REFERAT

Tema: Izvoarele dreptului mediului.

Moldova 2023
Cuprins
I. Introducere...............................................................................2
II. Istoricul Dreptului Mediului: Contextul Internațional.............3
III. Evoluția dreptului mediului în Republica Moldova................7
IV. Principalele organisme și instituții responsabile pentru
administrarea și implementarea dreptului mediului în Republica
Moldova......................................................................................9
V. Analiza actuală a dreptului mediului în Republica Moldova. 11
VI. Viitorul dreptului mediului în Republica Moldova (pg.13-14)
..................................................................................................15
VII. Concluzii..............................................................................17
Bibliografie................................................................................18

2
I. Introducere
Dreptul mediului reprezintă acea componentă complexă și multidisciplinară
a sistemului juridic ce reglementează raporturile sociale legate de protecția,
conservarea și îmbunătățirea mediului natural înconjurător. Într-o eră îngrijorată de
probleme ca încălzirea globală, schimbările climatice și epuizarea resurselor
naturale, studierea și înțelegerea acestei discipline sunt de o importanță capitală. În
acest context, lucrarea de față își propune o incursiune în originile și evoluția
dreptului mediului, cu referire specială la Republica Moldova.

Acest eseu își schițează de la bun început două direcții principale ale
abordării: una de natură mai generală – orientată către contextul internațional, în
care se vor prezenta momente esențiale din istoria internațională ce au marcat
evoluția dreptului mediului, și alta de natură specifică – dedicată aspectelor de
evoluție a acestui important segment de drept în Republica Moldova. În ambele
direcții, este important să menționăm că rezultatele, concluziile și analizele
prezentate se bazează pe interpretarea legislației locale și internaționale, dar și a
prevederilor Constituției Republicii Moldova, ordinelor ONU și altor documente
relevante pentru disciplina dreptului mediului.

Punctul de pornire este luat din internațional, cu o privire asupra

principalelor inițiative și convenții internaționale care au pus fundamentul
dreptului mediului. Următorul moment important este reprezentat de
contextualizarea nașterii și evoluției dreptului mediului în Republica Moldova,
urmând ca aceasta să fie analizată cu ajutorul unei perspective critice. În final,
eseurile vor conține o analiză actuală a stării dreptului mediului în Republica
Moldova și vor contura o posibilă direcție de dezvoltare în viitor.

Structura lucrării este gândită în așa fel încât fiecare capitol să poată oferi
informații relevante și actualizate, cu accent pe interpretarea și analiza critică a
temelor abordate. Eseul este o combinație între cercetarea teoretică și analiza
practică, între perspective istorice și luări de poziție moderne. În câteva cuvinte, el
constituie o privire atentă asupra evoluției și stării actuale a dreptului mediului, cu
accent pe Republica Moldova.

3
II. Istoricul Dreptului Mediului: Contextul Internațional
Pentru a înțelege evoluția dreptului mediului, este esențial să aducem în
discuție încă de la începutul procesului de analiză și interpretare, primele inițiative
și convenții internaționale privind protecția mediului. Începuturile acestor eforturi
sunt marcate de Conferința de Mediu a Organizației Națiunilor Unite (ONU) care a
avut loc în Stockholm în 1972.

Convenția de la Stockholm a reprezentat un punct de cotitură în istoria

protecției mediului, pentru faptul că a reușit să aducă în atenția lumii necesitatea
protejării și conservării mediului înconjurător. În acest sens, se declară că omul are
drept fundamental la libertate, egalitate și condiții satisfăcătoare de viață, într-un
mediu de calitate astfel încât să-i permită să-și ducă la îndeplinire responsabilitățile
și să se bucure de drepturile fundamentale.

Prin cele 7 proclamări și 26 de principii care s-au născut din această

Convenție, comunitatea internațională a recunoscut, pentru prima dată la un nivel
atât de înalt, interdependența dintre mediul înconjurător, dezvoltarea economică și
drepturile omului. Proclamațiile și principiile au stabilit un cadru general pentru
politicile de mediu la nivel internațional și au pus bazele creării unor instituții și
mecanisme internaționale specializate în acest sens.

