"Direcții de ajustare a politicii structurale din Republica Moldova

în vederea atingerii dezvoltării economice durabile"

 CONTINUT
1. Introducere...................................................................................................................................2
2. Dezvoltarea economica durabila..................................................................................................2
2.1. Conceptul de dezvoltare durabila globala.............................................................................4
3. Cadrul organizatoric pentru dezvoltare durabilă.........................................................................4
4. Recomandari internationale.........................................................................................................4
Stiinta ca suport al dezvoltarii durabile.......................................................................................5
Liniile directoare ale UNESCO...................................................................................................5
Directiile de actiune ASCEND 21...............................................................................................6
5. Suportul extern potential in scopul asigurarii dezvoltarii economice durabile prin politici
structurale........................................................................................................................................9
Uniunea Europeana......................................................................................................................9
FMI............................................................................................................................................10
Banca mondiala.........................................................................................................................10
6. Politicii structurale actuale ale Republicii Moldova..................................................................11
Concluzii........................................................................................................................................11
Bibliografie....................................................................................................................................12

1. Introducere
In lucrarea data vom remarca conceptul dezvoltarii economice durabile, implementat prin
politicile structurale. Pornind de la redarea respectivului concept in detaliu, ne vom axa in special
asupra cadrului recomandarilor emise de diverse entitati publice importante. Tara noastra ar
putea beneficia atit din implementarea respectivelor recomandari cit si din suportul financiar si
consulatativ al entitatilor respective, fapt care subliniaza importanta si actualitatea temei date si
insituatia economica actuala. Ultima parte a referatului va expune concuziile pe marginea celor
expuse.
2. Dezvoltarea economica durabila
Durabilitatea pleacă de la ideea că activităţile umane sunt dependente de mediul
înconjurător şi de resurse. O societate durabilă este cea care își modelează sistemul economic și
social astfel încât resursele naturale și sistemele de suport ale vieții să fie pastrate la un nivel bun.
Conceptul de dezvoltare durabilă reprezinta totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-

2
economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale,
economice și ecologice și elementele capitalului natural. Cea mai cunoscută definiție a
dezvoltării durabile este dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare în raportul
„Viitorul nostru comun”, cunoscut și ca de Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabilă este
dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea
generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Dezvoltarea durabilă are ca scop găsirea un
cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul
om - mediu, fie ca e vorba de mediul înconjurător, mediul economic sau mediul social. Este un
concept de evoluţie a societăţii care permite folosirea pe termen lung a mediului astfel că
dezvoltarea socio-economică să rămână posibilă concomitent cu menţinerea calităţii mediului la
un nivel acceptabil. Deși inițial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică
determinată de exploatare industrială intensa a resurselor și degradarea continuă a mediului și
acesta cauta mai intii de toate asupra prezervarii calității mediului înconjurător. Actuala
conceptul s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, și sub aspect economic și social.
Deasemenea conceptual presupune un "triunghi magic al durabilităţii", care cuprinde, pe lângă
echilibrul ecologic, şi coordonatele "securitate economică" şi "echitate socială". Protecţiei
mediului ambiant, la toate nivelele sale – de la cele locale şi până la cele globale –, i s-au adăugat
şi unele obiective de natură socială şi economică. Obiect al dezvoltării durabile este acum și
preocuparea pentru dreptate și echitate între state, tari nu numai între generații. Dezvoltarea
durabilă este dezvoltarea ce asigură nevoile prezentului fără a compromite capabilitatea
viitoarelor generaţii de a-şi asigura propriile nevoi. Beneficiul economic al resurselor naturale
trebuie menţinut în siguranţă pentru a putea fi împărţit între generaţiile prezente şi cele viitoare.
Se presupune ca nu toate veniturile din vânzarea resurselor naturale ar trebui tratate ca venit
curent disponibil pentru consum.
Dezvoltarea durabilă presupune corelarea a patru idei fundamentale, aparent independente,
dar care se află într-o strânsă condiţionare. Totodata acestea reprezinta 4 etape aflate în corelaţie,
dar separate:
1. indeplinirea cerintelor prezente si viitoare – care stabilesc scopul durabilitatii,
2. indeplinirea nevoilor – care defineste scopul dezvoltarii. Dezvoltarea care raspunde
necesitatilor prezentului fara a compromite capacitatea de a satisfice necesitatile
generatiilor urmatoare,
3. mentinerea capabilitatii dintre dimensiunea populatiei si capacitatea productive a
ecosistemului – care cunoaste ca exista limite si cerinte pentru echilibru,
4. implementarea unui process al schimbarii – care confirma ca definirea cerintelor si
nevoilor pentru dobindirea echilibrului durabil se va schimba odata cu sitautiile, conditiile
si timpul.

