ECHIPAMENTE

PENTRU PROTECTIA
MEDIULUI

Curs 1
Notiuni introductive
Titular curs:
conf. dr. ing Elena Pop
2023-2024
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECȚIA MEDIULUI

ECHIPAMENTE PENTRU PROTECȚIA

MEDIULUI

Forma de evaluare: verificare pe parcursul semestrului

EVALUARE:
Examinare finală*........................ 20 p
Seminar *..…..........................…..30 p
Lucrări pe parcurs………………..50 p

* 50% puncte obligatoriu pt. promovare

 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI

Echipamente pentru protecția mediului

CUPRINS
❑ Scurt istoric al problemelor de mediu
❑ Poluanti și metode de depoluare
❑ Formarea si reducerea emisiilor de CO2
❑ Formarea si reducerea emisiilor de PM (particule
materiale)
❑ Formarea si reducerea emisiilor de SO2
❑ Formarea si reducerea emisiilor de NOx
❑ Metode combinate de control al emisiilor poluante
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI

REFERINTE SI RECOMANDARI BIBLIOGRAFICE

1. BREF Best Available Techniques (BAT), Reference Document for Large

Combustion Plants, Industrial Emissions Directive 2010/75/EU Integrated
Pollution Prevention and control, 2017
2. Legea nr. 278 din 24 octombrie 2013 privind emisiile industriale
3. Mihăescu L., Oprea I., Negreanu G., Pîşă I., Ceclan M., Prisecaru M., Pop E.,
Georgescu, M., Berbece V., „Sisteme şi echipamente termice pentru producerea
energiei”, Ed. Printech, Bucureşti 2012, ISBN 978-606-521-872-7;
4. Mihăescu L,Arzătoare pentru hidrocarburi cu NOx scăzut”, ”, Ed. Printech,
Bucureşti 2004, ISBN 973-718-039-9
5. Lăzăroiu Gh., Soluţii moderne de depoluare a aerului, Editura AGIR, ISBN 973-
720-053-5, 218 pg., Bucureşti 2006
ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECȚIA POLUĂRII
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECȚIA MEDIULUI
CONSECINȚE
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
Protectia mediului – Scurt istoric
Comunitatea internaţională s-a reunit pentru prima dată în 1972 la Conferinţa
de la Stockholm privind Mediul Uman, pentru a dezbate problema mediului
global şi a necesităţilor de dezvoltare. În urma conferinţei au rezultat:
 Declaraţia de la Stockholm (Stockholm Conference on Human
Environment, 1972), conţinând 26 de principii;
 Planul de Acţiune pentru Mediul Uman, cu trei componente:
- programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch);
- activităţile pentru managementul mediului;
- măsurile de sprijin.
 Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (United Nations Environment
Programme - UNEP), al cărui Consiliu de Conducere şi Secretariat au fost
înfiinţate în decembrie 1972 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.
 Fondul voluntar pentru Mediu (Voluntary Environment Fund), înfiinţat în
ianuarie 1973, în conformitate cu procedurile financiare ale Naţiunilor Unite,
înfiinţat în ianuarie 1973, în conformitate cu procedurile financiare ale
Naţiunuilor Unite
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
Activitatile Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu pot fi
clasificate în două mari grupe:

 orientate pe probleme sectoriale ale factorilor de mediu:

 poluarea apelor,
 poluarea aerului
 poluarea solurilor (în special degradarea terenurilor);

 orientate pe probleme globale:

 ploi acide,
 epuizarea stratului de ozon,
 schimbările climatice,
 defrişarea şi deşertificarea,
 conservarea biodiversităţii,
 traficul internaţional de produse şi deşeuri toxice şi periculoase,
 protejarea mediului în perioadele de conflict armat.
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI

1983 - Naţiunile Unite au înfiinţat Comisia Mondială pentru Mediu şi

Dezvoltare (World Commission on Environment and Development -
WCED), cunoscută sub denumirea de Comisia Brundtland.
Această comisie a elaborat şi publicat în 1987 documentul “Viitorul
nostru comun” (Raportul Brundtland), prin care

 s-a formulat cadrul care avea să stea la baza celor 40 de capitole ale
Agendei 21 şi a celor 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio

 a definit dezvoltarea durabilă ca fiind “dezvoltarea care

îndeplineşte necesităţile generaţiei prezente, fără a compromite
capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile
necesităţi”
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI

 În iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfăşurat Conferinţa

Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea,
- s-au reunit 115 conducători ai statelor lumii.