În acest sens particular, Convenția de la Stockholm a reprezentat un model

valoros de demers de protecție a mediului și de echilibrare a interacțiunii dintre
oameni și natură. Aceasta a pus bazele dezvoltării dreptului mediului la nivel
internațional, stimulând astfel națiunile lumii să ia măsuri pe plan local în vederea
protejării mediului. În prezent, înțelegerea și aplicarea principiilor eco-juridice din
Convenția de la Stockholm rămân relevante și necesare în lumea globalizată în
care trăim.

Universul juridic al mediului a cunoscut o schimbare semnificativă în urma

Conferinţei de la Stockholm din 1972. Unul dintre marile rezultate ale acesteia a
fost crearea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), transformând
astfel protecţia mediului într-o problemă globală, ce ar trebui abordată în mod
colectiv de comunitatea internaţională.

4
 UNEP a fost înfiinţat cu scopul de a centraliza și coordona activitățile de
mediu din cadrul sistemului ONU și de a servi drept voce autorizată în problemele
de mediu la nivel global. A pus accentul pe monitorizarea stării mediului la nivel
mondial, având menirea de a impulsiona și facilita cooperarea internațională în
materie de mediu, dar și de a asista țările în implementarea politicilor ecologice
respectând principiile dezvoltării durabile.

Funcționarea UNEP răspunde unei necesități de conducere și colaborare în

gestionarea problemelor de mediu. Ea a devenit un catalizator și promotor al
protecției mediului, prin adoptarea unui rol-cheie în dezvoltarea de tratate și
convenții internaționale importante, precum Convenția privind Diversitatea
Biologică, Convenția privind Schimbările Climatice și Convenția privind
Desertificarea.

Contribuţia UNEP nu s-a oprit însă aici. Ea a pus bazele unei noi ramuri a
dreptului - dreptul internaţional al mediului. Prin programele sale, UNEP a facilitat
o creștere semnificativă a sensibilizării globale în privința problemele de mediu și
a stimulat formularea de răspunsuri juridice la aceste probleme.

Astfel, prin crearea acestui program, ONU a adus o contribuție valoroasă la

consolidarea dreptului mediului internațional, prin unificarea eforturilor statale și
internaționale la nivel de mediu, încurajând dialogul și cooperarea în materie de
protecție a mediului, și conducând la dezvoltarea de soluții globale la problemele
de mediu. Sensibilizarea globală asupra importanței protecției mediului, stimulată
de UNEP, a avut ca rezultat o evoluție fără precedent a dreptului mediului în
ultimii ani.

Alt punct de referință în consolidarea dreptului mediului la nivel

internațional îl constituie Declarația de la Rio din 1992. Cunoscut și ca Summitul
Pământului, această conferință a marcat o recunoaștere importantă a necesității de
a urma principiul dezvoltării durabile în abordarea problemelor de mediu la nivel
global.

Declarația de la Rio, compusă din 27 de principii, a inclus un cadru mai larg

de responsabilitate și cooperare internațională în protejarea și îmbunătățirea

5
mediului. Prin mediatizarea problemei conservării biodiversității și a altor
probleme de mediu, Declarația de la Rio a oferit un impuls substanțial în
promovarea observării drepturilor de mediu la nivel mondial.

Principiile enunțate în Declarația de la Rio au influențat dezvoltarea atât a

legislației, cât și a politicilor de mediu la nivel global. Acestea au pus bazele pentru
responsabilitatea comună, dar diferențiată, în abordarea schimbărilor climatice,
punând accentul pe obligațiile statelor de a garanta dreptul la un mediu sănătos și
de a proteja diversitatea biologică.

De asemenea, în cadrul Conferinței de la Rio a fost adoptată Agenda 21, un

program cuprinzător de acțiune la nivel global în toate domeniile care sunt
relevante pentru protecția mediului și dezvoltarea durabilă. Agenda 21 a ghidat
implementarea principiilor Declarației de la Rio și a reafirmat angajamentul
comunității internaționale pentru protejarea mediului și dezvoltarea durabilă, într-o
manieră care să respecte drepturile și interesele tuturor partidelor implicate.

În concluzie, Declarația de la Rio a avut un impact semnificativ asupra

dreptului mediului, consolidând conceptul dezvoltării durabile prin integrarea
preocupărilor de mediu cu cele sociale și economice. Aceasta a reprezentat un pas
semnificativ în integrarea dreptului mediului în cadrul dreptului internațional și a
oferit un model de urmat pentru statele membre ale ONU în alcătuirea legislațiilor
și politicilor lor de mediu.

