Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DEZVOLTARE DURABILĂ
O propunere de politică publică
e l a b o ra t ă d e O N G - u r i .
Cuprins
Nevoia …………………………………………………………………………. 1
Strategia …………………………………………………………………………. 8
Conceptul …………………………………………………………………………. 14
Abordarea …………………………………………………………………………. 19
Referința …………………………………………………………………………. 26
Inițiativa …………………………………………………………………………. 33
Propunerea …………………………………………………………………………. 40
Intervenția …………………………………………………………………………. 46
Impact …………………………………………………………………………. 55
Oportunitatea …………………………………………………………………………. 61
NEVOIA
Astăzi dezvoltarea e non-durabilă...
Statele lumii practică extractivismul, prin exploatarea masivă și
rapidă a resurselor naturale, pe care le controlează politic. Cu
fluxurile de materii și energii foarte ridicate avute la dispoziție,
piețele își pot menține productivismul și consumismul.
Sfera financiară este cea care amplifică aceste tendințe creând bule
speculative și supraîndatorare, posibile în urma dereglementării
impuse în ultimele decenii.
2
Rezultatul este un model de dezvoltare non-durabil, în care
funcționarea economiei excede capacitatea de susținere a
planetei.
Dacă procesul de globalizare și-ar duce
până la capăt "programul", extinzând
modelul de dezvoltare non-durabilă la
întreaga umanitate, atunci am avea
nevoie de trei planete pentru menținerea
nivelului său actual de producție și
consum. Ori, noi nu avem decât una,
Terra!
3
Lipsa de măsură și negarea limitelor ecologice inerente planetei pun
astăzi în pericol însuși soclul societăților noastre.
4
Ce ne zice
comunitatea oamenilor de știință?
Vocea comunității internaționale a oamenilor de știință e unanimă:
din cauza modelului de dezvoltare non-durabil, ne aflăm astăzi pe o
"traiectorie de depășire-prăbușire". Fiindcă nu putem avea o
creștere infinită a fluxurilor de materii și energii consumate, pe o
planetă finită!
5
Aceștia atrag atenția asupra stării extrem de grave în care ne găsim:
6
Avertismentul a fost preluat pe prima pagină a celor mai importante
ziare ale lumii, care evocă un "strigăt de alarmă" al științei în
privința dereglării accelerate a climei, prăbușirii biodiversității,
acidificării oceanelor, epuizării resurselor rare, poluării, defrişării,
eroziunii solurilor planetei...
7
S T R AT E G I A
Educația e cheia!
Putem construi o economie capabilă să respecte Omul și Natura? Ce
trebuie făcut pentru ca dezvoltarea durabilă să devină un concept
viu și o realitate palpabilă în țara noastră?
9
Pentru ca România să se dezvolte durabil, este indispensabil să se
producă în rândul majorității românilor o schimbare la nivelul valorilor,
modurilor de gândire, atitudinilor, competențelor, iar acest tip de
schimbare nu se poate realiza decât prin intermediul educației. Deci,
reformarea sistemului de educație e cheia!
10
Educația pentru Dezvoltarea durabilă
Educația pentru Dezvoltare durabilă (EDD) este un demers de reformă
care vizează integrarea transversală a dezvoltării durabile în toate
componentele sistemului de educație. EDD creează sinergii între
educația formală, nonformală și informală.
11
Remarcăm că EDD este o educație “pentru”, nu “despre” dezvoltarea
durabilă. Această prepoziție în denumirea sa evidențiază faptul că EDD
are o "misiune", aceea de a contribui la clarificarea și realizarea
“binelui comun” pentru societate.
12
Din perspectiva liberală, indivizii sunt singurii capabili să decidă
ceea ce este sau nu “binele” pentru ei.
13
CONCEPTUL
O definiție preluată în toată lumea
În 1987, Comisia Mondială pentru Mediu şi
Dezvoltare (ONU) a publicat raportul
“Viitorul nostru comun” - cunoscut ca
“Raportul Brundtland” după numele
preşedintei Comisiei, doamna Gro Harlem
Brundtland, pe atunci premier al Norvegiei.
15
o dezvoltare care permite generaţiei actuale să îşi satisfacă nevoile
sale, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi
satisface propriile lor nevoi.
Două concepte sunt inerente dezvoltării durabile:
• cel de "nevoie", şi în special nevoile de bază ale celor mai
săraci, care ar trebui să aibă cea mai mare prioritate;
• ideea de "limite" pe care situaţia tehnologică şi organizarea
socială actuală le impun, reducând capacitatea mediului de a
răspunde nevoilor actuale şi viitoare.
Atenție! Deseori, aceste două concepte fundamentale sunt
"uitate", definiția dezvoltării durabile fiind preluată
trunchiat, fără specificarea acestor două concepte
fundamentale.
