CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................3

I. PLANUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013............................................................4

II. CADRUL STRATEGIC NAȚIONAL DE REFERINȚĂ 2007-2013........................................9

III. PROGRAME OPERAȚIONALE 2007-2013.........................................................................10

IV. PERIOADA 2014-2020...........................................................................................................17

V. PERSPECTIVA 2021-2027......................................................................................................23

VI. IMPACTUL POLITICII REGIONALE EUROPENE ASUPRA ROMÂNIEI......................25

VI.1. Scurt istoric privind Politica de Dezvoltare Regională la nivelul Uniunii Europene.....25

VI.2. Politica de Dezvoltare Regională în România..................................................................27

VII. CONCLUZII..........................................................................................................................29

VIII. BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................30
 INTRODUCERE

Politica de dezvoltare regională este una din politicile de investiții ale Uniunii Europene,
politică ce urmărește reducerea decalajelor cauzate de gradul diferit de dezvoltare economică de
la nivelul statelor membre UE.
Principiul fundamental care stă la baza politicii de dezvoltare regionala este solidaritatea
financiară, principiu ce presupune alocarea unei sunt însemnate din bugetul UE spre țările sau
regiunile foarte slab dezvoltate.
Aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007 a fost precedată de o serie de
modificări la nivel teritorial și instituțional, în vederea pregătirii cadrului pentru implementarea
politicii regionale.
Din 2007 până în prezent, au fost elaborate două perioade de finanțare pe termen lung din
fonduri europene, respectiv: perioada 2007-2013, perioada 2014-2020, urmând ca noua
perspectivă financiară să se deruleze în intervalul 2021-2027.
Pentru a accesa fonduri în aceste perioade de finanțare, România a trebuit să elaboreze o
serie de documente ce vizează în primul rând analiza situației actuale în care se află România din
punct de vedere al gradului de dezvoltare, cât și direcțiile spre care vrea să se îndrepte
dezvoltarea economică și socială a țării.
Documentele ce au fost elaborate în cadrul primei perioade de finanțare, respectiv 2007-
2013 au fost: Planul Național de Dezvoltare, prin intermediul căruia s-a realizat o analiză asupra
situației curente în care se afla dezvoltarea economică a țării la momentul respectiv,trasându-se și
principalele priorități de investiții, Cadrul Strategic Național de Referință, prin intermediul căruia
s-au stabilit principalele direcții spre care să fie alocate fondurile de investiții, Programele
Operațioanale, ce conțin obiectivele ce trebuiesc atinse în perioada dată.
Perioada 2014-2020, a doua perioadă de finanțare de la aderarea României la UE, se
axeaxă în principiu pe dezvoltarea politicii de coeziune la nivelul statelor membre, principalul
document din cadrul acesteia fiind reprezentat de Strategia Europa 2020.

2
 Viitoarea perioadă de finanțare, 2021-2027 sprijină deasemenea eliminarea decalajelor de
natură socio-economică dintre statele membre, politica de coeziune rămânând obiectivul
principal spre care se focusează Uniunea Europeană.

I. PLANUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, politica națională de dezvoltare a

țării a trebuit adaptată politicilor, obiectivelor și reglementărilor impuse de acest spațiu european.
În acest sens au fost elaborate mai multe documente, primul dintre ele fiind Planul
Național de Dezvoltare 2007-2013, ce a fost aprobat de Guvernul României în data de 22
decembrie 2015.
Planul Național de Dezvoltare (PND) 2007-2013 reprezintă o componentă majoră a
Strategiei Naționale de Dezvoltare Economică, fiind un document de planificare strategică și
programare financiară multianuală, menit să asigure dezvoltarea socio-economică a României în
vederea realizării coeziunii sociale și economice, reducând în acelaș timp disparitățile economice
semnificative față de celelalte state membre UE.
Deasemenea, prin intermediul Planului Național de Dezvoltare se stabilesc prioritățile
privind investițiile din domeniul public ce vizează dezvoltarea economică, cu fonduri provenite
atât din surse interne, cât și externe.
Cu alte cuvinte, Planul Național de Dezvoltare este un document de planificare strategică
multianuală, prin intermediul căruia se stabilesc direcțiile fundamentale pe care se vor concentra
investiţiile publice pentru dezvoltare în perioada 2007-2013, scopul principal al acestor obiective
fiind reducerea decalajelor privind dezvoltarea economică.
Din punct de vedere al conținutului, Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 este structurat
în șase capitole, după cum urmează: Analiza situaţiei curente, Analiza SWOT, Strategia de
dezvoltare, Programarea financiară, Implementarea, Parteneriatul.