Sumarizând, evoluția dreptului mediului la nivel internațional a fost

influențată de inițiative și convenții semnificative precum Convenția de la
Stockholm din 1972 și Declarația de la Rio din 1992. Acestea au stabilit principiile
de bază ale politicii de mediu internaționale și au subliniat nevoia de colaborare și
de soluții globale. Crearea UNEP a consolidat aceste principii și a oferit un cadru
pentru coordonarea eforturilor de mediu la nivel global. Aceste etape au avut un
impact major asupra dezvoltării dreptului mediului, evidențiind importanța
protecției mediului în discursul juridic internațional.

6
III. Evoluția dreptului mediului în Republica Moldova
Evoluția dreptului mediului în Republica Moldova a început să prindă contur
în a doua jumătate a anilor '90, în contextul tranziției la economia de piață și ca
răspuns la creșterea preocupărilor sociale și politice legate de protejarea mediului
și conservarea biodiversității.

Contextul de atunci a impus nevoia pentru reglementări care să abordeze

problemele de mediu din țară. Republica Moldova a răspuns acestei nevoi prin
adoptarea, în anul 1993, a Legii nr. 1515 pentru protecția mediului. Această lege a
pus bazele juridice privind protecția mediului, conservarea echilibrului ecologic și
asigurarea unui mediu sănătos. Ea a stabilit principiile bazale ale politicii de stat în
domeniul protecției mediului, lista zonelor protejate de stat și a delimitat
responsabilitățile diferitelor organisme de stat pentru protejarea mediului.

Această lege a marcat începutul legislației de mediu în Republica Moldova

și a pus accent pe importanța protejării mediului pentru bunăstarea societății și
pentru dezvoltarea durabilă a țării. Prin aceasta, se poate observa că încă de la
început, Moldova a înțeles importanța integrării principiilor de protecție a mediului
în cadrul dreptului său național.

Începând cu prima Lege pentru protecția mediului adoptată în 1993,

legislația de mediu din Republica Moldova a evoluat într-un ritm constant,
adaptându-se noilor provocări și standarde de protecție a mediului.

Una dintre reformele majore a avut loc în 1998, prin modificarea Legii
privind protecția mediului. Această modificare a urmărit actualizarea și extinderea
prevederilor inițiale pentru a face față noilor probleme de mediu. A fost introdus
prin aceasta conceptul de răspundere pentru daunele aduse mediului, deci s-a pus
un accent mai mare pe aspectul de prevenire și reparare.

O altă modificare substanțială a fost înregistrată în anul 2007. Reformele din

acest an au trebuit să fie guvernate de principiile dezvoltării durabile, astfel încât să
reflectețe tendințele moderne la nivel european și internațional. Majoritatea
modificărilor au vizat consolidarea instituțiilor de mediu și îmbunătățirea cadrului
pentru evaluarea impactului asupra mediului.
7
 Aceste reforme și altele subsecvente indică eforturile Republicii Moldova de
a intensifica protecția mediului prin drept. Ele demonstrează voința statului de a se
conforma cu acordurile internaționale la care Moldova este parte și de a-și alinia
sistemul juridic la cel european în contextul aspirațiilor sale de integrare
europeană.

Constituția Republicii Moldova joacă un rol decisiv în consolidarea

dreptului mediului în țară, recunoscând și garantând dreptul la un mediu
înconjurător sănătos ca fiind un drept fundamental al omului.

În Articolul 37, Constituția stipulează că „Fiecare om are dreptul la un

mediu înconjurător sănătos, nepoluat și echilibrat ecologic”. Acesta constituie un
fundament juridic esențial pentru dezvoltarea legislației de protecție a mediului și
pentru acțiunile de implementare a acesteia.

Relevanța acestui articol rezidă nu doar în recunoașterea oficială a dreptului

la un mediu sănătos, dar și în impunerea unui standard de „sănătate, nepoluare și
echilibru ecologic” pe care toate politicile și legile de mediu trebuie să îl respecte.
Astfel, regulile, normele și principiile care emană din legea de mediu provin și se
referă în ultimă instanță la Constituție.

