Sunteți pe pagina 1din 21

Modelul nordic rile nordice membre ale Uniunii Europene, Suedia, Finlanda, Danemarca, la care se adaug i Olanda, sunt

statele care sunt asimilate cu acest model social. Ele ofer cele mai extensive sisteme de protecie social din lume, circa o treime din PIB fiind alocat politicii sociale. Submodelul nordic (scandinav) se caracterizeaz printr-un grad ridicat de redistribuire, prin promovarea incluziunii sociale, a universalitii asistenei sociale, a dialogului social i a cooperrii ntre partenerii sociali i guvern. Aceste economii sunt printre cele mai competitive economii europene, dei asigur coeziune economic i social cetenilor; performanele rilor care compun acest submodel se explic prin eliminarea anumitor compromisuri existente ntre funcionarea economiei i efectele n plan social. Caracteristici ale modelului: un nalt sistem al proteciei sociale; predomin unele din cele mai ridicate impozite, din ncasrile crora se finaneaz serviicile publice cuprinztoare i de nalt calitate; grad sczut de inegalitate a veniturilor; invatarea permanenta, ca solutie pentru stimularea procesului inovator; mobilitatea fortei de munca, stimularea initiativei antreprenoriale; asigurarea unui nivel ridicat al investitiilor n cercetare dezvoltare. abordarea pieei muncii combin generozitatea cu stricteea. n Suedia, de exemplu, indemnizaia de omaj este una din cele mai ridicate, dar ea este acordat pe perioade scurte, fr excepii, astfel ncurajndu-se lucrtorii pentru a cuta, n mod activ, locuri de munc i a le accepta.

Suedia a deschis drumul politicilor de pia a muncii care, n contrast cu beneficiile pasive, i ncurajeaz cu proptitudine pe cei care devin omeri s intre n programe de pregtire i orientare profesional menite s limiteze durata omajului. rile scandinave sunt puternic ataate de egalitatea de venituri. Un grad nalt de egalitate este atins de combinaia dintre reducerea omajului i impozitarea dur i progresiv. rile nordice sunt lideri mondiali din punct de vedere al egalitii ctigurilor. Un asemenea grad de comprimare a salariilor este respins de ctre muli economiti care cred c exist o recompens mic pentru o munc istovitoare i poate prejudicia creterea economic. Ca punct pozitiv, un grad ridicat de egalitate sprijin coeziunea social i reduce criminalitatea, ambele putnd s contribuie la atingerea eficienei economice. Din punct de vedere sociopolitic, modelul nordic combin un grad unic de coeziune social i solidaritate cu o anumit severitate n modul de tratare a omajului. n exerciiul referenial, asociat cu Strategia de la Lisabona, modelul nordic tinde s primeasc note bune pentru lupta mpotriva omajului, dar statul bunstrii din acest model este adesea vzut ca excesiv,

cel puin din punctul de vedere al ratei de impozitare reclamate. Pe de alt parte, rile scandinave sunt ntro opoziie nenduplecat fa de modelul continental, pe care l privesc ca fiind ineficient din punct de vedere economic i social. rile Nordice au neles de asemenea c o cretere nalt i cea mai bun tehnologizare sunt elemente cheie pentru meninerea statului bunstrii. Analiza competitivitatii in submodelul nordic Submodelul nordic este n general considerat de referinta. Combina o performanta economica ridicata cu dezvoltarea sociala, iar tarile care il promoveaza au un grad ridicat de competivitate economica. O serie de studii comparative a performantelor economice si sociale au clasat pe un loc inalt submodelul nordic. Un rezultat comun al comparatiilor intre statele europene este faptul ca tarile nordice reusesc mai bine decat alte tari sa combine eficienta si cresterea economica, cu o piata a muncii pasnica, o distributie echitabila a veniturilor si a coeziunii sociale. Globalizarea este n primul rnd o oportunitate i nu o ameninare. In cazul submodelului nordic, aceasta a stat la baza cresterii productivitatii economice si a standardelor de viata. In acelasi timp, globalizarea poate submina viabilitatea financiara a statului bunastarii, prin cresterea mobilitatii factorilor internationali si concurenta fiscala intre natiuni, precum si prin deschiderea posibilitatii de "turism social" pentru grupurile eligibile In tarile scandinave, redistribuirea venitului national se face prin programe sociale ce presupun salarii minime ridicate si diferente relativ reduse intre aceastea si salariile angajatilor din domeniile de inovatie, financiar-bancare, comert, etc. Accentul cade pe maximizarea participarii fortei de munca, promovarea egalitatii intre sexe, si utilizarea de politica fiscala expansionista. Acest submodel nu este un singur model cu componente sau reguli specifice. Experienta economiilor din submodelul nordic ofera urmatoarele lectii:

