CURS 5: Asimetria integrării europene.

Diferențele dintre submodelele economico-

sociale ale Uniunii Europene. Concurență fiscală.

 Grad diferit de integrare a piețelor

 Diferențe semnificative între piața muncii și piața capitalurilor

 Mobilitate redusă a forței de muncă – cauze.

 Concurența fiscală este consecința naturală a mobilității bazei de impozitare între

diferite țări. Efecte:
- reduce nivel de impozitare acolo unde acesta este ridicat
- erodarea veniturilor bugetare (efect asupra deficitelor bugetare) și producția
de bunuri publice la un nivel mai redus (cheltuieli bugetare)
- deplasarea poverii fiscale asupra bazelor impozabile mai puțin mobile
- influențarea deciziilor de amplasare a investițiilor (în plus față de alte
criterii precum: apropierea de consumatori, forța de muncă ieftină,
infrastructură, reglemetări favorabile etc.)

5.1. Există 5 sisteme economico-sociale diferite în UE

1. Submodelul nordic⁄scandinav (Finlanda, Suedia, Danemarca, Olanda) se caracterizează

prin:
 grad ridicat de redistribuire;
 promovarea incluziunii sociale, a universalităţii asistenţei sociale, a dialogului social şi a
cooperării între partenerii sociali şi guvern;
 cele mai competitive economii europene, deşi asigură coeziune economică şi socială
cetăţenilor;
 performanţele ţărilor care compun acest submodel se explică prin eliminarea anumitor
compromisuri (trade-offs) existente între funcţionarea economiei şi efectele în plan
social .
 De ce ţările din submodelul nordic sunt perfomante
din punct de vedere economic cât şi social ?

Au atenuat efectele anumitor trade-offs în

domeniile economic şi social

1. Alegerea dintre 2. Alegerea dintre 3. Alegerea dintre

costul ridicat al beneficiile ridicate pentru eficienţă
forţei de muncă şi şomaj şi pensii şi rata de macroeconomică şi
gradul de ocupare. participare pe piaţa inegalitatea ridicată a
muncii. veniturilor

În ce constă? În ce constă? În ce constă?

-creşterea fiscalităţii
suportate de firme
reduce numărul de
locuri de muncă nou
create şi rata de
ocupare.
- acordarea unor ajutoare de
şomaj ridicate (ca pondere
din salariul anterior) şi pe o
perioadă îndelungată
diminuează stimulenetele
pentru căutarea unui loc de
muncă
-creşterea fiscalităţii
permite redistribuirea unor
sume mai mari, dar
afectează negativ nivelul
de efiicienţă
macroeconomică (scade
productivitatea şi se reduce
ocuparea)

Cum au reuşit? Cum au reuşit? Cum au reuşit?

Se caracterizează prin
stabilitate
macroeconomică,
legislativă şi printr-un
mediu de afaceri
atractiv (zero
corupţie).
Au combinat politicilor active
pe piaţa muncii cu măsurile de
securitate socială (flexicurity).
Ratele ocupării, cele de
creştere a productivităţii,
precum şi satisfacţia muncii
sunt relativ ridicate.
Au menţinut acelaşi sistem
social generos fără a spori
fiscalitatea, ci prin
creşterea bazei de
impozitare (urmare a
stimulării creşterii şi
ocupării).

De ce există un trade-off între echitatea socială şi eficienţa macroeconomică?

O rată mai mare de creştere economică sugerează un grad mai ridicat de eficienţă economică,
deoarece presupune atât sporirea productivităţii muncii, cât şi a gradului de ocupare a populaţiei
(precum în descompunerea de mai jos):
PIB
PIB   L  %PIB  %WL  %L
L
Asigurarea echităţii sociale influenţează negativ eficienţa economică prin următoarele
mecanisme:
a) sporirea transferurilor sociale curente determină majorarea deficitului bugetar şi a datoriei
publice, ceea ce vor afecta standardul de viaţă al generaţiilor viitoare;
b) împrumuturile necesare finanţării deficitului bugetar exercită un efect de crowding-out asupra
investiţiilor private;
 c) creşterea fiscalităţii pentru a compensa cheltuielile publice suplimentare antrenează reducerea
consumului, a economiilor private şi a investiţiilor;
d) sporirea fiscalităţii reduce stimulentele în economie şi descurajează dezvoltarea afacerilor.