Consacrarile constituționale ale drepturilor ecologice indică angajamentul

explicit al Republicii Moldova față de protejarea mediului și promovarea valorilor
de dezvoltare durabilă. Precum și recunoașterea importanței unui mediu sănătos
pentru viața și bunăstarea cetățenilor săi. Acest lucru subliniază faptul că protejarea
mediului este o responsabilitate legală și constituțională, precum și o necesitate
socială și umană.

În rezumat, evoluția dreptului mediului în Republica Moldova a fost un

proces complex, începând cu primele legi în anul 1993 și continuând cu reformele
majore din 1998 și 2007. Consolidarea dreptului mediului în Republica Moldova a
fost posibilă nu numai datorită evoluției legislative, dar și datorită Constituției care
recunoaște dreptul la un mediu înconjurător sănătos. Aceste evoluții marchează

8
recunoașterea importanței protejării mediului și promovarea dezvoltării durabile în
Republica Moldova.

IV. Principalele organisme și instituții responsabile pentru administrarea

și implementarea dreptului mediului în Republica Moldova
În contextul continuării dezvoltării dreptului mediului în Republica
Moldova, instituțiile de stat joacă un rol important în implementarea și
administrarea legislației de mediu. Una dintre cele mai relevante dintre acestea este
Ministerul Mediului.

Ministerul Mediului este principalul organism responsabil cu protejarea

mediului în Republica Moldova și exercită un rol esențial în executarea și
coordonarea politicii de stat în această sferă. Inițiază și susține strategiile și
programele naționale de protecție a mediului, iar prin actele și reglementările sale,
contribuie la definirea cadrului juridic de mediu de la nivel național și la adaptarea
acestuia la standardele internaționale și europene.

Instituția are competența de a controla conformitatea activităților economice

și sociale cu legile de mediu și de a impune sancțiuni în cazul încălcărilor. De
asemenea, Ministerul Mediului promovează metodele de mediu durabile și
coordonează implementarea politicii de stat privind protecția mediului, gestionarea
deșeurilor, conservarea biodiversității și combaterea schimbărilor climatice.

Prin eforturile sale, Ministerul Mediului contribuie semnificativ la asigurarea

respectării principiilor de dezvoltare durabilă și la realizarea obiectivelor
Republicii Moldova în domeniul protecției mediului. În acest sens, rolul său este
indispensabil în consolidarea legislației de mediu și în promovarea unui mediu
sănătos și nepoluat în Republica Moldova.

Pe lângă Ministerul Mediului, un alt organism esențial în administrarea și

implementarea dreptului mediului în Republica Moldova este Agenția de Mediu.
Aceasta funcționează în subordinea Ministerului Mediului și este o entitate publică
cu rol specific în gestionarea problemelor de mediu și în asigurarea respectării
legislației de mediu.

9
 Responsabilitățile Agenției de Mediu se axează pe controlul și reglementarea
activităților care pot avea un impact asupra mediului. De asemenea, Agenția este
responsabilă pentru implementarea și monitorizarea unor politici și standarde ce
vizează protecția mediului. Într-o țară cu o diversitate mare de ecosisteme și
resurse naturale precum Republica Moldova, acest rol este esențial pentru
conservarea acestor valori și pentru asigurarea unui mediu sănătos pentru
generațiile viitoare.

Una dintre acțiunile cheie ale Agenției este emiterea avizelor de mediu
pentru diferite proiecte și activități economice. Acest proces include evaluarea
potențialului impact al acestor activități asupra mediului și stabilirea măsurilor
necesare pentru prevenirea, reducerea sau compensarea impactului negativ.

În acest sens, Agenția de Mediu joacă un rol crucial în promovarea

respectului față de mediu, asigurarea conformității cu legislația de mediu și în
promovarea unei abordări durabile și responsabile a utilizării resurselor naturale în
Republica Moldova.

În concluzie, Ministerul Mediului și Agenția de Mediu dețin roluri esențiale

în administrarea și implementarea legislației de mediu în Republica Moldova. Cele
două agenții colaborează pentru a asigura dezvoltarea durabilă a țării, echilibrul
ecologic și protecția mediului. Prin activitățile lor, aceste instituții asigură cadrul
pentru ca Republica Moldova să-și îndeplinească angajamentele la nivel național și
internațional și să promoveze respectul pentru dreptul la un mediu sănătos, unul
din principiile constituționale.

