FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ȘI MECATRONICĂ

An universitar 2020/2021
ANUL I

EVALUARE

Verificare pe parcurs Examinare finală Punctaj Nota

Laborator Prezență Total Parțial Examen finală
Total
Evaluare Teme 1-10
curs obținut
din referate
0-100

Nume
............ 30 10 10 50 20 30 100 10

Accesul la examen este condiţionat de susţinerea colocviului de

laborator cu acumularea a cel puţin jumătate din punctajul aferent!
 Departamentul
Chimie Generală
Instructaj pentru
laborator
TITULAR DISCIPLINĂ:

Conf. Dr. Ing. Gratiela TIHAN

Protecţia muncii in
laborator
Masca și mănușile sunt obligatorii!!
 Protecţia muncii în laborator

• Multe experimente pot deveni periculoase dacă experimentatorul nu cunoaşte natura

reactivilor utilizaţi, caracteristicile acestora şi ale aparaturii, sau nu este atent la manevrarea
acestora.

• În vederea protecţiei şi prevenirii accidentelor din laborator este necesară respectarea unor
reguli.

• Orice accident care survine în laborator trebuie imediat adus la cunoştinţa cadrului didactic,
care va aprecia gravitatea lui şi va stabili măsurile de prim ajutor, o intervenţie imediată
poate preveni o agravare a situaţiei.

• Principalele accidente care se pot produce în laboratoarele de chimie sunt:

• intoxicaţiile;
• arsurile;
• traumatismele;
• electrocutările;
 Protecţia muncii în laborator

• Pregătirea pentru un experiment se face întotdeauna citind indicaţiile din referat. Nu

modificaţi un experiment decât după ce primiţi încuviinţarea cadrului didactic.

• Efectuaţi numai experimentele repartizate sau aprobate de cadrul didactic. Sunt interzise
experimentele neautorizate.

• Verificaţi etichetele de pe recipiente înainte de a folosi o parte din conţinut.

• Nu folosiţi niciodată reactivi din recipiente neetichetate.

• Toate substanţele chimice sunt într-o anumită măsură toxice.

• Nu gustaţi niciodată o substanţă sau o soluţie.

• Evitaţi inhalarea vaporilor toxici.

• Atunci când se lucrează cu substanţe volatile sau acizi şi baze tari, se lucrează
întotdeauna sub nişă.
 Protecţia muncii în laborator

• Sunt interzise păstrarea şi consumul alimentelor în laborator.

• În timpul orelor de laborator este recomandată purtarea halatului. Când se indică acest
lucru, folosiţi nişa şi ochelari de protecţie.

• Toţi reactivii cu care se lucrează se recuperează într-un vas adecvat la finalul şedinţei.

• Nu lăsaţi niciodată nesupravegheate experimentele în desfăşurare.

• Folosiţi cantităţi mici de reactivi. Reactivii nefolosiţi nu se reintroduc în recipientul din care
au fost luaţi.

• După finalizarea experimentelor, se spală ustensilele de laborator folosite şi se curăţă masa

de lucru.
 Protecţia muncii în laborator

INTOXICAŢIILE pot fi:

•ACUTE: produse în urma pătrunderii în organism a substanţelor toxice, într-o cantitate care
depăşeşte limita admisă;

• CRONICE: produse în urma pătrunderii substanţelor toxice în organism în cantităţi mici timp
îndelungat.

• Pătrunderea substanţelor toxice în organism se poate face: pe cale respiratorie (sub formă
de fum, ceaţă, pulbere), pe cale digestivă, prin piele, şi prin difuzie în sânge (sulfura de
carbon, alcool metilic, mercurul, etc.).
 Protecţia muncii în laborator

ARSURILE pot fi:

•TERMICE, provocate de contactul cu corpuri fierbinţi sau ca

urmare a aprinderii substanţelor inflamabile;

•CHIMICE, provocate de contactul cu substanţe caustice

(baze sau acizi concentraţi)

După gravitate arsurile se împart în arsuri de gradul I, II şi III.

Cele de gradul III sunt considerate ca cele mai grave
deoarece cuprind o suprafaţă mare de piele.
 Protecţia muncii în laborator

• TRAUMATISMELE prin lovire pot fi provocate prin manevrarea greşită a aparatelor grele,
buteliilor, la prelucrarea şi utilizarea greşită a sticlăriei şi a altor ustensile.