3
Dezvoltarea durabila depinde de distribuirea corecta a costurilor si beneficiilor dezvoltarii intre
generatii si natiuni. Principiile majore ce il caracterizeaza sunt urmatoarele:
• Preocuparea pentru echitate si corectitudine intre tari si intre generatii
• Viziunea de lunga durata asupra dezvoltarii
• Gindirea sistemica - interconexiunea intre mediu, economie si societate
2.1. Conceptul de dezvoltare durabila globala
Scopul general al dezvoltarii globale consta in imbunatatirea vietii omenesti si in
asigurarea conditiilor necesare pentru ca oamenii sa se poata realiza la intregul lor potential.
Exista in prezent un consens general asupra faptului ca atingerea acestui scop global necesita
realizarea urmatoarelor patru obiective:
1. dezvoltare economica sanatoasa, bazata pe transformari structurale;
2. distribuirea la nivelul intregii populatii a beneficiilor dezvoltarii economice;
3. realizarea unei guvernari eficiente, adica dezvoltarea unui sistem politic care sa asigure
respectarea drepturilor si libertatilor oamenilor;
4. implementarea unei politici economice consistenta cu apararea mediului inconjurator.
Transformarea structurala este procesul de deplasare a alocarii resurselor catre sistemele cu
productivitate ridicata astfel incât economia sa poata sustine un standard de viata mai ridicat
pentru intreaga populatie. Guvernarea eficienta consta in activitate administrativa competenta, in
garantarea respectarii legilor si in asigurarea accesului cetatenilor la informatiile de interes
public.
3. Cadrul organizatoric pentru dezvoltare durabilă
In ultimul deceniu al secolului XX sau înfiinţat de comisii pentru dezvoltare durabilă la
nivelul guvernelor, organizaţiilor neguvernamentale, Băncii Mondiale, Organizaţiei Naţiunilor
Unite, Consiliului şi Parlamentului Europei, Consiliului Mondial al Energiei. Instituţii naţionale
şi internaţionale de analiză, studii şi cercetări au elaborat studii şi scenarii pentru dezvoltare şi
respectiv dezvoltare durabilă pe întreg orizontul de timp al secolului 21.
Dezvoltarea durabilă a devenit sinonimă cu tranzacţiile dorite pentru noul secol 21 şi îşi
găseşte reflectare în toate scenariile cu privire la sistemele de energie care iau de fapt în
considerare condiţii pentru atingerea dezvoltării durabile.
4. Recomandari internationale
Conceptul de Dezvoltare Durabila reprezinta o noua paradigma a Dezvoltarii promovat in
cadrul Conferintei Mondiale pentru Dezvoltare Durabila, organizata de Natiunile Unite la Rio de
Janeiro in 1992. Acesta marcheaza o schimbare majora in abordarea problemelor dezvoltarii
umanitatii prin optiunile de asigurare a unui echilibru dinamic intre componentele capitalului
natural si sistemele socio-economice. Dezvoltarea durabila abordeaza conceptul calitatii vietii in
complexitate, sub aspect economic, social si de mediu, promovind ideea echilibrului intre