Analiza situaţiei curente

Acest capitol reprezintă o analiză de ansamblu asupra situației socio-economice a României,
atât la nivel sectorial, cât și regional, fiind totodată evidențiate decalajele economice ale
României comparativ cu statele membre UE.
Astfel, la nivel sectorial, este analizat sectorul productiv, abordat din punct de vedere al
factorilor de competitivitate economică, infrastructura, agricultura și dezvoltarea rurală, precum
și descrierea sistemului educațional, descrierea pieței muncii și situația ocupării forței de muncă,
și nu în ultimul rând, prezentarea situației din domeniul sănătății.

3
 A doua parte a acestui capitol este axată pe prezentarea disparităților economice la nivel
regional, prin prisma analizei gradului de ocupare a populației, a accesului la infrastructura de
transport, a diferențelor privind infrastructura socială și cea din domeniul turismului precum şi a
disparităţilor în dezvoltarea urbană a regiunilor.

Analiza SWOT
Acest capitol prezintă, pe baza informațiilor obținute în urma analizei din capitolul precedent,
punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările ce vizează dezvoltarea economică a
României în urma aderării acesteia la UE.

4
 PUNCTE TARI
- stabilitate macroeconomică
- forţă de muncă numeroasă, cu costuri reduse şi
un nivel acceptabil de educaţie iniţială
- resurse naturale
- resurse energetice
- o serie de sectoare de succes în industria
prelucrătoare şi în sectorul primar
- număr mare de specialişti în domeniul TIC
PUNCTE SLABE
-concentrare în sectoare cu valoare adăugată scăzută/
strategii bazate pe costuri reduse
- nivel redus al cercetării-dezvoltării şi al inovării şi
legătură fragilă cu economia
- cultură antreprenorială slab dezvoltată / bază IMM
slab dezvoltată
- acces dificil la finanţare şi la informaţie în domeniul
afacerilor
- grad scăzut de sofisticare al pieţei
- intensitate energetică ridicată
- tehnologii învechite / costuri mari de producţie
- infrastructură degradată şi insuficientă/
-accesibilitate redusă în interiorul şi în exteriorul ţării
- management neadecvat al mediului
- agricultură ineficientă (supraintensivă în muncă),
suprafaţă agricolă excesiv de fragmentată
- infrastructură turistică slab dezvoltată şi marketing
necorespunzător
- adaptabilitate redusă a forţei de muncă şi nivel
scăzut al învăţării pe tot parcursul vieţii
- segment important al populaţiei afectat de sărăcie şi
excluziune socială
- capacitate administrativă insuficient dezvoltată
5
 OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

- aderarea la Uniunea Europeană - expunere mai mare la competiţia pe pieţe

- noi surse de investiţii, inclusiv Fondurile
Structurale şi de Coeziune
- investiţiile străine directe
- România ca destinaţie turistică – turism de
nişă
- potenţial nod regional în transportul de gaze
naturale şi energie electrică
- liberalizarea deplină a achiziţiilor publice
- liberalizarea pieţelor şi modernizarea
modelelor
de afaceri
- dezvoltarea infrastructurii de afaceri
- modernizarea agriculturii
- modernizarea capitalei şi a altor centre
urbane
cheie
- necesitatea/acceptarea nevoii de schimbare
globalizate
- perioade lungi de stagnare / declin economic
la nivel european sau mondial
- migraţia unor sectoare industriale către locaţii
externe cu costuri mai reduse
- întărirea poziţiei/imaginii României ca o
economie axată pe sectoare cu valoare adăugată
redusă
- migraţia externă a lucrătorilor cu un nivel
educaţional ridicat
- schimbările climatice / degradarea mediului
înconjurător