• ELECTROCUTĂRILE pot fi provocate de montările defectuoase a aparatelor electrice.

Aparatele de încălzit electrice (etuve, cuptoare, băi de apă) se vor aşeza pe mese cu
suprafaţa izolată termic.
Protecţia muncii în laborator

• Folosiţi echipamente de protecţie (ochelari, mănuși, halat, pantaloni

lungi, pantofi închiși).
• Spalaţi-vă pe mâini după efectuarea laboratorului.

• Utilizati substanţele chimice volatile numai sub nişă.

• Nu atingeţi substanţele. Folosiţi spatula.

Protecţia muncii în laborator

• Nu vă aplecaţi deasupra focului, recipientelor puse la fiert sau a celor

care conţin substanţe volatile.

• Nu mirositiţi direct substanţele deasupra vasului în care se află.

• Nu ingeratiţi substanţe.
• Nu pipetaţi prin aspirare cu gura.
• Nu folosiţi ustensilele de laborator pentru mâncat sau băut
Protecţia muncii în laborator

• Nu amestecaţi substanţele.

• Nu acoperiţi eprubetele cu degetul.

• Nu indreptaţi gura eprubetei catre dumneavoastra sau alte persoane.
• Agitarea eprubetelor se efectuează prin mişcări circulare.

• La încheierea şedinţei de laborator, aşezaţi reactivii si ustensilele în locurile

desemnate.
Protecţia muncii în laborator

• Conectaţi aparatele electrice la prize cu

împamântare.
• Nu utilizaţi aparate cu conductori neizolaţi
sau montaţi neregulamentar.
• Nu utilizaţi aparatura electrica cu mâinile
umede.

• La manipularea obiectelor şi substanţelor fierbinţi se recomandă utilizarea după

caz a cleştilor sau a lavetelor.
• Vasele de sticlă se încălzesc progresiv pe băi de apă,
• Este interzisă păstrarea substanţelor inflamabile şi a celor volatile în apropierea
radiaţiilor termice.
• Lămpile şi becurile de gaz nu se lasă aprinse fără supraveghere.
• În caz de incendiu:
-anuntați imediat personalul Departamentului.
-urmati instrucțiunile.
Protecţia muncii în laborator

• Arsurile cauzate de substanţe chimice sunt extrem de numeroase şi variate.

• Dacă un pahar cu o soluţie acidă sau bazică se rastoarnă pe masă, locul
trebuie spălat cu multă apă şi uscat.
• Acizii concentraţi se vor mânui cu multă precauţie şi sub nişă.
• Prepararea soluţiilor însoţită de degajare mare de căldură (ex.: diluarea acidului
sulfuric) se efectuează în vase de sticlă cu pereţii rezistenţi, pentru a evita
crăparea lor, sau în capsule de porţelan.
• Diluarea acidului sulfuric concentrat cu apă se face întotdeauna prin
introducerea acidului sulfuric în apă în jet subţire şi cu agitare continuă şi nu
invers.
Ustensile şi aparatură
de laborator
 Ustensile şi aparatură de laborator

Recipientele pentru reactivi sunt utilizate în mod obișnuit în aplicații de laborator pentru păstrarea
substanțelor chimice, a soluțiilor sau a solvenților.

Sunt concepute să fie rezistente la rupere și sunt alcătuite din diferite materiale.

Unele au culoare închisă pentru substanțele chimice sensibile la lumină.

Ustensile şi aparatură de laborator

Eprubetele sunt cele mai simple vase de laborator, care servesc la efectuarea
reacţiilor chimice.
Ele au forma unor tuburi de sticlă (gradate sau negradate) închise la un capăt şi
sunt confecţionate din sticlă obişnuită

Stativul pentru eprubete este realizat din diferite materiale și cu diferite forme,
este utilizat pentru a ține în poziție verticală mai multe eprubete în același timp.

Cleștii sunt utilizaţi pentru manipularea eprubetelor, paharelor sau recipientelor

atunci când sunt fierbinți sau nu trebuie atinse.
Ustensile şi aparatură de laborator

Paharele BERZELIUS şi ERLENMEYER se utilizează pentru a amesteca, a

transporta şi măsura cu aproximaţie volume de lichide.
Sunt utilizate la efectuarea unor operaţii ca: dizolvarea, fierberea, evaporarea,
precipitarea.
Volumele se pot măsura cu eroare de aproximativ 5%.