4
dezvoltarea economica, echitatea sociala, utilizarea eficienta si conservarea mediului
inconjurator. Elementul cheie al dezvoltarii durabile il reprezinta reconcilierea intre procesul de
dezvoltare si calitatea mediului, promovarea procesului integrat de elaborare si luare a deciziilor,
atit la nivel global, cit si regional, national sau local.
Dezvoltarea economica are cele mai multe dintre trasaturile de fond care pot intra in
contradictie cu dezideratele dezvoltarii durabile. Pe de alta parte, este imposibil sa gandim
dezvoltarea durabila fara a accepta ideea de consum, in vederea satisfacerii nevoilor esentiale ale
oamenilor si fara a se cobori standardele de viata. Acest lucru inseamna de fapt un consum
raportat la potentialul ecologic al mediului.
Termenul de "crestere durabila si neinflationista" reflecta conflictul intern dintre
angajamentul fata de protectia mediului pe de o parte si dezvoltarea economica pe de alta parte.
Exista opinii avizate care sustin ca productia si consumul de bunuri ar deveni durabile in
momentul in care s-ar realiza o reducere de cel putin 10 ori a consumului de materii prime.
Economia care ar indeplini aceste conditii a fost denumita"dematerializata".
Stiinta ca suport al dezvoltarii durabile
Activitatea oamenilor de stiinta conduce la intelegerea din ce in ce mai aprofundata a unor
fenomene cum sunt: schimbarile climatice, accelerarea ritmului de consumare a resurselor,
trendurile demografice, degradarea mediului inconjurator, s.a.md. În elaborarea strategiilor de
dezvoltare de lunga durata este strict necesara luarea in considerare a fenomenelor de tipul celor
enumerate. Stiinta trebuie sa aiba un rol din ce in ce mai important in asigurarea dezvoltarii
durabile prin cresterea eficientei utilizarii resurselor, prin dezvoltarea unor noi tehnologii,
ecologice, de productivitate ridicata si cu consumuri materiale si energetice reduse, prin
identificare unor noi resurse etc. Totodata stiinta trebuie privita ca o componenta esentiala in
procesul de restructurare a societatii si economiei pentru asigurarea dezvoltarii durabile.
Evaluarea stiintifica a conditiilor actuale si a perspectivelor potentiale, bazata pe inovatiile
stiintifice existente si in curs de dezvoltare trebuie sa stea la baza procesului de elaborare a
politicilor de dezvoltare.
Liniile directoare ale UNESCO
Comisia Germană a UNESCO a propus următoarele zece subiecte pentru asigurarea
dezvoltarii durabile:
 Comportamentul consumatorilor şi administrarea durabilă
 Diversitatea culturală
 Sănătatea şi calitatea vieţii
 Alimentarea cu apă şi cu energie electrică
 Rezervaţiile biosferei ca locuri de studio
 Zone climatice ca locuri de studiu

5
 Învăţarea durabilităţii în societatea ştiinţifică
 Participarea cetăţenilor şi "good governance"
 Lupta împotriva sărăciei prin intermediul unor proiecte durabile de dezvoltare
 Dreptate între generaţii: Drepturile omului şi orientarea etică.
Declaraţia de la Hamburg a Comisiei germane a UNESCO privind Deceniul "Educaţie pentru o
Dezvoltare Durabilă" propus de Naţiunile Unite, 11 iulie 2003, expune:
"Dacă vrem ca lumea noastră să devină mai durabilă, toţi oamenii trebuie să adopte un alt
comportament şi un alt stil de viaţă. Pentru a se putea implica în aceste procese de căutare -
pentru că asta înseamnă, până la urmă, durabilitatea -, oamenii au nevoie de o mai mare
măsură de competenţe autoreflexive, sociale şi politice, de o disponibilitate mai mare, precum şi
de capacitatea de a acţiona în afara sferei lor personale restrânse." Martin K.,
Erwachsenenbildner 3/2004
Directiile de actiune ASCEND 21
In fata amenintarilor degradarii ireversibile a mediului inconjurator, lipsa unei intelegeri
stiintifice complete a fenomenelor care au loc nu poate fi o scuza pentru amânarea actiunilor care
necesare. De aceea este necesara cresterea sustinuta a productivitatii in activitatea stiintifica.
In conformitate cu concluziile si recomandarile Conferintei Internationale privind Agenda
Stiintei pentru Mediu si Dezvoltare (ASCEND 21) principalele directii de actiune sunt:
1.Dezvoltarea bazei stiintifice a managementului durabil
Dezvoltarea durabila necesita elaborarea de prognoze pe termen lung care sa integreze in
procesul de dezvoltare efectele locale si regionale ale schimbarilor globale. Procesul de
dezvoltare trebuie periodic reevaluat in functie de rezultatele cercetarii stiintifice, urmarind ca
utilizarea resurselor sa aiba un impact minim asupra mediului inconjurator.

