UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Facultatea De Geografie

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Îndrumător științific: Absolvent:

Iuliana Vijulie Iuliana Ene

București
2023

1
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
Facultatea De Geografie
Domeniul: Stiinţa mediului
Program de Studiu: Politici De Mediu Şi Dezvoltare Durabilă

Evaluarea Durabilităţii Mediului în

oraşul Buzău

Îndrumător științific: Absolvent:

Iuliana Vijulie Iuliana Ene

București
2023

2
CUPRINS
CAPITOLUL I 4
Introducere 4
1.1 Conceptul de dezvoltare durabilă 5
1.2 Ce reprezintă un oraș sustenabil?.............................................................................................7

CAPITOLUL II 10
Politici pentru dezvoltare urbană sustenabilă 10
CAPITOLUL III 14
Domeniile sustenabilității urbane…………………………………………………………………….………………….14

3.1 Domeniul construcțiilor……………………………………………………………………………………………….14

3.2 Eficiența energetică……………………………………..……………………………………………………………..16

3.3 Schimbarile climatice……………………………………………………..…………………………………………..17

3.4 Mobilitatea urbană……….………………..……………………………………………………………………….….19

3.5 Spații verzi…………………..……………………………………………………………………………………………21

3.6 Resurse de apă………………………………………………………………………………………………………….23

3.7 Utilizarea terenurilor……………………….…………………………………………………………………………26

3.8 Deșeuri……………………………………………………………………………………………………………………….27

CAPITOLUL IV……………………………………………………………………………………………………………………………………29

Caracteristici generale ale zonei de studiu…………………………………………………………………………..29

CAPITOLUL V…………………………………………………………………………………………………………………………………….31

Metodologia de cercetare……………….………………………………………………………………………………….31

CAPITOLUL VI……………………………………………………………………………………………………………………………………33
Evaluarea durabilității mediului în orașul Buzău…………………………………………………………………33

6.1 Evaluarea durabilității mediului pe baza informațiilor din cadrul fișelor de

observație……………………………………………………………………………………………………………………………………….33

6.2 Evaluarea percepției rezidenților cu privire la durabilitatea mediului…………………………..51

Concluzii……………………………………………………………………………………………………………………………..60

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………………………62

Anexe………………………………………………………………………………………………………………………………………………65

3
 CAPITOLUL I
INTRODUCERE

În sens global, dezvoltarea durabilă este un proces de schimbare, în care exploatarea

resurselor, dirijarea investiţiilor, orientarea dezvoltarilor tehnologice şi schimbarile
instituţionale sunt toate în armonie şi maresc atât capacităţile curente cât şi pe cele viitoare de
a satisfice necesităţile şi aspiraţiile umane. Conceptul de dezvoltare durabilă a fost adoptat in
1987 de către Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED), ca urmare a
Raportului Brundtland. În mod frecvent, dezvolatrea durabilă semnifică dezvoltarea care
satisfice necesitatile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi
satisfice propiile necesităţi. Aceasta accepţiune are ca element central omul şi se bazează pe
conceptul echităţii între generaţii. Cu toate acestea, definiţia dezvoltării durabile nu detaliază
rolul eticii în comportamentul uman pentru prelungirea existenţei pe planetă. De semenea, nu
apare importanţa tuturor comportamentelor în ecosistemul global.. Importantă şi în acelaşi
timp obligatore, este nevoia de a gasi soluţii pe termen lung care să garanteze continuitatea
existenţei umane şi bunăstarea.
Începând cu anul 1990, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a definit principalele
principii şi probleme legate de mediul înconjurător şi dezvoltarea durabilă, care au stat la baza
dicuţiilor din cadrul Conferinţei privind Mediul şi Dezvoltarea de la Rio de Janeiro, în anul
1992.

"Dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale fără a
periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi. [.....] Pentru ca
dezideratul dezvoltării durabile să poată fi atins, protecția mediului va constitui parte integrată a
procesului de dezvoltare și nu poate fi abordată indepedent de acesta." ( Declarația asupra
Mediului și Dezvoltării, Rio de Janeiro, 1992)

Conceptul de dezvoltare durabilă sau sustenabilitatea deţine o largă utilizare, iar în

zilele noastre, aproape totul de desfăşoara sub sigla dezvoltării durabile: societatea se dezvoltă
prin aplicarea dezvoltării durabile; industria sau agricultura se dezvolta durabil; învaţământul

4
trebuie să devina durabil; cercetarea trebuie să susţină dezvoltarea durabilă; resursele de apă
trebuie să fie utilizate durabil şi exemplele pot continua.
Dezvoltarea durabilă trebuie privită ca un obiectiv de aplicare în toate domeniile de
activitate, astfel încât să se poată satisface nevoile de bază, şi pentru a oferi resursele de
optimizare a clităţii vieţii în ceea ce priveşte sănătatea şi educaţia. Dezvoltarea economică în
special, ca orice alt tip de dezvoltare, necesită măsuri de eficientizare a resursei umane în
special, dar şi a altor tipuri de resurse, în general. „Una dintre provocările majore ale dezvoltării
durabile este de a găsi căi de încurajare a activităţilor economice prietenoase pentru mediul
înconjurător şi a descuraja activităţile care provoacă deteriorări ale mediului (poluarea aerului,
apelor şi solului, respectiv subsolului)” (Gheorghe Zaman, Zenovic Gherasim, Criterii şi
principii ale dezvoltării durabile din punct de vedere al resuselor acesteia, 2006)

Spațiul urban se particularizează printr-un grad ridicat de artificializare, în care

predomină structurile create pentru a răspunde unor nevoi complexe, rezultat al vieții sociale,
economice și culturale intense. Prin concentrarea populației și a activităților acesteia, în
spațiul urban procesele materiale și energetice ating, de asemenea, o intensitate foarte mare,
astfel încât sunt necesare intervenții importante pentru ca acestea să se coreleze posibilitățile
proceselor din natură.
Infrastructura urbană este deosebit de importantă pentru asigurarea funcționalității
spațiului urban. Gestionarea acesteia presupune ierarhizarea sistemelor în funcție de
importanța lor în prezent și în viitor, cunoașterea relației dintre calitatea și eficiența
infrastructurii și creșterea economică, delimitarea obstacolelor sociale, politice și financiare
pentru dezvoltarea infrastructurii, cunoașterea interacțiunii și relațiilor dintre cetățeni,
autorități și furnizorii de servicii și precizarea acțiunilor care pot fi întreprinse de autoritățile
locale pentru a dezvolta soluții durabile susținute deopotrivă de mediul de afaceri și de
cetățeni.
Scopul si obiectivele studiului…..????

1.1. Conceptul de dezvoltare durabilă

Dezvoltarea desemnează nu doar simpla creştere economică (cantitativă), exprimată prin

creşterea produsului intern brut, ci trecerea de la o stare la o alta, calitativ superioară, o
creştere în condiţiile complexităţii şi a multidimensionalităţii structurilor teritoriale.
Conceptul de durabilitate reamintește eforturile umane în construirea unui viitor care este

5
cuprinzător și optimist pentru planetă și oamenii săi.
Sustenabilitatea a ieșit la lumină ca un periferic al eticii în afaceri, ca un răspuns la
general nemulțumirea daunelor aproape permanente cauzate de o concentrare continuă asupra
profiturilor imediate.
În 2000, 189 de țări au convenit asupra unui plan pentru noile milenii, au plănuit să se
încheie sărăcia extremă sub toate formele ei, împreună cu alte viziuni ambițioase și necesare
și, prin urmare, a fost creată o listă cu mai multe obiective ,,Obiectivele de dezvoltare ale
mileniului,, numărând în total 8 obiective, care aspirau la eradicarea foametei extreme, la
îmbunătățirea maternă sănătate, pentru realizarea educației primare universale, pentru
combaterea bolilor, pentru promovarea genului egalitate și împuternicirea femeilor, pentru a
asigura stabilitatea mediului, pentru a reduce mortalitatea și să dezvolte un parteneriat global
pentru îmbunătățire.
Aceste obiective urmau să fie atinse în 15 ani. Cu ajutorul mai multor organizații
globale, notabile s-au înregistrat progrese dar mai este necesar de eforturi permanent, astfel
încât în septembrie 2015, a fost convenit un nou set de obiective, pentru a ajuta la finalizarea
lucrărilor începute în anul 2000, noile obiective au fost numite Obiectivele de Dezvoltare
Durabilă (SDG-s) care să formuleze planul până în anul 2030 (U.N., 2020). În societatea
tehnologică de astăzi, se știe mai multe despre cum să echilibrăm cei trei piloni ai dezvoltării
durabile, constând în progres social, creștere economică și protecția mediului.
Anul 2015 a reprezentat un far de speranță în a obține o prosperitate și lume durabilă
în care toată lumea poate avea o viață productivă, vibrantă și pașnică un mediu sănătos prin
introducerea a 17 Obiective de dezvoltare durabilă. Toate noile obiective sunt fara precedent,
deoarece amintesc de contribuții globale, indiferent de statutul economic, social sau politic.
Scopurile vin să încurajeze expansiunea și creștere fără a dăuna planetei, de aceea liderii au
identificat nevoia de a-şi da mâna pentru încercarea să puna capăt sărăciei şi tot odată de a
construi prosperitate economică, abordând nevoile sociale de sănătate, responsabilitate
socială, muncă și educație în timp ce ne asumăm cea mai urgentă nevoie a lumii noastre din
realitatea prezentă şi anume: schimbările climatice şi protecţia mediului.
“Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt mai importante acum ca niciodată. Acum
este momentul să ne asigurăm bunăstarea oamenilor, a economiilor, a societăților și a
planetei noastre.” (António GuterresSecretary-General, United Nations)
Cele 17 obiective de dezvoltare durabilă se referă la o mare diveristate de ţinte
propuse, după cum urmează: OBIECTIVUL 1: Fără sărăcie: Primul subiect atins de ghidul
SDG este sărăcia și aspirația de a-i pune capăt în toate formele sale, pe toată planeta.

6
OBIECTIVUL 2: Făra foamete; OBIECTIV 3: Sănătate și bunăstare; OBIECTIV 4: Educație
de calitate; OBIECTIVUL 5: Egalitatea de gen; OBIECTIV 6: Apă curată și canalizare;
OBIECTIV 7: Energie verde și accesibilă; OBIECTIVUL 8: Muncă decentă și creștere
economică; OBIECTIVUL 9: Industrie, inovare și infrastructură; OBIECTIVUL 10:
Reducerea inegalității; OBIECTIV 11: Orașe și comunități durabile; OBIECTIV 12: Consum
și producție responsabilă; OBIECTIV 13: Acțiuni pentru climă; OBIECTIVUL 14: Viața de
sub apă;
OBIECTIVUL 15:Viața pe uscat; OBIECTIVUL 16: Pace și Justiție Instituții
puternice; OBIECTIV 17: Parteneriate pentru atingerea Scopului.
Obiectivul 11 ce se referă la Orașe și comunități durabile. Rata interesantă
prezentată în figura 1.1 de mai jos reprezintă o imagine fidelă a ratei de reciclare în
România, reprezentând un aspect al unei economii circulare și durabile ce nu a avut șansa
de a se dezvolta încă, lăsând loc de îmbunătățire. Pe polul opus, se așează Danemarca cu o
rată care se potrivește cu media UE, arătând eforturile incredibile ale municipalități să
recicleze. Este bine de observat variaţia României de-a lungul anilor şi îmbunătățirea
vizibilă, dar doar o rată de reciclare de 14% în 2017, nu corespunde standardelor UE și ar
trebui să reprezinte o problemă urgentă pentru toate părțile interesate.

În România, aportul populației urbane a crescut în ultimii 50 de ani, așadar este o

necesitate pentru orașe să se adapteze la această situație. Orașele trebuie să fie deschise
tuturor, sigure, reziliente și durabile. În plus, orașele trebuie să combată formele de
înstrăinare. Trebuie să ținem cont și de comunitățile rurale, și să asigurăm cetățenilor condiții
pentru o viață demnă,indiferent de ambianța aleasă de ei.
SDG-urile au adus o nouă claritate cu privire la strategia generală și au definit
universalul și straturi interconectate ale aplicabilității lor. Este esențial să înțelegem că acest
success poate fi realizat numai prin cooperare, scheme clare de finanțare și recunoașterea
efortului chiar si la nivel individual.

1.2. Ce reprezintă un oras sutenabil?

Managementul planificării durabilității este un nesfârșit proces care combină
planificarea strategică și leadership împreună cu alte procese de management. Sustenabilitatea
poate fi definită ca un set de acțiuni eficiente întreprinse de o organizație, prin bună
guvernanță, pentru a asigura stabilitatea economică, creștere și succes financiar, cu cele mai
pozitive rezultate sociale și cel mai puțin impact negativ de mediu. Ca atare, în planificarea

7
durabilității și rezilienței, trebuie să se ia în considerare toate cele patru componente și să se
integreze eficient în scopuri si obiective pe termen lung. Masuratoarea de sustenabilitate și
reziliență prin mecanismele regulate de raportare permit organizațiilor să urmărească
progresul și să permită să utilizeze măsuri ca instrument de rafinare și buclă. Similar cu ciclul
de sprijin “Plan-Do-Check-Act”, pentru planificare, implementare, feedback și reaplicare și
procese de rafinare, durabilitate și planificarea rezilienței are o funcție de buclă fără sfârșit,
destinate îmbunătățirii continue. (Franco I, Saito O, Vaughter P, Whereat J, Kanie N,
Takemoto K, 2018)
Este imperativ pentru o conducerea organizațională, echipa să folosească planificarea
durabilității în răspuns la schimbările rapide care apar în mediul inconjurator. Planificarea
durabilității trebuie privită ca fiind dinamică, în continuă schimbare, abordată cu toate
resursele de guvernanţă organizaţională, angajaţi şi desfășurate având în vedere rezistența
maximă. (Alibasic, 2017),

Anumite guverne locale continuă să utilizeze atât planul strategic, cât și planul de
sustenabilitate. În situația ideală ar fi folosirea planului pentru sustenabilitate, cu un set de
obiective specifice bine definite. Stabilirea unui plan definit, bazat pe ținte, cu un set de
rezultate măsurabile permite administrației locale și administratorilor să se descurce mai bine
şi continuu cu cererile de servicii, să atingă pe termen lung obiective și să definească o
viziune pe termen lung pentru viitor. Dincolo de simple componente strategice, o planificare
bine definită a durabilității și rezilienței efortului, permite consecvența furnizării serviciilor,
continuitatea operațiunilor și execuția pe termen lung teluri si obiective. (Franco BI,
Robertson S (2014) “Mine life cycle planning – creating lasting value for communities”)
Inițiativele privind „orașele durabile” s-au concentrat de obicei asupra solutiilor
tehnice pentru un metabolism urban mai eficient. Durabilitatea orașului de obicei, s-a
concentrat, de asemenea, pe impactul durabilității care are loc în interiorul limitelor
administrative ale orașului. Împreună, aceste două practici duc la o situație în care sunt
identificate doar părți ale provocărilor și soluțiilor legate de dezvoltarea urbană durabilă.
(Goodwin, 2012)
În realitate adevărul este că sunt puține orașe (dacă există) ce sunt autosuficiente.
Pentru a sustine viața cetățenilor săi, orașul este dependent de un hinterland, din care resursele
sunt preluate și către care sunt diseminați poluanți și deșeuri. În trecutul istoric, acest
hinterland era situat în imediata apropiere a orașului, mai mult sau mai puțin începând de la
cealaltă parte a zidului orașului. Cu toate acestea, datorită proceselor de industrializare,

8
urbanizare și globalizare, o pondere tot mai mare a bunurilor consumate în orașul este produs
din ce în ce mai departe. Aceasta înseamnă că mediul impactului de consum care are loc într-
un oraș este împrăștiat pe tot globul și, în consecință, că impactul asupra mediului al unui oraș
nu poate fi delimitat la metabolismul urban în limitele orașului. Astfel, o mai bună înțelegere
a conceptul de orașe durabile necesită o perspectivă globală în care sustenabilitatea evaluările
și dezvoltările urbane se fac într-un mod care ține cont de consecințele globale ale acțiunii sau
inacțiunii locale. (http://www.innovation-cities.com/a-definition-of-a-smart-city/, accesat la
15.03.2022)
Pentru a reduce problemele de mediu globale, precum și inechitățile distribuționale a
costurilor și beneficiilor de mediu și sociale, o perspectiva bazată pe contabilitazarea de
consum este singura cale fezabilă de urmat. Problema limitelor sistemului este de asemenea
relevantă atunci când ne uităm la aspectele sociale ale durabilității. În timp ce acest mod de a
trasa limitele sistemului pentru analiza ar putea avea sens la nivelul guvernării și planificării
urbane, este important ca aceste alte aspecte să nu fie uitate.
Aşadar, un oraș inteligent și durabil este un oraș care:
• satisface nevoile locuitorilor săi actuali
• fără a compromite capacitatea pentru alți oameni sau generațiile viitoare
pentru a satisface nevoile lor și, astfel, nu depășește mediul local sau planetar
limitări și
• acolo unde acest lucru este susținut de Tehnologii de informaţie şi comunicare(TIC).
Orașele pot deveni durabile fără utilizarea tehnologiei inteligente (TIC) și tehnologiile
inteligente pot fi utilizate în orașe fără a contribui la dezvoltarea durabilă. Tehnologiile
inteligente pot fi folosite și pentru dezvoltarea
durabilă în alte cazuri decât în orașe. Putem
vorbi de oraşe inteligente şi durabile (SSC)
doar atunci când toate aceste tehnologii
inteligente sunt folosite pentru a face orașele
sustenabile. (Figura 1.2.1) (Mattias Höjer si
Josefin Wangel, 2015)