!!!! Cu această ocazie, pe plan internaţional, a fost recunoscută

oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi
protecţia mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a
afirmat importanţa, în continuă creştere, a dreptului
internaţional al mediului, ca mecanism de codificare şi
promovare a dezvoltării durabile.
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
În urma conferinţei au rezultat:

 Declaraţia de la Rio, conţinând 27 de principii.

 Agenda 21, care constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea
durabilă cu începere din secolul al XXI-lea, concretizat în 40 de capitole.
Un document fără putere obligatorie, care conţine principiile pentru
managementul conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de
păduri.
 Organizarea instituţională a Comisiei Mondiale pentru Dezvoltarea
Durabilă.
 S-a ajuns la un acord cu privire la două convenţii obligatorii:
 Convenţia privind diversitatea biologică
 Convenţia cadru privind schimbările climatice.

!!!! Evaluarea progresului realizat la cinci ani de la Conferinţa de la Rio (New

York, 1997), a evidenţiat o serie de deficienţe, legate în particular de
echitatea socială şi sărăcie.
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI

1993 Tratatul de la Mastricht a conferit protectiei mediului un statut

complet in cadrul politicilor europene.

1999 Tratatul de la Amsterdam a consolidat baza legala a politicii

vizând protectia mediului precum si promovarea dezvoltarii durabile în
cadrul Uniunii Europene.

2000 Sefii statelor membre UE reuniti în sedinta Consiliului

European de la Lisabona s-au angajat sa creeze "pâna în anul 2010,
cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din
lume".

2001 Summit-ul de la Goetheborg unde a fost adoptata Strategia

de Dezvoltare Durabila a UE.
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI

 Summitul Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă, care a

avut loc la Johannesburg în perioada 26 august – 6 septembrie
2002, a reunit 104 conducători ai statelor lumii şi a avut ca principlale
rezultate:
 Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă
 Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea
durabilă.
Prin Declaraţia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea
colectivă pentru progresul şi întărirea celor trei piloni
interdependenţi ai dezvoltării durabile:
 dezvoltarea economică;
 dezvoltarea socială şi
 protecţia mediului la nivel local, naţional, regional şi global.

Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabilă ca fiind un element central

al agendei internaţionale şi a dat un nou impuls pentru aplicarea practică a măsurilor
globale de luptă împotriva sărăciei şi pentru protecţia mediului. S-a aprofundat şi întărit
înţelegerea conceptului de dezvoltare durabilă, în special prin evidenţierea importantelor
legături dintre sărăcie, mediu şi utilizarea resurselor naturale.
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI

 2006 (iunie) a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila

pentru o Uniune Europeana extinsa.

 2007 Tratatul de la Lisabona, numit oficial Tratatul de la Lisabona

de amendare a Tratatului privind Uniunea Europeana si Tratatul
instituind Comunitatea Europeana a fost semnat la summitul de la
Lisabona, Portugalia.

 Tratatul cuprinde si protocoale aditionale privind schimbarile

climatice si lupta împotriva încalzirii globale.
 De asemenea, câteva prevederi ale Tratatului se refera la
solidaritatea în probleme legate de furnizarea de energie si a
schimbarilor în domeniul politicii energetice europene
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI

Protocolul de la Kyoto
Este considerat de semnatari drept principalul acord de luptă împotriva
schimbării climatice. A fost negociat de 160 de tari
A fost adoptat în decembrie 1997 şi a intrat în vigoare în februarie 2005,
având ca scop declarat reducerea emisiilor a şase substanţe principale
responsabile cu încălzirea globală: dioxidul de carbon, metanul,
protoxidul de azot şi trei compuşi cu fluor (CFC, HCFC, SF6).
În baza Protocolului de la Kyoto, ţările industrializate au pledat pentru
reducerea emisiilor de gaze, în special de dioxid de carbon, cu 5,2%
sub nivelurile din 1990, până în 2008-2012.
Pentru a intra în vigoare, trebuia să fie ratificat de cel puțin 55 de națiuni
(condiție deja îndeplinită), care să producă 55% din emisiile globale de
dioxid de carbon. Această ultimă condiție a fost indeplinită în octombrie
2004 prin ratificarea de către Rusia a protocolului.