16
Cinci principii esențiale…
Făcând o sinteză, putem spune că promotorii EDD împărtășesc astăzi cel
puțin cinci principii esenţiale:
17
3. integrarea politicilor prin care se urmărește dezvoltarea
economică, echilibrul mediului și echitatea socială (cele trei "sfere"
ale dezvoltării durabile);
18
ABORDAREA
Pedagogie interdisciplinară,
centrată pe competențe
EDD presupune o învățare complexă, care nu
se rezumă la transmiterea de cunoștințe, ci
pune accentul pe formarea de competențe.
20
Competențele pentru dezvoltarea durabilă necesită o serie de abilități
cognitive complexe - în particular gândirea critică, etică, sistemică,
prospectivă - foarte puțin dezvoltate de pedagogiile învățământului
actual.
21
Pentru o înțelegere holistică a dezvoltării durabile, ca un "întreg",
este nevoie de interdisciplinaritate. În acest sens, trebuie ca
diferitele discipline să se deschidă sistematic unele către celelalte
pentru corelarea abordărilor, transferul rezultatelor, explicitarea
relațiilor dintre diversele fenomene (fizice, chimice, biologice,
sociale, culturale, economice) relevante pentru DD.
22
Cum arată un proiect
interdisciplinar?
Într-un proiect educațional ce are ca subiect “Apa – Utilizarea
responsabilă și nepoluantă”:
23
• profesorul opționalului de analiză mass-media le dezvoltă gândirea
critică prin compararea și selectarea informațiilor pertinente pe
tema poluării apei;
• profesoara de științe sociale le arată cum
inegalitățile sociale expun grupurile sociale
în moduri foarte diferite la problema poluării
apei;
25
REFERINȚA
"Strategia UNECE pentru Educația
pentru Dezvoltare Durabilă" (2005)
Adoptând această Strategie, alături de celelalte state membre ale
UNECE - Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa,
România s-a angajat să realizeze reformele necesare pentru
integrarea EDD în sistemul național de educație. Strategia UNECE
reprezintă principala referinţă a Guvernului României în domeniul
EDD.
27
Documentul a fost adoptat în 2005, la Vilnius, în cadrul "Întâlnirii de
nivel înalt a Miniștrilor Mediului și Educaţiei". Așadar, Ministerele
Mediului și Educației sunt organele responsabile pentru punerea în
practică a Strategiei la nivelul fiecărei țări membre.
28
Scopul Strategiei este:
29
“Agenda 2030
pentru Dezvoltarea durabilă” (2015)
Națiunile Unite au adoptat Agenda
2030, în 2015, prin semnătura a
193 state membre, inclusiv
România. Este un angajament
comun, centrat pe 17 Obiective
de Dezvoltare Durabilă (ODD),
însoțite de 169 de ținte.
30
Documentul stabilește un program de acţiune ambiţios și coerent, cu
caracter universal - toate statele sunt considerate "în curs de
dezvoltare durabilă".
31
Până în 2030, va trebui ca toţi elevii să dobândească cunoștințele și
competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, în primul
rând prin educația pentru dezvoltare și moduri de viață sustenabile,
drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea unei culturi a păcii și
non-violenței, cetățenia globală și aprecierea diversității culturale,
contribuția culturii la dezvoltarea durabilă.
32
I N I Ț I AT I VA
Rețeaua ONG21
Strategia UNECE pentru EDD (2005) recomandă guvernelor stabilirea
unor mecanisme de colaborare cu diverșii actori relevanți pentru
EDD: ministere, autorităţi locale, ONG-uri, actori din sectorul
educaţional şi cel ştiinţific, actori economici și socio-culturali, mass-
media.
UNECE (2016, "Ten Years of the UNECE Strategy for Education for
Development") arată că 95% dintre guvernele care au raportat succese
în implementarea Strategiei au beneficiat de contribuția rețelelor/
platformelor pentru EDD.
34
În unele societăți s-au dezvoltat modele avansate de participare
(precum "mesele rotunde pentru EDD” în Germania).
35
Până în iulie 2019, rețeaua a adus împreună 75 de ONG-uri din
întreaga țară, cu experiențe relevante și complementare în domeniul
educațional, al dezvoltării durabile și al activităților de advocacy.
Lista lor este disponibilă: aici.
36
Misiunea și rolurile
Rețeaua ONG21 își propune să devină un actor național de referință
pentru EDD și, în particular, un partener vizibil și activ pe scena
politico-administrativă, capabil să impulsioneze și să contribuie
substanțial la elaborarea și implementarea politicilor guvernamentale
în domeniul EDD.
Rețeaua își asumă ca roluri:
37
• să fie un instrument de capacitare a organizațiilor pentru ca
acestea să poată contribui relevant și eficace la EDD;
38
• să ofere oportunități de conectare la inițiative internaționale și
europene din domeniul EDD;
39
PROPUNEREA
Propunerea de Politică publică
în domeniul EDD
Primul obiectiv comun al Rețelei ONG21 a fost elaborarea unei
"Propuneri de politică publică în domeniul EDD". Redactarea a fost
realizată pe baza contribuțiilor membrilor, în cadrul unui proces
participativ cu o durată de nouă luni, început în noiembrie 2018.