9
 Figura 1.2.1 Orașe inteligente și durabile: definiție și
provocări, sursa: Mattias Höjer si Josefin Wangel, 2015

CAPITOLUL II
Politici pentru dezvoltarea urbană sustenabilă

Astăzi, mai mult de două treimi din populația Europei locuiește în zone urbane, iar
tendința este una de creștere. Ca și in cazul societăților comerciale, majoritatea acestei
populației se regăsește în orașele mici și mijlocii, orașe care se confruntă cu o serie de
provocări generice, de natură demografică, economică, socială, de mediu, dar și cu o serie de
provocari specifice cum ar fi cele legate de rețeaua de utilități, transportul în comun,
infrastructura de transport neadaptată noilor cerințe, etc. Prezentul capitol își propune
prezentarea politicilor care pot fi rezolva toate aceste provocări prin implementarea unor
strategii de dezvoltare urbană integrate sustenabile și inclusive.(Onescu Lilian şi Florescu
Daniela, “Fondurile Europene, oportunitatea dezvoltării durabile şi inteligente a mediului
urban”, 2015)
Problemele generate de marea concentrare a populației umane pun sub semnul
întrebării viabilitatea pe termen lung a orașelor, care se confruntă cu o serie de:
- provocări generice, cum sunt cele de natură demografică, economică,socială, şomaj, sărăcie,
presiuni puternice asupra mediului;
- dar și cu o serie de provocări specifice, cum sunt cele legate de:
rețeaua de utilități, spre exemplu: managementul apei (care pornește de la identificarea
resurselor de apă potabilă și industrială, continuând cu sistemele de captare și exploatare a
acestora - tratare, distribuire, modele de consum, cu colectarea, epurarea și reintroducere în
circuitul natural), managementul distribuției de energie electrică, a gazului metan,etc.;
dezvoltarea rețelelor de transport: mijloace, căi de comunicație, infrastructura de transport
ineficientă;
deșeurilor solide: colectare, transport, sortare, depozitare, reciclare sau
distrugere, reintegrare în mediul natural;
menținerea spațiilor verzi din orașe, extinderea și modernizarea acestora.
În România, rețeaua de localități a cunoscut o dezvoltare semnificativă, în ultimele
două decenii numărul de localități declarate oraşe a constituit aproape o treime din numărul de
oraşe existente în 1990. O creştere notabilă a avut loc după anul 2000, când au fost declarate

10
55 de noi oraşe din totalul celor 60 de oraşe declarate după 1990. (Comisia Europeană:
Fondurile UE pentru Dezvoltare Regională, 22.03.2022, http://ec.europa.eu/
regional_policy/ro/funding/erdf/)
Problema majoră legată de faptul că în Romania creşterea suprafeţei ariilor de
intravilan a localităţilor urbane nu a fost dublată de o dezvoltare a infrastructurii existente, atât
a celor de transport cât şi a reţelelor edilitare, şi nu a fost rezultatul unei planificari urbane, ci
a unei presiuni imobiliare. Tendinţele de dezvoltare din ultimii ani şi polarizarea principalelor
activitaţi economice în orşele mari româneşti au pus în lumină noi problematici la nivel
teritorial. Oraşele care deţin o poziţie strategică raportat la axele de dezvoltare europene, o
infrastructură economică şi socială relativ dezvoltată constituie un potenţial important pentru
dezvoltarea aşezarilor şi zonelor aflate în proximitate. În acest context, o problemă teritorială
importantă este dată de necesitatea identificării rolului oraşelor mici şi a zonelor rurale în
raport cu aceste centre urbane de dezvoltare. Oraşelor mici au mai multe probleme
nesoluţionate şi mai puţine resurse umane, financiare şi tehnice la dispozitie în comparaţie cu
orşele mari. (Onescu Lilian, ‛ Sistemul de control, instrument indispensabil în implementarea
cu succes a proiectelor europene’, 2015)
Este tot mai evident că diversele provocări cu care se confruntă zonele urbane –
demografice, sociale, economice, de mediu – sunt strâns legate între ele, iar succesul în
materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermediul unei abordări integrate. Cu
toate acestea, reacția în materie de politici la nivel european și național, în ceea ce privesc
problemele mai sus amintite, a fost una lentă și divizată după cum urmează:
În anul 1997, în Comunicarea „Către o agendă urbană în Uniunea Europeană”,
Comisia Europeană susținea că sunt necesare noi eforturi pentru a consolida sau a restabili
rolul orașelor europene ca locuri de integrare socială și culturală, ca surse de prosperitate
economică și dezvoltare durabilă și ca baze ale democrației;
Tratatul de la Lisabona (2007) a adăugat coeziunea teritorială la obiectivele UE și a
consolidat guvernanța pe mai multe niveluri;
În anul 2011, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care se pronunța în
favoarea consolidării dimensiunii urbane a politicilor UE și a cooperării interguvernamentale
în ceea ce privește politicile de dezvoltare urbană, invitând în același timp la înființarea unui
program de lucru comun sau a unei agende urbane europene. Parlamentul European a
subliniat necesitatea implicării orașelor în mai mare măsură în aceste procese;

11
 La jumătatea anului 2013, în contextul unei cooperări interguvernamentale privind
dezvoltarea urbană, un grup de state membre conduse de Țările de Jos și de Belgia a făcut o
nouă propunere privind agenda urbană;
La sfârșitul anului 2013, Comitetul Regiunilor a emis un aviz din proprie inițiativă
intitulat „Către o agendă urbană integrată a UE”. Avizul invita la crearea unei agende urbane
integrate a UE, oferind dimensiunii urbane o bază structurală în politicile și legislația
europeană;
La începutul anului 2014, Eurocities susținea ideea unei agende urbane a UE în scopul
de a asigura o mai bună coordonare a politicilor, integrarea obiectivelor de dezvoltare urbană
în cadrul mai multor politici, o mai bună echilibrare a priorităților din programele europene de
investiții, consolidarea dialogului direct dintre orașe și Comisie și atribuirea unui rol mai
puternic de coordonare comisarului responsabil de politica regional (Eurocities: Urban-Voice,
2015).
În 2014 Comisia Europeană a creat Forumul CITIES (CITIES – Cities of Tomorrow:
Investing in Europe, 2014), cu scopul de a lansa o dezbatere pe tema necesității întocmirii
unei agende urbane a UE. Urmare a acestei inițiative, mai multe organizații ale părților
interesate au formulat solicitări explicite prin intermediul unor documente de poziție:
- Consiliul localităților și regiunilor Europene (CEMR) a solicitat elaborarea unei agende
urbane a UE care să faciliteze accesul și implicarea activă a tuturor categoriilor de orașe -
mici, medii și mari - în procesul de elaborare a politicilor, să recunoască rolul regiunilor
funcționale și necesitatea unei coordonări mai bune a politicilor.
-Energy Cities a susținut necesitatea formulării și implementării unei agende urbane a UE
pentru a exploata întregul potențial al autorităților locale și a plasa coeziunea teritorială în
centrul politicilor UE.
Miniștrii responsabili cu politica de coeziune s-au întâlnit la Atena în luna aprilie 2014
pentru a discuta agenda urbană a UE, iar concluziile întâlnirii se regăsec în Agenda teritorială
a Uniunii Europene 2020.
Sintetizând, potivit Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, a Cartei
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a Cartei de la Leipzig (pentru oraşe europene
durabile), a Declarației de la Toledo (Documentul abordează rezolvarea provocărilor urbane
actuale şi implementarea Strategiei Europa 2020 prin realizarea unei dezvoltări urbane mai
inteligente, durabile şi incluzive social) și nu în ultimul rând a Agendei teritoriale a Uniunii
Europene 2020:
 orașele europene ar trebui să fie:

12
 - locuri de progres social avansat;
- platforme pentru democrație, dialog cultural și diversitate;
- locuri de regenerare verde, ecologică sau de mediu;
- locuri de atracție și motoare de creștere economică
 dezvoltarea teritorială urbană europeană ar trebui să:
- reflecte o dezvoltare durabilă a Europei bazată pe o creștere economică și pe o
organizare teritorială echilibrată, cu o structură urbană policentrică;
- includă centre regionale puternice care să asigure un bun acces la servicii de interes
economic general;
- se caracterizeze printr-o structură compactă a așezărilor umane cu o extindere urbană
limitată;
- beneficieze de un înalt nivel de protecție și calitate a mediului din jurul orașelor.
Având în vedere toate acestea, Politica de coeziune 2014-2020 urmăreşte să stimuleze
strategiile integrate (sunt susţine măsuri în materie de ocupare a forţei de muncă, educaţie,
incluziune socială şi capacitate instituţională) care intensifică dezvoltarea urbană durabilă în
vederea consolidării rezistenţei oraşelor şi a asigurării sinergiilor dintre investiţiile sprijinite
din Fondurile Structurale şi de Investiţii Europene (FSIE). (Comisia Europeană: Fondurile UE
pentru Coeziune – Statistici, 20.03.2022, http://ec.europa.eu/regional_policy/
ro/funding/cohesion-fund/).

În România, pentru actuala perioadă de programare a fost creată în cadrul

Programului Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritara 4 dedicată în totalitate
dezvoltării urbane durabile, care beneficiază de un buget în cuantum de 1,38 miliarde de euro
(sume provenite din Fondul European de Dezvoltare Regionala și contribuția națională),
reprezentând 17,88% din fondurile alocate POR 2014-2020. În cadrul acestei axe sunt
combinate prioritățile de investiții aferente obiectivelor tematice europene:
-economii cu emisii scăzute de carbon (Obiectivul tematic nr. 4). Vor fi finanțate
investiții în transportul urban: căi de rulare, piste de bicicliști, achiziția de
mijloace de transport ecologice lectrice etc. (bugetul alocat: 1126,41 milioanede euro);
- protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor (Obiectivul
tematic nr. 6). Vor fi: revitalizate zonele urbane (reconversia și refuncționalizarea
terenurilor abandonate, crearea de zone verzi de mici dimensiuni, părculețe etc.); reabilitate
străzile urbane și utilitățile de bază (bugetul alocat: 183,97 milioane de euro);

13
 -promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei (Obiectivul tematic nr. 9). Vor
fi construite clădiri pentru activități educative, culturale și recreative;
-investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieţii (Obiectivul
tematic nr. 10). Va fi reabilitată infrastructura de educație (creșe, grădinițe, licee
tehnologice, școli profesionale și tehnice) – bugetul alocat - 76,47 milioane de
euro.
Aşadar, „Oraşele dețin calități culturale şi arhitecturale unice, forțe puternice de
incluziune socială şi posibilități excepționale de dezvoltare economică. Oraşele reprezintă
centre de cunoaştere şi surse de creştere şi inovație... Pe termen lung, oraşele au funcția de
motoare ale progresului social şi ale creşterii economice”, (Carta de la Leipzig pentru oraşe
europene durabile, 2007).
Având în vedere toate acestea, în perioada de programare 2014-2020, dezvoltarea
mediului urban durabil ar trebui să se bazeze pe o creștere economică și o organizare
teritorială a activităților echilibrate, cu o structură urbană policentrică; să se bazeze pe regiuni
metropolitane și alte zone urbane puternice, care pot oferibună accesibilitate la serviciile de
interes economic general; să fie caracterizate printr-o structură compactă a așezării, cu un
grad limitat de extindere urbană şi să beneficieze de un grad înalt de protecție a mediului și a
calității în interiorul și în jurul orașelor. (Onescu Lilian,2015)
Strategiile de dezvoltare urbană trebuie să fie fundamentate pe inovare în domenii
multiple, care să vizeze atât serviciile și tehnologia, cât și inovarea socială și instituțională,
astfel încât orașele de mâine să fie diverse, coezive și atractive. Potențialul socio-economic și
cel cultural, trebuiesc exploatate la întreaga capacitate, ca o sursă de inovare, pentru
dezvoltarea unor orașe ecologice și sănătoase cu o economie puternică și incluzivă.

CAPITOLUL III
Domeniile sustenabilității urbane

Sustenabilitatea urbană se bazează pe opt domenii cheie, acestea se pot enumera şi

analiza după cum urmează: construții, eficiență energetică, schimbări climatice, mobilitate
urbană, spații verzi, resurse de apă, utilizarea durabilă a terenurilor, deșeuri.

3.1 Domeniul construțiilor

14
 Definițiile precise ale construcției durabile variază de la un loc la altul și evoluează
constant pentru a cuprinde abordări și priorități variate. În Statele Unite, agenție de protecție a
mediului (EPA) definește construcția durabilă ca „practica de a crea structuri și de a folosi
procese care sunt responsabile din punct de vedere al mediului și eficiente din punct de vedere
al resurselor pe tot parcursul ciclului de viață al clădirii, de la amplasare la proiectare,
construcție, exploatare, întreținere, renovare și deconstrucție (United States Environmental
Protection Agency. 2022). Olanda definește construcția durabilă ca „o modalitate de
construire care vizează reducerea impactului (negativ) asupra sănătății și asupra mediului
cauzat de procesul de construcție sau de clădiri sau de mediul construit” ("Dezvoltarea
durabilă și viitorul construcțiilor: o comparație a viziunilor din diferite țări.”). Mai
cuprinzător, durabilitatea poate fi luată în considerare din trei dimensiuni ale planetei, ale
oamenilor și ale profitului pe întregul lanț de aprovizionare pentru construcții (Solaimani și
Sedighi, 2019). Conceptele cheie includ protecția mediului natural, alegerea materialelor
netoxice, reducerea și reutilizarea resurselor, minimizarea deșeurilor și utilizarea analiza
costurilor ciclului de viață.
Guvernul din Singapore a dezvoltat un Master Plan pentru construcții durabile, cu
speranța de a transforma calea dezvoltării industriale, concentrându-se doar pe preocupările
tradiționale de „cost, timp, calitate” la produse și materiale de construcții, pentru a reduce
consumul de resurse naturale și a reduce la minimum risipa site.
Prin implementarea construcției durabile, se pot obține beneficii precum costuri mai
mici, protecția mediului, promovarea durabilității și extinderea pieței în timpul fazei de
construcție.
Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, 2015 (UNEP), „activitățile de
construcție sporite și urbanizarea vor crește deșeurile care vor distruge în cele din urmă
resursele naturale și habitatele sălbatice de peste 70% din suprafața terenului de acum până în
2032. ” Mai mult, construcția folosește aproximativ jumătate din resursele naturale pe care le
consumă oamenii. Producția și transportul materialelor de construcție consumă 25 - 50 la sută
din toată energia utilizată (în funcție de țara luată în considerare). Luând ca eșantion Marea
Britanie, industria construcțiilor reprezintă 47% din emisiile de CO2, din care producția de
produse și materiale de construcții reprezintă cea mai mare cantitate din procesul de
construcție.
Promovând metode și produse durabile în munca de zi cu zi, rezultatul bun arată în
mod direct publicului efectul pozitiv al construcției durabile. În consecință, ar exista
potențialul de a extinde piața conceptelor sau produselor durabile. Potrivit unui raport publicat

15
de USGBC, „Piața globală a clădirilor verzi a crescut în 2013 la 260 miliarde dolari,
incluzând aproximativ 20 la sută din toate construcțiile imobiliare comerciale noi din SUA”.