Obiective:
 Dezvoltarea capacitatilor si capabilitatilor stiintifice in domeniile relevante pentru mediu
si dezvoltare;
 Elaborarea politicilor de dezvoltarea si mediu pe baza celor mai noi cuceriri ale stiintei si
tehnicii;
 Imbunatatirea cooperarii intre oamenii de stiinta pentru promovarea programelor si
activitatilor de cercetare interdisciplinare;
 Participarea cetatenilor la stabilirea prioritatilor si la luarea deciziilor privind dezvoltarea
durabila.
Activitati:

6
  Elaborarea unui inventar al rezultatelor stiintelor naturale si sociale relevante pentru
promovarea unei dezvoltari durabile;
 Identificarea directiilor de cercetare si stabilirea prioritatilor in contextul eforturilor
internationale in domeniu;
 Elaborarea si utilizarea unor instrumente relevante pentru dezvoltarea durabila:
 indicatori privind calitatea vietii privind starea de sanatate, educatia, starea mediului
inconjurator, economia, etc;
 noi structuri pentru un management superior al resurselor;
 formularea unei politici de protectie a mediului pe termen lung.
 Colectarea, analiza si integrarea datelor privind legaturile dintre starea diferitelor
ecosisteme si starea de sanatate a colectivitatilor umane pentru a imbunatati cunoasterea
privind costurile si beneficiile diferitelor politici si strategii de dezvoltare care se
elaboreaza;
 Studii stiintifice la nivel national si regional privind caile de realizare a unei dezvoltari
durabile, folosind metodologii comparabile si complementare.

Mijloace de implementare:
 Evaluarea costurilor si identificarea surselor de finantare;
 Dezvoltarea mijloacelor tehnologice si stiintifice necesare:
 noi programe de cercetare stiintifica incluzând aspectele umane si socio-economice
pentru a intari cercetarea interdisciplinara privind degradarea mediului si tehnologiile de
reabilitare a acestuia;
 realizarea unor modele demonstrative de diferite tipuri (socio-economic, conditii de
mediu etc.) pentru a studia si evalua metodologiile propuse;
 dezvoltarea unor metode de evaluare a riscului relativ pentru a asista factorii decizionali
in stabilirea prioritatilor de cercetare stiintifica.
2. Imbunatatirea calitatii evaluarilor stiintifice pe termen lung
Cunostintele stiintifice acumulate pot fi folosite la realizarea de evaluari stiintifice ale
stadiului actual si de previzionari a tendintelor viitoare. Pe aceasta baza pot fi prefigurate
actiunile care trebuie realizate, sau care trebuie evitate, pentru mentinerea biosferei in stare de cât
mai buna sanatate si pentru diminuarea reducerii biodiversitatii.
Obiective:
Obiectivul principal consta in furnizarea de evaluari a stadiului actual si a tendintelor viitoare la
nivel local, regional si global pe baza celor mai bune cunostinte stiintifice pentru a dezvolta
strategii alternative necesare pentru fundamentarea politicilor pe termen mediu si lung.
Activitati:

7
  Coordonarea datelor si statisticilor relevante pentru problemele de mediu si dezvoltare ca
suport pentru elaborarea evaluarilor stiintifice pe termen lung (de exemplu date privind
epuizarea resurselor, trenduri demografice, etc);
 Dezvoltarea unor metodologii pentru efectuarea de audituri nationale, regionale si globale
care sa permita examinarea capacitatii sistemelor regionale si globale de a satisface
necesitatile formelor de viata umana si non-umana si identificarea zonelor si resurselor
vulnerabile la o degradare viitoare.
Mijloace de implementare:
 Evaluarea costurilor si identificarea surselor de finantare;
 Dezvoltarea unor baze de date relevante si a unor sisteme de monitorizare a mediului, de
colectare, transmitere a datelor si de prelucrare