BALOANELE COTATE sunt vase cu fundul plat şi gâtul prelungit care au gravat un
inel circular care indică limita lor de umplere.
Pe baloanele gradate este înscrisă capacitatea şi temperatura la care au fost
etalonate.
Sunt utilizate pentru prepararea soluțiilor de concentrații date și pentru măsurarea
cu exactitate a volumelor de lichide.
Ustensile şi aparatură de laborator

CILINDRII GRADAŢI sunt utilizaţi la măsurarea volumelor.

Sunt confecţionaţi din sticlă groasă sau plastic.
Sunt utilizaţi de obicei pentru a măsura volume de lichid cu o eroare de aproximativ 1%.
Sunt folosiţi numai în scopuri generale, nu şi în analiza chimică cantitativă.

Pentru citirea volumului cilindrul se aşează pe

o suprafaţă orizontală şi se citeşte nivelul meniscului la nivelul
ochilor.
Ustensile şi aparatură de laborator

PISETA se folosește pentru păstrarea apei distilate sau altor solvenţi necesari la
spălarea precipitatelor, pentru antrenarea substanțelor de pe pereții interiori ai vaselor,
în operația de transvazare, pentru aducerea la semn

PIPETELE au forme şi capacități diferite, sunt calibrate pentru anumite

temperaturi.
Pipete gradate pot măsura și transfera cu precizie un volum de lichid
dintr-un recipient în altul.
Micropipetele sunt utilizate pentru un volum de lichid între 0,1 µL și
10000 µL (10 mL).
Aceste pipete necesită vârfuri de unică folosință.
Pentru a extrage un volum de lichid cu ajutorul pipetelor de sticlă
gradate, se folosesc astefel de dispositive: para de cauciuc, controller
mecanic, controller automat.
 Ustensile şi aparatură de laborator

BIURETA
este un tub de sticlă gradat care
prezinta la partea inferioară un biuretă
dispozitiv de reglare a curgerii automată
lichidului.
Biureta se foloseşte pentru
măsurarea exactă a volumelor
de soluţie sau pentru titrare.

biuretă semiautomată biuretă cu biuretă cu

Schilling cu robinet din robinet din clema
plastic sau sticlă plastic Mohr
Ustensile şi aparatură de laborator

AGITATORUL MAGNETIC se folosește pentru a omogeniza un amestec sau la titrare. Se

utilizează un magnet de diferite dimensiuni care se rotește cu viteză de rotație reglabilă.

PLITA ELECTRICĂ este utilizată în general pentru încălzirea conținutului din paharul
Berzelius. Unele plite electrice conțin, de asemenea, un agitator magnetic, permițând
încălzirea și agitarea lichidului. Există modele simple, fără senzor de temperatură, care
necesită fixarea unui termometru cu o clemă, pentru a monitoriza temperatura. Alte
modele au un senzor de temperatură foarte util atunci când se efectuează experimente
îndelungate.

Un VORTEX este un dispozitiv simplu, utilizat în mod obișnuit în laboratoare, de exemplu

pentru omogenizarea soluțiilor.
Ustensile şi aparatură de laborator

BALANȚA TEHNICĂ este utilizată pentru a cântări cantități mari (zeci de grame).
Oferă o cantitate aproximativă de reactiv în exces.

BALANȚA ANALITICĂ este mai precisă și se pot măsura grame și chiar miligrame
sau sub-miligrame. Pentru a asigura acest lucru, tava de măsurare trebuie protejată
de praf și curenți de aer.

Substanţele chimice nu trebuie așezate direct pe talerul balanței. Se utilizează

tăviţe de cântărire sau alte ustensile.
Ustensile şi aparatură de laborator

BAIA CU ULTRASUNETE.
Este folosită pentru curățarea multor tipuri diferite de obiecte sau pentru pregătirea
soluțiilor. Folosește bule de cavitație induse de undele de presiune (sunet) de
înaltă frecvență.

CUPTORUL este folosit pentru calcinare.Sunt diferite modele.