3.2 Eficiența energetică

Comisia Europeană a creionat o ambițioasă inițiativă europeană prin care toate statele
membre să contribuie la decarbonarea economiilor naționale și diminuarea dependenței de
resursele energetice provenind din țări nesigure (precum gazele naturale din Rusia) care
periclitează siguranța în aprovizionare. Cu toate acestea, energia este una dintre politicile cele
mai puțin europenizate, asta deoarece statele membre au o autonomie considerabilă în
formularea politicilor energetice, determinându-și, de exemplu mixul energetic național.
Contextul actual, urmare a anexării Crimeei de către Rusia și amenințările asupra
Ucrainei, cea mai importantă țară-tranzit în drumul gazelor rusești către Europa a readus pe
agenda UE și a statelor membre tema asigurării securității în aprovizionare şi crearea unei
uniuni energetice.
Planul de Acțiune pentru Diplomația Energetică specifică următoarele linii de acțiune
prioritară pentru România. Întâi de toate, se recomandă asumarea și menținerea
angajamentului
față de diplomația energetică europeană, pentru susținerea obiectivelor de politică externă ale
uniunii energetice. În al doilea rând, este nevoie ca România să susțină eforturile de
îmbunătățire a arhitecturii energetice globale prin promovarea de principii și reguli de
guvernanță bazate pe deschiderea și competitivitatea piețelor de energie.
Planul vizează și aspecte ce țin de capacitățile de diplomație energetică unde se
recomandă intensificarea interacțiunii cu actori relevanți pentru sector, cu mediul academic,
think-tank-uri, cu experții din industrie, cu scopul unei mai bune înțelegeri a tendințelor din
energie și a răspunsurilor necesare pentru diminuarea vulnerabilităților, pentru fundamentarea
eforturilor de negociere, pentru atingerea consensului cu partenerii implicați în proiectele
transfrontaliere. Cel mai importat aspect însă este dezvoltarea cooperării și a dialogurilor
energetice cu statele și regiunile producătoare, precum și cu statele și regiunile de tranzit (cele
mai multe aflate în Comunitatea Energetică, în vecinătatea statelor membre) cu scopul de a

16
îmbunătăți diversificarea surselor de energie și de a susține și promova eforturile de export de
tehnologii sigure și sustenabile, cu emisii reduse de carbon.
Totodată, Planul de Acțiune stabilește printre obiectivele principale îmbunătățirea
arhitecturii energetice globale și 64 inițiativele multilaterale, inclusiv prin intermediul G7,
G20 și Agenția Internațională a Energiei (AIE), inițiative în care Statele Unite ale Americii
reprezintă un important partener. solidare, creionarea politicilor comune europene în sectorul
de energie pentru a putea contracara șocurile externe din energie și a diminua vulnerabilitatea
țărilor.
Anual, Comisia Europeană realizează studii cu privire la stadiul uniunii energetice, iar
comunicarea ce însoțește aceste evaluări este folosită pentru a formula politici mai previzibile,
mai transparente și mai stabile și a fundamenta planurile energetice și climatice naționale
integrate. Aceste evaluări vizează subsectoare majore ale domeniului energiei.
În primul rând, în privința decarbonării, economia UE este actualmente cea mai
eficientă dintre economiile mondiale majore din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de
carbon. În 2015, a sporit comercializarea certificatelor de emisii, a mărit procentul energiei
produse din surse regenerabile de energie și a crescut investițiile în tehnologii cu emisii
reduse de dioxid de carbon și în măsurile de eficiență energetică. Tranziția către o economie
cu emisii reduse de dioxid de carbon solicită însă investiții semnificative, mare parte din
acestea în infrastructură, precum investiții în rețelele de energie electrică, în capacitățile de
generare. În martie 2015, UE a propus un obiectiv de reducere obligatorie, la nivelul întregii
economii a Uniunii Europene, a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în
2030, comparativ cu nivelurile din 1990, urmând ca statele membre să își transforme
angajamentele în acțiuni concrete de politică.
(Comisia Europeană: Fondurile UE pentru Coeziune – Statistici, 22.03.2022,
http://ec.europa.eu/ regional_policy/ro/funding/cohesion-fund/)
Un alt subsector de importanță majoră este contribuția eficienței energetice la diminuarea
cererii de energie. Și în această privință, Comisia Europeană și-a propus un obiectiv ambițios
pentru 2020 și a demarat o serie de măsuri și instrumente care abordează eficiența energetică
drept sursă de energie distinctă. Potrivit raportului din 2015 privind progresele înregistrate
pentru atingerea obiectivului de 20% în materie de eficiență energetică până în 2020,
eforturile colective ale statelor membre arată o economie de energie primară de numai 17,6%
din previziunile pentru 2023. Atingerea obiectivului este impiedicată de barierele în atragerea
investițiilor (în special din cauza lipsei instrumentelor financiare specializate), fapt ce rămâne

17
încă o provocare majoră. (Comisia Europeană: Fondurile UE pentru Coeziune – Statistici,
22.03.2022, http://ec.europa.eu/ regional_policy/ro/funding/cohesion-fund/)

3.3 Schimbări climatice

Schimbările climatice au deja loc: temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor se

schimbă, ghețarii și zăpada se topesc, iar nivelul mediu al mării pe întregul glob este în
creștere. În mare parte, încălzirea este cauzată foarte probabil de creșterea remarcată în
concentrațiile atmosferice ale gazelor cu efect de seră ca urmare a emisiilor rezultate din
activitățile omului. Pentru a atenua schimbările climatice, trebuie să reducem sau să prevenim
aceste emisii.
Pentru a preveni efectele cele mai grave ale schimbărilor climatice, țările semnatare
ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) au
convenit să limiteze creșterea temperaturii medii globale la suprafață la mai puțin de 2 °C față
de perioada preindustrială. Pentru a atinge acest obiectiv, emisiile de gaze cu efect de seră la
nivel mondial trebuie să atingă punctul culminant cât mai curând posibil și apoi să scadă
rapid. Până în 2050, emisiile globale ar trebui să fie reduse cu 50 % comparativ cu nivelurile
din 1990, iar înainte de sfârșitul secolului să se atingă neutralitatea din punct de vedere al
emisiilor de carbon. Uniunea Europeană sprijină obiectivul CCONUSC și își propune ca până
în 2050 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % față de nivelurile înregistrate
în 1990. Această scădere puternică ține seama de reducerile mai mici impuse țărilor în curs de
dezvoltare. (Comisia Europeană: CITIES – Cities of Tomorrow: Investing in Europe”,
12.04.2022,http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/conferences/urban2014.pdf)
Gazele cu efect de seră (GES) sunt emise deopotrivă prin procese naturale și ca
urmare a activităților umane. Vaporii de apă sunt gazul cu efect de seră prezent cel mai
frecvent în atmosferă. Însă activitățile oamenilor duc la emiterea unor cantități considerabile
de alte gaze cu efect de seră, ceea ce crește concentrația atmosferică a acestora, intensificând
astfel efectul de seră și încălzind clima. Principalele surse antropice de gaze cu efect de seră
sunt:

18
  arderea combustibililor fosili (cărbuni, petrol și gaze) în producerea energiei,
transport, industrie și gospodării (CO2);
 agricultura (CH4) și schimbările în utilizarea terenurilor, cum ar fi defrișările
(CO2);
 depozitarea deșeurilor menajere (CH4);
 folosirea gazelor industriale fluorurate.
Politicile UE
O serie de inițiative ale Uniunii Europene au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră. După ce și-a atins obiectivele asumate prin Protocolul de la Kyoto pentru
perioada 2008-2012, UE și-a asumat obiectivul ca până în 2020 să reducă emisiile de gaze cu
efect de seră cu 20 % față de nivelurile din 1990. Pentru a obține acest rezultat – unul dintre
principalele obiective ale Strategiei Europene, 2020, la nivelul Uniunii s-a stabilit un plafon
pentru schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (Emissions Trading System–
ETS), iar în Decizia privind partajarea eforturilor s-au stabilit obiective naționale individuale
pentru emisiile din sectoarele neincluse în schema ETS. În același timp, UE a adoptat acte
legislative care să contribuie la creșterea gradului de utilizare a energiei din surse
regenerabile, cum ar fi energia eoliană, solară, hidroenergia și cea generată din biomasă,
precum și la îmbunătățirea eficienței energetice a unei game largi de echipamente și aparate
de uz casnic. De asemenea, UE urmărește să sprijine dezvoltarea tehnologiilor de captare și
stocare a carbonului pentru a capta și stoca emisiile de CO2 provenite de la centrale electrice
și alte instalații de mari dimensiuni.

Ca parte a unui cadru de politici climatice și energetice, UE s-a angajat ca până în

2030 să reducă emisiile de pe teritoriul său cu cel puțin 40 % față de nivelurile înregistrate în
1990. Acesta este un obiectiv obligatoriu. Uniunea energetică europeană, care își propune să
asigure pentru Europa o energie sigură, accesibilă și favorabilă climei, are același obiectiv.

3.4 Mobilitatea urbană

Provocările apărute în ultimii ani legate de schimbările climatice, politica energetică,

legislația privind calitatea aerului etc., determină ca politica UE în domeniul transporturilor să
soluţioneze problemele legate de sistemele de transport (M., Martini, G., 2016). Astfel,
provocările majore sunt legate de:

19
 1. Congestionarea - traficului rutier generează costuri reprezentând aproximativ 1 % din
PIB-ul anual al UE, în condițiile în care, potrivit estimărilor, transportul de mărfuri și
de pasageri va căpăta o amploare tot mai mare.
2. Dependența de petrol - deși eficiența energetică a transporturilor a crescut, acest sector
depinde încă de petrol pentru a-și acoperi 96% din necesarul de energie. Însă resursele
de petrol se vor diminua, iar acesta va proveni în mare parte din zone instabile ale
lumii. Se estimează că, până în 2050, prețul petrolului va fi cel puțin dublu față de
nivelul din 2005.
3. Emisiile de gaze cu efect de seră- până în 2050, sectorul european al transporturilor
trebuie să-și reducă emisiile cu 60% față de nivelurile din 1990, dacă dorim să limităm
încălzirea globală la o creștere de doar 2ºC.
4. Infrastructura – calitatea variază de la o țară UE la alta.
5. Concurența - sectorul transporturilor din UE se confruntă cu o concurență în creștere
pe piețele de transport din alte regiuni de pe glob, care cunosc o dezvoltare rapidă.

Datorită politicii UE, sectorul european al transporturilor a înregistrat progrese importante în

ultimii 20 de ani. Astfel, realizări remarcabile sunt identificate:
1. transportul aerian, maritim și rutier care a devenit mai sigur;
2. existenţa unui program de lucru rezonabil pentru cei care lucrează în sectorul
transporturilor;
3. mai multe posibilități de transport pentru atât pentru pasageri cât și pentru
întreprinderi;
4. mai puțină poluare;
5. progresul tehnologic înregistrat determină un transport mai ecologic.
Mobilitatea În UE și Investiţiile Prioritare În Domeniul Transporturilor are la bază
urmatoarele aspecte : construirea și extinderea / reabilitarea rețelelor de transport public, cum
ar fi liniile de metrou și tramvai și sistemele de autobuze de tranzit rapid; achiziția de material
rulant și autobuze; promovarea rețelelor de ciclism și pietoni; dezvoltarea sistemelor
inteligente de gestionare a traficului și a sistemelor informatice pentru îmbunătățirea
transportului public, cum ar fi biletele electronice, gestionarea traficului și sistemele de
comunicații. (Comisia Europeană, 2015. Raport privind punerea în aplicare a Cărții albe din
2011 privind transporturile: bilanțul și calea de urmat către mobilitatea durabilă, Bruxelles.)
1. Feroviar
- reabilitarea, modernizarea sau electrificarea liniilor existente;

20
- construcția de noi linii, sisteme de semnalizare și terminale intermodale;
- finanţarea materialului rulant pentru serviciile de transport de marfă și de călători, atât
convenționale, cât și de mare viteză.

2. Rutier
- Împrumuturile în sectorul drumurilor se concentrează pe rețelele transeuropene de transport
(TEN-T), în care se finanțează autostrăzi, drumuri de înaltă calitate și infrastructuri conexe;
- proiecte rutiere în regiunile mai puțin dezvoltate și în afara UE în țările în care BEI a primit
un mandat extern;
- proiecte de îmbunătățire a drumurilor, inclusiv îmbunătățiri ale siguranței rutiere, siguranță
pentru vehiculele grele de marfă, gestionarea traficului sau dezvoltarea de combustibili
alternativi.
De asemenea, reabilitarea rețelei rutiere pentru a se asigura că beneficiile economice pe
termen lung sunt susținute și că siguranța utilizatorilor nu este compromisă.
Parlamentul şi Comisia au trasat coordonatele legate de investiţiile prioritare care vor fi
realizate în UE:
1. Schimbări climatice
În conformitate cu politica UE, prioritate au investițiilor în transportul public și căile ferate,
pe căile navigabile interioare și pe cele de transport maritim pe distanțe scurte, pentru că
acestea reduc în cea mai mare măsură emisiile de gaze cu efect de seră per unitate de
transport. De asemenea, modalități de sprijinire a utilizării combustibililor alternativi.
2. Mobilitate durabilă și sigură
European Investment Bank (BEI) promovează mobilitatea durabilă din punct de vedere
economic, social și ecologic. Dezvoltarea unui transport urban durabil și a nodurilor urbane,
precum și siguranța rutieră sunt priorități cheie pentru BEI.
În centrele urbane, transportul durabil îmbunătățește semnificativ calitatea vieții prin
reducerea congestiei, contribuind la reducerea nivelului de poluare și a timpului de călătorie.
Investițiile realizate reduc, de asemenea, ratele de accidente și îmbunătățesc siguranța.
3. Soluții inovatoare
Inovarea, inclusiv inovarea în domeniul transporturilor, se înscrie pe agenda BEI pentru
realizarea competitivității pe termen lung a UE.

21
Investiţii în proiecte de cercetare și de dezvoltare și în implementarea de noi tehnologii care
fac transportul mai eficient și mai sigur.

3.5 Spații verzi

Soluțiile verzi cu cel mai mare grad de multifuncționalitate sunt reprezentate de acele
elemente care furnizează servicii ecosistemice de reglare și contribuie la ameliorarea
problemelor legate de schimbările climatice, managementul apelor și calitatea aerului:
suprafețele verzi urbane, terenurile abandonate transformate în spații verzi, pădurile urbane
sau suprafețele acvatice. Aceste soluții furnizează beneficii ecologice și pot contribui la
soluționarea unor probleme precum prezența efectului de insulă de căldură urbană,
temperaturi extreme, inundații, disponibilitatea apei potabile sau poluarea apelor. Tot un grad
mare de multifuncționalitate au soluțiile verzi care contribuie la îmbunătățirea calității vieții și
regenerarea urbană: parcurile urbane în zonele defavorizate, spațiile verzi care conectează
locul de muncă/școala cu locuința și grădinile comunitare. Acestea pot contribui la procesul
de regenerare urbană. (Pearce, 2006)
Clasificarea soluțiilor verzi se poate realiza după mai multe criterii. Cea mai utilizată este cea
propusă de Eggermont (2015) și adaptată de raportul ThinkNature (Somarakis. 2019), ce ia în
calcul nivelul de intervenție antropică, fiind identificate:

 Soluții verzi fără intervenție sau cu intervenție minimală la nivelul ecosistemelor. În

acest caz, ținta soluțiilor verzi este de a menține sau amplifica serviciile ecosistemice
generate de un ecosistem natural sau puțin transformat antropic pentru diferiți
utilizatori. Ele includ ameliorarea utilizării ecosistemelor naturale ori promovarea de
strategii pentru protecția și conservarea ecosistemelor terestre, marine sau costiere.

 Soluții verzi pentru creșterea durabilitații și a multifuncționalității unor ecosisteme

gestionate antropic. Managementul efectiv al ecosistemelor și peisajelor este esențial
pentru asigurarea unei anumite categorii de servicii ecosistemice țintă. Ele includ
soluții ce vizează managementul peisajelor agricole, al peisajelor costiere, al
22
 suprafețelor verzi și/sau acvatice urbane, precum și acțiunile de monitorizare a
mediului.

 Designul și managementul unor noi ecosisteme. Presupune o abordare intruzivă, ce

presupune crearea unor noi ecosisteme și/sau restaurarea unor ecosisteme degradate.
Ele includ soluții intensive de management al spațiilor verzi, strategii de planificare
urbană, managementul apei, reconstrucție ecologică a ecosistemelor degradate,
restaurare și creare de corpuri de apă semi-naturale ori a unor rețele hidrografice,
restaurarea ecologică a zonelor de coastă și maritime.

Klimatek Project (2016) (Nature-based solutions for local climate adaptation in the Basque
Country. Methodological guide for their identification and mapping. Bilbao, Spania: Ministry
of the Environment, Territorial Planning and Housing - Basque Government. (2016)),
clasifică soluțiile verzi funcție de componentele care se doresc a fi ameliorate în șase
categorii:
 Clădiri (acoperișuri verzi, pereți verzi, colectoare de ape pluviale, soluții în grădinile
comunitare, înverzirea spațiilor dintre clădiri);
 Spații publice (mobilier urban, pavimente permeabile, spații urbane confortabile, zone
cu microclimat modificat, grădini lotizate, parcuri și grădini urbane, renaturarea
terenurilor abandonate);
 Ecosisteme acvatice și sisteme de drenaj (sisteme de drenaj urban durabil, restaurarea
iazurilor și lacurilor, renaturarea râurilor și a malurilor acestora);
 Infrastructuri liniare de transport (înverzirea străzilor, pavimente permeabile,
înverzirea căilor de transport liniare);
 Arii naturale și managementul zonelor rurale (arii naturale protejate, zone umede,
parcuri periurbane, managementul zonelor rurale);
 Zone costiere (restaurarea dunelor, regenerarea plajelor, regenerarea zonelor umede
costiere, crearea de corali artificiali).