3. Dezvoltarea capacitatii si capabilitatii stiintifice

Datorita rolului in crestere pe care il au cunostintele stiintifice in elaborarea politicilor de mediu
si dezvoltare este necesara dezvoltarea si intarirea capacitatilor stiintifice si tehnologice pentru
participarea activa la activitatile de cercetare stiintifica si de utilizare a rezultatelor acesteia.
Printre cele mai importante modalitati de dezvoltare a capacitatilor stiintifice si tehnologice sunt:
 Educatia si instruirea practica in stiinte si tehnologii;
 Asistenta internationala pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare si dezvoltare;
 Implementarea unor instrumente de incurajare a cercetarii stiintifice si a utilizarii
rezultatelor ei in sectoarele productive ale economiei;
 Cresterea numarului de specialisti in disciplinele relevante pentru a face fata
complexitatii si dimensiunilor problemelor de mediu.

Obiective:
 Dezvoltarea unor sisteme de educatie, instruire si facilitati pentru cercetare - dezvoltare;
 Dezvoltarea cantitativa si calitativa a infrastructurii cercetarii stiintifice;
 Cresterea numarului de specialisti in disciplinele stiintifice fundamentale;
 Cresterea numarului de specialisti in disciplinele stiintifice legate de problemele
mediului;
 Imbunatatirea accesului oamenilor de stiinta si a factorilor de decizie la informatiile
relevante pentru problemele de mediu;
 Cresterea nivelului de colaborare interna si internationala in programele de cercetare
stiintifica privind mediul si dezvoltarea.
Activitati:

8
  Educarea si instruirea oamenilor de stiinta pentru cresterea abilitatii lor de a identifica,
gestiona si integra aspectele de protectie a mediului in proiectele de cercetare;
 Formarea specialistilor pentru a lucra in programe de cercetare interdisciplinara legate de
mediu si dezvoltare
 Dezvoltarea infrastructurii stiintifice in scoli, universitati si institute de cercetare;
 Promovarea transmiterii informatiilor stiintifice si tehnologice si a bazelor de date proprii
catre centre si retele de date nationale si regionale;
 Dezvoltarea parteneriatelor intre institute si universitati pentru a facilita schimbul de date
stiintifice si tehnologice si a asigura asistenta tehnica necesara pentru dezvoltarea
durabila si protectia mediului;
 Compilarea, analiza si publicarea cunostintelor stiintifice, tehnologice si de mediu.
Mijloace de implementare:
 Evaluarea costurilor si identificarea surselor de finantare;
 Extinderea si eficientizarea programelor si retelelor de cercetare care sa conduca la
cunostinte stiintifice relevante pentru fomularea politicilor de dezvoltare durabila;
 Dezvoltarea de sisteme de monitorizare, evaluare si informare si a bazelor de date
5. Suportul extern potential in scopul asigurarii dezvoltarii economice
durabile prin politici structurale
Uniunea Europeana
In cadrul Uniunii Europene, politicile structurale au fost introduse în scopul:
• modernizării gospodăriilor agricole;
• accelerării procesului de adaptare a structurilor agricole;
• încurajării încetării unor activităţi;
• asigurării diferenţierii regionale însoţite de măsuri specifice pentru zonele defavorizate;
• sporirii nivelului de calificare a persoanelor care lucreazăîn agricultură.
Politica structurala curentă a Uniunii Europene este stipulata în Agenda 2000. Reforma a redus
obiectivele asistenţei tehnice de la 7 la 3, în aşa fel, ca 70% din fonduri să fie îndreptate spre
regiunile mai puţin dezvoltate. Toate resursele sunt structurate în 4 fonduri:
(i) Fondul European de Dezvoltare Regională, cu menirea de a investi în infrastructură
şi în micul business;
(ii) Fondul European Social, căruia îi revine pregătirea profesională şi ajutor angajaţilor;
(iii) Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă, care acordă asistenţă pentru
dezvoltarea rurală şi îmbunătăţirea structurilor agricole.