Cele mai simple permit calcinarea în aer la o anumită temperatură. Sunt modele
programabile ce permit creşterea şi respectiv scăderea temperaturii în trepte.
Altele permit calcinarea în atmosferă de gaz inert.
Ustensile şi aparatură de laborator

TERMOMETRU DE STICLĂ poate fi cu mercur sau un lichid organic (de

exemplu alcool). Termometrele cu mercur au capacități de temperatură ridicată
dar prezintă pericole ridicate în caz de spargere, mercurul fiind un material
toxic.

TERMOMETRUL ELECTRONIC, este confecţionat dintr-un un material

metalic (exemplu: platină, nichel, sau cupru) care are o relație precisă de
rezistență / temperatură. Poate fi utilizat la temperaturi mai scăzute decât
termometrele de sticlă.

SENZORUL DE TEMPERATURĂ este utilizat de exemplu în experimentele de

termochimie.
 Înregistrarea și
prelucrarea datelor
experimentale
 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

Valorile numerice obţinute prin măsurarea mărimilor fizico-chimice conţin erori.

Obţinerea în practică a valorii reale (exacte) a unei mărimi fizice este imposibilă.

Principalele surse din care pot proveni erorile de măsurare sunt:

•obiectul sau fenomenul măsurat;
•sistemul de măsurare;
•Interacțiunea obiect-sistem de măsurare;
•Influențe exterioare

Influente exterioare

Obiectul Mijloc de
măsurat Interacțiune obiect-mijloc măsurare
de măsurare
 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

Erorile cauzate de obiectul măsurat

Sunt denumite erori de model….

Exemplu: La măsurarea grosimii unei piese care are o dimensiune neuniformă, se generează o
eroare de model, deoarece printr-o singură măsurare s-a adoptat rezultatul unei piese ideale.
 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

Erorile sistemului de măsurare

Sunt denumite erori instrumentale. În condiții normale, ele sunt cunoscute, fiind specificate de
producătorul aparatului de măsurare.

Erorile cauzate de interacțiunea obiect-mijloc de măsurare

Sunt cauzate de acţiuni electromagnetice sau mecanice exercitate de mijlocul de măsurare asupra
fenomenului supus măsurării şi reciproc.

Ex: Măsurarea curentului electric cu un ampermetru cu impedanţă mare, în cazul perturbării

circuitului supus măsurării.
 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

Erorile cauzate de influențe exterioare

Sunt denumite erori de influență și sunt cauzate de factori de mediu (temperatura, presiune,
umiditate, câmpuri electromagnetice, vibrații etc.).

Erorile personale

Sunt condiționate de cel ce efectuează măsurătorile, example: viteza de reacţie a persoanei la

pornirea cronometrului sau aprecierea virajului de culoare în titrimetrie.

Erorile aleatoare

Variază imprevizibil atât ca valoare cât şi ca semn atunci când se măsoară repetat aceeaşi mărime,
în condiţii identice (efectuate cu aceleaşi mijloace şi metode de măsurare, de către acelaşi
experimentator, sub acţiunea aceloraşi factori de influenţă).
 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

Erorile sistematice

Sunt cele care au în fiecare caz o valoare bine determinată, constantă sau variabilă.

Cauzele erorilor sistematice pot fi:

-defecte ale aparatelor de măsură (metru incorect divizat, etc.);

-condiţiile de mediu, în cazul când acestea sunt incompatibile cu funcţionarea aparatelor;

Erorile grosolane

Apar atunci când efectuăm un număr mic de determinări pentru determinarea, prin mediere, a unei
mărimi. Dacă într-un astfel de şir, sărac în valori, există una care este mult diferită faţă de celelalte, o
eliminăm şi repetăm măsurătoarea. Această valoare spunem că este afectată de o eroare grosieră.
 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

Înregistrarea datelor experimentale se face în tabele întocmite în prealabil.

În multe cazuri prezentarea sau chiar prelucrarea datelor experimentale este facilitată
de reprezentările grafice pe hârtie milimetrică sau cu ajutorul unor programe (ex. Excel)

Avantajele acestora sunt:

•permit observarea cu ușurință a variațiilor marimii studiate în raport cu variația parametrului ales,
evidențiind eventualele maxime sau minime.