3.6 Resurse de apă

Producerea energiei, industria, sistemul public de alimentare cu apă şi ecosistemele sunt toate
importante şi fiecare dintre ele are nevoie de această resursă limitată. Întrucât schimbările

23
climatice fac ca resursele de apă să fie mai puţin previzibile, este foarte important ca Europa
să utilizeze mai eficient apa pentru ca toţi consumatorii să poată beneficia de ele.
Raportul „Towards Efficient use of water resources in Europe”,2012 (Către o utilizare
eficientă a resurselor de apă în Europa), publicat de AEM, susţine gestionarea integrată a
resurselor de apă, începând cu o mai bună punere în aplicare a legislaţiei în vigoare.
„Resursele de apă se află sub presiune în multe părţi din Europa, iar situaţia continuă
să se înrăutăţească”, (Jacqueline McGlade, directorul executiv al AEM,2015 )
Întrucât schimbările climatice fac ca resursele de apă să fie mai puţin previzibile, este
foarte important ca Europa să utilizeze mai eficient apa pentru ca toţi consumatorii să poată
beneficia de ele. Resursele de apă trebuie gestionate la fel de eficient ca orice alte resurse
naturale naţionale.
Deficitul de apă are consecinţe grave asupra economiilor care se bazează pe
agricultură şi industrie. În unele cazuri, s-a ajuns chiar la restricţii de apă potabilă în anumite
părţi ale Europei. De asemenea, există efecte indirecte asupra economiei, cum ar fi debituri
scăzute ale apelor râurilor, niveluri scăzute ale lacurilor şi apelor subterane, precum şi
dispariţia zonelor umede, care pot avea efecte distructive asupra sistemelor naturale care stau
la baza productivităţii economice.( “Săvulescu C., Antonovici C.G. Oraşul Inteligent -
ecosistem de inovare şi adaptare,2015)
Se constată din ce în ce mai mult că în anumite părţi ale Europei există o concurenţă
intensă pentru resursele de apă. În plus, sistemul public de alimentare cu apă totalizează
aproximativ o cincime din consumul de apă în Europa, peste un sfert din acesta doar pentru a
utiliza toaleta. Instalaţiile hidroelectrice modifică, de asemenea, structura naturală şi debitul
râurilor şi lacurilor, având consecinţe asupra ecosistemelor.
Conform raportului, utilizarea ineficientă a apei duce la un consum mai mare de
energie, cu costuri financiare şi de mediu suplimentare. În vreme ce energia necesară pentru
pomparea şi tratarea apei dulci pentru ca aceasta să devină potabilă este de aproximativ 0,6
kWh/m3, pentru desalinizarea apei de mare sunt necesari încă 4 kWh/m3. În mai multe ţări
europene se foloseste tehnologia de desalinizare, dar mai ales în Spania, care este una din
ţările care utilizează cel mai mult desalinizarea la nivel mondial. (Raportul „Towards Efficient
use of water resources in Europe”,2012 )

Raportul susţine că autorităţile ar trebui să stabilească obiective de mediu clare pentru

consumul de apă, în limitele unui consum durabil. Obiectivele nu vor fi identice, depinzând de
resursele disponibile, dar ar trebui concepute astfel încât mediul natural să aibă suficientă apă

24
pentru a funcţiona. Este necesară o formă de „disociere” pentru ca productivitatea economică
în creştere să nu implice creşterea consumului de apă şi a consecinţelor asupra mediului.
În cursul timpului, preţul apei în Europa a reflectat rareori adevăratul cost financiar de
alimentare cu apă sau costul economic pentru mediu. Aceasta a dus la poluare şi la deficitul
de apă şi a implicat costuri pentru mediu şi societate. De exemplu, în mod obişnuit, populaţia
trebuie să plătească costurile pentru tratarea apei potabile contaminate de agricultură şi
industrie. Dacă s-ar aplica un preţ corect pe consumul de apă, s-ar putea stimula utilizarea mai
eficientă a apei şi inovaţia tehnologică. Aplicarea efectivă a taxelor, subvenţiilor,
mecanismelor de piaţă, sistemelor de stabilire a preţurilor şi a altor instrumente economice
poate să ajute, de asemenea, la echilibrarea cererilor de apă, care pot genera conficte.
În cursul anului 2012, publicaţia Comisiei Europene „Blueprint to safeguard Europe’s
waters” (Planul pentru salvgardarea apelor Europei) va prezenta eforturile necesare în materie
de legislaţie în acest domeniu. Pe tot parcursul anului 2012, AEM va publica o serie de
rapoarte privind aspecte legate de resursele de apă şi va analiza provocările şi oportunităţile
din acest domeniu.
Comisia a lansat mai multe inițiative pentru a sprijini eforturile de asigurare a
conformității depline cu Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale. Acestea includ
inițiative de îmbunătățire a planificării investițiilor (de exemplu, un studiu OCDE care
furnizează date comparabile privind strategiile de finanțare și nevoile de investiții) și
finanțarea politicii de coeziune a UE (politica de coeziune propusă pentru perioada 2021-2027
este strâns legată de planificarea investițiilor naționale pentru gestionarea durabilă a apei).
( Sursa: https://www.eea.europa.eu/ro )

Orașele smart găsesc mereu metode inovative pentru a-și reduce amprenta de carbon.
Geneva ne oferă un model inteligent prin care putem răcori clădirile cu ajutorul apei din
subteran, reducând astfel cu până la 80% consumul de energie electrică și reduce emisiile de
carbon cu zeci de mii de tone.
Orașul Geneva a găsit soluția răcoririi clădirilor în timpul zilelor toride cu ajutorul
unui sistem demn de orice oraș smart. Apa este pompată la suprafață de la o adâncime de
aproximativ 45 de metri în unul din cele mai mari lacuri alpine din Europa, unde apa rămâne
la temperaturi scăzute pe tot parcursul anului. Apoi, apa ajunge la clădiri și absoarbe căldura
cu ajutorul sistemului dedicat și prin care se realizează transferul termic. Lichidul ajunge
înapoi în lac, într-un ciclu perfect al apei.

25
 Consumul de energie electrică a scăzut cu 80% deoarece nu mai este nevoie de
sistemul de aer condiționat. Iarna funcționează invers pentru că pompe de încălzire pot fi
adăugat pe același sistem și astfel mai găsim un beneficiu: reducerea dioxidului de carbon cu
80%. Sistemul este încă în faza de proiect pilot, acoperind 50 de clădiri, printre care și sediul
Națiunilor Unite, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Agenția pentru Refugiați a ONU.
Planul pentru anii următori este să racordeze 30 km de țevi până în 2035. Acest demers se
traduce în reducerea a dioxidului de carbon cu 70.000 de tone anual, echivalentul produs de
7000 de locuințe.
Din Elveția mergem în Canada, unde vedem că și Toronto folosește apa din adâncimea
lacurilor pentru răcorirea a 180 de clădiri. Lacul Ontario ajută la reducerea temperaturii din
locuințe datorită temperaturii de 4 grade Celsius ale apei. Helsinki, Finlanda, folosește un
sistem asemănător cu ajutorul unui bazin imens de 34.000.000 litri amplasat sub Parcul
Esplanade din centrul orașului.
Cu ajutorul acestor idei, orașele smart pot contribui la reducerea poluării și sunt mai
aproape de ținta de a atinge zero emisii. (Sursa: World Economic Forum,
https://www.weforum.org/agenda/2022/02/decarbonizing-buildings-climate-change-
infrastructure?
utm_source=ig&utm_medium=social_video&utm_campaign=social_video_2022&utm_conte
nt=24827_Carousel_Geneva_lake_water_air_conditioning)

3.7 Utilizarea durabilă a terenurilor

Asupra terenurilor și solurilor Europei se exercită o serie de presiuni, cum sunt

expansiunea urbană, contaminarea din agricultură și industrie, impermeabilizarea solurilor,
fragmentarea peisajului, diversitatea redusă a culturilor, eroziunea solurilor și fenomene
meteorologice extreme legate de schimbările climatice. Orașe mai ecologice, cu sisteme
energetice și de transport mai puțin poluante, cu infrastructuri verzi de legătură între zone
verzi, practici agricole durabile mai puțin intensive pot contribui la folosirea mai durabilă a
terenurilor din Europa și la îmbunătățirea sănătății solurilor. (Sursa: Agenţia Europeană de
Mediu (AEM), 2019)
Zonele urbane ale Europei sunt în creștere,uprafețele din beton și asfalt etanșează
solul, împiedicându-l să-și îndeplinească funcțiile, cum ar fi stocarea apei, producerea de
alimente și biomasă, reglarea climei, tamponarea substanțelor chimice dăunătoare și
furnizarea de habitate. Ploaia de pe suprafețele sigilate curge mai degrabă decât să se

26
infiltreze în sol, unde poate fi filtrată și poate umple apa subterană. Drumurile, căile ferate,
canalele și orașele fragmentează peisajul , limitând speciile în zone din ce în ce mai mici și
dăunând astfel biodiversității. Modul în care folosim pământul în Europa este unul dintre
motivele pentru care UE nu este pe cale să își atingă obiectivul de a stopa pierderea
biodiversității. (Sursa: Agenţia Europeană de Mediu (AEM), 2019)
De asemenea, Europa nu este pe cale să-și atingă obiectivul de politică de „fără
ocupare netă de teren până în 2050” AEM, 2020. Terenurile agricole și terenurile
seminaturale continuă să fie luate de orașe și de site-uri comerciale și industriale. Multe
sectoare — industrie, agricultură, gospodării și chiar tratarea apelor uzate — eliberează, de
asemenea, poluanți în sol și în sol. Acești poluanți se pot acumula în sol și apoi intra în apele
subterane, râuri și mări. Chiar și poluanții eliberați inițial în atmosferă pot fi depuși ulterior pe
suprafețele terestre. Astăzi, urme de diferiți contaminanți se găsesc chiar și în cele mai
îndepărtate părți ale continentului nostru.
Calea de urmat este clară: trebuie să schimbăm urgent modul în care folosim și
gestionăm terenul și resursele pe care le oferă. Pentru acest lucru va fi necesar să privim
peisajul în ansamblu, cu toate activitățile și elementele sale.
Modul în care construim și conectăm orașele nu ar trebui să implice acoperirea zonelor
înconjurătoare cu beton și asfalt, ci ar trebui să se bazeze pe reutilizarea și reutilizarea
terenurilor deja luate. De fapt, un raport al IPBES (Intergovernmental Science-Policy
Platform on Biodiversity and Ecosystem Services, 2015) afirmă că este mai ieftin să păstrezi
terenul și resursele solului decât să le refacem sau să le remediezi (de exemplu, prin curățarea
terenurilor contaminate din vechile instalații industriale). În plus, orașele compacte cu opțiuni
de mobilitate bine conectate oferă adesea cea mai înaltă calitate a vieții urbane, cu mai puține
impacturi directe asupra mediului. Politicile regionale și de coeziune ale UE urmăresc să
sprijine nu numai coeziunea economică și socială, ci și coeziunea teritorială, care își propune
să contribuie la dezvoltarea echilibrată a UE în ansamblu.

3.8 Deșeuri

Deşeurile nu reprezintă doar o problemă de mediu, ci şi o pierdere economică. În

medie, europenii produc 481 de kilograme de deşeuri municipale pe an. O parte din ce în ce
mai mare a acestei cantităţi este reciclată sau transformată în compost, în timp ce o parte mai
mică ajunge la depozitele de deşeuri. (European Union- Eurostat Statistics Explained, accesat
la 05.05.2022)

27
 Cum putem modifica modul în care producem şi consumăm, în aşa fel încât să
producem din ce în ce mai puţine deşeuri, utilizând în acelaşi timp toate deşeurile ca resursă?
Aproximativ 10 % din totalul deşeurilor generate în Europa reprezintă ceea ce se
numeşte „deşeuri municipale" – deşeuri generate, în principal, de gospodării şi, în mai mică
măsură, de întreprinderile mici şi de clădirile publice, precum şcolile şi spitalele. (European
Union- Eurostat Statistics Explained, accesat la 05.05.2022)
În UE, în general, se reciclează o cantitate mai mare de deşeuri şi se transportă la
depozitele de deşeuri o cantitate mai mică. În cazul deşeurilor municipale, proporţia
deşeurilor reciclate sau transformate în compost în UE-27 a crescut de la 31 % în 2004 la 41
% în 2012.

În pofida acestor realizări, încă există mari discrepanţe între ţări. De exemplu, Germania,
Suedia şi Elveţia trimit fiecare mai puţin de 2% din deşeurile lor municipale la depozitele de
deşeuri, în timp ce în Croaţia, Letonia şi Malta cifrele sunt de peste 90% în fiecare caz.
Majoritatea ţărilor în care ratele de deşeuri depozitate sunt mai mici prezintă rate ridicate ale
reciclării şi incinerării, ambele peste 30% din totalul deşeurilor municipale.
Deşeurile reprezintă, de asemenea, o pierdere economică şi o povară pentru societatea
noastră. Forţa de muncă şi ceilalţi factori de producţie (terenuri, energie etc.) utilizaţi în
etapele de extracţie, producţie, difuzare şi consum se pierd, la rândul lor, atunci când sunt
aruncate „resturile".
În plus, gestionarea deşeurilor costă bani. Crearea unei infrastructuri pentru colectare,
sortare şi reciclare este costisitoare, dar odată ce este instituită, reciclarea poate să genereze
venituri şi să creeze locuri de muncă.
Recuperarea resurselor din fracția biodegradabilă (Resource recovery from biodegradable
fraction). Cele mai cunoscute procese sunt compostarea și digestia anaerobă, care generează produse
biologice necontaminate bogate în carbon și nutrienți, dacă deșeurile au fost separate la sursă.
Compostul poate fi utilizat ca fertilizator în spațiile verzi urbane sau pe terenuri agricole ori poate fi
amestecat cu materiale rezultate din demolări pentru a crea un substrat funcțional asemănător solului
ce poate fi utilizat pentru refacerea substratului după închiderea depozitelor de deșeuri sau zonelor
miniere (Kisse, 2020). Prin digestia deșeurilor alimentare se pot obține îngrășăminte pentru cultivarea
microalgelor sau producerea de biocombustibil.
Recuperarea resurselor din deșeuri solide municipale mixte (Resource recovery
from mixed municipal solid waste). Tratarea mecanică și biologică pot ajuta la recuperarea
metalelor feroase și neferoase, materialelor plastice, și sticlei, cu scopul de a stabiliza

28
deșeurile solide înaintea depozitării. Tratarea biologică poate presupune digestie anaerobă,
compostare și uscare biologică. Această variantă generează produse reciclate de calitate
scăzută, comparativ cu cele obținute prin colectarea selectivă a deșeurilor la sursă, fiind în
general utilizată pentru extragerea metalelor (Kisse et al., 2020). Compostul obținut din
deșeuri mixte are o calitate redusă, deoarece poate fi contaminat cu substanțe toxice sau sticlă.
O altă opțiune pentru eliminarea deșeurilor mixte este incinerarea lor pentru obținerea de
energie electrică și căldură. Cenușa rezultată poate fi depozitată sau utilizată pentru
recuperarea metalelor (cupru, cadmiu, cobalt) cu ajutorul unor soluții verzi ca utilizarea unor
bacterii, levigarea microbiană, îmbogățirea cu microalge vii sau moarte sau bioabsorpția
(Mishra & Rhee, 2014).

CAPITOLUL IV
Caracteristici generale ale zonei de studiu

Municipiul Buzău face parte din Regiunea Sud‐Est. Municipiul Buzău este reședința
județului Buzău, fiind așezat în sud‐estul României, în zona centrală a județului Buzău, pe
malul drept al râului Buzău, la o altitudine de 101 m față de nivelul mării, având coordonatele
45°09" latitudine nordică și 25°5" longitudine estică.

29
Imaginer 4.1. Harta localizare Areal de studiu (Sursa: HARTA TOPOGRAFICA SCARA
1:25 000, EDITIE 1989, DTM)
Conform datelor finale ale ultimului recensământ efectuat în 2011, populația
municipiului Buzău era de 115.494 de locuitori, iar conform datelor puse la dispoziție de
Institutul Național de Statistică, populația municipiului Buzău la 1 anuarie 2020, după
domiciliul din actele de identitate, a fost de 131.163 persoane. Municipiul Buzău este
localitate de rangul II, stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001, privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului național –Secțiunea a IV‐a “Rețeaua de localități”. Acest
statut arată că Municipiul Buzău, ca și centru de dezvoltare, are o importantă influență asupra
zonelor funcționale adiacente și are rol de echilibru în sistemul administrativ județean. În
acest context Municipiul Buzău este un pol important de dezvoltare care trebuie sa aibă un
rol din ce în ce mai important nu numai la nivel local dar și regional. ( Sursa: insse.ro)

Astăzi, Buzăul și‐a propus să ajungă un oraș de talie europeană, cu un ambient

urbanistic modern, un mediu sănătos, sigur și atractiv din punct de vedere economic, având la
bază o administrație cu proceduri transparente și echitabile, cu un nivel de competență și
eficiență care să genereze creșterea calității vieții pe termen lung. Această misiune poate fi

30
îndeplinită de oraș cu ajutorul fondurilor structurale și de dezvoltare care pot fi obținute de la
nivel central, Horizon Europe la nivel european, precum și prin alte fondurii de investiții.
Buzău este un oraș industrial care a prins contur odată cu apariția zonei industriale. În
ultimii ani s‐a dezvoltat foarte mult în Buzău latura comercială, de retail, dar au dispărut unele
dintre activitățile industriale din zonă care concentrau un număr sporit de angajați
În acest sens, pentru următoarea perioadă ‐ 2021‐2027 ‐ municipalitatea Buzău și‐a propus
atingerea următoarelor obiective printer care:
Îmbunătățirea permanentă a competitivității, inovării și promovării spiritului antreprenorial în
municipiul Buzău, cu accent pe industrii inovatoare;
 Crearea de incubatoare de afaceri sectoriale;
 Dezvoltarea de parcuri industriale;
 Realizarea de clustere economice;
 Înființarea unei bănci naționale de resurse genetice vegetale (banca de gene pentru
legumicultură, floricultură, plante medicinale și aromatice);
 Îmbunătățirea permanentă a infrastructurii destinate mediului de afaceri;
 Reabilitarea infrastructurii în toate zonele economice ale orașului; Realizarea centurii
de est a orașului;
 Transformarea unei părți din aeroportul militar de la Boboc în aeroport civil cu
facilități atât pentru transportul de persoane cât și pentru marfă;
 Buzău ‐ centrul național al economiei circulare.
Cu prvire la spațiul verde în municipiul Buzău, exista de 390 ha de spatiu verde (din
care 11,5 ha ‐ parte din Parcul Crâng proprietate a municipiului Buzău), ceea ce înseamnă
29.69 m^2/locuitor, față de un minim 26 mp/locuitor cât prevede Uniunea Europeană și 20
mp/locuitor conform Legii 47/2012. De menționat că prin Legea 220/2018, municipiului
Buzău i se va retroceda și diferența de Pădure Crâng în suprafață de 177,9 ha, operația de
predare‐primire fiind în curs. (Sursa: Strategia Integrată De Dezvoltare Urbană A
Municipiului Buzău 2021 ‐ 2027)
Calitatea aerului ambiental în județul Buzău este monitorizată în rețeaua automată de
monitorizare a calității aerului gestionate de Laboratorul Agenției pentru Protecția Mediului
(APM) Buzău, prin efectuarea continuu a măsurărilor pentru poluanții specifici reglementați
în legislația națională privind calitatea aerului ambiental.