V. Analiza actuală a dreptului mediului în Republica Moldova

Republica Moldova, ca stat suveran și independent, adoptă legi și
reglementări în conformitate cu standardele internaționale pentru protejarea
mediului. Afilierea Moldovei la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite
privind Schimbările Climatice și semnarea Acordului de la Paris reprezintă dovezi
ale angajamentului său de a proteja mediu (Legea nr. 102 din 7 iunie 2013). Însă,
în pofida acestor angajamente, îmbunătățirea situației ecologice din Republica
Moldova continuă să reprezinte o problemă majoră.

10
 Pentru a înțelege complexitatea situației, este important să împărtășim un
scurt cadru al problemelor de mediu din țară. Pădurile, biodiversitatea, calitatea
aerului și gestionarea deșeurilor reprezintă probleme ecologice majoră. Prin
urmare, se impune o analiză a legilor existente privind protecția mediului pentru a
evalua eficacitatea acestora în adresarea acestor probleme.

În problema defrișărilor, Legea nr. 249 din 15 noiembrie 2007 privind

evaluarea impactului asupra mediului stipulează că orice proiecte economice care
pot avea un efect semnificativ asupra mediului trebuie să parcurgă un proces
riguros de evaluare a impactului asupra mediului. Însă, punerea în aplicare a
acestei legi rămâne slabă.

În privința protecției biodiversității, Legea nr. 1538 din 25 februarie 2002

privind fondul ariilor naturale protejate de stat joacă un rol crucial. Însă, aria
protejată este în scădere, ceea ce indică fie o scădere a biodiversității, fie o lipsă a
aplicării legii.

În domeniul calității aerului, Legea nr. 1422 din 31 octombrie 2002 privind
protecția atmosferei oferă un cadru legal pentru măsurile de prevenire și control a
poluării aerului. În practică însă, calitatea aerului rămâne un obstacol major,
indicând că există probleme în implementarea eficientă a legii.

Gestionarea deșeurilor este un alt domeniu în care există un decalaj între

legislația existentă și practică. Deși Legea nr. 209 din 29 iulie 2016 privind
deșeurile vizează reglementarea acestei probleme, nerespectarea legii și lipsa
infrastructurii de colectare a deșeurilor conduc la probleme de mediu majore.

Concluzia la care ajungem prin evaluarea legilor de mediu din Republica

Moldova este că, în ciuda existenței unui cadru legal solid, problemelor de mediu
persistă, în mare parte datorită lipsei de implementare eficientă a acestora. Astfel,
rămâne de văzut cum va reuși Moldova să îmbunătățească situația sa de mediu în
contextul acestei lacune de implementare.

11
 Încălcarea drepturilor de mediu în Republica Moldova nu este o situație
neobișnuită și ne confruntăm cu mai multe cazuri care demonstrează acest lucru.
Un exemplu notabil este cazul Râului Bâc, care a suferit în mod repetat de poluare
severă. Așa cum prevede articolul 46 din Constituția Republicii Moldova: "Fiecare
cetățean are dreptul la un mediu înconjurător sănătos, ecologic echilibrat și
nefavorabil."

În acest caz, dreptul la un mediu înconjurător sănătos, garantat de

Constituție, a fost încălcat. Poluarea Râului Bâc a provocat o încălcare gravă a
drepturilor umane, afectând sănătatea localnicilor și punând în pericol
biodiversitatea râului. În pofida Legei 1515 / 1993, privind protecția mediului, care
stipulează că protecția și îmbunătățirea mediului înconjurător sunt prioritățile
politice ale statului, astfel de incidente continuă să apară.

Un alt caz demn de remarcat este defrișarea masivă a pădurilor, în special în

regiunea Codru, unde suprafața pădurilor a scăzut în mod substanțial în ultimii ani.
Această situație nu numai că a afectat biodiversitatea și a perturbat echilibrul
ecologic, dar a încălcat și Legea nr. 3 / 1991 privind protecția pădurilor. Potrivit
acestei legi, toate pădurile din Republica Moldova ar trebui să fie protejate, însă
cazul Codru demonstrează clar că această legislație nu este respectată în întregime.