•curba trasată printre punctele experimentale este o reprezentare mai exactă a legăturii dintre
mărimea studiată și parametru decât fiecare pereche de date experimentale în parte.

•sugerează relația matematică dintre mărimea studiată și parametru.

 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

Întocmirea unei reprezentări grafice pe hârtie milimetrică, cu ajutorul creionului și riglei, se supune
unor reguli practice:
•formatul hârtiei trebuie să fie suficient de mare pentru ca aspectul graficului să nu aibă de suferit
•intervalele de valori ale axelor trebuie astfel alese încât graficul obținut să fie repartizat pe întreaga
suprafață.
 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

Valorile coordonatelor axelor nu

trebuie să înceapă obligatoriu de la
zero.

Distanța dintre două linii îngroșate

pe hârtia milimetrică trebuie să
corespundă unui număr de unități
ale mărimii reprezentate care să
permită reprezentarea cu ușurință a
valorilor intermediare.

Unitățile trebuie să fie egale.

INCORECT
 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

Fiecare pereche de date se va reprezenta ca un punct pe suprafața graficului, iar acest punct va fi
bine marcat (însemnat, de exemplu, cu o steluță)

Coordonatele punctelor experimentale nu este obligatoriu să se noteze pe grafic; ele pot fi deduse
cu ajutorul marcajelor principale de pe axele de coordonate
 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

Grafic care arată evoluția curentului în timp pe parcursul unui experiment.

Se observă cu usurință o tendință de scădere exponențială a curentului în timp. Nu este necesară
unirea tuturor punctelor, întrucât anumite puncte reprezintă erori experimentale.
Linia continuă roșie exclude erorile. Acestea sunt încercuite.
În acest caz este incorectă unirea tuturor punctelor tip “dinți de fierăstrău”
Curent (mA)

Timp (secunde) Curent (mA) Timp (secunde)

 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

Grafic care arată evoluția liniară a unei mărimi pe parcursul unui experiment.

Dependența liniară;
linia va trece printre puncte

numărul de puncte este diferit

deasupra și sub linie

date ideale, fără date reale cu erori

erori experimentale
 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

În cazul unor experimente, anumite

mărimi se determină prin calcularea
pantei dreptei.

Funcție de valorile experimentale, se

alege cadranul corespunzător, se
trasează dreapta printre puncte, păstrând
un număr egal de puncte de o parte și de
cealaltă a dreptei.

Se aleg două puncte de pe dreapta A și

B (ale căror coordonate se pot citi ușor) –
diferite de cele experimentale (supuse
erorilor).

Panta se determină cu ajutorul formulei:

cateta opusă pe cateta alăturată

 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

În Excel un grafic liniar (diagramă liniară) este afișează o serie de puncte de date conectate printr-o
linie. Este utilizat în mod obișnuit pentru a reprezenta vizual date cantitative pe o anumită perioadă
de timp.
 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

O linie de tendință este utilizată

pentru a arăta tendința seriilor
de date și pentru a prezice
tendința viitoare. În total, există
șase tipuri diferite: linie de
tendință liniară, linie de tendință
logaritmică, linie de tendință
polinomială, linie de tendință de
putere, linie de tendință
exponențială și linie de tendință
medie mobilă. Putem alege o
linie de tendință diferită pe baza
tipului de date pe care o avem
pentru o linie de tendință diferită
are avantaje diferite pentru a
arăta tendința.
 Înregistrarea și prelucrarea datelor experimentale

Excel are caracteristici care vă permit să trasați grafic perechile de

date într-un grafic, să adăugați o linie de tendință (curbă de
calibrare) și să afișați ecuația curbei de calibrare pe grafic. Acest
lucru este util pentru afișarea vizuală, dar puteți calcula și formula
liniei utilizând funcțiile Excel SLOPE și INTERCEPT. Când
introduceți aceste valori în formule simple, veți putea calcula
automat valoarea „adevărată” pe baza oricărei măsurători.
Inregistrarea si prelucrarea datelor experimentale

Ecuația și statistica pătrată R a liniei de trend vor apărea pe grafic. Rețineți că corelația datelor
este foarte bună în exemplul nostru, cu o valoare R2 de 0.988.

Ecuația are forma „Y = ax + b”, unde a este panta și b este interceptarea axei y a liniei drepte.