ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului

PROIECT

Profesor coordonator:
Asistent Univ. Dr. CIOBANU Laura
Studenți:
CONSTANTIN Cosmin – Vlăduț
ISTRATE Ana-Maria
VAVURĂ Alex

București
2023
 Cuprins

1. Selectarea celor 3 ODD-uri

1.1. ODD 1
1.2. ODD 7
1.3. ODD 16
2. Descrierea ODD-urilor
2.1. Descriere ODD 1
2.2. Descriere ODD 7
2.3. Descriere ODD 16
3. Identificarea țintelor aferente fiecărui ODD
3.1. Ținte ODD 1
3.2. Ținte ODD 7
3.3. Ținte ODD 16
4. Identificarea indicatorilor la nivel național
4.1. Indicatori la nivel național pentru ODD 1
4.2. Indicatori la nivel național pentru ODD 7
4.3. Indicatori la nivel național pentru ODD 16
5. Identificarea indicatorilor la nivel european
6. Analiza indicatorilor pe o perioadă de minim 5 ani
 Cap. II – Descrierea ODD-urilor

România s-a alăturat celorlalte 192 de state membre ale ONU la Summit-ul privind
dezvoltarea din septembrie 2015, adoptând Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un
program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal, care promovează
echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu.
Pentru prima oară, acţiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate şi cele aflate în curs de
dezvoltare.

Agenda 2030 cuprinde cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite

informal şi sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se
stabileşte o agendă de acţiune ambiţioasă pentru următorii 15 ani în vederea eradicării
sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.
1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context.
2. Foamete zero – Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea
nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile.
3. Sănătate şi bunăstare – Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării
tuturor la orice vârstă.
4. Educaţie de calitate – Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea
oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii, pentru toţi.
5. Egalitate de gen – Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a
fetelor.
6. Apă curată şi sanitaţie – Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al
apei şi sanitaţie pentru toţi.
7. Energie curată şi la preţuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la
preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern.
8. Muncă decentă şi creştere economică – Promovarea unei creşteri economice
susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de
muncă şi a unei munci decente pentru toţi.
9. Industrie, inovaţie şi infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente,
promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei.
10. Inegalităţi reduse – Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta.
11. Oraşe şi comunităţi durabile – Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca
ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile.
12. Consum şi producţie responsabile – Asigurarea unor tipare de consum şi producţie
durabile.
 13. Acţiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor
climatice şi a impactului lor.
14. Viaţa acvatică – Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor
marine pentru o dezvoltare durabilă.
15. Viaţa terestră – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a
ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării,
stoparea şi repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate.
16. Pace, justiţie şi instituţii eficiente – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive
pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi şi crearea unor instituţii
eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile.
17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de
implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

Conceptul de ODD s-a născut la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

Durabilă, în 2012. ODD-urile înlocuiesc cele opt Obiective de Dezvoltare ale
Mileniului (ODM) cuprinse în textul Declaraţiei Mileniului adoptată în septembrie 2000 la
ONU. Majoritatea statelor lumii, printre care şi România, s-au reunit în anul 2000 în jurul
unui angajament de a reduce sărăcia globală şi a salva milioane de vieţi. Declaraţia
Mileniului a constituit în perioada 2000-2015 unica agendă globală în domeniul dezvoltării
asupra căreia a existat un acord la cel mai înalt nivel şi care includea ţinte precise.

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului au adus o contribuţie importantă la

conştientizarea publică, creşterea voinţei politice şi mobilizarea de resurse pentru lupta
împotriva sărăciei la nivel global. ODM au ajutat la concentrarea acţiunii, la reformarea
politicilor prin încorporarea obiectivelor şi ţintelor de dezvoltare în strategiile naţionale şi la
crearea de instituţii care să implementeze aceste planuri în mod eficient. Începând cu 2008,
însă, progresul a fost negativ influenţat de criza financiară şi economică.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă trebuie să finalizeze agenda demarată de

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, avînd ca deviză necesitatea de a nu lăsa pe nimeni
în urmă – așadar, ideea de incluzivitate și universalitate.