9
(iv) Fondul de Coeziune care continua să ajute Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania, a căror PNB
per capita este mai mic de 90% al mediei pe UE. Pentru perioada 2000/06 fondul dispune de 18
mild. EURO.
Sarcinile prioritare ale fondurilor sunt de a ajuta:
• regiunile cu PIB mai mic de 75 % din media pe UE;
• regiunile care au declin în unele activităţi şi/sau care au rata mărită a şomajului. Maximum 18%
din populaţia UE este protejată, din care 10% se aflăîn regiuni rurale şi industriale, 5% în regiuni
urbane şi 1% în cele piscicole;
• înzestrarea lucrătorilor cu un nivel mai înalt de calificare de a se adapta la schimbări.
O parte mica (5,35%) a Fondurilor Structurale este destinată cooperării transnaţionale,
transfrontaliere şi interregionale, menite să stimuleze dezvoltarea echilibrată în întreaga UE şi
conversiunea economică şi sociala a oraşelor si orăşelelor aflate în stare critică. Deasemenea, din
o parte a acestor fonduri poate beneficia si Republica Moldova, in special din perspectiva
procesului de integrare europeana si ajustare si in vederea atingerii dezvoltarii economice
durabile.
FMI
Din momentul aderării la FMI, Republica Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu
FMI pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor şi anume: Mecanismul
de finanţare compensatorie şi excepţională (CCFF), Mecanismul finanţării reformelor structurale
(STF), Acordurile Stand-by (SBA), Mecanismele de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismele de
reducere a sărăciei şi creştere economică (PRGF) - din 2009 numite Mecanisme de creditare
lărgită (ECF).
Banca mondiala
Fiind o economie mică şi deschisă, crearea locurilor de muncă în tara noastra depinde de
comerţ. Economia a devenit mai deschisă în ultimii 20 de ani, iar valoarea comerţului a crescut
de patru ori. Totuşi, R. Moldova nu a putut să beneficieze pe deplin de oportunităţile aferente
comerţului extern. Concluziile se regăsesc în „Studiul privind comerţul în Moldova”, ce
evaluează performanţa comerţului extern al ţării şi oferă recomandări de politici pentru a stimula
exporturile, prezentat de Oficiul Grupului Băncii Mondiale din R. Moldova. Managerul de ţară al
Băncii Mondiale pentru Moldova, Alex Kremer, a subliniat că acest studiu arată, de fapt, cum
perspectivele de export ale Moldovei depind de reformele din interior.
„Stoparea complicaţiilor de la frontieră şi reducerea birocraţiei sunt mult mai importante
pentru exporturile moldoveneşti, decât acordurile internaţionale privind comerţul”, a specificat
oficialul.
Constatările principale şi recomandările studiului menţionează faptul că exporturile au
crescut. Suma exporturilor plus importurile s-a extins substanţial de la 1,2 milioane de dolari în