productivitatea ridicata si inegalitatea veniturilor pot fi ntr-o corelatie directa; politicile active pe piata muncii determina diminuarea timpului de cautare intre slujbe i reducerea ratei somajului pe termen lung; flexibilitatea pietei muncii si securitatea social nu sunt obiective contradictorii; pregatirea permanenta, dezvoltarea competentelor salariatilor sunt conditii ale adaptarii ridicate la schimbare ale fortei de munca; integrarea femeilor pe piaa muncii constituie un element central alcresterii prosperitatii; sporirea ratei participarii pe piata muncii constituie o modalitate eficienta de a diminua presiunea generata de evolutiile demografice; cresterea sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare, precum si inovatiile constituie surse ale avantajului competitiv.

De ce tarile din submodelul nordic sunt perfomante din punct de vedere economic si social ? Au eliminat anumite compomisuri n domeniile economic si social. Acestea sunt: 1. Compromisul dintre costul ridicat al fortei de munca si gradul de ocupare. Teoria economica spune ca o crestere a fiscalitatii suportate de firme scade numarul de locuri demunca nou create. Cu toate acestea submodelul nordic a reusit prin stabilitate macroeconomica si legislative si printr-un mediu de afaceri competitiv si atractiv (zero coruptie) sa diminueze sau chiar sa elimine acest effect. 2. Compromisul dintre beneficiile ridicate pentru somaj si pensii si rata de participare pe piata muncii. Acordarea unor ajutoare de somaj ridicate (ca pondere din salariul anterior) si pe o perioada indelungata diminueaza stimulentele pentru cautarea unui loc de munca. Submodelul nordic a reusit datorita faptului ca a combinat politicile active pe piata muncii cu masurile de fexicuritate sociala. Astfel, ratele ocuparii, cele de crestere a productivitatii, precum si satisfactia muncii sunt ridicate comparative cu celelalte submodele. Dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordic este cel mai performant n realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Europa 2020, deoarece a generat att eficien macroeconomic, precum i echitate social.

Submodelul nordic s-a transformat treptat ntr-unul mai apropiat de cel anglosaxon prin trecerea de la welfare la workfare, adic de la responsabilitatea statului n asigurarea securitii sociale la responsabilitatea individului pentru propria-i securitate n faa riscurilor. Totui, submodelul nordic se deosebete radical de rile liberale din UE prin performanele sociale.

Flexicuritate Obiectivul strategic al Uniunii Europene este sa creasca competitivitatea si nivelul de ocupare, iar politicile de flexicuritate pot avea un rol important in atingerea acestui tel. Competivitatea ridicata poate fi atinsa in acele economii unde pietele libere determina unde, ce, cat si cum oamenii vor munci, fara ca acest lucru sa fie determinat de guverne sau sindicate. Termenul de flexicuritate este un amestec de doi termeni: flexibilitate si securitate. Primul termen inseamna conditii legale flexibile pe piata muncii, pe cand al doilea termen indica posibilitatea guvernului de a asigura venituri mari si securitatea angajarii pentru someri. Prin urmare flexicuritatea uneste o piata a muncii flexibila cu un nivel ridicat de venituri si cu securitatea in privinta angajarii, a masurilor care se iau pentru recalificarea fortei de munca. Conceptul de flexicuritate se bazeaza pe presupunerea ca flexibilitatea si securitatea nu sunt contradictorii, ci mai degraba complemetare si sprijinindu-se reciproc. Educatia joaca un rol important in flexicuritate. Piata muncii trebuie coordonata cu programele de invatamant. Sistemul educational trebuie sa fie in stransa legatura cu firmele, in acest fel, acesta, putand sasi ajusteze programele oferite pentru recalificarea fortei de munca. Acest concept de flexicuritate are in vedere invatarea pe termen lung, pe tot parcursul vietii, lucru care asigura adaptabilitatea constanta a muncitorilor pe piata muncii. La nivel macro, flexibilitatea inseamna adaptabilitatea pietei muncii in conformitate cu schimbarile tehnologice si economice, pe cand la nivel micro se refera la companii si muncitori. Din perspectiva muncii flexibilitatea poate fi vazuta ca fiind un program de munca flexibil sau o forma atipica de angajare de genul part-time, temporar, sezonier, salarii flexibile in functie de productivitate, diverse stimulente, salarii ajustate la inflatie. Flexibilitatea poate de asemenea insemna capacitatea unui angajator de a concedia si a angaja mai usor, capacitatea lui de a modifica structura orelor unui lucrator fara insa a modifica numarul lucratorilor, schimbarea sarcinilor angajatilor, sau flexibilizarea salariilor abilitatea angajatorului de a alterna salariile ca raspuns la diferitele modificari de pe piata muncii, sau in functie de competitivitate. Dintre cele patru submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordic este cel mai performant n realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona, deoarece a generat att eficien macroeconomic, precum i echitate social. Submodelul nordic (scandinav) se caracterizeaz printr-un grad ridicat de redistribuire, prin promovarea incluziunii sociale, a universalitii asistenei sociale, a dialogului social i a cooperrii ntre partenerii sociali i guvern. Aceste economii sunt printre cele mai competitive economii europene, dei asigur coeziune economic i social cetenilor; performanele

rilor care compun acest submodel se explic prin eliminarea anumitor compromisuri existente ntre funcionarea economiei i efectele n plan social.