Celelalte patru submodele de economie se caracterizează prin existenţa a cel puţin unuia dintre
cele trei compromisuri prezentate în figura de mai sus.
2. Submodelul anglo-saxon (Marea Britanie, Irlanda). Caracteristici:
 constituie reflectarea unei abordări liberale a sistemului de bunăstare în care
asistenţa socială este limitată şi în care se încurajează asigurările private ale
riscurilor indivizilor (adică are loc transferul de responsabilitate socială dinspre
stat către individ, precum în SUA).
 piaţa muncii nu este reglementată, iar responsabilitatea pentru căutarea unui loc
de muncă aparţine indivizilor (cheltuielile bugetare privind politicile active pe
piaţa muncii sunt scăzute).
 referitor la cele trei compromisuri, ţările anglo-saxone practică o fiscalitate
relativ redusă (ceea ce determină costuri relativ mai mici ale forţei de muncă) şi
ajutoare de şomaj relativ scazute ca pondere în salariu şi care sunt acordate pe o
perioadă mai mică de timp. De aceea gradul de ocupare este apropiat de cel al
ţărilor nordice, iar şomajul pe termen lung este cel mai redus din UE. Numai cel
de-al treilea compromis (cel referitor la eficienţă şi echitate) este caracteristic
acestui submodel, în condiţiile în care creşterea economică se reflectă într-o
inegalitate ridicată a salariilor şi a veniturilor în societate.
3. Submodelul continental (Franţa, Germania, Austria, Belgia şi Luxemburg). Caracteristici:
 ocuparea constituie baza transferurilor sociale, iar beneficiile acordate sunt mai
reduse decât în submodelul nordic, fiind dependente de nivelul venitului obţinut
anterior.
 pieţei muncii este reglementată, nefiind stimulată flexibilitatea lucrătorilor, iar
negocierile salariale în cadrul acesteia sunt centralizate.
 fiscalitatea este relativ ridicată (comparativ cu ţările anglo-saxone) ceea ce a indus
o capacitate mai redusă de creare a locurilor de muncă în sectorul privat (mai ales în
cel al serviciilor).
 beneficiile primite de şomeri, respectiv de pensionari îi destimulează în căutarea
unui loc de muncă, respectiv în prelungirea participării pe piaţa muncii. În lipsa
unor politici active pe piaţa muncii, aceste economii înregistrează rate ridicate ale
şomajului, lucrătorii slab calificaţi, tinerii şi femeile constituind categoriile mai
puţin integrate pe piaţa muncii.
 în ceea ce priveşte compromisul dintre eficienţă şi echitate, ţările din cadrul
submodelului sunt caracterizate printr-o inegalitate mai redusă a veniturilor
(comparativ cu cele anglo-saxone), dar care nu este rezultatul creşterii ocupării şi a
productivităţii, ca în ţările nordice, ci al sporirii în trecut a cheltuielilor cu protecţia
socială.
4. Submodelul sudic (Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Malta, Cipru, Croația). Caracteristici:
 rolul statului este unul rezidual, limitându-se la acordarea unor ajutoare sociale
fragmentate, iar cheltuielile sociale sunt orientate către populaţia vârstnică şi către
anumite grupuri ocupaţionale, precum angajaţii din industrie.
 piaţa muncii este puternic segmentată şi reglementată, iar negocierile salariale sunt
centralizate.
 din punct de vedere al celor trei compromisuri, economiile sudice au trăsăturile
ţărilor anglo-saxone (cheltuieli sociale reduse, ajutoare scăzut pentru şomaj), însă
nu au capacitatea acestora de a genera o sporire a ratei ocupării, în condiţiile unei
pieţe a muncii reglementate, mai ales pentru lucrătorii bărbaţi. Forţa de muncă este
puţin flexibilă, precum în submodelul continental, aspect reflectat în peristenţa unei
 rate ridicate a şomajului pe termen lung, în special în rândul tinerilor. În condiţiile
unui stat redistributiv mai redus şi al unui sistem economic incapabil să sporească în
mod semnificativ rata de ocupare, inegalităţile dintre venituri sunt cele mai ridicate
din Uniunea Europeană.
 în cadrul unor ţări precum Italia, Portugalia şi Spania, diferenţele dintre venituri se
explică şi prin existenţa unor decalaje regionale mari.
5. Submodelul catching-up⁄al Europei Centrale şi de Est⁄ECE(Cehia, Slovacia, Slovenia,
Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, România şi Bulgaria). Caracteristici:
 deşi toate aceste economii au parcurs un proces de tranziţie către o economie de
piaţă, totuşi există diferenţe semnificative din punct de vedere al organizării
sistemelor naţionale de bunăstare. Unele ţări, precum Ungaria şi Slovenia au optat
pentru creşterea cheltuielilor cu protecţia socială (se apropie de submodelul
continental), în timp ce altele, precum Ţările Baltice, au mizat pe menţinerea lor la
un nivel scăzut şi pe stimularea procesului de recuperare a decalajelor de dezvoltare
prin promovarea unei fiscalităţi apropiate de cea din submodelul anglo-saxon.
 a înregistrat rate ridicate de creştere economică, aspect caracteristic unor economii
mai puţin dezvoltate, care au indus însă o polarizare a veniturilor, precum în
submodelul anglo-saxon.
 ratele ocupării sunt cele mai ridicate în cazul Sloveniei si Cehiei, cele mai
semnificative creşteri ale acesteia înregistrându-se în Bulgaria şi în Ţările Baltice,
unde ocuparea s-a apropiat de nivelurile submodelului continental.
 În cadrul submodelului catching-up se pot delimita două grupuri de ţări, unul
cuprinânzd ţările Vişegrad şi Slovenia, iar celălalt economiile care au implementat
cota unică de impozitare – Ţările Baltice, România şi Bulgaria.
Pentru a sintetiza decalajele dintre sistemele de redistribuire ale celor cinci submodele am
realizat o comparaţie a acestora pe baza prezenţei sau absenţei celor trei compromisuri şi a capacităţii
acestora de a le elimina.
Eterogenitatea submodelelor de economie în cadrul UE
Submodelul Nordic Anglo-saxon Continental Sudic Catching-up
Compromisul /