Fig.1. Analiza SWOT

Sursa: PND 2007-2013,235

Strategia de dezvoltare
În acest capitol, sunt prezentate direcțiile de dezvoltare ale României, direcții ce au drept
scop principal reducerea decalajelor privind gradul de dezvoltare economică existente față de
Uniunea Europeană.
Pornind de la analiza situației curente și pe baza analizei SWOT, principala concluzie
rezultată a fost faptul că, România este foarte sub media de dezvoltare economică a UE, astfel, a
fost stabilit principalul obiectiv al PND 2007-2013: Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor
de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene,
obiectiv ce are la bază trei obiective specifice, și anume:
1. Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești.
2. Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază.
3. Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

6
 Astfel, pentru ca aceste obiective specifice și cel general să fie realizate, pentru perioada
2007-2013 au fost elaborate șase priorități naționale:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere.
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport.
3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului.
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea
capacităţii administrative.
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol.
6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Programarea financiară
Programarea financiară a PND 2007-2013 presupune inventarierea resurselor financiare
obținute în urma finanțărilor din surse interne sau externe, în vederea distribuirii lor pe cele șase
priorități naționale de dezvoltare.
Pentru perioada 2007-2013, programarea financiară a atins suma de aproximativ 58,7
miliarde Euro, sumă alocată celor șase priorități naționale astfel (Fig.2.):

Fig.2. Programarea financiară a PND în perioada 2007-2013, repartizată pe cele șase priorități
naționale
Sursa: PND 2007-2013,350

Implementarea
Pentru ca, obiectivele și prevederile stabilite în Strategia de dezvoltare să fie îndeplinite, este
necesar în primul rând ca acestea să fie implementate conform strategiei, iar în al doilea rând,
este necesară o colaborare strânsă între autoritățile responsabile cu implementarea acestora,
pentru ca, în final toate aceste acțiuni să ducă la atingerea obiectivului global al PND, și anume:
reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică faţă de statele membre
ale UE.

7
 Parteneriatul
Acest capitol subliniază ideea că, în procesul de elaborare al PND 2007-2013, alături de
autoritățile publice au fost consultați și implicați anumiți parteneri, spre exemplu: organizații
neguvernamentale, organism regionale, instituții de cercetare și învățământ superior.
Astfel, principalele structure parteneriale ce au constribuit la elaborarea PND sunt:

 Comitetul Interinstituţional pentru elaborarea PND (CIP): alcătuit din 80 membri

reprezentanţi la nivel de decizie ai ministerelor, altor instituţii publice centrale, Agenţiilor
de Dezvoltare Regională (ADR), institute de cercetare şi instituţii de învăţământ superior

 Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale (CRP):

alcătuit din reprezentanți ai ADR-urilor, ai Prefecturilor, Consiliilor Județene, instituţiilor
publice centrale, instituţii de învăţământ superior şi institute de cercetări.

