Promovarea dezvoltarii durabile

PRINCIPII SI CRITERII

Notiuni introductive
Trei principii fundamenteaz conceptul

dezvoltrii durabile
Principiul solidaritii - ntre oameni n timp i spaiu
Principiul precauiei - alegerea de azi trebuie s fie
reversibil
Principiul democraiei participative - colaborarea
cetenilor i factorilor socio-economici la stabilirea
direciilor de dezvoltare

Declaratii, evenimente
importante

Primul cadru internaional

pentru tratarea problemelor
mediului

CONFERINTA DE LA STOCKHOLM, 1972

Conferina de la
Stockholm privind Mediul Uman - rezultate
Declaraia de la Stockholm, coninnd 26 de principii;
Planul de Aciune pentru Mediul Uman, cu trei componente: programul pentru

evaluarea mediului global (Earthwatch); activitile pentru managementul

mediului; msurile de sprijin.
Programul Naiunilor Unite pentru Mediu, al crui Consiliu de Conducere i

Secretariat au fost nfiinate n decembrie 1972 de Adunarea General a

Naiunilor Unite.
Fondul voluntar pentru Mediu, nfiinat n ianuarie 1973, n conformitate cu

procedurile financiare ale Naiunilor Unite.

Declaraia de la Stockholm, Principiul 13

Pentru a realiza un management mai raional al

resurselor, care s conduc astfel la mbuntirea

mediului, Statele trebuie s adopte o abordare integrat
i coordonat a planurilor lor de dezvoltare, pentru a
asigura c dezvoltarea lor este compatibil cu
necesitatea de a proteja i mbunti mediul n
beneficiul propriei populaii.

Alte declaratii relevante

Comisia Brundtland
1983 - Naiunile Unite au nfiinat Comisia Mondial pentru

Mediu i Dezvoltare = Comisia Brundtland

1987 documentul Viitorul nostru comun (Raportul
Brundtland), prin care s-a formulat cadrul care avea s stea la
baza celor 40 de capitole ale Agendei 21 i a celor 27 de principii
ale Declaraiei de la Rio
a definit dezvoltarea durabil ca fiind dezvoltarea care
ndeplinete necesitile generaiei prezente, fr a compromite
capacitatea generaiilor viitoare de a-i ndeplini propriile
necesiti.

1992 doua conventii importante

Convenia privind diversitatea biologic (Convenia

privind diversitatea biologic(CBD) este un acord

internaional, adoptat la Summit-ul Pmntului, de la
Rio de Janeiro, n 1992)
Convenia cadru privind schimbrile climatice
(Convenia-cadru a ONU privind schimbrile climatice
(UNFCCC), adoptat cu ocazia Summit-ului desfurat
la Rio de Janeiro, n 1992 (The Earth Summit)

CBD
Ea are trei obiective principale:
conservarea diversitii biologice
utilizarea componentelor sale ntr-un mod durabil
partajarea corect i echitabil a beneficiilor care decurg
din utilizarea resurselor genetice.

Convenia cadru privind schimbrile climatice

Protocolul de la Kyoto la Convenia-cadru a ONU privind schimbrile climatice
constituie, totodat, un pas important n abordarea internaional a
fenomenului schimbrilor climatice
sa aplice si/sau sa elaboreze politici si masuri in concordanta cu
circumstantele sale nationale, cum ar fi:
- marirea eficientei energetice in sectoarele semnificative ale economiei
nationale;
- promovarea unor forme durabile de agricultura in lumina consideratiilor
privind schimbarile climatice;
- cercetarea, promovarea, valorificarea si folosirea crescanda a formelor
noi de energie regenerabila, a tehnologiilor de retinere a bioxidului de
carbon si a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protectiei mediului;

Conferina Naiunilor Unite privind

Mediul i Dezvoltarea - 1992, la Rio de Janeiro
pe plan internaional, a fost recunoscut oficial necesitatea de a integra

dezvoltarea economic i protecia mediului n obiectivul de dezvoltare

durabil i s-a afirmat importana, n continu cretere, a dreptului
internaional al mediului, ca mecanism de codificare i promovare a
dezvoltrii durabile.
Rezultate:

Declaraia de la Rio, coninnd 27 de principii.

Agenda 21
Un document fr putere obligatorie, care conine principiile pentru managementul conservrii
i dezvoltrii durabile a tuturor tipurilor de pduri.
Organizarea instituional a Comisiei Mondiale pentru Dezvoltarea Durabil.
Mecanismul de finanare pentru implementarea Agendei 21.

Summitul Naiunilor Unite privind Dezvoltarea

Durabil Johannesburg, 2002
Principlale rezultate:

Declaraia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabil i

Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea
durabil

eradicarea srciei;
modificarea modelelor de producie i consum;
protejarea sntii i
protejarea i managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea
economic i social.

Coninutul Agendei 21

Uniunea Europeana

Criteriile fundamentale ale dezvoltrii durabile - Comisia

Comunitii Europene 1993:
meninerea n totalitate a calitii vieii;
meninerea unui acces continuu la resursele
naturale;
evitarea deteriorrilor permanente asupra mediului

ncojurtor.