România şi Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

România acordă o importanţă deosebită ONU, organizaţie cu vocaţie universală, care
reprezintă cadrul multilateral cel mai extins pentru abordarea marilor teme globale, inclusiv
aspecte legate de dezvoltarea pe termen lung.
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului au reprezentat pentru România un instrument
complementar de mobilizare, la nivel intern, în domeniul dezvoltării economice şi sociale.
Agenda 2030 depășește cu mult Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, menținând teme
precum eradicarea sărăciei, educația și sănătatea și abordând noi teme precum societățile
pașnice și inclusive.
România este angajată să implementeze Obiectivele de Dezvoltare Durabilă la nivel
naţional şi a revizuit Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă, pentru a integra Obiective
de Dezvoltare Durabilă. Excluziunea socială este identificată ca o provocare majoră la adresa
implementării Obiectivelor. În Strategia românească revizuită se pune accentul pe susținerea
incluziunii persoanelor cu dizabilități, a tinerilor și a femeilor în politicile de dezvoltare.
Eradicarea sărăciei reclamă oportunități decente de angajare, iar prevenirea și evitarea
excluziunii sociale necesită politici de coeziune socială.
România susține, de asemenea, rolul principal al autorităților locale în transpunerea în
practică a Agendei 2030, asigurându-se astfel un răspuns direct nevoilor cetățenilor.
Ca membru al Uniunii Europene, România contribuie la îndeplinirea Obiectivelor de
Dezvoltare Durabilă nu numai din perspectivă naţională, dar şi la nivel internaţional, prin
sprijinul pe care îl acordă altor ţări, prin intermediul asistenţei oficiale pentru dezvoltare. 1

Cap. III – Identificarea țintelor aferente fiecărui ODD

ODD 7: Energie curată şi la preţuri accesibile

Una dintre cele mai mari provocări mondiale ale generației noastre reprezintă
inaccesibilitatea energiei curate, un adeărat punct de sprijin al sustenabilității.
Deși Uniunea Europeană nu se confruntă la nivel general cu probleme fundamentale
în acest sens, aproximativ 3 miliarde de oameni nu beneficiază de surse energetice sigure și
durabile, această dificultate răsfrângându-se asupra bunăstării oamenilor și a mediului
înconjurător.
Fiind principalul emitent de gaze cu efect de seră (aproximativ 60%),
sectorului energetic îi este încredințat un rol principal în atenuarea încălzirii globale. Aflându-
se într-un proces de industrializare și neputându-se adapta la o eră a tehnologizării și a
electricitățiimoderne, economia statelor în curs de dezvoltare este dependentă de exploatarea
combustibililor fosili. În consecință, statele în curs de dezvoltare sunt vulnerabile la poluarea
aerului, ce a provocat 4,3 milioane de decese în anul 2012.
Mai mult decât atât, cererea de energiei este în continuă creștere, nevoile
actuale putând fi satisfăcute numai prin eficientizarea și promovarea energiei regenerabile.
În ceea ce privește situația Europei, putem susține realizarea unor progrese
considerabile, decuplarea emisiilor de gaze cu efect de seră fiind stimulată în special de
inovare. Utilizarea energiei din surse regenerabile a crescut constant în ultimul deceniu în
UE, de la 9,0 % la 17 % . În acest context, România se poziționează destul de bine, țintele
stabilite la nivelul UE pentru 2020 fiind atinse în avans.

1
https://www.mae.ro/node/35919
 Tranziția echitabilă de la utilizarea combustibililor fosili către utilizarea energiei
curate reprezintă poate unul dintre cei mai importanți piloni ai unei societăți durabile. În acest
sens, este important să abordăm Agenda 2030 de Dezvoltare Durabilă, program ce include o
serie de obiective concrete pe care statele membre ale ONU trebuie să le îndeplinească pentru
a integra pe deplin conceptul de sustenabilitate în demersurile lor.
Obiectivul numărul 7 își propune să asigure accesul universal la servicii energetice
accesibile, sigure și moderne, promovând retehnologizarea și modernizarea pentru atenuarea
schimbărilor climatice și facilitarea bunăstării globale.
Tinte 2030