CAPITOLUL V
Metodologia de cercetare

31
 Obiectivul fundamental al acestei lucrări este acela de a prezenta în detaliu
evaluarea durabilității mediului din localitatea de analiză, aceasta fiind pusă pe seama
legăturilor ce se stabilesc între elementele naturale și cele antropice din componența mediului
geograficf, apt realizat atât pe baza informațiilor din literatura de specialitate cât și prin
intermediul a numeroase imagini, materiale grafice și cartografice.
În vederea elaborării studiului geografic, au fost urmărite diverse etape de lucru cum ar fi:
etapa de documentare, etapa de colectare a datelor, urmată de etapa prelucrării acestora și
interpretării primordiale a rezultatelor obținute și nu în cele din urmă, etapa analizei și
redactării propriu-zise a lucrării. De asemenea, o altă etapă care a stat la baza întocmirii
studiului a fost cea de teren, care a prevăzut pe de o parte aplicarea unui chestionar în rândul
populației municipiului, iar pe de altă parte realizarea unor fotografii sugestive.

În primul rând, etapa de documentare a constat în consultarea și aprofundarea anumitor

surse științifice, precum cărțile de specialitate, articolele, respectiv documentele cu specific
geografic, cât și site-urile oficiale, în vederea acumulării informațiilor de natură fizico-
geografică, umană și economică, necesare în caracterizarea municipiului Buzău. S-a folosit,
de asemenea metoda cartografică, aceasta a contribuit la întocmirea hărților tematice precum:
harta localizării municipiului.
Următoarea etapă a constat în culegerea informaţiilor din surse locale, printe care se
poate mentiona Primăria Buzău, Agenția Națională pentru Protecția Mediului filiala Buzău,
Compania de Apă Buzău, RER Sud Buzău. Cu ajutorul acestor surse am putut crea imaginea
de ansamblu actuală a oraşului Buzău.
Etapa ulterioară a prevăzut redactarea studiului propriu-zis, prin interpretarea și
analiza materialelor rezultate, cât și a informațiilor documentate.
În cadrul acesteia s-a apelat de asemenea la câteva metode specifice, între care se includ
metoda descriptivă, a observației și analizei. În cea mai mare parte, metoda analizei a fost
utilizată îndeosebi asupra graficelor și hărților întocmite, pentru a reliefa tendințele și
caracteristicile elementelor analizate. În privința metodei descriptive, aceasta a fost abordată
pe tot parcursul lucrării, având drept obiectiv prezentarea detaliată a tuturor componentelor
din alcătuirea cadrului natural și socio-economic al localității. Totodată, cu ajutorul metodei
observației, au fost studiate amănunțit sursele bibliografice care au contribuit la redactarea
lucrării.

32
 Cea din urmă etapă a studiului a fost cea de teren, care s-a bazat atât pe realizarea unor
fişe de observaţie cu ajutorul cărora s-au identificat situaţia din teren. Acest studio s-a realizat
prin analiza mai multor domenii. Astfel încât am identificat cu ajutorul fişelor de observaţie
situaţia din municipiul Buzău cu privire la construții, eficiență energetică, schimbări
climatice, mobilitate urbană, spații verzi, resurse de apă, utilizarea durabilă a terenurilor,
deșeuri.
De asemenea s-a realizat un chestionar online cu ajutorul instrumentului Google Forms,
referitor la percepția locuitorilor din Buzău asupra calității mediului, cât și a unor fotografii,
care să pună în evidență particularitățile elementelor parcurse. Pentru întocmirea
chestionarului au fost urmărite de asemenea câteva etape de lucru, dintre care: formularea
setului de întrebări cu tematică unică, distribuirea chestionarului către locuitorii municipiului,
în mediu online, cât şi în teren, în perioada august-decembrie 2022. Atât întrebările şi
răspunsurile, reprezentate grafic, a acestui studiu se regasesc in anexa 1 a prezentei lucrări.
Centralizarea și prelucrarea rezultatelor obținute prin intermediul programului Microsoft
Office Excel, iar în final integrarea în studiul propriu-zis a materialelor realizate, precum și
interpretarea acestora. Totodată, în cadrul etapei de teren au fost utilizate o serie de metode
specifice, dintre care se numără: metoda grafică, metoda analizei și observației.
În ceea ce privește metoda grafică, aceasta a fost abordată în vederea prelucrării datelor
obținute în urma aplicării chestionarului, din care au rezultat grafice de tip plăcintă și coloane.
Metoda analizei a prevăzut analizarea și interpretarea amănunțită a materialelor grafice
corespunzătoare chestionarului, pe când observația a contribuit la identificarea elementelor de
ordin socio-economic și natural din teren.
Analiza integrată a acestor factori, impusă de caracterul sistemic al funcţionării
aşezării, a facilitat efectuarea studiului prin obiectivitate, concizie şi transparenţă,
identificarea premiselor de durabilitate a mediului urban, ca expresie a echilibrului posibil cu
cadrul natural, şi a sustenabilităţii economice şi sociale şi va putea servi la elaborarea unor
instrumente utile de lucru, pentru autorităţile locale şi de informare, pentru locuitori.

CAPITOLUL VI
Evaluarea durabilității mediului in orasul Buzău
6.1.Evaluarea durabilității mediului pe baza informatiilor din cadrul fiselor de
observatie
Construcții: probleme, soluții, avantaje

33
 Viața la bloc vine și cu o serie de nevoi pentru cetățeni. Principala problemă cu care ne
confruntăm este că planificarea urbană gândită în epoca trecută nu ține cont de anumite
noțiuni care astăzi sunt absolut vitale. Spațiile dintre blocuri nu au fost gândite pentru mașini,
parterene blocurilor nu au fost proiectate pentru mici magazine sau spații comerciale, spațiul
verde a fost uitat și în loc să ne simțim ca acasă când ieșim din apartament avem sentimentul
că intrăm într-o junglă debeton.

Imagine 6.1.1, Oraşul Buzău văzut de sus, sursa : google.com

Majoritatea populației urbane stă la bloc. Acest lucru reprezintă din start o problemă
pentru că majoritatea au fost construite înainte de 1990 și majoritatea au început să
depășească durata lor normală de viață. Dacă ele au fost gândite la o perioadă de până la 50 de
ani, acum vedem că încep să îmbătrânească. Vorbim de un design uniform al marilor cartiere,
de lipsa unei game variate de apartamente, lipsa spațiului pentru activități economice, lipsa
lifturilor necesare persoanelor vârstnice, lipsa spațiilor pentru persoane cu dizabilități,
calitatea scăzută a spațiilor publice dintre blocuri, deci o gamă extrem de complexă care
trebuie atinsă printr-o viziune mai largă. Modul în care cetățenii se raportează la mașinile
personale, trotuare întregi sunt ocupate de mașini, forțând pietonii să le ocolească sau să intre
pe carosabil pentru a-și continua traseul. Schimbarea de paradigmă nu poate veni decât
printr-o abordare integrată a problemei traficului și acest lucru se poate îndeplini dacă
administrația înțelege cum poate îmbunătăți spațiile actuale din jurul blocurilor și cum să
reglementeze zonele care urmează a fi construite.

Printre problemele identificate se poate menţiona :

Costuri mari pentru întreținere pentru blocurile din zona Bulevardul Unirii, zona
Industriala a oraşului, acestea sunt blocuri vechi şi nu au beneficiat de renovari pentru izolare
34
termică astfel incât să se reducă pierderile de căldură iarna şi supraincalzirea vara, astfel că
locuitorii sunt nevoiţi să consume resurse energetice atât iarna pentru încălzire cât si vara prin
aere conditionate apartamentele.
Clădiri nerenovate sau clădiri degradate și cu risc ridicat în caz de seism (cu bulină) .
Printre cele cu risc seismic crescut din municipiu se numără majoritatea clădirilor de pe strada
Cuza Vodă, care au fost construite între anii 1880 și 1926. La fel se întâmplă și în cazul
blocurilor de pe strada Obor, care au fost construite în anul 1962 sau în cazul celor din Centru,
care sunt din anul 1960. Soluţia pentru reabilitarea acestora poate fi dată de un program al
autorităţilor care să sprijine financiar proiectele de reabilitarea a clădirilor vechi, de asemenea
aplicarea impozitelor mai mari poate fi o metodă de încurajarea şi accelerare a demersurilor
de reablitare a cladirilor aflate în această categorie.
Clădiri amplasate inadecvat în raport cu alte construcții - şi aici putem face referire la
apariţia construcţiilor de blocuri în cartierele de case, cum este cazul de pe strada
Mesteacanului, un cartier din zona centrala aproape de Parcul Tineretului, ce era alcatuit doar
din case. Situatia s-a schimbat intre timp deoarce aici s-a ridicat deja un bloc.

Imaginea 6.1.2. Cladiri cu Bulina din

Buzău, Zona Centrală, Str Cuza Voda, Septembrie 2022, Sursa: Arhivă personală

Din analiza efectuată în teren am putut observa că sunt numeroase cladiri ce pot
reprezenta un real pericol datorita degradării avansate în care se află, acestea pot rani
trecatorii prin cadere de tencuiala. Iar clădirile abandonate pot fi locul perfect pentru
adăpostirea animelelor, ce pot fi, de asemenea, periculoase pentru om, atât din punct de
vedere al sanatății prin aducere de boli și paraziți în spatiul urban, cât și pericolul de a fi
vatamat fizic de acestea.

35
 Imaginea 6.1.3 Strada pietonală
Cuza Vodă, Noiembrie 2021. Sursa:
Arhivă personală

Existenţa unor construcţii amplasate în arii de risc şi alcătuite din materiale

nesustenabile, starea de degradare avansată a multora dintre clădirile vechi, dintre care unele
cu valoare de patrimoniu, insuficienta valorificare a capitalului cultural-istoric local, lipsa
unor utilităţi urbane în cartierele periferice, indic evidente disfuncţionalităţi locale. Pe de altă
parte, investiţiile în infrastructura edilitară (apă, canal, drumuri) şi proiectele aprobate recent
de restructurare urbană sunt dovada unei dinamici recente promiţătoare.

Calitatea locuinţelor şi a infrastructurii edilitare şi integritatea clădirilor cu valoare de

patrimoniu pot face obiectul unei dezvoltări durabile prin durabilitatea materialelor folosite,
rezistenţa sau gradul de durabilitate al construcţiilor, proiecte de densificare şi regenerare a
spaţiului urban construit, calitatea şi accesul la utilităţile edilitare.
E important ca noile locuinţe şi infrastructura de suport, dar şi măsurile dinamizante
economic sau social, să reflecte viitoarele nevoi potenţiale ale sistemului, mai ales că este
nevoie de un interval de timp semnificativ între momentul creării dezechilibrului dinamic în
sistem şi cel în care noile structuri, superioare calitativ, devin funcţionale. Nevoile şi
constrângerile societăţii viitoare sunt greu de previzionat, astfel încât planurile prezente
trebuie să încorporeze un anumit grad de flexibilitate, şi o balanţă justă între nevoile curente şi
cele ale viitoarelor generaţii.
Soluții propuse:

36
Santierele de construcții reprezintă unele dintre cele mai puternice surse de poluare. Acest
fapt se datorează atât mașinăriilor grele, excavărilor, curățării de vegetație, scurgerilor ce pot
pătrunde în apă sau a betonului folosit.
Cele mai multe dintre aceste acțiuni nu pot fi realizate decât la fața locului, ceea ce
obligă la găsirea unor alternative. Elementele prefabricate, aduse ulterior în șantier și
asamblate ar reduce emisiile create și ar scurta considerabil timpul de procesare al
construcției. Principala problemă apare odată cu creșterea costurilor. Aceste materiale sunt
mult mai costisitoare, iar folosirea lor este evitată.

Alte alternative cu efecte de durată sunt materialele sustenabile. Arhitectura durabilă

folosește materiale naturale sau reciclate, care au efecte benefice în timp. Aceste materiale au
efecte benefice asupra mediului dar și asupra locatarilor, ajutând la reducerea facturilor la
energie sau a polițelor de asigurare a locuințelor. Asigurătorii de locuințe care se gândesc la
viitor pot reduce factura de la 5% până la 10% dacă folosești practici naturale de construcție.
Câteva dintre aceste materiale sunt piatra, chirpiciul, pluta, bambusul sau lemnul.
Renovarea și consolidarea clădirilor prin utilizarea materialelor calitative și durabile și a
soluțiilor de construire prietenoase cu mediul.
De asemenea putem vorbi de exemple de bune practici mentionand utilizarea de
acoperișuri verzi, gradini suspendate, soluții de alimentare cu energie solară și soluții de
incălzire prin mijloace prietenoase cu mediul înconjurator, astfel încât poluarea să fie minima
și reducerea consumului de resurse naturale. În zilele noastre s-au descoperit numeroase
metode prietenoase cu mediul ce se dovedesc a fi foarte eficiente. Spre exemplu încalzirea pe
baza de combustibil solid tip peleți din resturi vegetale cum ar fi paie, crengi, rumeguș, coji de
nuci etc, ce s-au dovedit foarte eficiente. De asemenea destul de recent au avut loc cateva
proiecte de construire a unor locuințe din peturi de plastic.
În plus, implementarea unei proceduri stricite de avizare a noilor construcții ar fi cea
mai bună soluție pentru a prevenii constructiile haotice și a combate densitatea spatiului
construit in zona centrală, mai ales.
Printre avantajele implementării unor astfel de soluții se numară creșterea nivelului de
siguranță, imbunatațirea peisajului urban și eficientizarea energetică pe termen lung a
clădirilor.

6.2.Eficiența energetică: probleme, soluții, avantaje

37
 Orașele sunt principalii consumatori de energie electrică și elimină o cantitate
importantă de carbon în atmosferă. Tranziția de la un sistem convențional de producție non-
stop, la unul bazat pe surse regenerabile intermitente implică mai mult decât schimbarea unor
suse de energie cu altele – implică și solicită regândirea și restucturarea întregului sistem de
energie.

Energiile regenerabile au câştigat tot mai multă popularitate, însă utilizarea curentului
provenit din aceste surse la scară mare, este o provocare. Cel mai mare dezavantaj este dat de
natura intermitentă a acestora. Intermitenţa duce la necesitatea stocarii iar indisponibilitatea
acestora în toate zonele locuite, ceea ce duce la necesitatea transportului pe distanţe lungi,
implicit la costuri ridicate.

Clădirile consumă mai multă energie decât industria sau mobilitatea. Indiferent dacă
sunt blocuri sau case unice, clădirile au un impact incontestabil asupra mediului înconjurător.
Clădirile consumă mai mult de 40% din toată energia generată.

Imagine 6.2.1 Consum de energie in spatial urban, Sursă: The Smart City Journal

Printre problemele identificate se poate menţiona :

Izolarea termică deficitară a clădirilor - 5.657 de clădiri din fondul locativ sunt construite
în perioada 1961 ‐ 1990 cu materiale de construcție, având rezistența termică scăzută, în
condițiile în care normativele de construcții din acea perioadă nu puneau accent pe
performanța energetică a clădirii. ( sursa: Strategia Integrată De Dezvoltare
Urbană A Municipiului Buzău 2021 ‐ 2027)

38
 În ceea ce privește echiparea cu instalații (instalații de încălzire, apă rece și caldă de consum),
cu durata de folosință egală cu vechimea blocurilor, s‐a constatat că în majoritatea cazurilor,
acestea au un grad avansat de uzură fizică, țevi cu coroziune avansată, depuneri de piatră pe
pereții interiori ai conductelor, toate acestea conducând la o funcționare insuficientă. În
majoritatea cazurilor izolațiile termice din subsolurile blocurilor sunt deterioarate și de slabă
eficiență termică.
Lipsa mecanismelor de eficientizare a consumului de electricitate - Actualul sistem de
alimentare centralizată cu energie termică (SACET) se caracterizează prin echipamente relativ
noi, cu randamente relativ scăzute și cu pierderi în rețelele de transport și distribuție. Eficiența
scăzută este cauzată de pierderile foarte mari la transportul și distribuția căldurii și dispariției
consumului, care a condus la funcționarea cu regimuri neeconomice, respectiv la costuri
mari de producție, transport și distribuție a energiei termice.