Un alt caz notabil este cel al deponiilor neautorizate care apar pe teritoriul
țării. Acest lucru încalcă Legea nr. 209 / 2016 privind gestionarea deșeurilor și
impune reperecusiuni negative asupra mediului și a sănătății populației.

Aceste cazuri ilustrează cât de profundă este problema respectării pieței de

mediu în Moldova. În fiecare dintre aceste cazuri, existența legilor nu a putut
preveni abuzurile și încălcările drepturilor de mediu. Acest lucru subliniază faptul
că, deși cadrul juridic formal pentru protecția mediului există, punerea în practică a
acestuia lasă mult de dorit.

Pe lângă îmbunătățirea cadrului legislativ, Moldova trebuie să promoveze

mai activ sensibilizarea publică privind problemele de mediu și să sporească
responsabilitatea pentru încălcarea legilor de mediu. Doar atunci putem spera la o
schimbare reală în direcția unui mediu curat, sănătos și echilibrat ecologic.

12
 În acest moment, protecția mediului în Republica Moldova este confruntată
cu numeroase provocări și probleme, în ciuda prevederilor legale clare în acest
sens. Unul dintre principalele probleme este lipsa eficienței în punerea în aplicare a
legilor de protecție a mediului.

De exemplu, deși Articolul 35 din Constituția Republicii Moldova prevede

obligativitatea statului de a garanta fiecărui cetățean dreptul la un mediu sănătos și
nepoluat, execuția acestei prevederi lasă de dorit. De multe ori, legea pare să fie
doar o hârtie scrisă, fără a fi însoțită de acțiuni concrete care să asigure respectarea
prevederilor sale.

O altă provocare majoră este lipsa de resurse financiare și tehnice necesare

pentru implementarea adecvată a legilor de mediu. Acest deficit afectează în
special activitățile de monitorizare și control, ceea ce duce la o aplicare inadecvată
a reglementărilor de mediu.

În plus, lipsa de conștientizare a problemei mediului de către public este un

alt obstacol. Mult prea des, cetățenii nu sunt conștienți de gravitatea problemei sau
de drepturile lor legate de un mediu sănătos și se arată reticenți în a lua măsuri
pentru a le proteja. Acest lucru este în parte datorat lipsei de educație și promovare
în acest domeniu.

De asemenea, corupția reprezintă o problemă majoră în protecția mediului.

Acest fenomen se manifestă prin acordarea permiselor de exploatare fără un
control adecvat sau omisiunea de a pedepsi încălcările flagrante ale legislației de
mediu.

În cele din urmă, deși Republica Moldova și-a asumat angajamente

internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris, implementarea acestora pe plan
național este dificilă. Problemele de coordonare între diferitele autorități de mediu,
precum și schimbări frecvente în politicile guvernamentale, conduc la o
implementare ineficientă a angajamentelor internaționale.

13
 Răspunsul la aceste probleme și provocări necesită acțiuni pe mai multe
planuri - consolidarea cadrului juridic existent, sporirea eforturilor de monitorizare
și control, facilitarea accesului la informațiile referitoare la mediu, precum și
îmbunătățirea educației ecologice a publicului. Doar printr-o astfel de abordare
integrată, problemele cu care se confruntă protecția mediului în Republica
Moldova pot fi abordate în mod eficient.

Analiza dreptului mediului în Republica Moldova scoate în evidență

numeroase probleme și provocări în cadrul legislației existente. În ciuda faptului că
există un cadru juridic solid destinat protecției mediului, acesta adesea eșuează în
fața problemelor de mediu persistente, precum poluarea, defrișările și gestionarea
deșeurilor. Studiile de caz indicate arată că, de multe ori, există o discrepanță între
ceea ce prevede legea și ceea ce se întâmplă în realitate. În plus, există provocări
semnificative în implementarea legilor, precum lipsa de resurse, lipsa de
conștientizare printre public și corupție.

Pe baza acestei analize, se prevede că îmbunătățirea situației de mediu din

Republica Moldova nu va fi posibilă fără o abordare complexă și integrată. Aceasta
ar trebui să includă consolidarea legislației existente, sprijinirea autorităților de
mediu, investirea în educația ecologică și lupta împotriva corupției. Protecția
mediului în Republica Moldova este o problemă urgentă, care necesită atenție
susținută pentru asigurarea unui viitor durabil.