1. Extinderea retelelor de transport si distributie pentru energie electrica si gaze naturale

in vedea asigurarii accesului consumatorilor casnici, industriali si comerciali la surse
sigure de energie la preturi acceptabile
2. Asigurarea securitatii cibernetice a platformelor de monitorizare a retelelor de
productie, transport si distributie a energiei electrice si gazelor naturale
3. Decuplarea cresterii economice de procesul de epuizare a resurselor si de degradare a
mediului prin sporirea considerabila a eficientei energetice (cu minimum 27%
comparativ cu scenariul de status-quo) si folosirea extinsa a schemei EU ETS in cond
4. Cresterea ponderii surselor de energie regenerabila si a combustibililor cu continut
scazut de carbon in sectorul transporturilor (autovehicule electrice), inclusiv
combustibili alternativi
5. Asigurarea unui cadru de reglementare stabil si transparent in domeniul eficientei
energetice in vederea atragerii investitiilor
6. Sustinerea strategica a ponderii energiei electrice in totalul consumului casnic,
industrial si in transporturi prin stabilirea unor norme de performanta pentru instalatii
si aparatura

Indicatori
Consumul primar de energie – măsoară necesarul total de energie al unei țări,
excluzând orice utilizare neenergetică a purtătorilor de energie (de exemplu, gaze naturale
utilizate nu pentru combustie, ci pentru producerea de produse chimice).

„Consumul primar de energie” acoperă consumul de energie de către utilizatorii finali,

cum ar fi industria, transporturile, gospodăriile, serviciile și agricultura, plus consumul de
energie din sectorul energetic în sine, care este necesar pentru producerea și transformarea
energiilor. De asemenea, tot aici vor fi incluse și pierderile care apar în timpul transformării
energiilor.

AN 2015 2017 2019 2021

 European Union - 27 1.352,7 1.383,7 1.353,8 1.309,0
countries (from 2020)
Romania 30,8 32,5 32,1 33,1

Consumul primar de energie

1,600
1,352.7 1,383.7 1,353.8
1,400 1,309
1,200
1,000
800
600
400
200
30.8 32.5 32.1 33.1
0
2015 2017 2019 2021

European Union - 27 countries (from 2020) Romania

Evoluția consumului primar de energie în Uniunea Europeană și România, între anii

2015 și 2021, arată unele tendințe interesante:
1. Uniunea Europeană - 27 de țări (din 2020):
 Consumul primar de energie a crescut inițial de la 1.352,7 Mtoe în 2015 la
1.383,7 Mtoe în 2017, indicând o creștere a cererii de energie în această perioadă.
 Ulterior, s-a înregistrat o ușoară descreștere, revenind la 1.353,8 Mtoe în 2019
și 1.309,0 Mtoe în 2021. Aceasta ar putea reflecta eforturile de creștere a eficienței energetice
și adoptarea surselor de energie mai sustenabile.
2. România:
 Consumul primar de energie a crescut de la 30,8 Mtoe în 2015 la 32,5 Mtoe în
2017, indicând o creștere inițială a cererii de energie în țară.
 Cu toate acestea, între 2017 și 2019, s-a înregistrat o ușoară descreștere la 32,1
Mtoe, urmată de o creștere în 2021 la 33,1 Mtoe. Aceasta ar putea reflecta schimbări în
structura economiei și a surselor de energie folosite în această perioadă.
Consumul de energie a înregistrat o creștere inițială datorată expansiunii economice și
industrializării. Ulterior, UE a înregistrat o descreștere, reflectând adoptarea măsurilor de
eficiență energetică și accentuarea utilizării surselor regenerabile. În România, scăderea
ușoară a fost rezultatul optimizării proceselor și diversificării mixului energetic, în timp ce
creșterea ulterioară a fost asociată cu redresarea economică și o cerere în creștere de energie.
Aceste evoluții reflectă eforturile de adaptare la tendințe sustenabile și schimbări economice.
 Consumul final de energie - măsoară consumul final de energie într-o țară,
excluzând orice utilizare neenergetică a surselor de energie (de exemplu, gaz natural care nu
este utilizat pentru combustie, ci pentru producerea de produse chimice).