Costul ridicat al Eliminat Nu există Nu a fost Nu există Nu există

forţei de muncă şi - grad ridicat de - costuri mai eliminat - costuri şi - costuri şi
gradul de ocupare reduse; - grad relativ ocupare ocupare mai
ocupare - grad ridicat de mai redus de mai reduse reduse
ocupare ocupare
Beneficiile Eliminat Nu există Nu a fost Nu există Nu există
ridicate pentru - grad ridicat de - beneficiile pentru eliminat - protecţie - protecţie
şomaj şi pensii şi ocupare în şomaj sunt reduse; - grad redus de socială socială redusă
gradul de rândul tinerilor - pondere ridicată a ocupare a redusă
ocupare şi al pensiilor private tinerilor şi
vârstnicilor vârsticilor
Eficienţă Eliminat Nu a fost eliminat Nu a fost Nu a fost Nu a fost
macroeconomică - eficienţă şi - eficienţă fără eliminat eliminat eliminat
şi inegalitatea echiate echitate - echitate fără - nici - creşterea
veniturilor eficienţă eficienţă şi eficienţei, dar
nici fără echitate
echitate socială

Submodelul nordic s-a transformat treptat într-unul mai apropiat de cel anglo-saxon prin
trecerea de la welfare la workfare, adică de la responsabilitatea statului în asigurarea securităţii sociale
la responsabilitatea individului pentru propria-i securitate în faţa riscurilor. Totuşi, submodelul nordic
se deosebeşte radical de ţările liberale din UE prin performanţele sociale.