VI. Viitorul dreptului mediului în Republica Moldova (pg.13-14)

Căutând să consolideze și să îmbunătățească cadrul legal pentru protecția
mediului, autoritățile din Republica Moldova au propus recent mai multe proiecte
legislative.

Primul de acestea este un amendament la Legea privind deșeurile. Noua

propunere cuprinde reglementări mai stricte privind manipularea deșeurilor,
inclusiv obligativitatea sortării deșeurilor în faza de colecționare. Acesta va stimula
reciclarea și va reduce cantitatea de deșeuri care ajung în gropile de gunoi.

14
 Un alt proiect important este cel legat de protejarea biodiversității. Are ca
scop actualizarea și consolidarea legislației existente pentru a acorda o mai mare
importanță păstrării speciilor și habitatelor amenințate. Acest proiect ar putea
contribui la protejarea biodiversității unice a Moldovei și la prevenirea dispariției
unor specii de floră și faună.

De asemenea, se discută un proiect de lege care vizează îmbunătățirea

protecției aerului. Acesta urmărește introducerea unor norme mai stricte privind
emisiile de gaze de seră și poluarea aerului produsă de industrie. Dacă va fi
adoptat, acest proiect ar putea avea un impact pozitiv semnificativ asupra calității
aerului în Moldova.

Toate aceste proiecte de legi noi și propuse demonstrează angajamentul

Republicii Moldova de a aborda problemele sale de mediu și de a îmbunătăți
protecția mediului. Cu toate acestea, succesul lor depinde nu numai de adoptare, ci
și de punerea în aplicare eficientă și de disponibilitatea resurselor necesare în acest
scop. Totodată, participarea activă a societății la discuțiile referitoare la aceste
proiecte de legi este crucială pentru a asigura că ele corespund cerințelor și
necesităților reale ale comunelor. Aceste inițiative marchează însă un pas înainte
promițător spre un viitor mai durabil pentru Republica Moldova.

Cooperarea internațională și aderarea la convențiile internaționale joacă un

rol vital în dezvoltarea dreptului mediului în Republica Moldova. Acestea
contribuie la transpunerea standardelor și practicilor internaționale în legislația
națională și oferă o bază juridică pentru implementarea politicilor eficiente de
mediu.

Un exemplu cuprinzător în acest sens este Acordul de la Paris privind

schimbările climatice, la care Republica Moldova este o parte. Acest acord oferă
un cadru de cooperare internațională în materie de mediu și încurajează țările să își
intensifice eforturile pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Prin
aderarea la acest acord, Moldova s-a angajat să își revizuiască și să își consolideze
politicile și strategiile naționale privind schimbările climatice.

15
 Pe lângă aderarea la convențiile internaționale, Moldova beneficiază și de
cooperarea cu diverse organizații internaționale, precum Uniunea Europeană sau
Programul de Mediu al Națiunilor Unite. Aceste entități oferă suport tehnic,
financiar și de expertiză, care contribuie semnificativ la îmbunătățirea
managementului mediului în Moldova.

Un alt exemplu relevant este Convenția de la Aarhus, care promovează

transparența și participarea publicului în luarea deciziilor ce țin de mediu.
Implementarea acestei convenții în Republica Moldova poate îmbunătăți
procedurile naționale de consultare publică și de acces la informații cu privire la
mediu.

Prin urmare, cooperarea internațională poate juca un rol crucial în

dezvoltarea dreptului mediului în Republica Moldova. Desigur, aderarea la
convențiile internaționale și implementarea lor nu sunt suficiente în sine pentru a
asigura protecția mediului - este necesară și o acțiune eficientă la nivel național. Cu
toate acestea, angajamentul Moldovei față de aceste acorduri internaționale
reprezintă un pas inainte important spre un viitor mai sustenabil.

Viitorul dreptului mediului în Republica Moldova este marcat de posibilități,

dar și de provocări semnificative. Inițiativele legislative în dezbatere, precum cele
care vizează gestionarea deșeurilor, protejarea biodiversității și calitatea aerului,
semnalează o schimbare de paradigmă și o mare oportunitate pentru îmbunătățirea
stării mediului. Cu toate acestea, realizarea schimbărilor depinde de execuția
eficientă a acestor legi.