Sursa: Cristian Socol, Marius Marinas, Aura Gabriela Socol, Sustenabilitate fiscal i coeziune social. Comun i specific n submodelele Uniunii Europene, Economie teoretic i aplicat, Volumul XVII (2010), No. 3(544), pag. 27 Ratele de ocupare pe piata muncii in tarile din submodelul nordic sunt mult mai ridicate decat media UE sau chiar decat media UE-17. Aproape toate tarile ce fac parte din acest submodel (exceptie face Finlanda 73,8%) au atins si chiar depasit tinta propusa prin strategia Europa 2020 (75%) in ceea ce priveste gradul de ocupare.

Employment rate total 2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

EU (27 countries) Euro area countries) Denmark Netherlands Finland Sweden Sursa datelor Eurostat (17

68 67.9 78 75.1 73 78.1

69 68.9 79.4 76.3 73.9 78.8

69.9 69.8 79 77.8 74.8 80.1

70.3 70.2 79.7 78.9 75.8 80.4

69 68.8 77.5 78.8 73.5 78.3

68.6 68.4 75.8 76.8 73 78.7

68.6 68.5 75.7 77 73.8 80

Employment rate, age group 20-64


85

80

75

70

65

60 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

EU (27 countries) Netherlands

Euro area (17 countries) Finland

Denmark Sweden

Sursa datelor Eurostat, prelucrare personala

Employment rate, age group 20-64


85

80

75

70

65

60 2008 EU (27 countries) Netherlands 2009 2010 Denmark Sweden 2011 Euro area (17 countries) Finland

Sursa datelor Eurostat, prelucrare personala

De asemenea, statele nordice reusesc sa aiba o rata a ocuparii mult peste media UE (in medie cu 10 puncte procentuale mai mult) si in ceea ce priveste rata ocuparii in randul femeilor. Politicile active privind integrarea femeilor pe piata muncii fac ca rata ocuparii in randul femeilor in toate cele patru state componente ale submodelului sa fie de peste 70% (la nivelul anului 2011).

Employment rate - Male


90 80 75 70 80 65 75 60 70 55 50 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 201 0 201 1

Employment rate - Female

85

65

EU (27 countries) Denmark Finland

Euro area (17 countries) Netherlands Sweden

2000

2001

EU (27 countries) Denmark Finland

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Euro area (17 countries) Netherlands Sweden

2008

2009

2010

201 1

Sursa datelor Eurostat, prelucrare personala

Consistenta modelului nordic si performanta sa e ilustrata printr-o serie de indicatori: creterea economic; productivitatea muncii, investitii in cercetare i dezvoltare; performan n sectoarele high-tech

i telecomunicaii, ocuparea forei de munc (inclusiv n rndul femeilor i lucrtorilor mai n vrst); i infrastructur fizica si sociala. Experienta tarilor nordice arata urmatoarele lucruri: majorarea productivittii contribuie la reducerea inegalitattii veniturilor; politicile active pe piata muncii determin diminuarea timpului de cutare ntre slujbe si, implicit, a ratei somajului pe termen lung; flexibilitatea pietei muncii si securitatea social nu sunt obiective contradictorii; pregtirea permanent, dezvoltarea competentelor salariatilor sunt conditii ale adaptrii ridicate la schimbare ale fortei de munc; cresterea ratei participrii pe piata muncii constituie o modalitate de a diminua resiunea generat de evolutiile demografice. Flexicuritatea poate fi caracterizata de patru elemente: 1. cadru legal simplu, transparent si predictibil care permite companiilor sa faca ajustarile necesare; 2. politica a pietei muncii eficienta ce permite integrarea rapida a somerilor; 3. sisteme durabile de protectie sociala cu forme de training de lunga durata ce promoveaza capacitatea de inovare si competivitatea companiilor si 4. capacitatea de angajare a lucratorilor.