Strategia de reformă a
submodelului nordic

Administrarea Îmbunătăţirea Consolidare Acordul Educaţie,

flexibilităţii şi stimulentelor a fiscală partenerilor cercetare, noi
a securităţii şi un sistem - surplusuri sociali cu tehnologii şi
sociale economic bugetare guvernul creştere
incluziv
(flexicuritatea) economică

Echitate vs eficiență – analiza submodelelor (date 2017)

 Echitatea socială (pe ordonată) măsurată prin rata sărăciei după transferuri sociale
 Eficiența (pe abscisă) aproximată prin rata ocupării totale
 Tema pentru cursul din 22 noiembrie 2019

Realizați o analiză comparată a submodelelor din UE (anul 2018 sau o analiză

dinamică 2007-2018) a doi dintre următorii indicatori
- Ponderea veniturilor bugetare în PIB
- Ponderea transferurilor sociale în PIB
- Soldul bugetar
- Datoria publica
- Rata șomajului (total sau în rândul tinerilor)
- Rata ocupării
- Rata sărăciei
- Gradul de inegalitate a veniturilor
5.2. Concurența fiscală

 De ce cotele de impozitare sunt relativ mai reduse în țările ECE comparativ cu

economiile dezvoltate din UE?
 De ce o parte dintre economiile ECE au adoptat sistemul cotei unice de
impozitare, în timp ce economiile dezvoltate ale UE mențin un sistem de
impozitare progresivă?
 Sistemul de impozitare (cota unica/impozitare progresivă) influențează
intensitatea fluctuațiilor economice? Explicați în care dintre economii fluctuațiile
economice au o intensitate mai redusă.
 Care este explicația creșterii TVA (nivelul mediu din UE) în perioada 2009-2018
comparativ cu 2008?
 Explicaţi tendinţa de reducere a ratei de impozitare a salariilor mari şi a ratei
profitului în Uniunea Europeană (2000-2010). Analizaţi presiunea fiscală din
ţările ECE relativ la economiile dezvoltate ale UE.
 Trăsăturile sistemului fiscal din România – taxe relativ reduse, povară fiscală
ridicată, slabă colectare a taxelor

Numarul anual de plati de taxe (conform Doing Business Reports – 2005-2018)

Country
Name 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Bulgaria 29 29 15 15 15 15 15 14 14 14 14 14 14 14 14
Czech
Republic 27 12 12 12 12 12 8 8 8 8 8 8 8 8 8

Denmark 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

France 20 20 20 8 8 8 8 8 8 8 8 9 9 9 9

Germany 12 12 12 12 12 12 12 9 9 9 9 9 9 9 9

Greece 19 19 19 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

Hungary 13 13 14 14 14 14 13 12 12 11 11 11 11 11 11

Poland 41 41 41 41 41 30 30 19 19 19 7 7 7 7 7

Portugal 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

Romania 108 108 108 113 113 113 113 41 39 14 14 14 14 14 14

Slovak
Republic 32 32 32 32 32 32 32 21 21 21 10 8 8 8 8

Slovenia 22 22 22 21 21 21 21 10 10 10 10 10 10 10 10

Spain 8 8 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

Sweden 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
United
Kingdom 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
Datele din anul 2020 – corespund anului 2018