Pe de altă parte, cooperarea internațională și aderarea la convențiile

internaționale oferă nu doar o fundație regulamentară y pentru protecția mediului,
dar și oportunități pentru sprijin tehnic, financiar și acces la expertiză. Astfel, ele
favorizează transferul de cunoaștere și bune practici din întreaga lume către
Moldova.

Este clar că Republica Moldova face eforturi pentru a direcționa dreptul

mediului pe un traseu pozitiv. Cu toate acestea, succesul îmbunătățirilor legislative
și cooperării internaționale va depinde de implicarea tuturor părților interesate,

16
inclusiv guvern, societatea civilă și cetățenii, și de voința de a transforma
angajamentele teoretice în acțiune concretă.

VII. Concluzii
Aşa cum s-a discutat în acest eseu, dezvoltarea dreptului mediului în
Republica Moldova este un proces în curs de evoluție, marcat de progrese dar și de
obstacole. O privire asupra istoricului contextului internațional și al evoluției
dreptului mediului în Moldova relevă faptul că, deși există un cadru legal robust
pentru protecția mediului, implementarea acestuia este o provocare semnificativă
datorită unor factori precum lipsa de resurse, corupția și lipsa de conștientizare
publică.

În viitor, intensificarea eforturilor de protejare a mediului va trebui să se

bazeze pe îmbunătățirea implementării legilor existente, dar și a proiectelor de legi
care sunt în prezent în dezbatere. În plus, cooperarea internațională prin aderarea la
convenții și acorduri internaționale vor furniza o platformă și resurse esențiale
pentru îmbunătățirea protecției mediului.

Care sunt, totuşi, recomandările mele pentru consolidarea și dezvoltarea

dreptului mediului în Republica Moldova? În primul rând, este esențială investiția
în resursele tehnice și umane necesare pentru a asigura implementarea legilor de
mediu. Asta ar presupune nu doar alocarea de resurse financiare, dar şi formarea de
personal specializat în acest domeniu.

În al doilea rând, sensibilizarea publicului cu privire la importanța protecției

mediului și a drepturilor de mediu prin campanii de educație și promovare ar fi un
alt pas important. Cetățenii trebuie să își cunoască drepturile și să fie motivați să
acționeze pentru protejarea mediului.

În final, lupta împotriva corupției din domeniul mediului și asigurarea

transparenței și responsabilității ar putea avea un impact substanțial asupra
protecției mediului.

17
 Pentru a putea îmbunătăți protecția mediului, este necesară o abordare
holistică, care să se concentreze nu doar pe dezvoltarea unei legislative solide, dar
și pe implementarea eficace a acesteia prin intermediul unor instituții responsabile,
conștiente și dedicate cauzei protecției mediului.

Bibliografie
1. Anghel, M. (2010). „Dreptul Mediului”. Editura C.H. Beck, București.
2. Bălan, E. (2011). „Dreptul Mediului. Principii și instituții”. Editura C.H. Beck,
București.
3. Bobchiș, O. (2019). "Politica și Dreptul de Mediu. De la Teorie la Practică".
Editura Lumen, Iași.
4. Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr.1 din 18 August 1994.
5. Legea nr. 1515 din 16 februarie 1993 privind protecția mediului, Republica
Moldova.
6. Legea nr. 3 din 4 februarie 1991 privind protecția pădurilor, Republica Moldova.
7. Legea 209 din 29 iulie 2016 privind deșeurile, Republica Moldova.
8. Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite din 9 mai 1992 privind
schimbările climatice.
9. Acordul de la Paris privind schimbările climatice, 2015.
10. "Jurisprudența în cauzele de mediu ale Curții Supreme de Justiție a Republicii
Moldova", Consiliul Europei (2013).
11. "Protecția Mediului în Republica Moldova: Bilanț și Perspective", Institutul de
Politici Publice (2008).
12. „Drept internațional al mediului”, Birnie, P.; Boyle, A.; and Redgwell, C.,
(2009), Oxford University Press.
13. Directivele Uniunii Europene privind protecția mediului, incluzând Directiva
Cadru a Apei 2000/60/EC și Directiva Habitate 92/43/EEC.
14. Convenția de la Aarhus, 1998.
15. Documente relevante și rapoarte ale Programului de Mediu al Națiunilor Unite
și ale Organizației Mondiale a Sănătății.

18