Imagine 6.2.1 Blocuri Bulevardul Unirii, septembrie 2022, Sursa: Arhivă personală

Utilizarea redusă a mijloacelor alternative de producere a energiei - Municipiul Buzău

prezintă un nivel scăzut de abordare a surselor de energie neconvențională, deși poziția sa
strategică îi pune la dispoziție un potențial deosebit din acest punct de vedere, furnizat
de biomasa agricolă din imediata sa vecinătate. Un prim pas în acest sens a fost făcut prin
reabilitarea stației de epurare din municipiul Buzău care a cuprins și producerea de energie
electrică și termică prin cogenerare ‐ utilizând biogazul rezultat în procesul de fermentare a
namolului.
Ar trebui de asemenea încurajată utilizarea panourilor solare atât în consumul casnic, cât și în
consumul industrial de energie pentru încălzire. Acest sistem nu este utilizat în prezent pe
scară largă, iar potențialul orașului Buzău în acest domeniu permite implementarea sistemului.

S-a constat în teren, că foarte putine locuițe sunt izolate corespunzător, iar acest lucru este o
cauză a pierderii de caldură din locuințe. Prin adoptarea unie izolații bune a cladirilor se pot
economisi atât resurse naturale cât si resurse economice.
Se poate constata că, utilizarea energiei alternative, din surse regenerabile nu are un aport
însemnat în zona noastră de studiu, dar speranțele sunt mari pentru viitor, deoarece cetățenii
devin din ce în ce mai interesați de aceste soluții din dorința de independență dar și datorita
prețurilor din ce in ce mai mari la facturile de utilități.

39
Domenii și metode de aplicare -Eficiență energetică

Soluții propuse:
Clădirile sunt în prezent responsabile pentru 30% până la 40% din emisiile totale ale
orașului. Pentru a atinge obiectivul de a menține creșterea temperaturii sub 1,5 grade Celsius
până în 2050, emisiile de la clădiri trebuie să fie cu 80% până la 90% mai mici decât sunt în
prezent.
Modernizarea sistemului centralizat de încălzire și izolarea termică eficientă a
clădirilor prin utilizarea de tehnologii care permit reducerea consumului (în special în clările
publice). De asemenea, instalarea de panouri solare pentru producerea energiei clădirilor și
utilitățile publice ar aduce avantaje de mediu dar si economice.
Principalul beneficiu al energiei solare este ca nu produce poluanti si este una dintre
cele mai curate surse de energie. Este o sursa de energie regenerabila, necesita intretinere
redusa si este usor de instalat. Singura limitare pe care o are energia solara este ca nu poate fi
folosita noaptea, iar cantitatea de lumina solara care este primita pe pamant depinde de
locatia, ora din zi, perioada anului si conditiile meteorologice. Avantajele unor asemenea

40
practici sunt numeroase, dar cele mai importante sunt scăderea poluării aerului și creșterea
confortului termic.

Imagine 6.2.1 Sugestie prezentare energie solara in spatiul urban, sursa: google.com
Pompele de căldură sunt o alta solutie ce poate fi adoptata pentru decarbonizarea clădirilor din
comunitățile cu venituri mici. În prezent, clădirile consumă 33% din totalul de energie și
produc 39% din emisiile de gaze cu efect de seră. Decarbonizarea se referă atât la reducerea
carbonului operațional cât și al celui încorporat, adică emisiile degajate în faza de utilizare a
clădirii. Se referă la extracție, transport, instalare și utilizarea spațiului până la sfârșitul
ciclului de viață al bunului respectiv

In contexul actual Buzău semnează mai multe proiecte la capitolul orașe verzi, pornind de la
achiziționarea autobuzelor electrice, pietonizarea zonei centrale, reabilitarea parcurilor și a
străzilor, dar de departe cel mai interesant și unic în România este „Școala circulară”. Clădirea
de învățământ este alimentată electric prin panouri solare, apa meteorică este captată în trei
bazine și utilizată pentru seră sau pentru uzul casnic după ce este tratată. Totodată, școala a
fost prinsă într-un plan de modernizare astfel încât consumul energetic să fie cât mai mic.

6.3.Schimbarile climatice: probleme, soluții, avantaje

Atunci când discutăm despre poluarea mediului datorată industriilor, trebuie să facem
referire la producerea şi distribuirea energiei, la procesele industrial şi sociale precum:
transport nerutier şi rutier, sectorul comercial, gospodarii (deşeuri şi agricultură).
Atunci când vine vorba de contribuţia pe care o au actorii în emisiile de poluanţi atmosferici,
principalele domenii sunt: Producţia de fier şi oţel, Producţia de aluminiu, energia,
transporturile şi agricultua .

41
 Odată cu conştientizarea schimbărilor climatice la nivel global, sursele de producere a
energiei au devenit surse de îngrijorare. Critica constantă adusă combustibilor fosili şi a altor
metode de producere a energiei, au îndreptat toată atenţia către curent. Opinia generală este că din
moment ce nu produce noxe, curentul este verde. Însă dacă ne îndreptăm atenția spre studii de
specialitate, observăm o nuanță ușor diferită. Atunci când discutăm despre ce este “eco” şi ce nu,
suntem tentaţi să luam în considerare factorii cei mai evidenţi, uşor vizibili şi logici. Cădem
adesea în capcana de a nu avea o viziune globală asupra proceselor implicate.

Imagine 6.3.1 Sugestie prezentare oraş verde, sursa: google.com

Printre problemele identificate se poate menţiona :

Creșterea frecvenței și intensității fenomenelor extreme (furtuni, ploi torențiale/ viscol,

secetă) - s-a constat faptul că în ultimii ani am avut parte de fenomene extreme in oraşul
Buzău, cel mai frecvent din ultima perioada fiind seceta, care a adus dupa sine consecinte
asupra sănatătii cetăţenilor , a fost nevoie de deschiderea unor puncte de prim ajutor in diferite
zone ale oraşului , unul fiind amplasat in zona centrala pe Platoul Dacia. De asemenea sunt
consecinte asupra florei , faunei si a agriculturii.

Lipsa unui sistem de canalizare care să facă față volumelor mari de apă - aceasta
problemă se evidenţiază mai ales in zilele cu ploi torentiale, cand zone precum str Cristigii si
Bld Industriei se inundă blocand circulaţia, apa ajungand pâna la un nivel de 30 cm.

Degradarea fondului faunistic și vegetal; Degradarea calității apei; Degradarea calității

aerului. Calitatea aerului ambiental în județul Buzău este monitorizată în rețeaua automată de
monitorizare a calității aerului gestionate de Laboratorul Agenției pentru Protecția Mediului
(APM) Buzău, prin efectuarea continuu a măsurărilor pentru poluanții specifici reglementați
în legislația națională privind calitatea aerului ambiental cu ajutorul staţiei automatizate BZ ‐1,

42
aflata pe Str. Democrației nr.11, mun.Buzău ‐ tip fond urban. In anul 2019 au fost înregistrate
două depășiri ale valorii limită a mediei zilnice, cauzate, în principal, de arderi rezidentiale,
trafic și calm atmospheric, acestea înregistrându‐se în octombrie și decembrie. ( sursa: APM
Buzău )

Imagine 6.3.2 Zona Industrială, Buzău august 2022, Sura: Arhivă personală
Solutii:

Inovațiile din domeniul arhitecturii sunt una dintre metodele prin care orașele pot să combată
efectele schimbărilor climatice, care sunt din ce în ce mai prezente în viețile noastre.

Se pot propune urmatoarele posibile soluții: modernizarea și pregătirea sistemului de

canalizare atfel încât sa facă fața volumului mare de apă căzut din precipitații într-un interval
scurt de timp, adaptarea construcțiilor pentru utilizare de energie verde, întreținerea și
modernizarea spațiilor verzi amenajate pentru recreerea localnicilor, construirea unei rute
ocolitoare a orașului pentru a nu mai fi strabatut zilnic de sute de autotorisme.

Parcurile cu design inteligent pot reduce temperaturile din aglomerațiile urbane.

Avantajele implementării unor măsuri de protecti si prevenire a problemelor de mediu si

schimbari climatice vor duce la îmbunătățirea siguranței în spațiul liber, îmbunătățirea calității

43
aerului, reglarea climei si a cantităților de precipitații în zona de studiu Buzau, căt și
fluidizarea traficului.

6.4.Mobilitatea urbană: probleme, soluții, avantaje

Mobilitatea urbană se referă la ușurința cu care oamenii se pot deplasa între destinații
din zonele urbane cu ajutorul rețelei si al serviciilor de transport disponibile.

Mobilitatea inteligentă a devenit un factor important pentru orașele ce cunosc

ascensiunea economică și socială, având un standard înalt de calitate a vieții. Tranziția spre
mobilitate inteligentă se concentrează pe 4 piloni:

 un sistem de transport mult mai eficient;

 emisii scăzute și zero emisii pentru vehicule;
 noi modele de business și servicii pentru transport;
 multi-modalitatea și inter-modalitatea – integrarea modulelor de transport.

Astăzi oraşul Buzău este un oraş în plină dezvoltare si modernizare, se lucrează intens
la modernizarea străzilor, principalelor artere de trafic. Se fac investiţii pentru piste de
biciclete, transport în comun verde cu mijloace de transport in comun electrice. In ultimii ani,
transportul în comun a fost o prioritate pentru conducerea oraşului. În ultimii 10 ani, s-a
schimbat intreaga flotă auto acoperind atât zona urbană a Buzăului cât şi zonele rurale
limitrofe.

Imagine 6.4.1 Transport in comun Buzău 2022, Surse proprii

Printre problemele identificate se poate menţiona :

44
Traficul intens şi artere aglomerate– există artere care la orele de vârf, dimineaţa şi seara,
când buzoienii si duc către şi dinspre serviciu, se blochează complet . Exemplu avem cel mai
aglomerat punct zona cartierului nou Orizont şi podul peste râul Buzău spre Maracineni, care
este singura cale de acces spre Moldova. Dar putem mentiona şi zona industriala si Podul de
la Dragaica, pe care, de asemenea se creează ambuteiaje.

Imagine 6.4.1 Trafic aglomerat în zona de nord a oraşului, ieşirea spre Măracineni, Noiembrie
2022, Sursa: Arhivă perosnală

Lipsa pistelor destinate mijloacelor de transport alternative – in Buzău au aparut câtiva

kilometri de piste pentru biciclete destul de recent. Cea mai veche fiind cea de pe Calea
Eroilor, amenajata in anul 2019. Urmeaza, conform proiectelor administrative , să se extindă
pista de biciclete pe mai multe artere din oraş, cum ar fi Bulevardul Unirii care este cea mai
lunga arteră a Buzăului.
Zgomot intens din cauza traficului aglomerat. Acțiunea de monitorizare a poluării sonore
urbane, desfășurata de către Agenția de Protecție a Mediului în principalele puncte de trafic
din zonele urbane a evidențiat încadrări ale nivelului de zgomot în limitele prevăzute de
STAS 10009‐81. ( sursa: APM Buzău )
Lipsa spaţiilor de parcare - În Municipiul Buzău sunt amenajate următoarele facilități de
parcare: parcări rezidențiale: 4336 locuri de parcare amenajate în cvartalele de locuințe
colective, destinate parcării de reședință, parcări cu tarifare fixă: 968 de locuri, parcări cu
tarifare progresivă: 2.141 de locuri, locuri de parcare rezervate pentru instituții publice și

45
societăți comerciale: 1.437 de locuri. ( sursa: Strategia Integrată De Dezvoltare Urbană A
Municipiului Buzău 2021 ‐ 2027 )
Soluții:

Stimularea și promovarea transportului public, în defavoarea celui privat, și a celui nepoluant

extinderea și modernizarea transportului public de călători pentru asigurarea unei mobilități

eficiente a populației, dar şi eficientizarea transportului comercial și privat pentru reducerea

consumurilor de combustibil aferente sunt ţinte pe care conducerea doreşte să le atingă în
viitorul apropiat.

Pot fi propuse soluții precum implementarea unui sistem inteligent de gestionare a

traficului, dezvoltarea unei rețele de piste destinate mijloacelor alternative, repararea și
protejarea trotuarelor, dotarea cu mijloace alternative de deplasare, cum ar fi biciclete sau
trotinete electrice.

Avantajele adoptării acestor practici ar aduce după sine reducerea poluării, scăderea timpului
petrecut în trafic, imbunătățirea calității aerului precum și îmbunătățirea sănătății oamenilor.

6.5.Spații verzi: probleme, soluții, avantaje

Orașele pot să contribuie la sănătatea noastră și în special a populației vârstnice prin

planificarea inteligentă a spațiilor. Zonele verzi constituie elemente principale de interes la
nivelul orașului, atunci când vine vorba de petrecerea timpului liber pentru toate categoriile de
cetățeni.

Principalele zone verzi de dimensiuni mari care găzduiesc zone de activități cotidiene
și loisir sunt: Parcul Sfinții Îngeri, Parcul Crâng (10ha), Parcul Tineretului cu Baza sportivă,
Parcul Marghiloman, Parcul Bogdan Petricescu Hașdeu, Parcul Copiilor, Parcul format de
intersecția străzilor Bd. Nicolae Bălcescu, Bd. Spiru Haret, Strada Patriei, Parc Școala nr. 1,
Parcul de pe strada Tudor Vladimirescu (în spatele Primăriei). De asemenea, Bd. Balcescu
este închis în perioada de vară în zilelele de weekend și functionează ca un parc, iar după
amenajare Piața Daciei cu strada Cuza Vodă a devenit un loc de întâlnire pentru cei tineri care
se întâlnesc sa socializeze.

Printre problemele identificate se poate menţiona :

46
Numar mic de parcuri in zonele centrale – În zona centrală se ragăsesc puţine spaţii verzi şi
destul de mici ca şi areal. Regasim Parcul Sfinții Îngeri, Parcul Bogdan Petricescu Hașdeu,
Parcul de la Școala nr. 1, Parcul de pe strada Tudor Vladimirescu (în spatele Primăriei), care
sunt dotate cu banci, coşuri de gunoi si surse de apă. Sunt bine întreţinute şi curate, regăsim
numerosi copaci, flori şi sisteme de iluminat cu sursă solară.

Insuficienta dotare a parcurilor actuale – În marile parcuri, precum Parcul Crâng există
doar 2 spaţii de joacă pentru copii, iar mobilierul este vechi şi degradat, totodată pistele pentru
biciclete pe aleele din pădure lipsesc. Pe viitor se doreşte reamenajarea Parcului Crâng prin
extinderea zonelor de promenadă, deoarece intreaga pădure Crâng a intrat în administraţia
locală şi se poate realiza acest lucru din punct de vedere legal. (pădurea Crâng are o suprafaţă
de 189 ha, din care 10 ha sunt amenajate ca parc). Un alt mare parc al oraşului Buzău este
Parcul Tineretului, care este dotat cu diverse locuri de joaca pentru copii, are piste de
biciclete, dar coşurile de gunoi lipsesc sau sunt la distanşe mari in unele zone ale parcului.

Numar mic de parcuri amenajate pentru copii – din teren am constatat că există zone în
care zonele de joacă pentru copii lipsesc complet, cele mai apropiate fiind la cateva sute de
metrii de locunţele de blocuri, de asemnea am constatat că unele sunt foarte aglomerate
ajungând să găzduiască si 20 de copii deodată.

Spaţii verzi administrate deficitar – grădinile de blocuri, spre exemplu, în marea lor
majoritate sunt amenajate ce către locatari. Există cazuri, unde aceste zone au ajuns să devină
spaţii de depozitare a diverse obiecte. În obiectivele primăriei Buzău se numără şi schimbarea
acestor obiceiuri. Mai concret se doreşte amenajarea gradinilor de bloc cu gazon şi pomi.

Orașul Buzău nu beneficiează în partea centrală de zone verzi, vara in zilele toride, datorita
marmurii albe din Piata Daciei se resimt temperaturi foarte mari, mai ales că nu sunt copaci in
zonă. Din fericire acest lucru se va schimba deoarece este în desfașurare un proiect de
modernizare a zonei centrale. Se va schimba pavajul și se vor planta copaci și zone cu fantani.
Acest lucru va ajuta la reducerea temperaturilor din sezoanele calde.

Pe de alta parte orașul Buzău beneficiaza de un parc-padure foarte mare, Parcul Crang. Acesta
reprezinta principala atractia pentru receerea buzoienilor. Insă acest parc nu este administrat
corespunzator deoarece zonele de recreere amenajate sunt liminate și precar dotate cu toalete,

47
cosuri de gunoi, zone pentru copii. Autoritatile locale au ca obiectiv sa amenajeze zone mai
mare pentru receere, plimbari cu biciclete, parcuri de tip aventura cu trasee specifice si dotari
moderne.