Structura veniturilor bugetare

 Revenue
2017
Ranking (billion
2008 2012 2015 2017 2017 euros)
A. Structure by type of tax
Indirect taxes 11.4 13.2 13.3 10.4 27 19.4
VAT 7.5 8.3 8.1 6.2 27 11.7
Taxes and duties on imports excluding VAT 0.2 0.5 0.4 0.3 11 0.6
Taxes on products, except VAT and import duties 3.1 3.8 4.0 3.3 19 6.1
Other taxes on production 0.5 0.7 0.8 0.6 24 1.1
Direct taxes 6.4 5.8 6.6 6.1 26 11.4
Personal income taxes 3.2 3.4 3.7 3.6 24 6.7
Corporate income taxes 2.9 1.9 2.3 2.0 21 3.8
Other 0.3 0.5 0.6 0.5 18 1.0
Social contributions 9.0 8.7 8.1 8.5 21 15.9
Employers' 5.8 5.5 5.0 5.3 18 9.9
Households' 3.2 3.2 3.1 3.2 19 6.0
Less: capital transfers (2) n.a. n.a. n.a. n.a.
Total 26.8 27.8 28.0 24.9 27 46.7
B. Structure by level of government
Central government 63.0 63.5 66.7 61.9 15 28.9
1
State government ( ) n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.
Local government 3.2 3.6 3.4 3.6 18 1.7
Social security funds 33.2 32.5 29.6 34.1 9 15.9
EU institutions 0.5 0.4 0.3 0.3 24 0.2
C. Structure by economic function
Consumption 10.7 12.6 12.6 9.9 25 18.6
Labour 11.0 11.1 10.3 10.7 26 20.1
of which on income from employment 10.9 10.9 10.1 10.6 25 19.9
Paid by employers 5.8 5.5 5.0 5.3 20 9.9
Paid by employees 5.2 5.4 5.1 5.3 27 10.0
Paid by non-employed 0.1 0.2 0.2 0.1 25 0.2
Capital 5.1 4.1 5.1 4.3 24 8.1
Income of corporations 2.9 1.9 2.3 2.0 22 3.8
Income of households 0.9 0.7 1.2 1.2 9 2.2
Income of self-employed 0.4 0.5 0.5 0.3 25 0.5
Stock of capital 1.0 1.0 1.2 0.8 25 1.6
D. Environmental taxes
Environmental taxes 1.7 2.0 2.4 1.9 23 3.6
Energy 1.3 1.7 2.2 1.8 18 3.3
of which transport fuel taxes 1.3 1.3 1.7 1.5 15
Transport 0.3 0.3 0.3 0.1 24 0.3
Pollution and resources 0.01 0.01 0.01 0.01 26 0.0
E. Property taxes
Taxes on property 0.8 0.9 0.9 0.7 22 1.3
Recurrent taxes on immovable property 0.6 0.6 0.6 0.6 16 1.1
Other taxes on property 0.2 0.2 0.2 0.1 25 0.2
F. Implicit tax rates
Consumption 17.1 20.4 20.9 16.1 26
Labour 30.2 33.2 31.2 29.0 23
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-
taxation_en
Rata implicită a taxării consumului
- Suma tuturor veniturilor din taxele aplicate asupra consumului (TVA, accize,
alte taxe aplicate energiei etc.) raportată la cheltuielile private de consum ale
gospodăriilor
Cota de tip „parking" (sau cota intermediară)
Cota de tip „parking" se aplică anumitor bunuri sau servicii care nu sunt eligibile
pentru o cotă redusă, dar care, în unele state membre, făceau deja obiectul unor cote
reduse la 1 ianuarie 1991. Aceste țări sunt autorizate să continue aplicarea cotelor reduse
în locul cotei standard, atâta timp cât ele nu sunt mai mici de 12 %.
Aceste cote speciale au fost create ca măsuri de tranziție pentru a facilita eliminarea
progresivă a derogărilor, ca urmare a intrării în vigoare, la 1 ianuarie 1993, a normelor
privind piața internă.
Rata implicită a taxării muncii
- Suma tuturor veniturilor din taxele aplicate muncii (impozit pe venit,
contribuții sociale) raportată la remunerarea salariaților
Contribuțiile și impozitul pentru un salariu net de 3000 de lei
Rata implicită a fiscalităţii – instrument pentru a evalua eficienţa colectării taxelor
(analiza preluata din Rapoartele Consiliului Fiscal, 2018)

România a încasat în anul 2018 din taxarea consumului prin TVA doar 11%, față de cota
legală standard de 19% sau de o cotă medie ponderată de 14,5%.
 Eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii, și
direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei

**Calculată ca raport între impozitele directe plătite de gospodării (cod ESA D51A_C1) și o bază de calcul
a impozitului pe venit definită ca salarii brute din conturile naționale (cod ESA D11) , din care s-au dedus
contribuțiile sociale plătite de angajați.
***Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală.
** Calculată ca raport între „contribuţii sociale efective” (cod ESA D61REC) și „câştiguri salariale brute”
(cod ESA D11). În cazul României, veniturile includ încasările suplimentare temporare determinate de
implementarea schemelor de compensare „în lanț” a arieratelor (299,4 mil. lei în 2016, 632,6 mil. lei în
2017, respectiv 490,9 mil. lei în 2018).
*** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală.
 Cheltuielile fiscale