In Danemarca flexicuritatea e o combinatie intre practici de angajare si concediere flexibile, ajutoare de somaj de pana la 90 la suta din ultimul salariu si masuri active pe piata muncii. Piata daneza ofera o flexibilitate precum cea din Marea Britanie, insa ofera si securitate sociala precum Suedia. Scopul flexicuritatii e acela de a consolida crearea de locuri de munca si de a promova activ incluziunea pe piata muncii. Reformele daneze au inclus in mare parte urmatoarele aspecte: somerii au fost obligatii sa accepte locuri de munca inafara ariei lor ocupationale dupa 3 luni de la primirea ajutorului de somaj; cei ce refuzau locurile de munca oferite sau cursurile de pregatire, de recalificare pierdeau orice beneficiu la 6 luni de somaj, perioada maxima de acordare a ajutoarelor a fost redusa de la 5 la 4 ani, mai multe traininguri au fost organizate, subventii, scutiri de taxe si stimulente au fost oferite pentru cei ce activau pe piata muncii in regim de norma intreaga pana la varsta de 62 de ani si de asemenea scutiri de taxe au fost oferite pentru a descuraja pensionarea anticipata. Cand se pune problema adoptarii flexicuritatii si in alte state, inafara celor nordice, prima intrebare care apare rezulta in zona beneficiilor si ajutoarelor de somaj. In statele nordice dupa concediere, ajutoarele de somaj primite de someri sunt in continuare destul de mari (fiind legate de salariile de baza anterioare al caror nivel este destul de ridicat), iar problema se puna in perspectiva in care un muncitor mai este stimulat sa se recalifice sau sa reintre pe piata muncii in conditiile in care poate castiga bine din ajutorul de somaj fara a mai fi nevoit sa munceasca. Din aceasta cauza, statele in special cele Anglo-Saxone, cauta sa micsoreze aceste beneficii pana spre salariul minim pe economie, tocmai pentru a stimula cautarea de catre somer a unui loc de munca. Cetatenii statelor nordice pastreaza cultura muncii, a increderii si a flexibilitatii. Aceasta este o problema de cultura civica. In celelalte submodele pot aparea situatii in care, un anumit numar de oameni ar putea decide sa traiasca pe seama contribuabililor, in loc sa isi caute un loc de munca.

Totusi, flexicuritatea are sanse de a fi implementata in toate statele Uniunii Europene si acesta pare a fi tiparul catre care se merge in speranta atingerii obiectivelor de competititivitate propuse. Sigur, flexicuritatea nu trebuie copiata de la statele nordice, ci trebuie adaptata, pastrand desigur principiile de baza, ale fiecarei economii. Adoptand acest nou model, Europa poate fi mai competitiva pe piata globala. Flexicuritatea poate fi considerate a fi un model de tip castig-castig, reprezentand o noua politica pe piata muncii care reuseste sa realizeze un compromis intre interesele opuse de pe piata muncii. In loc sa aiba parteneri sociali in dezacord constant, angajatorii si sindicatele pot decida sa fie mai competitive si sa creasca sansele de angajare si in acelasi timp sa imbunatateasca bunastarea.

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie s fac mai multe eforturi dac doresc s ating obiectivele educaionale ale Strategiei Europa 2020 de reducere la sub 10% a ratei abandonului colar timpuriu i de cretere a proporiei de tineri absolveni cu diplom la cel puin 40%, conform cifrelor pe 2011 publicate de Eurostat. Acestea arat c s-au nregistrat progrese n statele membre, dar c exist nc puternice dispariti ntre ele i c nu este nici pe departe sigur c UE va reu i s- i ndeplineasc obiectivele pentru 2020: rata celor care abandoneaz de timpuriu coala este de 13,5% n prezent, fa de 14,1% n 2010 i 17,6% n 2000. n 2011, 34,6% dintre persoanele cu vrsta ntre 30 i 34 de ani din UE deineau o diplom, fa de 33,5% n anul anterior i respectiv 22,4% n 2000. Dei ultimele cifre indic progrese n contextul ambelor obiective, Comisia este ngrijorat c acest lucru nu se datoreaz reformelor, care produc efecte pe termen lung, ci sunt mai curnd rezultatul omajului n rndul tinerilor, care a fcut ca muli dintre acetia s rmn mai mult vreme n sistemul de educaie i formare. Un alt motiv de ngrijorare este acela c obiectivele stabilite de statele membre nu sunt suficiente pentru ca UE s-i poat ndeplini intele globale. n ceea ce privete abandonul colar timpuriu, definit ca procentajul de tineri ntre 18 i 24 de ani care dein cel mult calificri de nivel gimnazial i nu mai particip la nicio form de nv mnt sau formare, 11 state membre au depit referina de 10%[1], iar Malta (33,5%), Spania (26,5%) i Portugalia (23,2%) au cele mai mari rate de abandon colar, dar au nregistrat progrese semnificative n ultimii ani. Alte state membre care au reuit s reduc abandonul colar timpuriu sunt Cipru (11,2%), Letonia (11,8%) i Bulgaria (12,8%). 13 state membre au o rat de absolvire de studii superioare care depete inta de 40% [2]. Printre rile cu un nivel redus de absolvire, Slovenia (37,9%), Letonia (35,7%), Ungaria (28,1%), Portugalia (26,1%), Republica Ceh (23,8%) i Romnia (20,4%) au nregistrat toate o cretere anual de dou

