a fi realizate de

Angajare totală și inflație prin

Șomaj și declin în producție Descrește Crește Descrește Descrește

Laborator de aplicații economice - 2

Laborator de aplicații economice - 3

RECAPITULARE IDEILOR PRINCIPALE

Răspunsurile la întrebări pentru discuții și raționamente economice

II. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentați răspunsul.

RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI

Rata salariului (lei pe oră)

Laborator de aplicații economice - 2

Laborator de aplicații economice - 3

2. Creșterea numărului populației apte de muncă.

2. 1.RȘ0= 10/(90+10)*100% = 10%.

3. Apți de muncă=8 mil.

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

Răspunsurile la întrebări pentru discuții și raționamente economice