 Cheltuielile fiscale reprezintă expresia valorică a reducerii veniturilor bugetare sau

amânării încasării acestora, în conformitate cu prevederile legislaţiei fiscale,
reglementări sau norme legislative.
 Acestea pot include scutiri, deduceri şi facilităţi fiscale, cote reduse de
impozitare, reguli diferenţiate de calcul al impozitelor, taxelor şi contribuţiilor
stabilite în scopul acordării unui tratament preferenţial unei categorii de
contribuabili, precum şi orice alte reglementări fiscale de natură să reducă
încasările bugetare.
 Deşi principală cauză a colectării reduse, respectiv a eficienţei slabe a taxării, este
gradul redus de conformare fiscală (evaziune fiscală, muncă fără forme legale),
plaja largă de scutiri şi deduceri oferită de România are şi ea o influenţă negativă
asupra eficienţei colectării.
 În afara scutirilor şi deducerilor specificate în Directivele UE, România a inregistrat
cheltuieli fiscale estimate la 4,4% din PIB pentru 2017 si 4,3% din PIB in 2018. In
2013 (primul an in care s-au estimat) au fost de 2,8% din PIB.

2015 2016 2017 2018 2019

PIB (mil. lei) 704.500 758.500 858.332 949.600 1.022.500

Cheltuieli
fiscale* (mil.lei) 27.479,1 33.800 37.040 41.191 48.459
(% PIB) (3,9) (4,5) (4,4) (4,3) (4,7)

Impozit pe profit 936 1.266 1.478 1.900 1.981

(mil. lei) (0,13) (0,17) (0,17) (0,2) (0,2)
(% PIB)

Impozit pe venit
(mil. lei) 8.6531 10.910 11.611 9.713 11.584
(% PIB) (1,23) (1,44) (1,35) (1,13) (1,13)

Taxa pe valoarea
adăugată (mil. 10.069 11.235 11.410 12.606 14.092
lei)
(1,43) (1,48) (1,33) (1,33) (1,38)
(% PIB)

Contribuţii
sociale (mil. lei) 4.465 6.693 8.691 12.569 16.203
(% PIB) (0,63) (0,88) (1,01) (1,32) (1,58)

Impozite şi taxe
locale (mil. lei) 3.357 3.696 3.799 4.285 4.405
(% PIB) (0,48) (0,49) (0,44) (0,45) (0,43)
Principalele cheltuieli fiscale în cazul României sunt legate de:
1. impozitul pe profit
 scutirea de impozit pentru profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de
echipamente tehnologice - maşini, utilaje şi instalaţii de lucru
 cheltuielile de cercetare dezvoltare – deducere suplimentară în proporţie de 50% a
cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi
 cheltuieli privind sponsorizări și/sau acte de mecenat, precum și burse private
2. impozitul pe venit
 scutirea de impozit pentru veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură
primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, persoanele persecutate din
motive politice etc.,
 indemnizaţiile pentru risc maternal, maternitate, creşterea copilului, eliminarea
din venitul impozabil a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate și a
plafonului neimpozabil de 2000 lei în cazul veniturilor din pensii,
 deduceri personale pentru persoanele aflate în întreținere
 scutirea de impozit pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor în baza
contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară
activităţi în sectorul construcţii, IT
3. TVA (cotele reduse de TVA de 9% şi 5%)
4. impozite și taxelor locale
 scutiri de la plata impozitului pe clădirile aflate în proprietatea publică sau privată
a statului sau a unităților administrativ-teritoriale
 scutiri de la plata impozitului pe clădire în cazul persoanelor fizice şi/sau juridice
române care reabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le
deţin în proprietate
5. contribuții sociale
 tichetele de masă, tichetele de vacanţă, tichetele cadou şi tichetele de creşă,
acordate potrivit legii
 ajutoare, indemnizații și alte forme de sprijin cu destinație specială, veniturile din
pensii
 excepție de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate persoanele fizice
pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale
de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii