CURS 1

Istoricul si principalele definitii ale conceptului de dezvoltare durabila

ISTORICUL DEZVOLTĂRII DURABILE

În anul 1972, la Stockholm, are loc Conferinţa Naţiunilor Unite, unde cele 113 naţiuni
prezente şi-au manifestat îngrijorarea cu privire la modul în care activitatea umană influenţează
mediul. Sunt subliniate problemele poluării, distrugerii resurselor, deteriorării mediului, pericolul
dispariţiei unor specii şi nevoia de a creşte nivelul de trăi al oamenilor şi se pune problema
legăturii indisolubile între calitatea vieţii şi calitatea mediului pentru generaţiile actuale şi
viitoare.

În 1986, Naţiunile Unite au înfiinţat Comisia mondială de mediu şi dezvoltare, ce avea ca

scop studierea dinamicii deteriorării mediului şi oferirea de soluţii cu privire la viabilitatea pe
termen lung a societăţii umane. Comisia a fost prezidată de Gro Harlem Brundtland, Primul
Ministru al Norvegiei, la acea dată.

Comisia Brundtland a subliniat existenţa a două probleme majore:

• dezvoltarea nu înseamnă doar profituri mai mari şi standarde mai înalte de trăi pentru un
mic procent din populaţie, ci creşterea nivelului de trai al tuturor;
• dezvoltarea nu trebuie să implice distrugerea sau folosirea haotică a resurselor noastre
naturale, nici poluarea mediului ambiant.

Problema-cheie a dezvoltării durabile este opoziţia dintre nevoile de creştere ale

populaţiei şi limitele impuse de resursele planetei precum şi degradarea continuă a mediului. La
Summitul de la Rio din 1992, la care au participat 120 de şefi de stat, au fost din nou aduse în
centrul atenţiei problemele privind mediul şi dezvoltarea. Dezvoltarea durabilă a fost definită ca
fiind: "o nouă cale de dezvoltare care să susţină progresul uman pentru întreaga planetă şi
pentru un viitor îndelungat". Scopul summitului a fost stabilirea unei noi strategii a dezvoltării
economice, industriale şi sociale în lume, cuprinsă sub numele de dezvoltare durabilă,
"sustainable developement". Naţiunile prezente au fost de acord asupra unui plan de dezvoltare
durabilă numit Agenda 21 şi asupra a două seturi de principii: Declaraţia de la Rio cu privire la
mediu şi dezvoltare şi Principiile pădurii.

"Oamenii au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă în armonie cu natura; naţiunile au

dreptul suveran de a exploata resursele proprii, fără însă a cauza distrugeri ale mediului în
afara graniţelor proprii." a fost consemnat în Declaraţia de la Rio

La 10 ani de la adoptarea Agendei 21, în anul 2002, a avut loc Summitul de la

Johannesburg, Africa de Sud, în care a fost studiat progresul făcut spre dezvoltarea durabilă şi s-
a reafirmat angajamentul ţărilor participante în acest sens.

Principalele probleme discutate au fost:

• reducerea numărului celor care nu au acces la rezerve de apă potabilă, de la peste 1

miliard la 500 milioane până în anul 2015;
• înjumătăţirea numărului celor ce nu au condiţii de salubritate corespunzătoare, la 1,2
miliarde;
• utilizarea sporită a surselor durabile de energie şi refacerea efectivelor de peşte secătuite.

La nivelul Uniunii Europene, în cadrul Consiliul European de la Goteborg din iunie 2001,
a fost adoptată Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă (SDD) şi a fost propus Setul de
Indicatori de Dezvoltare Durabilă, având drept scop monitorizarea strategiei. În iunie 2006
aceasta a fost revizuită şi a fost adoptat un nou model de guvernare.

În martie 2010, Comisia Europeană a elaborat o strategie pe zece ani, numită Europa
2020, menită să revigoreze economia şi să facă posibilă o creştere „inteligentă, durabilă şi
favorabilă incluziunii”, printr-o mai bună coordonare a politicilor naţionale şi europene. Strategia
vine după cea mai lungă şi gravă recesiune din istoria UE şi identifică imensele provocări cărora
va trebui să le facem faţă în viitorul apropiat.

DEFINIREA CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de

dezvoltare socio-economică al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între
sistemele socio-economice şi potenţialul natural.

Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Mondială
pentru Mediu şi Dezvoltare (WCEF) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele
de "Raportul Bruntland": "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea
nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface
propriile nevoi".

Dezvoltarea durabilă este un obiectiv general al Uniunii Europene care guvernează toate
politicile şi activităţile Uniunii. Ea se referă la menţinerea capacităţii Pământului de a susţine viaţa
în toată diversitatea ei şi este fundamentată pe principiul democraţiei, egalităţii dintre sexe,
solidarităţii, respectului faţă de lege şi faţă de drepturile fundamentale ale omului, inclusiv
libertatea şi egalitatea de şanse.

Dezvoltarea durabilă este definită de o serie de aspecte:

• Compatibilitatea dintre mediul antropic şi mediul natural;

• Egalitatea de şanse între generaţii care coexistă şi se succed în timp şi spaţiu;
• Situarea pe primul plan al securităţii ecologice în locul maximizării profitului;
• Compatibilitatea strategiilor naţionale de dezvoltare cu cerinţele extinderii
interdependenţelor în plan geoeconomic şi ecologic;
• Asigurarea bunăstării generale punând accentul pe calitatea creşterii economice durabile;
• Integrarea organică dintre capitalul natural şi cel uman, în cadrul unei categorii globale ce
îşi redefineşte obiectivele economice şi sociale şi îşi extinde orizontul de cuprindere în
timp şi spaţiu;
• Trecerea la o nouă strategie cu faţă natural-umană, în care obiectivele dezvoltării
economice şi sociale să fie subordonate deopotrivă dezvoltării omului şi însănătoşirii
mediului.