1994, Grupul de lucru asupra

dezvoltrii durabile de la Salzburg
umanismul i calitatea ridicat a vieii,
prezervarea diversitii culturale i regionale,
distribuia echitabil a bogiei i resurselor,
supravieuirea uman,
prezervarea deteriorrii ireversibile sau exploatrii

resurselor naturale,
stabilizarea n interiorul capacitii purttoare a
ecosistemelor,
prezervarea biodiversitii.

Dezvoltarea durabil
Comunicarea Comisiei, Integrarea dezvoltrii durabile n

politicile UE: raport de analiz pe anul 2009 a Strategiei

de dezvoltare durabil a Uniunii Europene. COM(2009)
400
Eurostat, Msurarea evoluiei ctre o Europ mai
durabil Raportul de monitorizare pe 2007 a Strategiei
de dezvoltare durabil a Uniunii Europene, Luxembourg, Oficiul
pentru Publicaii al Uniunii Europene, 2007.
Eurostat, Msurarea evoluiei ctre o Europ mai
durabil Indicatorii de dezvoltare durabil pentru
Uniunea European. Luxembourg, Oficiul pentru Publicaii al
Uniunii Europene, 2005.

Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv politic

al Uniunii Europene ncepnd cu anul 1997, prin

includerea sa n Tratatul de la Maastricht. n anul
2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat
Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii
Europene, careia i-a fost adaugata o dimensiune
externa la Barcelona, n anul 2002.
Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia
rennoita de Dezvoltare Durabila, pentru o Europa
extinsa.

Sunt identificate patru obiective-cheie:

Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii

economice de impactul negativ asupra mediului;

Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor
fundamentale, diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin
combaterea discriminarii de orice fel;
Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si
competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si
unor locuri de munca abundente si bine platite;
ndeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea
institutiilor democratice n slujba pacii, securitatii si libertatii, a
principiilor si practicilor dezvoltarii durabile pretutindeni n lume.

Strategia UE statueaza urmatoarele

principii directoare
Promovarea si protectita drepturilor fundamentale ale omului;
Solidaritatea n interiorul generatiilor si ntre generatii;
Cultivarea unei societati deschise si democratice;
Informarea si implicarea activa a cetatenilor n procesul decizional;
Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali;
Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional,

national si global;
Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de
impact si consultarea factorilor interesati;
Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei
economice si investitionale;
Aplicarea principiului precautiunii n cazul informatiilor stiintifice
incerte;
Aplicarea principiului poluatorul plateste.

Indicatori
Indicatorii nationali de dezvoltare durabila, focalizati pe prioritatile-

cheie exprimate prin tinte cuantificabile care sa permita, totodata,

compararea performantelor nationale cu cele ale partenerilor
internaitonali si cu obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a
UE rennoite.
Indicatorii de progres ai Strategiei Nationale pentru Dezvoltare

Durabila a Romniei, acoperind ntregul pachet de politici pe care

aceasta le genereaza, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse n Strategia
UE.

Uniunea European i-a asumat rolul de lider global n

combaterea schimbrilor climatice

S-a angajat unilateral sa reduca nivelul emisiilor de gaze

cu efect de sera cu 20% pana in anul 2020 fata de nivelul

din 1990. Angajamentul a fost adoptat in cadrul
Consiliului European din decembrie 2008, prin acordul
politic al sefilor de stat si de guvern asupra pachetului
legislativ energie-schimbari climatice.
Consiliul European din 17 iunie 2010 - analiza
trecerii la un obiectiv de reducere al gazelor cu efect
de sera mai mare de 20%

Principala preocupare la nivelul UE ramane decuplarea

cresterii economice de utilizarea energiei, in acelasi timp

cu cresterea competitivitatii, crearea de noi locuri de
munca si intarirea securitatii energetice a Europei.

Conferina ONU privind Schimbrile

Climatice de la Durban
28 NOIEMBRIE - 11 DECEMBRIE 2011

 Pachetul Durban cuprinde o platforma pentru negocierea viitorului regim

juridic international pe termen lung, o a doua perioada de angajament pentru

Protocolul de la Kyoto si o gama larga de decizii concepute pentru
implementarea acordurilor de la Cancun din 2010
Forma viitorului instrument juridic va fi hotarata in cadrul unui nou

organism subsidiar, denumit Grup de lucru ad-hoc privind Platforma de la

Durban pentru actiune intensificata in domeniul schimbarilor climatice, documentul rezultat urmeaza sa fie adoptat la sesiunea din 2015 a
Conferintei Partilor la Convenia Cadru a ONU privind Schimbarile
Climatice si sa intre in vigoare incepand cu anul 2020.

Grupul de Lucru Ad-hoc privind Angajamentele Viitoare

sub Protocolul de la Kyoto va inainta recomandarile de

actiune necesare viitoarei sesiuni a Conferintei Statelor
Parti la Protocolul de la Kyoto, care va avea loc in
decembrie 2012.

COM(2011) 244 final - Asigurarea noastr de via, capitalul nostru

natural: o strategie a UE n domeniul biodiversitii pentru 2020

Biodiversitatea varietatea extraordinar de ecosisteme, specii i gene care ne

nconjoar este asigurarea noastr de via , oferindu-ne alimente, ap dulce i

aer curat, adpost i medicamente, atenund efectele catastrofelor naturale, ale
duntorilor i ale bolilor i contribuind la reglarea climei.
Biodiversitatea este de asemenea capitalul nostru natural, asigurnd
servicii ecosistemice care stau la baza economiei. Deteriorarea i
pierderea biodiversitii pun n pericol furnizarea acestor servicii: pierdem
specii i habitate, precum i prosperitatea i locurile de munc pe care le
genereaz natura, i ne punem n pericol propria bunstare.
Acest lucru face ca pierderea biodiversit ii s fie cea mai grav

ameninare la adresa mediului la scar mondial, alturi de

schimbrile climatice; cele dou aspecte sunt legate n mod
inextricabil.

Viziunea pentru 2050

Pn n 2050, biodiversitatea Uniunii Europene i

serviciile ecosistemice pe care aceasta le ofer

capitalul su natural vor fi protejate, valorificate i
refcute n mod corespunztor, avnd n vedere valoarea
intrinsec a biodiversitii i contribu ia esen ial a
serviciilor ecosistemice la bunstarea oamenilor i la
prosperitatea economic, i vor fi evitate astfel
schimbrile catastrofale generate de pierderea
biodiversitii.

Obiectivul principal pentru 2020

Stoparea pierderii biodiversitii i a degradrii

serviciilor ecosistemice din UE pn n 2020 i refacerea

acestora n msura posibilului, odat cu sporirea
contribuiei UE la combaterea pierderii biodiversitii pe
plan mondial.

Clasificare a criteriilor, din diferite perspective

Daniel Loucks, Universitatea Cornell, SUA:
1) din perspectiv sociologic: mputernicirea i

participarea public, mobilitatea social, coeziunea

social, identitatea cultural, dezvoltarea
instituional;
2) din perspectiv ecologic: integritatea ecosistemului,
capacitatea purttoare, reducerea impacturilor globale
adverse;

 3) din perspectiv economic: eficiena, creterea,

echitatea;
4) din perspectiv inginereasc: folosirea eficient a

energiei i resurselor naturale, minimizarea

pierderilor, reciclarea i reutilizarea, evaluarea
economic i de mediu comprehensiv, folosind
analiza pe ntregul ciclu de via.

Amenajarea teritoriului

Amenajarea teritoriala
Adunarea Parlamentar a Consiliului Europei - 1961 c dezvoltarea

spatial armonioas a activittilor economice, sociale, culturale este

irealizabil fr o politic de amenajare a teritoriului .
Rezolutiile 525 si 526/1968 Adunarea Parlamentar propune Comitetului de

Ministri al Consiliului Europei s angajeze o nou form de cooperare

european n domeniul amenajrii teritoriului si s instituie pentru aceasta o
conferint european ministerial permanent, nsrcinat cu elaborarea
noilor orientri politice de dezvoltare teritorial a continentului european si s
asigure armonizarea politicilor nationale n domeniul amenajrii teritoriului.

1983 - Carta European a amenajrii

teritoriului
amenajarea teritoriului este
expresia spatial a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice a
tuturor societtilor cu urmtoarele obiective fundamentale: dezvoltarea
socio-economic echilibrat a regiunilor, ameliorarea calittii vietii,
gestionarea responsabil a resurselor naturale si protectia mediului,
utilizarea rational a solului.

Dezvoltare durabila vs Dezvoltare economica

ntrebarea la care dezvoltarea durabil trebuie, aici, s

rspund este urmtoarea: Care este nivelul maxim

posibil al produciei ce se poate realiza, n condiiile
date ale progresului tehnic, fr a afecta echilibrul
mediului?

Schema managementului strategic al dezvoltrii economice durabile

(dup Swanson D. i alii, 2004)

Dezvoltare durabila vs Dezvoltare Sociala

Constrngerea demografic
Dezvoltarea durabil se vrea a fi, prin definiie, o dezvoltare

uman; realizabil prin voina omaneilor i avnd ca finalitate

binele individual i colectiv al acestora. Nimic nu poate fi gndit,
aici, dincolo de ceea ce nseamn populaie.

Echitate i compensare intra i intergeneraii

Definiia dezvoltrii durabile induce ideea c realizarea ei devine

fezabil doar n condiiile n care ntre generaii i n intereriorul

aceleeai generaii se manifest un spirit asociativ, de toleran,
solidaritate i grij reciproc; unul n virtutea cruia binele i
bunstarea unuia nu trebuie, n nici un fel, s afecteze fericirea
altuia.

Dezvoltare durabila vs Dezvoltare Ecologica

Romania - Orizont 2020. Obiectiv naional:

Decuplarea cresterii economice de

degradare a mediului prin inversarea
raportului dintre consumul de resurse si
crearea de valoare adaugata si apropierea
de indicii medii de performanta ai UE
privind sustenabilitatea consumului si
productiei.