puncte procentuale a acestui nivel. n schimb, Grecia (28,9%), Austria (23,8%) i Italia (20,3%) au cunoscut creteri de doar o jumtate de punct procentual sau chiar mai mici, iar Bulgaria (27,3%) i Malta (21,1%) au nregistrat chiar o scdere a ratei de absolvire a nvmntului superior. n aceea i perioad, Polonia (36,9%), Germania (30,7%) i Slovacia (23,4%) au cunoscut uoare creteri ale acestor procente. [1] Slovenia (4,2%), Republica Ceh (4,9%), Slovacia (5,0%), Polonia (5,6%), Luxemburg (6,2%), Suedia (6,6%), Lituania (7,9%), Austria (8,3%), rile de Jos (9,1%), Danemarca (9,6%) i Finlanda (9,8%). [2] Irlanda (49,4%), Luxemburg (48,2%), Suedia (47,5%), Finlanda (46,0%), Cipru (45,8%), Regatul Unit (45,8%), Lituania (45,4%), Frana (43,4%), Belgia (42,6%), Danemarca (42,2%), rile de Jos (41,1%), Spania (40,6%) i Estonia (40,3%).

Ratele de abandon colar timpuriu Abandonul timpuriu din sistemele de educaie i formare profesional (cu varste intre 18-24 ani)

De la 20 noiembrie 2009, acest indicator se bazeaz pe mediile anuale ale datelor trimestriale n loc de o singura referin primvara. Ratele de abandon timpuriu din sistemele de educaie i de formare profesional se refer la persoanele ntre 18 i 24 care ndeplinesc urmtoarele dou condiii: n primul rnd, cel mai nalt nivel de educaie sau de formare profesional atins este ISCED 0, 1, 2 sau responden ii 3c scurt ; in al doilea rand, respondentii au declarat c nu au primit nici o educa ie sau modul de formare n cele patru sptmni care au precedat sondajul. Statistica const in populaia total a aceleiai grupe de vrst, cu excepia inexistentei rspunsurilor la ntrebrile "cel mai nalt nivel de educaie sau de formare profesional atins" i "participarea la educaie i formare profesional". Att cei care au realizat statisticile, cat si cei care au participat la ele, provin din Ancheta asupra forei de munc din UE

Ratele de abandon colar timpuriu din UE (2000, 2010, 2011) i obiectivele naionale ale Strategiei Europa 2020 (n %)

2000

2010

2011

Obiective

naionale Obiectivul UE = sub 10,0% 9,5 9,75 11,0 10,0 5,5 10,0 10,0 9,5 10,0 15,0 8,0 9,5 10,0 8,0 15,5 9,0 10,0 13,4

UE 27

17,6

14,1

13,5

AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI FR HU IE IT LT LU LV

10,2 13,8 : 18,5 : 14,6 11,7 15,1 18,2 29,1 9,0 13,3 13,9 : 25,1 16,5 16,8 :

8,3 11,9 13,9 12,6 4,9 11,9 10,7 11,6 13,7 28,4 10,3 12,8 10,5 11,4 18,8 8,1 7,1 13,3

8,3 12,3 12,8 11,2 4,9 11,5 9,6 10,9 13,1 26,5 9,8 12,0 11,2 10,6 18,2 7,9 6,2 11,8

MT NL PL PT RO SE SI SK UK

54,2 15,4 : 43,6 22,9 7,3 : : 18,2

36,9 10,1 5,4 28,7 18,4 9,7 5,0 4,7 14,9

33,5 9,1 5,6 23,2 17,5 6,6 4,2 5,0 15,0

29,0 9,0 4,5 10,0 11,3 10,0 5,1 6,0 :

Surs: Eurostat, Ancheta asupra forei de munc, 2012.

Ratele de absolvire a nvmntului superior n rndul persoanelor cu vrsta cuprins ntre 30 i 34 de ani Statistica cuprinde ponderea populaiei n vrst de 30-34 ani, care a finalizat cu succes universitatea sau nivelul tertiar de nvmnt cu un nivel de educaie ISCED 1997 (Clasificarea Internaional Standard a Educaiei) de 5-6. Acest indicator msoar obiectiv strategia Europa 2020 pentru a spori ponderea celor de 30-34 ani care au absolvit nvmntul teriar sau echivalent la cel puin 40% n 2020.