8
 II. CADRUL STRATEGIC NAȚIONAL DE REFERINȚĂ 2007-2013

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) pentru perioada 2007-2013 a fost elaborat
în urma prevederilor noului acquis1 privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, unde
fiecare stat membru trebuie să elaboreze un CSNR, ce va servi drept document de referință în
vederea programării Fondurilor Structurale și de Coeziune.
Astfel, CSNR este un document strategic prin intermediul căruia sunt stabilite
principalele direcții spre care vor fi alocate Fondurile Structurale și de Coeziune, având totodată
scopul de a face o corelație între prioritățile naționale de dezvoltare, stabilite în PND, și
prioritățile Uniunii Europene de dezvoltare.
PND 2007-2013 a constituit baza de la care s-a pornit în elaborarea CSNR, însă diferența
majoră dintre aceste două documente o constituie faptul că, în cazul CSNR finanțarea provine
exclusiv din Fondurile Structurale şi de Coeziune, în timp ce PND include și alte tipuri de
finanțări
Între CSNR și Programele Operaționale există o strânsă legătură, în sensul că, CSNR
constituie strategia de utilizare a fondurilor de finanțare, în timp ce toate Programele
Operaționale sunt niște instrumente care ajută la realizarea obiectivelor din CSNR.
În urma analizelor efectuate în cadrul PND asupra situației socio-economice existente,
obiectivul general al CSNR este: Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială
dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creşteri suplimentare
de 15-20% a PIB până în anul 2015, obiectiv care, pentru a putea fi atins, are la bază alte cinci
obiective specifice:
1.Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene.
2.Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti.
3.Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România.
4.Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente.
5.Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate

III. PROGRAME OPERAȚIONALE 2007-2013

1
Prin noțiunea de acquis se înțelege totalitatea obligațiilor și drepturilor pe care un stat membru UE le deține.

9
 Programele Operaționale sunt documente aflate în strânsă legătură cu documente precum
Planul Național de Dezvoltare și Cadrul Strategic Național de Referință, acestea conținând
anumite obiective care să ajute la atingerea obiectivului general al PND. Acesta este și motivul
pentru care, redactarea PND s-a făcut în paralel cu cea a Programelor Operaționale, tocmai
pentru a exista o coerență între aceste documente.
Pentru perioada 2007-2013 s-au elaborat șapte programe operaționale:
 Programul Operaţional Asistenţă Tehnică;
 Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative;
 Programul Operaţional Sectorial Transport;
 Programul Operaţional Sectorial Mediu;
 Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
 Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice;
 Programul Operaţional Regional.
PROGRAMUL
OPERAȚIONAL
OBIECTIVUL GENERAL OBIECTIVE SPECIFICE
PO- Program Operațional
POS- Program Operațional Sectorial

implementării şi absorbţiei
PO Asistenţă Tehnică
transparente a instrumentelor
PO Dezvoltarea Capacității
Administrative
1. Asigurarea sprijinului şi a
instrumentelor adecvate în
vederea unei coordonări şi
implementări eficiente şi
eficace a instrumentelor
structurale pentru perioada
2007-2013 şi pregătirea pentru
Sprijinul procesului de următoarea perioadă de
coordonare în vederea programare a instrumentelor
structurale.
eficace, eficiente şi
2. Asigurarea unei diseminări
structurale în România coordonate la nivel naţional a
informaţiilor generale cu privire
la instrumentele structurale şi
implementarea Planului de
Acţiuni al MFE pentru
comunicare, în conformitate cu
Strategia Naţională de
Comunicare pentru
Instrumentele Structurale.
1. Obţinerea unor îmbunătăţiri
structurale şi de proces ale
Crearea unei administraţii managementului
publice mai eficiente şi mai ciclului de politici publice.
eficace în contextul evoluției
socio-economice naționale. 2. Îmbunătăţirea calităţii şi
eficienţei furnizării serviciilor