6.6.Resuse de apă: probleme, soluții, avantaje

În orașul Buzău exista patru stații de epurare a apei, administrata de Compania De Apă
Buzău, acestea au o capacitate de pana la 11 milioane de metri cubi.
În ultimii 10 ani temperatura medie anuală a crescut cu 1.5 grade celsius, iar fenomenele
meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente, cu perioade lungi de seceta extremă în
fiecare an. În plus, vântul predominant ( crivățul ) aduce mult praf și căldura în oraș vara și
furtuni de zăpadă iarna.
Printre problemele identificate se poate menţiona :

Sistem vechi de canalizare În Municipiul Buzău, rețeaua de canalizare este realizată în

sistem mixt. Zonele de locuințe dispun de canalizare în sistem unitar, unic pentru ape uzate
menajere și ape pluviale. Zona industrială sud dispune de două rețele de canalizare: una
pentru ape uzate care deversează în stația de epurare și una pentru ape industriale
convențional curate și ape pluviale. ( Sursa: Date furnizate de Compania de Apă Buzău)
Poluarea apelor de suprafață - Conform Agentiei pentru Protectia Mediului Buzău zona
critică pentru ape în bazinul hidrografic Buzău, a fost considerată pe râul Buzău în secțiunea
aval de municipiu, unde debitele de ape evacuate sunt cele mai mari provenite de la canalul
deschis al zonei industriale Buzău, ape insuficient epurate și neepurate.

Imagine 6.6.1 Malul Râului Buzău, aprilie 2022, Sursa: Arhivă personală

48
Lipsa stațiilor de epurare a apei si reutilizare a apei Stația de Epurare Buzău este
amplasată în zona de Est a municipiului Buzău în vecinătatea râului Buzău. A fost construită
în două etape: 1964‐1965 linia veche, 1975‐1985 – linia nouă. Tehnologiile care se aplică
includ tratarea și deshidratarea nămolului, producerea de energie electrică și termică prin
cogenerare utilizând biogazul rezultat în procesul de fermentare al nămolului.
Soluțiile propuse sunt ecologizarea corpurilor de apă prin aplicare de controale si
amenzi catre agenții economici în special, reducerea consumului de apă, construirea de stații
de epurare și repunerea in uz a apei. Avantajele adoptării a acestor tipuri de măsuri pot aduce
îmbunătățirea calității apei, cât și scăderea consumului uzual. În plus, exista un proiect ce își
propune colecatrea apei uzate în lacuri artificiale, ecologizarea ei pe cale naturală și
reutilizarea acesteia pentru irigarea în agricultură.

6.7. Utilizarea durabilă a terenurilor : probleme, soluții, avantaje

Zona industriala a Buzăului beneficiaza de un teren vast, unde îşi au sediu numeroase mari
companii, însă totodaa sunt zone şi cladiri vechi abandonate sau foste fabrici , cu suprafeţe de
teren foarte mari, care nu sunt administrate, curătate sau exploatet în nici un fel. De asemenea
există cladiri vechi și clădiri de blocuri în orașul Buzău, cu suprafețe de acoperiș adecvate
care permit producerea de energie electrică din energie solară, dar acest lucru nu este realizat
la monentul dat.

Printre problemele identificate se poate menţiona :

Abandonarea terenurilor şi cladirilor din Zona Industrială a oraşului este ceva ce întalnim
in zilele noastre în Buzău, deşi această zonă este la periferia oraşului , sunt multe clădiri
abandonate şi in interiorul oraşului. În zona centrală am identificat pe strada Mesteacanului
case abandonate şi curţi invadate de vegetaţie. De asemenea sunt cladiri pe str Marghiloman
ce reprezintă un real pericol prin degradarea acestora şi posibilitatea de accidentare prin
căderea de tencuială.

49
Imagine 6.7.1 Clădiri abandonate în Buzău, Sursa: Arhivă personală
Depozitarea deșeurilor – în trecut, deşeurile au fost depozitate pe albia râului Buzău, din
fericire în momentul de faţă acest lucru nu se mai practică, noua groapă de gunoi se află la
câtiva kilometri de municipiu, in localitatea Galbinaşi.
Apariția de situri contaminate si abandonate – facând referire la fosta groapă de gunoi a
oraşului, acesta reprezintă în zilele noastre un sit contaminat. Autoritătile încearcă să
reabiliteze această zonă din răsputeri. De câţiva ani buni, se depune pe suprafaţa vechii gropi
de gunoi menajer, printr-o înţelegere cu Compania de Apă, tot ce rezultă de la staţia de
epurare. Acel mâl este depus de câţiva ani buni şi încă mai trebuie depus acolo iar pe acea
suprafaţă, când va fi în totalitate acoperită, se va pune pământ vegetal , după care vine
înierbarea, urmând plantarea copacilor. Acel mâl este trecut prin analize de laborator şi fiecare
depunere adusă de cei de la Compania de Apă este însoţită de o diagramă a stării acelei
depuneri. ( sursa: Primăria Buzău )

Soluții:

Se propune reabilitarea terenurilor, reconversia terenurilor, există deja numeroase

exemple prin care reconversia fostelor terenuri utilizate anterior ca si zone pentru depozitat
gunoiul, bine cunoscutele groape de gunoi, care prin aceasta procedura au fost transformate in
parcuri pentru populație cu zone verzi si copaci din belug. Aceste principii de refolosire se pot
adopta cu ușurință si în România.

Avantajele adoptării un astfel de soluții vor aduce cu siguranță o îmbunătățirea peisajului și o

mai mare eficientizarea utilizării terenurilor.

Pe de altă parte, putem discuta de reutiliarea caldirilor abandonate prin transformarea lor în
spaţii pentru desfaşurarea diferitelor sporturi ( bazine de înnot, săli de sport, terenuri de fotbal,
etc. ).

6.8. Deșeuri : probleme, soluții, avantaje

Județul Buzău face pași siguri către crearea unui sistem integrat privind
managementul deșeurilor. Concret, în mai puțin de un an și jumătate, județul ar trebui să
beneficieze de un depozit ecologic pentru deșeuri menajere, o stație de tratare mecano‐
biologică, o stație de compostare a deșeurilor și stație de sortare a deșeurilor, toate urmând a fi
amenajate pe teritoriul comunei Poșta Câlnău, aflate la doar cățiva kilometric de municipiul
Buzău.

50
Printre problemele identificate se poate menţiona :

Lipsa unui sistem de sortare și reciclare eficient - Indicatorii de performanţă ai Staţiei de

sortare Vadul Pasii în anul 2019 au fost urmatorii:
▪ un procent de 11,8 % (4149,296 tone/an cantitate reciclata);
▪ un procent de 42,4 % (14937,07 tone/an cantitate valorificata energetic);
▪ un procent de 45,8 % (16138,14 tone/an cantitate eliminate la depozitare finala).
Aşadar, un procent de doar 11% din cantitatea anuală de deşeuri este reciclată, acest procent
nu este foarte imbucurător, dar tendinţa este de creştere a acestui procent.
(Sursa : Planul Judeţean De Gestionare Al Deşeurilor În Judeţul Buzău 2021)

Prezența deșeurilor în spațiile verzi și corpuri de apă. S-a identificat în teren prezenţa
deşeurilor diverse în gradinile de bloc, în parcuri, în corpurile de apă din parcuri. Acest lucru
se poate datora lipsei de conştientizare a cetăţenilor cu privire la poluarea mediului pe de o
parte, iar pe de altă parte ar fi lipsa de coşuri de gunoi, dar şi faptul că nu există consecinţe
asupra celor ce arunca deşeuri in astfel de zone. Implementarea amenzilor şi afişarea
diverselor anunţuri cu privire la respectarea politicii de depozitare a deşeurilor ar putea fi o
soluţie de combatere a acestui fenomen.

Existența ghenelor de bloc – încă sunt cartiere care au astfel de ghene unde se arunca deşeuri
în cantităti mari nefiind sortate pe categorii spre a fi reciclate. Putem exemplifica zona Crâng,
cât şi toate blocurile turn din oraşul Buzău care deţin ghene de gunoi. Prin desfiinţarea acestor
ghene se rezolvă și problema colectării selective, proces care, în prezent, se desfășoară cu
dificultate la aceste zone.

Soluții pentru problemele identificate în teren există și pot fi implementate. Printre

soluțiile propuse se numără dezvoltarea unui sistem de colectare selectiva, amenajarea unor
spații adecvate de depozitare temporară a gunoiului, dar și colectarea eficientă a deșeurilor
aruncate în spațiile publice. Schimbarea modelului de consum de materiale și gestionarea
adecvată a deșeurilor nu doar ajută la economisirea de bani, ci are implicații semnificative și

51
pentru îmbunătățirea performanței de mediu și reducerea schimbărilor climatice.

Imagine 6.8.1 Colectare selectiva Buzău. Noiembrie 2022, Sursă: Arhivă personală

Avantajele adoptării unei atitudini pro-reciclare și selectare de deșeuri, dar si o mai bună
gestionare a consumului duc la o scădere a costurilor, la eliminarea factorilor de risc la adresa
sănătății oamenilor și implicit la îmbunătățirea peisajului.

Se propune înfiinţarea mai multor spaţii dedicate reciclarii selective, dar şi de valorificare a
deşeurilor ( există programe ale marilor lanturi de hipermarketuri de valorificare peturi ce
prind popularitate în rândul cetăţenilor).

6.2.Evaluarea percepției rezidenților cu privire la durabilitatea mediului în oraşul

Buzău
Pentru a determina obiectiv ce părere au buzoienii despre calitatea factorilor durabili
in oraşul lor de reşedinţă, am efectuat un chestionar ce cuprinde 13 întrebări. Acest formular a
fost distribuit la 50 de persoane atât in mediul online prin diverse reţele de socializare şi
comunicare, dar şi prin aboradarea respondenţilor pe strazile oraşului sau în parcuri ori
magazine.

Cei abordaţi au trebuit să raspundă la întrebari cu privire la rezidenţa în municipiul

Buzău, au raspuns 50 de persoane din care toate declarat că au rezidenţă în oraşul Buzău.

52
 La Întrebarea referitoare la genul respondentului, şi din rezultatele eşantionului a
reieşit ca puţin peste jumătate au fost femei şi 48% barbaţi. Acest lucru ne va ajuta să avem
un rezultat obiectiv, neinfluenţabil de gen, dat fiind diferenţa foarte mică.

Imaginea 6.2.1 Rezultat grafic al sondajului de opinie , întrebarea numărul 2 „Sexul?”,

Surse proprii.

În ceea ce priveşte categoriile de vârste respondente se pot diviza astfel : cu vârste

cuprinse între 20 şi 25 ani, au declarat 15 de persoane, în categoria de vârste cuprinse între 18
ŞI 20 de ani am identificat 3 persoane respondente, 62 de persoane cu vârste cuprinse între 31
şi 40 de ani. Cu vârste de peste 41 de ani până la 60 de ani inclusiv am avut drept eşantion 13
respondenti, iar ultima categorie formata din 3 persoane au declarat ca au peste 61 de ani.
Reieşind că majoritatea celor care au răspuns sunt tineri de păna în 40 de ani. Acest fapt se
datorează şi reticenţei celor mai învârstă de a răspunde la sondaje de opinie.

Imaginea 6.2.2 Rezultat grafic al sondajului de opinie , întrebarea numărul 3 „Din ce

categorie de vârstă faceţi parte?’’ , Surse proprii

53
 Cu privire la studiile categoriilor de persoane respondente, a existat un echilibru astfel
că 2 persoane abordate au declarat că au doar studii primare. Studile liceale şi superioare au
un ponder de 48% fiecare. Acest lucru se poate datora faptului că am abordat persoane
deschise, tinere, şi sociabile. Prin prizma acestui fapt rezultatul sondajului de opinie este unul
echilibrat.

Imaginea 6.2.3 Rezultat grafic al sondajului de opinie , întrebarea numărul 4 „Studii:’’ , Surse
proprii

Pentru a contura mai bine profilul respondentului, întrearea numărul 5 se refera la

categoria de venituri a fiecăruia, deoarece acest lucru ne ajută să ne dăm seama de puterea
economică a fiecaruia în derularea vieţei de zi cu zi. Astfel că majoritatea au declarat că
venituri medii de pâna în 4000 lei.

Imaginea 6.2.4 Rezultat grafic al sondajului de opinie , întrebarea numărul 5 „Categoria de

venituri în care vă încadrați:’’ , Surse proprii

54
 Conform răspunsurilor la întrebarea numărul 6, cu privire la părerea despre
administrearea eficientă a calitaţii locuinţelor şi siguranţei cetăţenilor din oraşul Buzău, după
cum se poate observa şi in diagrama de mai jos, majoritar cu un procent de 92%, adică 22 de
persoane, a fost răspunsul ce indică faptul că autorităţile ar trebui să se implice mai mult din
acest punct de vedere, semn că buzoienii nu consideră că au o calitate a vieţii bună şi doresc
schimbări. A fost menţionat faptul ca se pot derula programe de sprijin financiar pentru
cetăţenii ce locuiesc în clădiri şi blocuri degradate, astfel presiunea economică să nu fie doar
asupra cetăţenilor. Cel mai bun exemplu de bune practici şi se poate da Cartierul Orizont, noul
cartier de case si blocuri situat la ieşirea din Buzău către Măracineni, Bdul Unirii Nord, este
foarte bine organizat, constructiile sunt noi şi respectă reglementările cu privire la izolarea
termică, locuri de parcare, spaţii verzi.

Imaginea 6.2.5 Rezultat grafic al sondajului de opinie , întrebarea numărul 6 „Consideraţi ca

autorităţile locale administrează eficient calitatea locuinţelor şi siguranţa cetăţenilor ?’’ ,
Surse proprii

Cea de-a 7 întrebare, intitulata Sunteţi de acord ca în viitorul apropiat să se

implementeze reduceri de taxe şi impozite pentru cei ce deţin mecanisme de eficientizare a
consumului de energie (izolaţii termice, sisteme de producere de energie, etc.)? –a avut ca
scop identificarea percepţiei locuitorilor cu privire la investiţiile pentru eficientizarea
consumului de energie. Acest lucru s-a arătat a fi o perspectivă de viitor pentr 46 de
respondenţi. Având în vedere contextul economic actual cu o creştere semnificativă a

55
preţutilor la energie, fiecare din noi ne gândim la o abordare economică pe termen lung. Iar
acest lucru este un prim pas către un viitor verde dar şi independentă energetică.

Imaginea 6.2.6 Rezultat grafic al sondajului de opinie , întrebarea numărul 7 „Sunteţi de acord
ca în viitorul apropiat să se implementeze reduceri de taxe şi impozite pentru cei ce deţin
mecanisme de eficientizare a consumului de energie (izolaţii termice, sisteme de producere de
energie, etc.)?’’ , Surse proprii
Din dorinţa de afla dacă buzoienii au observat o intensificarea a fenomenelor
extreme abătute asupra oraşului, am abordat acest subiect prin intrebarea numărul 8 Aţi
constatat o amploare a fenomenelor extreme ( furtuni, viscol, secetă) în ultimii ani asupra
oraşului Buzău? – prin răspunsul la această întrebare am aflat ca majoritatea, în procent de
82% au observat acest lucru, unii respondenţi făcând referire la secetă şi canicula din ultimii
ani.

Imaginea 6.2.7 Rezultat grafic al sondajului de opinie , întrebarea numărul 8 „Aţi constatat o
amploare a fenomenelor extreme ( furtuni, viscol, secetă) în ultimii ani asupra oraşului
Buzău?’’ , Surse proprii

56
 Cu privire la traficul aglomerat din oraş de la orele de vârf doar 2 persoane au spus că
nu le afecteză, deoarece au un job flexibil sau nu se află in trafic la orele aglomerate. Restul
respondenţilor au mentionat că ii afectează fie ocazional fie în mare măsură. Traficul din
Buzău a fost unul ingreunat în ultima perioada deoarece sunt foarte multe şantiere, iar unele
strazi sun inchise sau se circulă cu restriţii.

Imaginea 6.2.8 Rezultat grafic al sondajului de opinie , întrebarea numărul 9 „În ce măsură va
afectează traficul aglomerat din oraş?’’ , Surse proprii

Prin întrebarea următoare, ce îşi doreşte să aflăm ce părere au cei ce locuiesc in oraşul
de referinţă cu privire la zonele verzi ale orşului. Am fost surprinsă să aflu ca răspunsurile au
fost împărţite în mod egal în două tabere ce susţin pe de o parte că sunt suficiente zone verzi
şi pe de altă parte că nu sunt suficiente. Acest lucru putem interpreta că se datorează şi zonei
în care respondentul locuieşte, sunt cartiere cu zone verzi din abundentă si parcuri in apopiere
cum este cazul Bulevardului Nicolae Balcescu, care este situat aproape de Parcul Crâng, şi
care de asemenea găzduieşte 2 parcuri mai mici de-a lungul arterei. Pe de alta parte sunt zone
ce nu au spaţii verzi în apropiere cum este cazul Zonei Industriale, şi chiar şi a celui mai mare
bulevard al Buzăului, Bulevardul Unirii. Locuitorii din zona de sud şi de nord al acestui
bulevard trebuie să se deplaseze câtiva kilometrii până la cel mai apropiat parc.