2. Ratele de absolvire a nvmntului superior n rndul persoanelor cu vrsta cuprins ntre 30 i 34 de ani (2000, 2010, 2011) i obiectivele naionale ale Strategiei Europa 2020 (n %)

2000

2010

2011

Obiective naionale Obiectivul UE = 40,0 32,0 47,0 36,0 46,0 38,0 42,0 40,0 40,0 32,0 44,0 42,0 50,0 30,3 60,0 26,0-27,0 40,0 66,0

UE 27 AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI FR HU IE IT LT LU

22,4 : 35,2 19,5 31,1 13,7 25,7 32,1 30,8 25,4 29,2 40,3 27,4 14,8 27,5 11,6 42,6 21,2

33,5 23,5 44,4 27,7 45,1 20,4 29,8 41,2 40 28,4 40,6 45,7 43,5 25,7 49,9 19,8 43,8 46,1

34,6 23,8 42,6 27,3 45,8 23,8 30,7 41,2 40,3 28,9 40,6 46 43,4 28,1 49,4 20,3 45,4 48,2

LV MT NL PL PT RO SE SI SK UK

18,6 7,4 26,5 12,5 11,3 8,9 31,8 18,5 10,6 29,0

32,3 21,5 41,4 35,3 23,5 18,1 45,8 34,8 22,1 43,0

35,7 21,1 41,1 36,9 26,1 20,4 47,5 37,9 23,4 45,8

34,0-36,0 33,0 peste 40,0 45,0 40,0 26,7 40,0-45,0 40,0 40,0 :

Surs: Eurostat, Ancheta asupra forei de munc, 2012.

Ponderea cheltuielilor in C & D ( % din PIB) "Cercetarea i dezvoltarea experimental (C & D) cuprind munca creativ depus sistematic n scopul de a crete nivelul de cunotine, inclusiv cunotine despre oameni, cultur i societate i utilizarea acestui bagaj de cunotine pentru crearea de noi aplicaii" (Manualul Frascati, editia 2002).

Punctul de reper pentru modelul aplicat de rile nordice n domeniul ocuprii l reprezint modelul danez al flexicuritii. Acesta se mai numete i triunghiul de aur danez i mbin msurile de protecie a ocuprii cu asigurarea unui ajutor de omaj generos i cu aplicarea politicilor active pe piaa muncii. Un sfert din salariati sunt afectati de somaj si primesc un ajutor de somaj generos, majoritatea reusesc sa reintre rapid pe piata muncii, in timp ce ceilalti sunt integrati n scheme de masuri active ceea ce le ofera astfel, sanse mai mari de angajare.

Modelul rilor nordice sugereaz c o pia a muncii flexibil poate coexista cu un sistem social generos, n condiiile meninerii unui omaj sczut. Aplicarea acestui model este destul de costisitoare, povara fiscal fiind ridicat pentru a finana cheltuielile cu programele de pe piaa muncii i ajutoarele de omaj. Astfel, acest model ar fi greu de aplicat ntr-o ar cu dificulti bugetare. Cu toate acestea, modelul nordic poate fi studiat i poate fi util n mbuntirea unor politici ocupaionale pentru orice alt ar. ntradevr nu se poate copia un model de succes n aa fel nct orice ar s obin rezultate foarte bune ntrun domeniu, dar experiena rilor dezvoltate poate influena pozitiv anumite aspecte ale politicilor economice i sociale din alte ri. Politicile ocupaionale din Suedia pun un accent deosebit pe realizarea unui echilibru ntre viaa de familie i activitatea desfurat la locul de munc. Astfel, suedezii dedic 65% dintr-o zi (15,5 ore) pentru ngrijire personal i de agrement, iar timpul de lucru este de doar 1.610 ore pe an (Anuarul Statistic al Suediei, 2011). n ceea ce privete ajutorul de omaj acesta se acord astfel: n primele 200 de zile acesta

reprezint 80% din ctigurile anterioare, n condiiile n care salariul mediu este n jur de 3.500 de euro pe lun. Urmtoarele 100 de zile, ajutorul de omaj scade la 70% din ctigurile anterioare, iar dup aceea omerii se pot nscrie n programul Job and Development Guarantee, care ofer asisten n cutarea unui loc de munc, perioad n care ajutorul de omaj devine 65% din ctigurile anterioare. Strategia Europa 2020 promoveaza incluziunea social, n special prin reducerea srciei, cu 20 de milioane pana in anul 2020 (reducerea cu 25% a numarului persoanelor cu risc de saracie). People poverty exclusion at or risk of

social 2005 25,6 (17 21,4 17,2 17,2 14,4 13,3 16,2 21,7 16,7 17,1 16,3 12,5 16,9 21,7 16,8 17,4 13,9 13 16,5 21,4 16,3 17,4 14,9 11,8 15 21,2 17,6 16,9 15,9 11,6 15,2 21,6 18,3 16,9 15 13,7 14,9 : 18,9 17,9 16,1 13,7 14,6 2006 25,2 2007 24,4 2008 23,5 2009 23,1 2010 23,4 2011 :