41
publică, cu impact sistemic asupra educației naționale și viabilă la
orizontul 2030.
Propunerea a fost înaintată, în iulie
2019, celor două instituții responsabile
de implementarea Strategiei UNECE
pentru EDD, și anume Ministerul
Educației Naționale și Ministerul
Mediului. Documentul înaintat
ministerelor este disponibil: aici.
42
Rețeaua a fost dezvoltată și propunerea realizată în cadrul proiectului
“Participarea ONG-urilor la politica de educație pentru dezvoltarea
durabilă”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul
Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020.
43
Planul național pentru EDD –
un indicator cheie
Încă de la lansarea Strategiei UNECE pentru EDD a fost stabilit un
format unic pentru raportarea periodică, astfel încât guvernele
diverselor țări să răspundă la același set de indicatori pentru
evaluarea progresului implementării (toate rapoartele de progres
ale țărilor sunt accesibile pe www.unece.org).
44
În Rapoartele de execuţie transmise la UNECE până în prezent, România
răspunde negativ la acest indicator. Conform UNECE (2016, "Ten Years
of the UNECE Strategy for Education for Development"), 71% dintre
state au elaborat un document național strategic pentru implementarea
EDD, dar România nu se află încă printre ele.
45
I N T E RV E N Ț I A
Obiectivele politicii propuse
Scop: Asigurarea contribuției educației naționale la atingerea
Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030.
47
Obiective specifice:
48
4. Întărirea încorporării EDD în diversele politici naționale relevante;
49
Măsurile vizate
1.1. Punerea la dispoziția școlilor a unei etichete/label pentru
adoptarea voluntară a EDD.
1.2 Utilizarea CDȘ în scopul integrării unor teme ale EDD în curriculum
școlii.
1.3 Incorporarea EDD în Proiectele de dezvoltare
instituțională (PDI) și Planurile de acțiune ale
școlilor (PAS).
50
2.1. Formarea continuă a cadrelor didactice pentru implementarea
etichetei EDD.
51
3.1. Program de dezvoltare a abilităților pentru o viață durabilă.
52
4.4. Alinierea funcționării ministerelor la principiile dezvoltării
durabile.
53
5.1. Introducerea EDD în rețeaua de cluburi și palate ale copiilor.
54
I M PA C T
Românii, "cetățeni ai sustenabilității"
Agenda 2030 dedică educației ODD 4, însă ea este fundamentală
pentru realizarea celorlalte 16 ODD-uri. Urmând UNESCO, considerăm
că provocarea educației este să formeze "cetățeni ai sustenabilității",
adică persoane echipate cu o paletă de "8 competențe transversale
pentru sustenabilitate" care le permit să înțeleagă și să se angajeze
constructiv și responsabil în lumea complexă în care trăiesc.
(UNESCO, 2017, “Educația pentru Obiectivele Dezvoltării Durabile:
Obiective de învățare”, versiune în română disponibilă: aici.
56
Impactul la orizontul 2030 (termenul Agendei 2030), pe care îl urmărim
prin politica publică pentru EDD, este dezvoltarea acestei palete de 8
competențe complexe, necesare atingerii ODD-urilor, în rândul tuturor
românilor, tineri și adulți - cu o atenție sporită pentru cetățenii din
comunitățile și grupurile sociale cele mai vulnerabile față de efectele
dezvoltării non-durabile.
57
diferite dimensiuni, încorporate în diferite domenii, de a aborda
incertitudinea.
58
4. Competența strategică: capacitatea de a dezvolta și implementa
împreună cu alții acţiuni inovatoare și concrete, care să
materializeze principiile sustenabilității la nivel local.
59
7. Competența de auto-cunoaștere: capacitatea de a reflecta la
propriul rol în comunitatea locală și în societatea globală, de a-și
evalua continuu și motiva propriile acţiuni, de a-și gestiona propriile
sentimente și dorințe.
60
O P O R T U N I TAT E A
Propunerea de politică publică vine într-un context menit a favoriza
acţiunea de decizie politică în domeniu:
62
• O mai mare vizibilitate şi atenţie acordată, în ultimul an, în
publicul larg;
63
poate fi în continuare utilizată pentru susţinerea unora dintre acţiuni
prin program.
64
Iniţiativa ONG21 a creat contextul de coagulare a unei reţele de
organizaţii neguvernamentale active şi cu experienţă relevantă în
susţinerea educaţiei pentru dezvoltare durabilă (Reţeaua ONG21).
65
O N G 2 1 . Pa r t i c i p a r e a O N G - u r i l o r l a
politica de Educație pentru
d e z v o l t a r e a d u ra b i l ă ”
cod SIPOCA/MySMIS: 262/112066
Material gratuit