„Consumul final de energie” acoperă numai energia consumată de utilizatorii finali,

cum ar fi industria, transporturile, gospodăriile, serviciile și agricultura; exclude consumul de
energie din sectorul energetic în sine și pierderile care apar în timpul transformării și
distribuției energiei.
AN 2015 2017 2019 2021
European Union - 27 countries 957,9 989,0 986,0 967,9
(from 2020)
Romania 21,9 23,3 23,9 25,4

În perioada 2017-2021, s-au înregistrat variații semnificative în consumul final de

Consumul final de energie

1,200

957.9 989.0 986.0 967.9

1,000

800

600

400

200
21.9 23.3 23.9 25.4
0
2015 2017 2019 2021

European Union - 27 countries (from 2020) Romania

energie în Uniunea Europeană și în România. În UE, după o creștere modestă la 991.6 unități
în 2018, consumul a înregistrat o ușoară scădere la 986 unități în 2019 și a continuat să scadă
semnificativ la 905.9 unități în 2020, reprezentând aproximativ 91.7% din nivelul din 2018,
influențat, probabil, de impactul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, în 2021,
consumul a cunoscut o creștere, revenind la aproximativ 97.8% din nivelul din 2018,
totalizând 967.9 unități. În același timp, în România, consumul final de energie a înregistrat o
creștere constantă în aceeași perioadă, atingând 25.4 unități în 2021, reflectând o creștere de
aproximativ 9.9% față de nivelul din 2017.

Consumul final de energie în gospodării pe cap de locuitor - reprezintă cantitatea

totală de energie consumată la nivel de gospodărie împărțită la numărul de locuitori. Acest indicator
oferă o măsură a eficienței energetice la nivelul unei populații și reflectă modul în care consumul de
energie în gospodării se distribuie între locuitori.

O scădere a consumului final de energie în gospodării pe cap de locuitor poate indica

adoptarea unor tehnologii sau practici mai eficiente din punct de vedere energetic,
îmbunătățiri în eficiența energetică a locuințelor sau o tranziție către surse de energie mai
curate. Pe de altă parte, o creștere a acestui consum poate fi influențată de diverse factori,
cum ar fi creșterea nivelului de trai, extinderea utilizării echipamentelor electrocasnice sau
modificări în structura economică.
AN 2015 2017 2019 2021
European Union - 27 countries 552 565 555 586
(from 2020)
Romania 372 395 400 458

Consumul final de energie în gospodării pe cap de locuitor

700

600 565 586

552 555

500 458
395 400
400 372

300

200

100

0
2015 2017 2019 2021

European Union - 27 countries (from 2020) Romania

Consumul final de energie în gospodării pe cap de locuitor în Uniunea Europeană și în

România între 2017 și 2021 evidențiază variații semnificative. În UE, după o ușoară
descreștere până la 555 de unități în 2019, consumul a stagnat la această valoare în 2020,
reprezentând aproximativ 98.2% din nivelul din 2017. Cu toate acestea, în 2021, s-a
înregistrat o creștere semnificativă, atingând aproximativ 103.5% față de nivelul din 2017,
totalizând 586 de unități. În același timp, în România, consumul de energie în gospodării pe
cap de locuitor a înregistrat o creștere constantă, atingând 458 de unități în 2021, reflectând o
creștere procentuală de aproximativ 16.2% față de nivelul din 2017.

Productivitatea energetică - măsoară cantitatea de producție economică pe unitate de

energie brută disponibilă. Se exprimă adesea prin raportul dintre producția, serviciile sau
bunurile obținute și cantitatea de electricitate consumată în procesul respectiv. O
productivitate electrică mai mare indică o utilizare mai eficientă a energiei electrice, ceea ce
poate contribui la reducerea consumului total de energie și la minimizarea impactului asupra
mediului.
AN 2015 2017 2019 2021
European Union - 27 countries 7,75 7,89 8,37 8,54
(from 2020)
 Romania 4,61 4,88 5,43 5,35

Productivitatea energetică
9 8.37 8.54
7.75 7.89
8
7
6 5.43 5.35
4.61 4.88
5
4
3
2
1
0
2015 2017 2019 2021

European Union - 27 countries (from 2020) Romania

Evoluția productivității energetice în Uniunea Europeană și România între 2017 și

2021 arată tendințe semnificative. Productivitatea în Uniunea Europeană a înregistrat o
creștere semnificativă de aproximativ 8,6% între 2017 și 2020, atingând 8,59 unități. Cu toate
acestea, s-a înregistrat o ușoară scădere de aproximativ 0,6% în 2021. În ceea ce privește
România, procentul productivității energetice a crescut semnificativ între 2017 și 2019, cu
aproximativ 11,07%. În ciuda acestor aspecte, s-a observat o ușoară scădere de aproximativ
0,92% în 2020, iar această tendință a persistat în 2021 cu o diminuare suplimentară de
aproximativ 0,93%. Aceste variații procentuale pot indica schimbări tehnologice, strategii
concentrate pe eficiența energetică sau ajustări ale structurii de consum energetic în ambele
regiuni.

Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie pe sector -

măsoară proporția sau procentul de energie provenită din surse regenerabile în totalul
consumului final brut de energie, segmentată pe sectoare specifice, precum industria,
transportul, locuințele și sectorul serviciilor. Această metrică oferă o perspectivă asupra
gradului de utilizare a surselor regenerabile în diverse domenii ale economiei și poate reflecta
eforturile pentru tranziția către surse de energie mai durabile și prietenoase cu mediul. Cu cât
ponderea energiei regenerabile este mai mare, cu atât sectorul respectiv depinde într-o măsură
mai mică de sursele tradiționale de energie și contribuie la reducerea impactului asupra
mediului.

AN 2015 2017 2019 2021

European Union - 27 countries 17,820 18,411 19,887 21,775
(from 2020)
Romania 24,785 24,454 24,290 23,596
 Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de
energie pe sector
30.000
24.785 24.454 24.29
25.000 23.596
21.775
19.887
20.000 17.82 18.411

15.000

10.000

5.000

0.000
2015 2017 2019 2021

European Union - 27 countries (from 2020) Romania

Schimbări semnificative către utilizarea surselor de energie durabile pot fi observate

în evoluția consumului de energie regenerabilă ca parte din totalul energiei consumate de
sector în România și Uniunea Europeană între 2017 și 2021. În UE, procentul de energie
provenită din surse regenerabile a crescut semnificativ; a trecut de la 18,411% în 2017 la un
vârf de 22,038% în 2020, o creștere procentuală de 19,6%. Cu toate acestea, în 2021, a avut
loc o ușoară scădere la 21,775%, ceea ce înseamnă că scăderea a fost aproximativ 1,3%.
Ponderea energiei regenerabile în România a crescut marginal în 2017 și 2019, atingând
24.478% în 2020. Cu toate acestea, o ușoară scădere la 23.596% în 2021 a semnalat o
reducere de aproximativ 3,6%. Variațiile procentuale ar putea fi atribuite modificărilor în
infrastructură, progreselor legislative sau economiei distincte a țării în ceea ce privește
adoptarea surselor de energie regenerabilă.
 Concluzii
Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) 7 vizează asigurarea accesului la energie
durabilă, ieftină, sigură și modernă pentru toți. În contextul evoluției consumului de energie și
a altor indicatori relevanți, putem trage mai multe concluzii referitoare la ODD 7:
1. Progrese în accesul la energie: Există îmbunătățiri semnificative în accesul la
electricitate, atât la nivel global, cât și în România. Aceasta indică eforturile pentru
extinderea infrastructurii și furnizarea de surse de energie durabilă.
2. Diversificarea surselor de energie: Consumul de energie în UE și România arată o
varietate de surse, sugerând o tendință către diversificarea mixului energetic și
adoptarea surselor regenerabile.
3. Impactul pandemiei asupra consumului: Scăderea consumului de energie în UE în
2020 poate fi atribuită impactului pandemiei COVID-19, evidențiind vulnerabilitatea
sectorului energetic la perturbări majore.
4. Eficiența energetică: Reducerea consumului final de energie în UE între 2019 și
2020 ar putea indica adoptarea unor măsuri de eficiență energetică și creșterea
utilizării surselor regenerabile.
5. Tendințe în consumul pe cap de locuitor: Consumul final de energie pe cap de
locuitor prezintă variații semnificative în UE și România, reflectând influențe
economice, tehnologice și de politică energetică.
6. Sustenabilitatea energetică: Evoluția procentuală a energiei regenerabile în
consumul total indică eforturi către o sursă de energie mai durabilă, cu variații
posibile legate de factori economici și legislativi.
7. Adaptarea și redresarea: Creșterea ulterioară a consumului de energie poate fi
asociată cu adaptarea și redresarea economică, sugerând interconexiuni între
dezvoltarea economică și cererea de energie.
Aceste concluzii evidențiază importanța evaluării periodice a progreselor și a
impactului politicilor asupra ODD 7 pentru a ghida acțiunile viitoare în direcția unei energii
durabile și accesibile pentru toți.