57
Imaginea 6.2.9 Rezultat grafic al sondajului de opinie , întrebarea numărul 10 „Sunteţi de
părere că sunt suficiente spaţii verzi în Buzău?’’ , Surse proprii

Calitatea apei distribuită în oraşul Buzău a fost evaluată prin parerile rezidenţilor ce au
răspuns la întrebarea numarul 11. Aceasta relevă faptul că 40 de persoane din 50, adica 80%
din respondenţi sunt de părere că au în locuiţe o apă de consum de calitate medie, acest lucru
se datorează lipsei de încredere pentru a folosi apa din reţea drept apă de consum, dar şi
pentru că este o apă ce conţine calcar, afectând diverse obiecte de uz din locuinţele
buzoienilor.

Imaginea 6.2.10 Rezultat grafic al sondajului de opinie , întrebarea numărul 11 „Pe o scara de
la 1 la 5 , unde 5 însemna foarte mulţumit si 1 nemulţumit total, unde consideraţi că se află
calitatea apei distribuită în localitatea dumneavoastră?’’ , Surse proprii

58
 Întrebarea “Cat de des reciclati deşeurile din gospodaria dvs?” îşi propune să
descopere atitudinea populaţiei cu privire la deşeuri şi obiceiurile de reciclare a acesteia. În
Buzău se desfăsoară campanii de colectare selectivă prin diverse programe, cea mai cunsocută
este „sacul galben”, care îi îndeamnă pe locuitori să depoziteze selectiv peturile, cartonul,
metalele. Astfel că în proporţie de 52% din respondenţi au susţinut că reciclează cel puţin o
dată pe săptămână. Putin peste un sfert din respondenţi, în speţă 34% susţin că acest obicei le-
a intrat în viaţa de zi cu zi. Concluzionând, avem un procent de 86% care reciclează cel puţin
o dată pe săptămană.

Imaginea 6.2.11 Rezultat grafic al sondajului de opinie , întrebarea numărul 12 „Cat de des
reciclaţi deşeurile din gospodaria dvs?’’ , Surse proprii

Chestionarul a fost finalizat de întrebarea ce face referire la înăsprirea măsurilor luate

de autorităţi pentru a atinge obiective de protecţie a mediului şi dezvoltare durabilă, chiar dacă
asta ar însemna amenzi către populaţie. Au declarat că ar fi de acord 49 din 50 de persoane. O
astfel de abordare ce implică amenzi s-a dovedit în multe cazuri a avea rezultate pozitive,
oamenii fiind mult mai atenţi şi implicaţi atunci când intervine motivarea financiară.

59
Imaginea 6.2.12 Rezultat grafic al sondajului de opinie , întrebarea numărul 13 „Aţi fi de
acord ca autorităţile să adopte măsuri mai aspre de protecţia mediului şi sustenabilităţii
urbane? Chiar dacă ar implica amenzi către populaţie?’’ , Surse proprii

60
Concluzii

Asadar, prin acest studiu mi-am propus sa analizez situaţia actuală din cadrul oraşului
Buzău cu privire la dezvoltarea durabila urbană a acestuia.
Din observaţiile şi studiile efectuate în teren pot concluziona faptul că oraşul se afla în plină
dezvoltare, are tendinţe si ţinte către un oras verde , dar actualmente situaţia din teren indică
faptul că este nevoie de multă muncă din partea administratiei locale, implicare în primul rând
al cetăţenilor, voinţă acestora spre schimbare şi adaptare către obiceiuri verzi, reciclare,
valorificarea resurselor naturale responsabil şi mai ales protejarea mediul prin reducerea
poluării apei, a spaţiilor verzi, a terenurilor şi a aerului.
Am analizat domeniul construcţiilor în cadrul oraşului studiat, constatând că este dominat
de construcţii de blocuri, majoritatea vechi de peste 30 de ani. De asemenea, am observant că
există clădiri nerenovate şi degradate având un risc seismic ridicat. Multe din acestea fiind
poziţionate în zona central, cum sunt cele de pe aleea pietonală Cuza Vodă.
Eficienţa energetică este un obiectiv greu de atins în momentul de faţă în oraşul Buzău.
Deoarece în prezent prezintă un nivel scăzut de abordare a surselor de energie
neconvenţională. Eficienţa scăzută este cauzată de pierderile foarte mari în distribuţia căldurii,
izolarea termica deficitară a clădirilor şi lipsa de proiecte şi sprijin în acest sens a autorităţilor
pentru cetăţenii de rând.
Schimbările climatice se resimt în oraşul municipiu prin intensificarea fenomenelor
extreme. Seceta fiind cel mai agresiv şi statornic fenomen afectând astfel mai multe aspect ale
vieţii cetăţenilor, precum sănătatea, economie, alimentaţie, etc.
Mobilitatea urbană se referă la uşurinţa cu care oamenii se pot deplasa în interiorul zonei
de studio. Astăzi în oraşul Buzău sunt în derulare ample reabilitări şi reorganiyări ale
principalelor artere de trafic, oraşul confruntându-se cu trafic intens, artere aglomerate şi lipsa
locurilor de parcare.
Spaţiile verzi principale ale Buăaului sunt Parcul Crâng, Parcul Tineretului şi Parcul
Marghiloman. Acestea sunt preferate de buzoieni pentru diverse activităţi, însă ele se
confruntă şi cu lipsa de dotări, precum locuri de joacă cu mobilier învechit sau numar mic de
bănci ori coşuri de gunoi.
Apa este o resursă vitală în viaţa omului. În Buzău capacitatea staţiilor de epurare a apei
ajunge la 11 miliarde de metrii cubi de apă, însă ne confruntăm cu un sistem de canalizare
vechi şi poluarea apelor de suprafaţă prin deversări de ape reziduale în râul Buzău, care este
principal sursă de apă a oraşului.

61
 Ramânând tot în zona râului Buzău, pe albia căruia a funcţionat în trecut o gropă de gunoi,
s-a constatat că reprezintă astăzi un adevarat sit contaminat şi un real pericolpentru sanatatea
oamenilor prin apa distribuită catre aceştia ce poate fi contaminată.
În cee ace priveşte sistemul de depozitare, reciclare şi sortare, acesta s-a modificat şi
modernizat în ultimii ani. Însă procentul de reciclare a ajuns la numai 11% din cantitatea
anuală de deşeuri. Eforturile sunt susţinute de primărie şi de compania care se ocupă de
colecatrea deşeurilor din Buzău, sperând astfel să crească anual acest procent.
În concluzie, din analiza efectuată reise faptul că oraşul Buzău nu este un oraş
sustenabil, acesta are nevoie de modificarea sistemelor actuale de gestionare a resurselor,
valorificarea resurselor naturale, dar şi adoptarea de măsuri prietenoase cu mediul
înconjurător şi eficiente din punct de vedere administrativ. Prin Planul general de dezvoltare
al oraşului Buzău 2021-2027 , administraşia locală îşi propune să adopte măsuri precum
ambițiile majore pentru un Buzău circular pâna în 2030 ce are ca obiective strategice după
cum urmeză: Municipiul Buzău să devină un oraș cu zero deșeuri și cu un flux de materiale
circulare de aproape 50%; Alimentarea municipiului Buzău cu energie regenerabilă folosind
în principal producția locală; Infrastructura în municipiul Buzău să fie gândită pentru
flexibilitate și utilizare maximă, iar mobilitatea locală se realizează cu emisii ce tind spre zero;
Municipiul Buzău să devină un mediu sănătos, sigur și atractiv cu spații de recreere pentru
toți rezidenții; precum şi faptul că îşi dorec ca municipiul Buzău să fie un pol de excelență
pentru măsuri întreprinse pe economia circulară.
În speranţa ca acest lucru va fi realizat, închei această lucrare aducând mulţumiri
autorităţilor locale şi domnului primar Constantin Toma pentru colaborare şi funizarea
informaţiilor necesare efectuării acestui studiu. De asemenea, doresc să aduc mulţumiri
indrumătorului meu ştiintific doamna profesor lector universitar Iuliana Vijulie, care m-a
îndrumat pe tot parcursul prezentei lucrări.

62
BIBLIOGRAFIE

ABRAHAM, D. (1991) - Introducere în sociologia urbană, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

ALBERTI, MARINA (1999) – Urban atterns and Environmental Performance. What Do We

Know?, Journal of Planning Education and Research

ALIBASIC HARIS (2017) - Strategic resilience and sustenability planning, Universitatea de

Vest Florida

ALLEN, ADRIANA (2003) – Environmental planning and management of the peri-urban

interface: perspectives on an emerging field, Environment and Urbanization 2003.

AMIN, A., THRIFT, N. (2002) - Cities : remaining the urban, Policy Press, Cambridge.

BEATLEY, TIMOTHY (1995) – Planning and Sustainability : The elements of a New

(Improved ?) Paradigm; Journal of Planning Literature 1995; 9; 383.

BEAUJEU-GARNIER, JACQUELINE; CHABOT, GEORGES (1971) – Geografie urbană,

Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

BOTEZ, M; CELAC, MARIANA (1980) - Sistemele spaţiului amenajat. Modelare-

optimizare previziune, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti.

FRANCO BI, ROBERTSON S (2014) “Mine life cycle planning – creating lasting value for
communities”
FRANCO I, SAITO O, VAUGHTER P, WHEREAT J, KANIE N, TAKEMOTO K, (2018) -
Higher education for sustainable development: actioning the global goals in policy,
curriculum and practice

GHEORGHE ZAMAN, ZENOVIC GHERASIM (2006)- Criterii şi principii ale dezvoltării

durabile din punct de vedere al resuselor acesteia

GOODWIN, J. (2012) What is responsible advocacy in science?. Between scientists and

citizens: Proceeding of a conference at lowa State University

HÖJER, MATTIAS AND JOSEFIN WANGEL, (2015) - “Smart Sustainable Cities:

Definition and Challenges,"

JEPSON, EDWARD J, JR. (2001) - Sustainability and Planning: Diverse Concepts and Close
Associations, Journal of Planning Literature 2001;

JOHNSON, JAMES H. (1972) – Urban Geography. An Introductory Analysis, 2nd Edition,

Pergamon Press Oxford-New York-Toronto-Sydney-Paris-Frankfurt

ONESCU LILIAN ŞI FLORESCU DANIELA, (2015) - “Fondurile Europene, oportunitatea

dezvoltării durabile şi inteligente a mediului urban”, 2015

63
ONESCU LILIAN,(2015) - ‛ Sistemul de control, instrument indispensabil în implementarea
cu succes a proiectelor europene’, 2015

MUNTEAN, O. L., BACIU, N., CORPADE, C., (2005) - Strategii de dezvoltare durabilă
pentru mediul urban, Environment & Progress, 4, Editura EFES, Cluj-Napoca.

SĂVULESCU C., ANTONOVICI C.G.(2015) - Oraşul Inteligent - ecosistem de inovare şi

adaptare,2015
ŞULER, JANA (2005) - Metode de fundamentare pentru elaborarea şi implementarea
strategiilor de urbanizare, Editura Tehnică, Bucureşti.

UNGUREANU, IRINA (coord.) (2003) - Geografia mediului. Omul şi natura la început de

mileniu, Institutul European, Iaşi.

VĂDINEANU, A. (1998) - Dezvoltarea durabilă, Editura Universităţii Bucureşti.

VĂDINEANU, A. (1999) - Dezvoltare durabilă teorie şi practică, voi. 1, Editura Universităţii

Bucureşti.

Articole :
Oraşele inteligente: perspectiva de ansamblu ş implicaţii politice, de Mihaela PACESILA și
Sofia Elena COLESCA, Cercetari practice si teoretice în Managementul Urban (ASE):
http://www.um.ase.ro/no5/2.pdf. , accesat la 25.04.2022

Către oraşele inteligente ale viitorului - „SMART CITIES”, de Mircea EREMIA și Lucian
TOMA : http://www.agir.ro/buletine/2048.pdf , accesat la 01.06.2022

A THEORY OF SMART CITIES, de Colin HARRISON și Ian Abbott DONNELLY :

http://journals.isss.org/index.php/proceedings55th/article/, accesat la 01.06.2022

What Exactly Is A Smart City? de Boyd COHEN :

http://www.fastcoexist.com/1680538/what-exactly-is-a-smart-city, accesat la 01.06.2022

What is a 'smart city' and how it will work, The Times of India :
http://timesofindia.indiatimes.com/What-is-a-smart-city-and-how-it-will-work, accesat la
01.06.2022

What does it mean to be a “smart city”?, de Joe CORTRIGHT :

http://cityobservatory.org/what-does-it-mean-to-be-a-smart-city/, accesat la 01.06.2022

Documentul “Orașele inteligente,ca forță motrice a elaborării unei noi politici industriale
europene” :
http://www.eesc.europa.eu/portal.en.ten-opinions.34777, accesat la 01.06.2022

Site-ul SMART CITIES IN EUROPE:

http://www.smartcitiesineurope.com/, accesat la 01.06.2022

Platforma on-line SmartCityPlatform :

http://en.smartiscity.eu/what-it-means-to-be-a-smart-city/, accesat la 01.06.2022

64
Rezultatele proiectului „Elaborarea Strategiei Nationale în domeniul cercetarii, dezvoltarii
tehnologice și inovarii pentru perioada 2014-2020”: http://www.cdi2020.ro/pachete-de-
lucru/Portalul Asociației Smart City Pro (din România):
http://smartcitypro.ro/, accesat la 01.06.2022

Platforma on-line Romanian Smart Cities Platform :

http://www.oraseinteligente.ro/index.php , accesat la 01.06.2022

Mattias Höjer si Josefin Wangel, 2015 “Smart Sustainable Cities: Definition

and Challenges”
http://www.innovation-cities.com/a-definition-of-a-smart-city/, accesat la 15.03.2022

Comisia Europeană: Fondurile UE pentru Dezvoltare Regională

http://ec.europa.eu/ regional_policy/ro/funding/erdf/, accesat la 22.05.2022

United States Environmental Protection Agency. 2022, EPA Web Archives — Home,
https://archive.epa.gov/, accesat la 06.06.2022

Comisia Europeană: CITIES – Cities of Tomorrow: Investing in Europe”

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/conferences/urban2014.pdf ,accesat la 12.04.2022

Comisia Europeană: Fondurile UE pentru Coeziune – Statistici, ,

http://ec.europa.eu/regional_policy/ ro/funding/cohesion-fund/, accesat la 20.03.2022

Comisia Europeană: Fondurile UE pentru Dezvoltare Regională,

http://ec.europa.eu/ regional_policy/ro/funding/erdf/ , accesat la 22.03.2022,

Comisia Europeană: CITIES – Cities of Tomorrow: Investing in Europe”,

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/conferences/urban2014.pdf , accesat la
12.04.2022

http://www.innovation-cities.com/a-definition-of-a-smart-city/, accesat la 15.03.2022

https://www.weforum.org/agenda/2022/02/decarbonizing-buildings-climate-change
infrastructure?
utm_source=ig&utm_medium=social_video&utm_campaign=social_video_2022&utm_conte
nt=24827_Carousel_Geneva_lake_water_air_conditioning , accesat la 25.09.2022

https://www.eea.europa.eu/ro, accesat la 25.04.2022

https://insse.ro/cms/ , accesat la 07.05.2022

http://apmbz.anpm.ro/, accesat la 07.05.2022

65
ANEXA 1

Chestionar. Evaluarea percepției rezidenților cu privire la durabilitatea mediului

in cadrul municipiului Buzău.

1.Sunteţi rezident al oraşului Buzău?

o Da
o Nu
2.Sexul?
o Masculin
o Feminin
o Nedeclarat
3.Din ce categorie de vârstă faceţi parte?
o 18-20 ani
o 21-40 ani
o 41-60 ani
o 61 ani
4.Studii:
o Primare
o Liceale
o Superioare
5.Categoria de venituri în care vă încadrați:
o < 2000 Lei
o 2001-4000 Lei
o 4001-6000 Lei
o >6001 Lei
6.Consideraţi ca autorităţile locale administrează eficient calitatea locuinţelor şi siguranţa
cetăţenilor ?
o Da
o Nu
o Nu stiu
7.Sunteţi de acord ca în viitorul apropiat să se implementeze reduceri de taxe şi impozite
pentru cei ce deţin mecanisme de eficientizare a consumului de energie (izolaţii termice,
sisteme de producere de energie, etc.)?
o Da
o Nu
8.Aţi constatat o amploare a fenomenelor extreme ( furtuni, viscol, secetă) în ultimii ani
asupra oraşului Buzău?
o Da
o Nu
o Nu ştiu

66
9.În ce măsură va afectează traficul aglomerat din oraş?
o În mare măsură
o Ocazional
o Nu mă afectează
10.Sunteţi de părere că sunt suficiente spaţii verzi în Buzău?
o Da
o Nu
o Ar trebui să avem mai multe
o Ar trebui să avem mai puţine
11.Pe o scara de la 1 la 5 , unde 5 însemna foarte mulţumit si 1 nemulţumit total, unde
consideraţi că se află calitatea apei distribuită în localitatea dumneavoastră?
o 1 Nemultumit
o 2
o 3
o 4
o 5 Foarte mulţumit
12.Cat de des reciclaţi deşeurile din gospodaria dvs?
o În fiecare zi
o dată pe săptamană
o dată pe lună
o Niciodată
13.Aţi fi de acord ca autorităţile să adopte măsuri mai aspre de protecţia mediului şi
sustenabilităţii urbane? Chiar dacă ar implica amenzi către populaţie?
o Da
o Nu

67