Sunteți pe pagina 1din 8

Poziția județului Călărași

Student:Minciună Andrei-Paul
Grupa:1331

Seria:B

Anul:II

Cuprins

-Caracteristicile generale ale judetului

- Structura economica

- Prezentarea de proiecte sau programe de care a beneficiat judetul si care au fost

implementate in judet, in perioada 2014-2020

- Principalele rezultate ale studiului asupra judetului se vor reda prin analiza SWOT

- Propuneri privind strategia de dezvoltare a judetului


Caracteristicile generale ale județului

Situat în sud-estul României, pe cursul Dunării şi al braţului Borcea, judeţul Călăraşi este

intersectat de paralela 440 20’ latitudine nordică şi meridianul de 270 longitudine estică, ocupând

o parte din Câmpia Munteniei.

Se învecinează:

la nord cu judeţul Ialomiţa

la est cu judeţul Constanţa

la vest cu judeţul Giurgiu şi judeţul Ilfov

la sud cu Bulgaria

Cu o suprafaţă de 5088 km2 , reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul Călăraşi ocupă

locul 28 ca mărime în rândul judeţelor ţării.

Din punct de vedere al organizării administrative a teritoriului, la data de 31.12.2016, judeţul

Călăraşi cuprinde: - 2 Municipii : Călăraşi – reşedinţa judeţului; Olteniţa. - 3 Oraşe : Budeşti;

Fundulea; Lehiul Gară. - 50 Comune - 160 Sate


Judeţul Călăraşi dispune de un relief în care caracteristica predominantă o reprezintă câmpia,

luncile şi bălţile. Relieful este dominat de câmpie, grupându-se în patru unităţi mari: Câmpia

Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnazului, Lunca Dunării.

Clima este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformităţii reliefului de

câmpie, caracterizat prin veri foarte calde şi ierni relativ reci. În extremitatea sudică a judeţului

se individualizează topoclimatul specific al Luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde

decât în restul câmpiei. În anul 2016, temperatura medie anuală a fost de 12,70 C, maxima

anuală de 37,70 C (în data de 1 august 2016), iar minima anuală de -19,10 C (în data de 25

ianuarie 2016).

Reţeaua hidrografică se compune din două bazine hidrografice, al Dunării şi al Argeşului şi

dinţr-un subbazin, cel al Mostiştei. Fluviul Dunărea, care delimitează teritoriul judeţului în sud şi

sud-esţ de la km 300 (Cernavodă) la km 450 (Gostinu), se desparte în două braţe - Borcea pe

stânga şi Dunărea Veche pe dreapta - care închid între ele Balta Ialomiţei .

Râul Argeş traversează zona de sud-vest a judeţului, pe o lungime de 37 km, vărsându-se în

Dunăre la vest de municipiul Olţeniţa, după confluenţa cu Dâmboviţa, în dreptul oraşului

Budeşti.
Dunărea(port Oltenița)

Gură de varsare a Argeșului în Dunăre

Structura economica

Principalele centre economico-sociale ale județului sunt: Călărașiul (cel mai mare centru

financiar, social, cultural și administrativ din județ), Oltenița și Lehliu Gară. Economia

călărășeană a suferit un regres între 1989 și 2000 datorită falimentului a două mari unități
industriale ale județului (Navol Oltenița și Siderca Călărași). Între 2000 și 2005 economia

călărășeană se stabilizează prin plecarea în masă a forței de muncă în Italia și Spania și prin

deschiderea de fabrici de confecții lohn. După 2005 economia călărășeană este în creștere, mari

investitori deschizând locuri de muncă (Saint-Gobain; Romply; Siad; Silcotub și Martifer în

Călărași. Prefab în comuna Modelu) iar alții anunțând investiții în special în Călărași, Lehliu

Gară și Budești. Oltenița rămâne în continuare singurul oraș din județ cu o economie precară.

Principalele ramuri industriale din județ sunt: producția de gaze rare și bio-combustibili (Călărași

și Lehliu Gară), prefabricate (Călărași), industria alimentară (Călărași), industria confecțiilor

lohn (Călărași, Budești și Oltenița). În industria călărășeană predomină: industria metalurgică

(26,9%), industria alimentară și a băuturilor (26,5%), industria prelucrării produselor din

minerale nemetalice (14,1%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (12,7%) și fabricarea

articolelor de îmbrăcăminte (9,2%). În aprilie 2008 industria prelucrătoare a reprezentat 98,9%,

iar industria energiei electrice, termice, gaze și apă 0,9% din totalul producției industriale

realizate.

Prezentarea de proiecte sau programe de care a beneficiat judetul si care au

fost implementate in judet, in perioada 2014-2020

Proiectul “Dezvoltarea turistica a bratului Borcea – Calarasi – port turistic de agrement” este un

proiect al Consiliului Judetean Calarasi aprobat la finantare prin Ministerul Turismului la data de

12/08/2019
Scopul principal al proiectului propus este de a maximiza atuurile conferite de amplasarea in

imediata apropiere a bratului Borcea, pana in prezent acest avantaj nefiind indeajuns exploatat.

Prin prezentul proiect se doreste dezvoltarea zonei din punct de vedere turistic, sporirea

satisfactiei cetatenilor, dezvoltarea armonioasa a zonei prin implementarea unei concept inovativ,

menit sa acopere necesitatile zonei.

Proiectul va fi definit ca o zona utila posesorilor de ambarcatiuni, dand posibilitatea celor care

deja au ambarcatiunile inregistrate pe raza municipiului Calarasi sa beneficieze de conditii

optime pentru acostarea barcilor, dar si cresterea in zona a numarului de turisti posesori de

ambarcatiuni inregistrate pe raza altor judete, o data cu crearea beneficiilor date de contruirea

marinei.

Incă un proiect foarte important care a fost deja implementat este „Dezvoltarea infrastructurii

sanitare și sociale”

Prima prioritate a fost investiția în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la

dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de

sănătate și promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale,

culturale și de recreere, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de

comunități.

Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


-Judetul este situat in cea mai dezvoltată -Inundații
regiune a României. -Lipsa locurilor de munca

-Populatie tânără.

-Orașele din județul Călarași sunt destul de

dezvoltate din punct de vedere al

infrastructurii

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
-Folosirea dunării pentru transport comercial. -Scăderea numarului de locuitori

-Crearea locurilor de muncă -Emigrația

-Creşterea numărului de investiţii pe terenuri

libere,deoarece exista foarte mult spatiu care

nu este exploatat

Propuneri privind strategia de dezvoltare a judetului

Propunerea mea,privind strategia de dezvoltare este ca acest județ sa acceseze mai multe fonduri

europene prin care ofera cetatenilor săi oportunități de munca,cum ar fii construirea

făbricilor,deoarece cum se poate observa Județul Călarasi din punct de vedere al populatiei,scade

foarte mult din cauza lipsei locurilor de munca.

S-ar putea să vă placă și