(Percentage

of total population) EU (27 countries) Euro countries) Denmark Finland Sweden Iceland Norway Sursa: Eurostat area

Sursa:
20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Denmark Finland Sweden Iceland Norway

Eurostat,

prelucrare personala Pe baza acestui criteriu, al gradului de saracie, modelele nordic si continental isi pastreaza performante superioare modelelor anglo-saxon si mediteranean. Un alt criteriu de comparatie inter-modele este ponderea populatiei cu pregatire medie si peste medie: modelul nordic prezinta aici ponderi de aproape 75%, cel continental 67%, cel anglosaxon 60%, iar cel mediteranean abia se situeaza la 39%. Din pacate, acesta din urma mai cumuleaza si alte puncte slabe: gradul ridicat de saracie, asociat slabei eficiente si slabei echitati. Macar modelul anglo-saxon se face reprezentativ prin eficienta, iar cel continental prin echitate. Modelul nordic, se pare, imbina realizarea celor doua criterii-obiectiv ale functiei bunastarii, ceea ce face economia lor mult mai competitiva.

Soluii postcriz adoptate de Suedia pe piaa muncii Piaa muncii din Suedia se caracterizeaz prin protecie a ocuprii ridicat, ajutor de omaj generos, cheltuieli ridicate cu implementarea programelor pieei muncii, dar i taxe pe venituri ridicate.

Politicile active ale pieei muncii cuprind trei categorii de programe: de formare profesional, de susinere a ocuprii i de perfecionare a muncii. Aceste programe s-au extins rapid n Suedia, dup criza din 1990, i s-au meninut n mrimi mai reduse pn n anii 2000. n ultimii ani a avut loc o cretere a acestor programe, pentru a se depi criza economic actual, cel mai recent buget al Suediei punnd un accent deosebit pe politicile active care vizeaz omerii de lung durat i tinerii. Soluiile adoptate de Suedia la nivelul pieei muncii pentru a reduce scderea ratei ocuprii i pentru a mbunti inseria pe piaa muncii au vizat: msuri privind cererea de munc:

- subvenionarea locurilor de munc, prin creterea subveniilor pentru stimularea ocuprii la nivelul administraiilor locale; - reduceri ale costurilor nonsalariale pentru angajatori, cum ar fi reducerea contribuiilor la asigurrile sociale ale angajatorului; - amnarea de la plata asigurrilor sociale ale angajatorului cu dou luni i de la plata taxelor cu pn la 12 luni; - msuri de stimulare a cererii de munc din sectorul construciilor prin realizarea unui credit fiscal pentru reparaii i ntreinere; - investiii guvernamentale suplimentare n infrastructur pentru a sprijini ocuparea forei de munc n sectorul construciilor; msuri de sprijinire a omerilor n cutarea unui loc de munc:

- asisten n cutarea locurilor de munc pentru omeri, prin extinderea programelor de cutare a locurilor de munc i a programelor de plasare n munc; - creterea programelor de formare profesional; - stimulente pentru exportatori i firmele mici; - stimulente pentru realizarea de noi afaceri, cum ar fi reducerea contribuiilor la asigurrile sociale; - ajutoare de venit pentru cei ce i pierd locurile de munc i pentru cei cu venituri mici; - msuri fiscale care s creasc venitul net al celor cu salarii mici; msuri pentru susinerea pregtirii profesionale:

- programe de formare profesional pentru lucrtorii angajai i creterea accesului la educaie, prin creterea numrului locurilor subvenionate la colegii i universiti, creterea suportului financiar pentru studeni; programe de pregtire continu; alte msuri:

- reducerea cotei de impozitare pentru majoritatea nivelurilor de venit; - reducerea impozitului pe venitul n munc. Dintre msurile active aplicate n Suedia la nivelul anului 2011, ponderea cea mai mare o au stimulentele pentru creterea ocuprii (61,7%) i programele de reabilitare i de training (36%). Aceste msuri aplicate pe piaa muncii din Suedia au fost susinute i de alte politici educaionale, sociale i fiscale, Suedia avnd experien n coordonarea politicilor macroeconomice i n susinerea lor constant de-a lungul timpului. Pentru Romnia, recuperarea decalajelor fa de rile dezvoltate poate fi realizat doar prin adoptarea unui mix de politici att la nivel organizaional, ct i la nivel naional, care s se axeze pe investiia n oameni i dezvoltarea capitalului uman prin educaie, cercetare i inovare.

Modul scandinav- distincii fata de celelalte modele

O distincie ntre modele este absolut necesar . Aceast necesitate deriv din performanele diferite ale modelelor europene n ceea ce privete eficiena i echitatea . Putem vorbi, astfel, despre patru modele sociale principale la nivel european: modelul nordic, modelul anglo-saxon, modelul continental i modelul mediteranean. Modelul nordic se caracterizeaz prin niveluri ridicate ale cheltuielilor pentru protecia social, sistem al bunstrii generalizat, intervenie fiscal extensiv pe piaa muncii i sindicate puternice, care asigur un nivel relativ omogen al salariilor. Modelul anglo-saxon se individualizeaz prin importana pe care o au msurile active pentru combaterea omajului, precum i prin transferurile monetare orientate n principal ctre populaia activ. Sindicatele au o putere mai redus, iar disparitile n ceea ce privete nivelul salariilor sunt mai mari. Modelul continental se bazeaz pe asigurrile sociale i pe sistemele de pensii, iar sindicatele, dei au o importan n declin, rmn totui puternice. Modelul mediteranean se axeaz pe cheltuielile importante pentru sistemul de pensii, protecia locurilor de munc, structur relativ omogen a salariilor, obinut prin negocieri colective.

Cele patru modele acioneaz destul de diferit n plan socia l. n timp ce modelul mediteranean dispune de o legislaie puternic pentru protecia locurilor de munc (cel puin pentru angajaii permaneni), modelul nordic ofer ajutoare de omaj generoase, dar nu are un sistem legislativ pentru protecia angajailor la fel de strict. Gradul de ocupare este sensibil mai ridicat n modelul nordic i n cel anglo-saxon, diferena fiind n mare parte atribuit meninerii unei rate mai mari de ocupare pentru persoanele n vrst i a unei rate mai sczute a omajului pentru tineri. n termenii celor doi factori menionai anterior, eficien i echitate, situaia celor patru modele poate fi ilustrat prin figura urmtoare . Eficiena este msurat, n cadrul acestei scheme, prin capacitatea de a genera niveluri ridicate ale ocuprii, iar echitatea, prin capacitatea de meninere a riscului de srcie la un nivel sczut.

rile nordice i continentale se situeaz peste medie n ceea ce privete protecia mpotriva srciei, n timp ce cele din modelul anglo-saxon i mediteranean se situeaz sub medie . Diferena dintre cele dou categorii nu este dat doar de redistribuirea veniturilor prin intermediul impozitelor, ci, ndeosebi, de diferena n distribuirea capitalului uman. n modelul nordic ponderea populaiei cu vrst ntre 25 i 64 ani, care are cel puin pregtire liceal este de 75%, iar n modelul continental de 67%, fa de 60% n modelul anglo-saxon i doar 39% n cel mediteranean. Modelul mediteranean, caracterizat printr-un grad redus de ocupare i risc ridicat de srcie, nu ofer nici echitate, nici eficien. Modelele continental i anglo-saxon ofer fie echitate, fie eficien, n timp ce modelul nordic, asigurnd rate ridicate ale ocuprii i risc sczut de srcie, reuete s combine cel mai bine eficiena i echitatea. Acesta este i motivul pentru care, dintre rile UE, cele mai bine plasate n competiia internaional sunt rile scandinave.

Submodelul nordic s-a transformat treptat ntr-unul mai apropiat de cel anglo-saxon prin trecerea de la welfare la workfare, adic de la responsabilitatea statului n asigurarea securitii sociale la responsabilitatea individului pentru propria-i securitate n faa riscurilor.

Bibliografie:

Aceleanu, M.I., Modelul suedez n domeniul ocuprii forei de munc. Soluii postcriz, Economie teoretic i aplicat Volumul XIX (2012), No. 4(569), p. 70-78 Andersen, T., Svarer, M., Flexicurity The Danish Labour Market Model, IMF seminar on Flexicurity, 2006, Danish Central Bank, Denmark http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do? tab=table&plugin=0&pcode=t2020_50&language=en www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles %7CdisplayArticle/articleID_24403/Eurobarometru_Romania_are_prea_putini_absolventi_de_stud ii_superioare_(204)._La_polul_opus_se_afla_Irlanda_cu_o_rata_de_494.html ec.europa.eu/romania/news/07062012_reducerea_ratei_de_abandon_scolar_ro.htm ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/index_en.htm Dinu, Marius Marinas,Transformarea economic a Uniunii Europene n contextul ciclurilor Kondratieff, Economie teoretic i aplicat, 2011. Cristian Socol, Marius Marinas, Aura Gabriela Socol, Sustenabilitate fiscal i coeziune social. Comun i specific n submodelele Uniunii Europene, Economie teoretic i aplicat, Volumul XVII (2010), No. 3(544), pp. 25-44.