CFC – chlorofluorocarbon
HCFC – Hydrochlorofluorocarbons
SF6- Hexafluorida de sulf 15
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
Măsuri de aplicare
a protocolului de la Kyoto în UE
La Consiliul European din primăvara anului 2007, s-a creat un consens
politic, cu sprijinul Parlamentului European şi al statelor membre.
Consensul politic s-a concretizat într-un acord privind principiile unei noi
abordări şi o invitaţie adresată Comisiei de a prezenta propuneri concrete,
inclusiv în legătură cu modalităţile de repartizare a eforturilor între statele
membre în vederea atingerii acestor obiective:

- un angajament independent al UE de a reduce, până în 2020,

emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% faţă de 1990;

- un obiectiv de reducere cu 30% până în 2030, sub rezerva

încheierii unui acord internaţional exhaustiv privind schimbările
climatice.

16
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
Summitul de la Copenhaga - decembrie 2009
110 şefi de stat şi de guvern, împreună cu alţi 15000 de delegaţi din 193 ţări s-au
reunit la Copenhaga ca să negocieze un nou protocol privind combaterea, la
nivel internaţional, a schimbărilor climatice

• China a făcut un pas înainte anunţând că va publica spre evaluare

registrele privind emisiile de carbon. Asiaticii au rămas însă fermi poziţiei de
non-negociere a ţintelor de reducere a emisiilor, păstrând nivelul stabilit
voluntar şi intern de 40-45%.
• SUA au anunţat că sunt dispuse să investească 100 de miliarde de dolari
într-un fond pentru climă care să finanţeze ţările sărace confruntate cu
ameninţări ecologice precum distrugerea recoltelor sau poluarea apelor

- s-a decis ca ţările industrializate să comunice până la 31 ianuarie 2010 ţintele

de reducere a emisiilor poluante care să fie măsurabile, notificabile şi
verificabile.
- Acordul nu conţine nicio menţiune despre ţinta vehiculată în media de înjumătăţire
a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050, însă scopul măsurilor incluse
în document continuă să fie menţinerea temperaturii medii globale cu 2 grade
Celsius peste nivelul epocii preindustriale sau cu 1,2 grade Celsius peste
nivelul prezent.
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
United Nations Climate Change conference
Istoric conferinte
1.1995: COP 1, The Berlin Mandate 16. 2010: COP 16/CMP 6, Cancún, Mexico
2.1996: COP 2, Geneva, Switzerland 17. 2011: COP 17/CMP 7, Durban, South
3.1997: COP 3, The Kyoto Protocol on Africa
Climate Change 18. 2012: COP 18/CMP 8, Doha, Qatar
4.1998: COP 4, Buenos Aires, Argentina 19. 2013: COP 19/CMP 9, Warsaw, Poland
5.1999: COP 5, Bonn, Germany 20. 2014: COP 20/CMP 10, Lima, Peru
6.2000: COP 6, Haga, Netherlands 21. 2015: COP 21/CMP 11, Paris, France
7.2001: COP 7, Marrakech, Morocco 22. 2016: COP 22/CMP 12, Marrakech,
8.2002: COP 8, New Delhi, India Maroc
9.2003: COP 9, Milan, Italy 23. 2017: COP 23/CMP 13, Bonn, Germany
10.2004: COP 10, Buenos Aires, Argentina 24. 2018: COP 24/CMP 14, Katowice, Poland
11.2005: COP 11/CMP 1, Montreal, 25. 2019: COP 25/CMP 15, Santiago, Chile
Canada 26. 2021: COP 26/CMP 16, Glasgow,
12.2006: COP 12/CMP 2, Nairobi, Kenya Scotland
13. 2007: COP 13/CMP 3, Bali, Indonesia 27. 2022: COP 27, Sharm el-Sheikh Egipt,
14. 2008: COP 14/CMP 4, Poznań, Poland 28. 2023: COP 28, United Arab Emirates
15. 2009: COP 15/CMP 5, Copenhagen,
Urmeaza:
Denmark
2024: COP 29 - Azerbaijan
* Conference of the Parties (COP)
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
COP 21 – Acord istoric
între statele lumii în lupta împotriva încălzirii globale
➢ 30 noiembrie – 12 decembrie 2015, Paris
➢ 196 de state participante
Documentul stabileşte un set de reguli ambiţioase şi obligatorii din punct de vedere
juridic, în domeniul schimbărilor climatice, inclusiv reduceri cuantificabile ale emisiilor de
gaze cu efect de seră.
Printre elementele cheie ale Acordului de la Paris se numără operaţionalizarea
obiectivului pe termen lung de a limita creşterea temperaturii medii globale sub 2
grade Celsius. În acelaşi timp, statele Părţi vor depune eforturi pentru a limita
creşterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius

Un alt element important al Acordului semnat la Paris se referă la stabilirea unei viziuni
de transformare care să permită dezvoltarea de economii cu emisii reduse de
carbon, în contextul unei dezvoltări durabile şi de eradicare a sărăciei.

A fost stabilit un ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare 5 ani şi un proces de

evaluare la nivel global a progresului înregistrat, în atingerea obiectivelor asumate.
Potrivit Ministerului Mediului, alte prevederi importante se referă la responsabilităţi clare
de monitorizare şi raportare, dar şi un angajament al statelor dezvoltate de a mobiliza
surse de finanţare pentru statele în curs de dezvoltare, transferul de tehnologie şi
creşterea capacităţii acestor state de a se adapta la schimbarea climei.
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI

Pachet Energie – Schimbari Climatice 2020

„Pachetul” repartizează între Statele Membre, prin criterii și ținte,

obiectivele UE asumate la Consiliul European de primăvară 2007,
respectiv:
➢ de reducere, până în 2020, cu cel puțin 20% a emisiilor de gaze
cu efect de seră (GES)
➢ de creștere, în același interval de timp, cu 20% a ponderii
energiilor regenerabile în totalul consumului energetic
➢ creșterea eficienței energetice cu 20%
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
Pachet Energie – Schimbari Climatice 2030
Pachetul privind Cadrul 2030 în domeniul energiei şi schimbărilor
climatice , lansat de Comisia Europeană în ianuarie 2014 este o continuare
a Pachetului „Energie – Schimbări Climatice - 2020” bazându-se pe
experienţa acumulată la nivel UE din implementarea acestuia.

Noul Cadru stabilește trei obiective - cheie pentru anul 2030:

➢ ţintă minimă de reducere la nivel UE a emisiilor de gaze cu efect de
seră de 40% faţă de nivelul din 1990;
➢ un nivel minim obligatoriu la nivel UE de 27% pentru ponderea
energiei din surse regenerabile în totalul consumului de energie, ce
urmează să fie atins prin angajamente/contribuţii corespunzătoare ale
statelor membre; tinta indicativă de cel puțin 27% la nivel UE, ce va fi
revizuită cu posibilitatea de a fi majorată la 30% în orizont 2030.

Obiectivele principale al Cadrului 2030 au fost adoptate de liderii UE la nivelul

Consiliului European din 23-24 octombrie 2014.
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26),
Summitul liderilor mondiali, Glasgow
În perioada 31 octombrie-12 noiembrie 2021, COP26 a reunit cele 197 de părți
la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Printre
acestea se numără UE și toate statele membre ale acesteia.

Printre inițiativele-cheie s-au numărat:

• majorarea fondurilor destinate țărilor în curs de dezvoltare pentru
combaterea schimbărilor climatice (100 de miliarde USD)
• lansarea angajamentului mondial referitor la metan
• finalizarea cadrului de reglementare de la Paris

Pactul pentru climă de la Glasgow lasă loc pentru eforturi suplimentare în anii
următori pentru a atinge obiectivul de 1,5 grade Celsius
UE și-a reînnoit ambiția în materie de climă în concordanță cu Acordul de la
Paris, angajându-se să reducă emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030 și
transformând acest obiectiv într-o obligație juridică prin Legea europeană a
climei.
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
Conferința ONU privind schimbările climatice (COP27),
Summitul liderilor mondiali, Sharm El-Sheikh

Cea de-a 27-a Conferință ONU privind schimbările climatice (COP27) a avut
loc în perioada 6-20 noiembrie 2022 la Sharm El-Sheikh, Egipt.