10
2000 la 7,8 milioane de dolari în anul 2013. Diversificarea pieţelor şi produselor a contribuit în
mod considerabil la creşterea exportului. Investiţiile străine directe, cruciale pentru stimularea
competitivităţii exporturilor, s-au redus după anul 2007 şi au rămas la un nivel dezamăgitor de
3,11% din PIB în anul 2013. Zonele economice libere din R. Moldova au jucat un rol foarte
important în atragerea investiţiilor.
În studiu respective este menţionat că probabilitatea este mai mare ca reformele structurale
ale climatului de afaceri să reţină investiţiile străine şi să încurajeze investiţiile şi inovaţiile,
decât facilităţile fiscale. Corupţia dăunează productivităţii companiilor. Aprofundarea comerţului
şi integrarea investiţiilor sunt critice pentru perspectivele de dezvoltare de lungă durată ale ţării.
Desemenea studiul menţionează că Zona de comerţ liber cu UE este o oportunitate
nemaipomenită, mai mult pentru că aceasta trebuie să impulsioneze reformele în ţară, decât
pentru că oferă acces mai mare la pieţele UE. Agricultura şi sectorul agroalimentar este un
promotor important al comerţului internaţional al R. Moldova, competitivitatea exportului şi
reducerea sărăciei. Sectorul agrar din R. Moldova a avut o performanţă destul de inegală,
deoarece creşterea a fost înceată şi extrem de variabilă, în mare parte, din cauza vulnerabilităţii
sectorului la condiţiile climatice ale mediului.
6. Politicii structurale actuale ale Republicii Moldova
Cu totii cunoastem starea actuala a economiei tarii noastre si realizam ca exista o serie de
probleme importante care pun scopul dezvoltarii economice durabile pe plan secundar. Totusi
politicile structurale elaborate de guvernului tarii noastre au in calcul si ajustari in sensul dat.
Intr-un fel, acest lucru este si asigurat, prin fapte de genul ca obtinerea anumitor imprumuturi
externe impune realizarea unor adaptari in politicile structural ale tarii noastre in sensul pozitiv.
Plus la acesta, tara noastra are o serie de angajamente international, in special vizind vectorul
European.
Mai recent, Guvernul tarii noastre a anuntat despre o serie de schimbari structural care
urmeaza a fi implementate in timpul apropiat si care sunt indreptate spre binele tarii (conform
expunerii persoanelor oficiale). Respectivele schimbari, mai mult ca probabil, vor fi orientate
spre dezvoltarea economica durabila.
Concluzii
Implementare actiunilor spre dezvoltarea economica durabila, la nivel national si nu numai,
este efectuata si prin politici structurale. Eficienta ulterioara a acestor, este determinate de
continutul respectivelor. Pentru a le ajusta in directia necesara, este nevoie mai intii de a intelege
conceptual de dezvoltare economica durabil, cum la expus mai sus. Pentru implementarea
respectivelor in tara noastra, exista o serie de recomandari, acte oficiale, comunicari din partea
diferitor organizatii mondiale, entitati publice si stiintifice. O parte din recomandari sunt chiar si
impuse in schimbul obtinerii unor imprumuturi pentru tari si respective pentru tara noastra. Cu
toate ca la moment tara noastra are o serie de alte probleme mult mai importate, autoritatile fac
eforturi pentru ajustarea politicii structural spre dezvoltarea economica durabila.

11
Bibliografie
Curs de Dezvoltare Durabila, Fondul Social European - Programul Operaţional Dezvoltarea
Capacităţii Administrative, Prahova 2014.
DW.com articolul Misiunea FMI, colacul de salvare al Republicii Moldova de S. Ciochina,
disponibil la http://www.dw.com/ro/misiunea-fmi-colacul-de-salvare-al-republicii-moldova/a-
19044322 (accesat 11.05.2016)
Implementarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare, Studiu Comparativ privind Organizarea
Pieţelor Agricole Certan Simion Chişinău 2002, disponibil la
http://www.maia.gov.md/ftp/2008/statistica/Organizarea%20pietelor%20agricole.pdf (accesat
11.05.2016)
Lucrarea Creşterea Şi Dezvoltarea Economică in Context European si Mondial, Stelian Pânzaru
Universitatea „Spiru Haret”, Facultatea De Management, Alexandru Ştefan Bloomfield College,
New Jersey, SUA 2016, disponibila la http://www.managementgeneral.ro/pdf/2_2008_7.pdf
(accesat 11.05.2016)
Pagina oficiala a Bancii Nationale a Moldovei, articolul Relația Republicii Moldova cu Fondul
Monetar Internaţional (FMI), disponibil la https://www.bnm.md/ro/content/relatia-republicii-
moldova-cu-fondul-monetar-international-fmi (accesat 11.05.2016)
Publicatia Argumentul, articolul Economia R. Moldova, în vizorul Băncii Mondiale, disponibil
la https://argumentul.info/2016/03/22/economia-r-moldova-in-vizorul-bancii-mondiale/ (accesat
11.05.2016)
Publicatia Moldova.org, articolul Reprezentantul Bancii Mondiale a recomandat Chisinaului sa
aprofundeze reformele structurale incepute, disponibil la
http://www.moldova.org/reprezentantul-bancii-mondiale-a-recomandat-chisinaului-sa-
aprofundeze-reformele-structurale-incepute-7267-rom/ (accesat 11.05.2016)
Scritub.com, articolul Crestere economica si dezvoltare durabila, disponibil la
http://www.scritub.com/economie/Crestere-economica-si-dezvolta85671.php (accesat
11.05.2016)
Wikipedia.org, enciclopedie libera, articolul Dezvoltare durabilă, disponibil la
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83 (accesat 11.05.2016)

12