Sub președinția Egiptului, summitul COP27 a reunit părțile pentru a accelera

acțiunile către obiectivele Acordului de la Paris și ale Convenției-cadru a
ONU privind schimbările climatice.

La COP27, Comisia Europeană a arătat ambiția și flexibilitatea de a menține

obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade.
Un efort european puternic și unit a ajutat la obținerea unui acord dur luptat
pentru a menține în viață țintele Acordului de la Paris.
Construirea de poduri a UE a contribuit, de asemenea, la punerea în aplicare
a unor noi acorduri de finanțare echilibrate, cu o bază extinsă de donatori,
pentru a ajuta comunitățile vulnerabile să facă față pierderilor și daunelor
cauzate de schimbările climatice.
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
Conferința ONU privind schimbările climatice (COP27),
Summitul liderilor mondiali, Sharm El-Sheikh
Rezultate cheie
➢ Părțile au convenit că limitarea încălzirii globale la 1,5˚C necesită reduceri
rapide, profunde și susținute ale emisiilor globale de gaze cu efect de
seră, reducându-le cu 43% până în 2030 față de nivelul din 2019.
➢ Aceștia au reiterat apelul Pactului Climatic de la Glasgow pentru ca
contribuțiile determinate la nivel național (NDC) să fie actualizate, după caz,
pentru a se alinia la obiectivul de temperatură al Acordului de la Paris, până
la sfârșitul anului 2023. Pactul Climatic de la Glasgow va ghida un nou
Program de lucru de atenuare pentru a încuraja părțile să-și alinieze
obiectivele și acțiunile către zero net.
➢ S-a ajuns la un acord între părți pentru a stabili noi acorduri de finanțare
pentru asistența țărilor în curs de dezvoltare care sunt deosebit de
vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice. Aceasta
include un nou fond cu accent pe abordarea pierderilor și daunelor.
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
Conferința ONU privind schimbările climatice (COP27),
Summitul liderilor mondiali, Sharm El-Sheikh
Inițiativele UE la COP27
Parteneriate strategice

În timpul COP27, Comisia a obținut numeroase acorduri bilaterale și

multilaterale. A semnat acorduri de parteneriat strategic cu:

➢ Kazahstan pe materii prime, baterii și hidrogen regenerabil

➢ Namibia pe materii prime durabile și hidrogen regenerabil
➢ Egiptul privind hidrogenul regenerabil
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
Conferința ONU privind schimbările climatice (COP28),
Summitul liderilor mondiali, Dubai
Au fost prezentate foarte multe inițiative care pot contribui în mod real la
atingerea obiectivului stabilit prin Acordul de la Paris, printre care
acceleratorul global de decarbonizare (Global Decarbonization
Accelerator – GDA) care stabilește un set de acțiuni menite să contribuie la
decarbonizarea sistemul energetic existent și să construiască sistemul
energetic al viitorului, prin:
➢ triplarea surselor regenerabile de energie și de dublarea eficienței
energetice până în 2030, 118 guverne angajându-se în acest demers,
în vederea obținerii unor emisii nete zero din sectorul energetic până
în 2050;
➢ angajamentul global privind sistemele de răcire, semnat de peste 60 de
țări, care vizează reducerea emisiilor provenite de la sistemele de
răcire cu 68% până în 2050, prin utilizarea unor echipamente mai
eficiente, unor modele noi și schimbării comportamentului
consumatorilor, pentru a atinge obiectivul „net zero” până în 2050;

https://green-report.ro/concluzii-dupa-cop28-cele-mai-importante-decizii-de-la-conferinta-onu-privind-schimbarile-climatice/
 ECHIPAMENTE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI

Documente de referinta privind Strategia Romaniei in contextul

Schimbarilor Climatice si Dezvoltarii durabile:

❑ Planul National Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice

2012- 2030 (PNIESC) (document atasat pe platforma)

❑ Raport de mediu pentru strategia energetică a României 2020-2030, cu

perspectiva anului 2050 (document atasat pe platforma)

❑ Strategia Energetică a României 2020 - 2030, cu perspectiva anului

2050 (document atasat pe platforma)

Linkuri utile:
Catalog de mediu 2022:
https://ec.europa.eu/eurostat/web/environment/environmental-indicator-catalogue