10

Promovarea unui sistem de
transport durabil în România,
care va facilita transportul în
condiţii de siguranţă, rapid şi
eficient, pentru persoane şi
POS Transport mărfuri cu un nivel de servicii la
standarde europene, la nivel
naţional, european, între şi în
cadrul regiunilor din România.
Îmbunătăţirea standardelor de
viaţă ale populaţiei şi a
standardelor de mediu, vizând,
POS Mediu în principal, respectarea acquis-
ului comunitar de mediu
11
publice, cu accentul pus pe
procesul de descentralizare.
1. Modernizarea si dezvoltarea
axelor prioritare TEN-T, cu
aplicarea masurilor necesare
pentru protectia mediului
inconjurator;
2. Modernizarea si dezvoltarea
retelelor nationale de transport,
in conformitate cu principiile
dezvoltarii durabile;
3.Promovarea transportului
feroviar, naval si intermodal;
4. Sprijinirea dezvoltarii
transportului durabil, prin
minimizarea efectelor adverse
ale transportului asupra
mediului, si imbunatatirea
sigurantei traficului si a sanatatii
umane.
1. Îmbunătăţirea calităţii şi a
accesului la infrastructura de
apă şi apă uzată, prin asigurarea
serviciilor de alimentare cu apă
şi canalizare în majoritatea
zonelor urbane până în 2015.
3
2. Dezvoltarea sistemelor
durabile de management al
deşeurilor prin îmbunătăţirea
managementului deşeurilor şi
reducerea numărului de zone
poluate istoric în minimum 30
de judeţe până în 2015.
3. Reducerea impactului negativ
asupra mediului şi diminuarea
schimbărilor climatice
cauzate de sistemele de încălzire
urbană în cele mai poluate

Dezvoltarea capitalului uman şi
POS Dezvoltarea Resurselor
Umane
participarea viitoare pe o piaţă a
creşterea competitivităţii, prin
corelarea educaţiei şi învăţării
pe tot parcursul vieţii cu piaţa
muncii şi asigurarea de
oportunităţi sporite pentru
muncii modernă, flexibilă şi
inclusivă a 1.650.000 de
persoane.
1. Consolidarea și dezvoltarea
durabilă a sectorului productiv;
2. Crearea unui mediu favorabil
12
localităţi până în 2015.
4. Protecţia şi îmbunătăţirea
biodiversităţii şi a patrimoniului
natural prin sprijinirea
managementului ariilor
protejate, inclusiv prin
implementarea reţelei Natura
2000.
5. Reducerea riscului de
producere a dezastrelor naturale
cu efect asupra populaţiei, prin
implementarea măsurilor
preventive în cele mai
vulnerabile zone până în 2015.
1. Promovarea educaţiei şi formării
iniţiale şi continue de calitate,
inclusiv educaţia superioară şi
cercetarea;
2. Promovarea culturii
antreprenoriale şi creşterea calităţii
şi productivităţii muncii;
3. Facilitarea inserţiei tinerilor şi a
şomerilor de lungă durată pe piaţa
muncii;
4. Dezvoltarea unei pieţe a muncii
moderne, flexibile şi inclusive;
5. Promovarea inserţiei/reinserţiei
pe piaţa muncii a persoanelor
inactive, inclusiv din zonele rurale;
6. Îmbunătăţirea serviciilor publice
de ocupare;
7. Facilitarea accesului grupurilor
vulnerabile la
educaţie şi pe piaţa muncii.

Creșterea productivității
întreprinderilor românești, cu
asigurarea principiilor
dezvoltării durabile și
POS Creșterea reducerea decalajelor față de
Competitivității Economice productivitatea la nivelul
Uniunii Europene, astfel încât
România să atingă, până în anul
2015, un nivel de aproximativ
55% din valoarea medie a
productivității UE.
Dezvoltarea regională din
PO Regional cadrul Planului Naţional de
Dezvoltare
13
dezvoltării durabile a
întreprinderilor;
3. Creșterea capacității de
cercetare dezvoltare (C&D),
stimularea cooperării între
instituții de cercetare dezvoltare
și inovare (CDI) și
întreprinderi, precum și
creșterea accesului
întreprinderilor la CDI;
4. Valorificarea potențialului
tehnologiei informației și
comunicațiilor și aplicarea
acestuia în sectorul public
(administrație) și cel privat
(întreprinderi, cetățeni);
5. Creșterea eficienței
energetice și dezvoltarea
durabilă a sistemului energetic,
prin promovarea surselor
regenerabile de energie
1. Creşterea rolului economic şi
social al centrelor urbane, prin
adoptarea unei abordări
policentrice, în vederea
stimulării unei dezvoltări mai
echilibrate a Regiunilor.
2. Îmbunătăţirea accesibilităţii
Regiunilor şi în particular a
accesibilităţii
centrelor urbane şi a legăturilor
cu zonele înconjurătoare.
3. Creşterea calităţii
infrastructurii sociale a
Regiunilor.
4.Creşterea competitivităţii
Regiunilor ca locaţii pentru
afaceri.
 5.Creşterea contribuţiei
turismului la dezvoltarea
Regiunilor.
Fig.3. Programele Operațioanle 2007-2013
Sursa: http://www.fonduri-ue.ro

Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 include cele opt Regiuni de Dezvoltare din
România, regiuni create cu scopul de a coordona dezvoltarea regională necesară României în
vederea aderării la Uniunea Europeană.

Fig.4. Regiunile de Dezvoltare ale României

Regiunile de dezvoltare sunt unități administrative alcătuite din mai multe județe, create în
urma asocierii Consiliilor Județene, iar conform clasificării EUROSTAT de la nivelul UE, ele

14
corespund nivelului NUTS II, adică valorile demografice sunt cuprinse între 800.000 și 3
milioane de locuitori.
1. Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune de dezvoltare a României, având în
componența sa șase județe: Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu centrul
coordonator la Piatra-Neamț.
2. Regiune Sud este formată din județele:Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița,
Prahova, Teleorman, cu centrul coordonator la Călărași.
3. Regiunea Sud-Est are în componența sa județele: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea
, Vrancea, iar centrul coordonator este la Brăila.
4. Regiunea Sud-Vest cuprinde județele: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea, centrul
coordonator fiind la Craiova.
5. Regiunea Vest este compusă din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș, având
centrul coordonator la Timișoara.
6. Regiunea Nord-Vest are în componența sa județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj,
Maramureș, Satu-Mare, Sălaj, cu centrul coordonator la Cluj-Napoca.
7. Regiunea Centru este compusă din județele :Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș,
Sibiu, centrul coordonator fiind la Alba-Iulia.
8. Regiunea București-Ilfov cuprinde municipiul București și județul Ilfov.

Dat fiind faptul că, politica de coeziune reprezintă principalul obiectiv al Uniunii Europene,
și totodată principala politică de investiții, aceasta este implementată de către fiecare stat
membru prin intermediul Programelor Operaționale, programe create cu scopul de a sprijini
atingerea obiectivelor generale privind dezvoltarea socio-economică.
În acest sens, în vederea implementării politicii de coeziune atât la nivel național, cât și la
nivelul Uniunii Europene, pe lângă elaborarea Programelor Operaționale naționale, România și
statele limitrofe au elaborat și o serie de Programe Operaționale de Cooperare Transfrontalieră.

Astfel, Programe Operaționale de Cooperare Transfrontalieră petru perioada 2007-2013 au

fost:

15
 1. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România– Bulgaria;
2. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România;
3. Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia;
4. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România – Ucraina – Moldova;
5. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – Slovacia – România –
Ucraina;
6. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Bulgaria – Serbia;
7. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Bulgaria – Grecia;
8. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Bulgaria – Fosta Republică
Iugoslavă a Macedoniei;
9. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Bulgaria – Turcia;
10. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în Bazinul Mării Negre;
11. Programul Operaţional de Cooperare Transnaţională – Europa de Sud-Est;
12. Programe Operaţionale Interregionale: Interreg IVC, URBACT II, ESPON 2013,
Interact II (Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007 – 2013, 2)

IV. PERIOADA 2014-2020

Perioada 2014-2020 reprezintă o nouă perspectivă financiară a Uniunii Europene, fiind cea
ce-a doua perioadă de finanțare europeană, după aderarea României la UE, cea precedentă fiind
perioada 2007-2013.

16
 Perspectiva financiară pentru perioada 2014-2020 susține în continuare politica de coeziune,
în conformitate cu obiectivele majore ale Strategiei Europa 2020:
 creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
 creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
 creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării
forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială (Strategia Europa 2020,
5).
Conform siteul-ui oficial al Comisiei Europene, https://ec.europa.eu, noutățile pe care le
aduce perioada 2014-2020 sunt:
 Accent mai puternic pe rezultate: ținte mai clare și măsurabile pentru un grad sporit
de răspundere;
 Simplificare: același set de norme pentru cinci fonduri;
 Condiții: introducerea unor precondiții specifice anterior canalizării fondurilor;
 Consolidarea dimensiunii urbane și combaterea excluziunii sociale: o sumă
minimă din FEDR alocată pentru proiectele integrate la nivelul orașelor și din FSE
pentru susținerea comunităților marginalizate;
 Conexiune cu reforma economică: Comisia poate suspenda finanțarea unui stat
membru care nu respectă normele economice ale UE.

Obiectivele tematice pentru perioada financiară 2014-2020 sunt:

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării.
2. Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC.
3. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a
sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM).
4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarel.e

17
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor.
6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor.
7. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reţelelor majore.
8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de
muncă.
9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare.
10. Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot
parcursul vieții.
11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o
administrație publică eficientă.( http://www.fonduri-ue.ro/po)

În perioada 2014-2020, România va investi în toate cele 11 obiective, folosind resursele

fondurilor europene de investiții, toate aceste investiții se vor face prin intermediul Programelor
Operaționale elaborate pentru perioada 2014-2020, programe ce vin în completarea celor din
perioada 2007-2013.
 Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) va sprijini toate cele 11 obiective,
obiectivele 1-4 fiind prioritare
 Fondul Social European (FSE) acordă priorotate obiectivelor 8-11
 Fondul de Coeziune (FC) sprijină obiectivele 4-7 și 11.

PROGRAM OPERAȚIONAL OBIECTIV GENERAL OBIECTIVE SPECIFICE

1. Promovarea calitatii sistemului
de educatie si formare profesionala
initiala si continua, inclusiv a
invatamantului superior si a
cercetarii.

2. Promovarea culturii
antreprenoriale si imbunatatirea

18

Cresterea economica incluziva prin
investitii in incurajarea ocuparii si
a mobilitatii fortei de munca, in
special in randul tinerilor si a
persoanelor situate in afara pietei
Programul Operațional muncii, promovarea incluziunii
Capital Uman sociale si combaterea saraciei,
precum si sustinerea educatiei,
dezvoltarea competentelor si
incurajarea invatarii pe tot
parcursul vietii.
Cresterea inteligenta, promovarea
Programul Operațional economiei bazate pe cunoastere si
Competitivitate inovare, prin investitii in
consolidarea cercetarii, dezvoltarii
strategice si inovarii si sporirea
utilizarii, calitatii si accesului la
tehnologiile informatiei si
comunicatiilor.
Contribuția la strategia Uniunii
Europene pentru o crestere
Programul Operațional inteligenta, durabila si favorabila
Infrastructură Mare incluziunii, luand in considerare
19
calitatii si productivitatii muncii
Facilitarea insertiei tinerilor si a
somerilor de lunga durata pe piata
muncii.
3. Dezvoltarea unei piete a muncii
moderne, flexibile si incluzive.
4. Promovarea (re)insertiei pe piata
muncii a persoanelor inactive,
inclusiv in zonele rurale.
5. Imbunatatirea serviciilor publice
de ocupare.
6. Facilitarea accesului la educatie
si pe piata muncii a grupurilor
vulnerabile.
1. Promovarea investitiilor in C&I,
dezvoltarea de legaturi si sinergii
intre intreprinderi, centrele de
cercetare si dezvoltare si
invatamantul superior.
2.Imbunatatirea infrastructurilor de
cercetare si inovare (C&I) si
promovarea centrelor de
competenta.
3. Consolidarea aplicatiilor TIC
pentru guvernare electronica, e-
learning, incluziune digitala,
cultura online si sanatate.
4.Dezvoltarea produselor si
serviciilor TIC, a comertului
electronic, si a cererii de TIC.
5.Extinderea conexiunii de banda
larga si sprijinirea adoptarii
tehnologiilor emergente si a
retelelor pentru economia digitala.
1. Promovarea sistemelor de
transport durabile si eliminarea
blocajelor din cadrul
infrastructurilor retelelor majore.
2.Protectia mediului si promovarea
utilizarii eficiente a resurselor.
3.Promovarea adaptarii la
schimbarile climatice, prevenirea
 obiectivele si prioritatile specifice
tematice selectate in functie de
nevoile nationale, regionale si
locale.
Asigurarea capacitatii si a
instrumentelor necesare pentru o
Programul Operațional eficienta coordonare, gestionare si
Asistență Tehnică control al interventiilor finantate
din fondurile ESI, precum si pentru
o implelentare eficienta, bine
orientata si corecta a PO AT, PO
IM si PO Competitivitate.
Consolidarea capacitatii
institutionale a autoritatilor publice
20
si gestionarea riscurilor.
4. Sprijinirea tranzitiei catre o
economie cu emisii scazute de
carbon in toate sectoarele.
1. Intarirea capacitatii
beneficiarilor de proiecte finantate
din FESI de a pregati si de a
implementa proiecte mature.
2. Cresterea transparentei si a
eficientei comunicarii si
dezvoltarea culturii parteneriale
privind FESI si a rolului Politicii
de Coeziune a UE.
3.Imbunatatirea cadrului de
reglementare, strategic si
procedural pentru coordonarea si
implementarea FESI.
4.Dezvoltarea si mentinerea unui
sistem informatic functional si
eficient in vederea imbunatatirii
managementului corect al
informatiei necesare coordonarii si
controlului FESI.
5.Dezvoltarea unei politici
imbunatatite a managementului
resurselor umane care sa asigure
stabilitatea, calificarea si motivarea
adecvata a personalului care
lucreaza in cadrul sistemului de
coordonare, gestionare si control al
FESI.
1. Consolidarea structurilor,
proceselor si competentelor la
nivelul institutiilor si autoritatilor
administratiei publice centrale.
2. Consolidarea capacitatii
institutiilor si autoritatilor
administratiei publice pentru
promovarea si sustinerea
dezvoltarii la nivel local.
3. Imbunatatirea eficientei
sistemului judiciar
 Programul Operațional si a partilor interesate si eficienta
Capacitate Administrativă administratiei publice.
Acordarea de fonduri
nerambursabile de la UE şi
Programul Național de Guvernul României pentru
Dezvoltare Rurală dezvoltarea economico – socială a
spaţiului rural din România.
Cresterea competitivitatii
economice si imbunatatirea
conditiilor de viata ale
Programul Operațional comunitatilor locale si regionale.
Regional Acest obiectiv se va realiza prin
sprijinirea proiectelor de
21
Cresterea calitatii si accesibilitatii
la serviciile publice.
4. Cresterea transparentei,
integritatii si responsabilitatii la
nivelul autoritatilor si institutiilor
publice.
5.Reducerea poverii administrative
pentru mediul de afaceri si
cetateni.
6.Imbunatatirea transparentei,
calitatii si a accesului la serviciile
furnizate de sistemul judiciar.
1. Restructurarea şi creşterea
viabilităţii exploataţiilor agricole.
2. Gestionarea durabilă a
resurselor naturale și combaterea
schimbărilor climatice.
3. Diversificarea activităţilor
economice, crearea de locuri de
muncă, îmbunătățirea
infrastructurii şi serviciilor pentru
îmbunătățirea calităţii vieţii în
zonele rurale.
1. Consolidarea cercetarii,
dezvoltarii tehnologice si a
inovarii.
2. Imbunatatirea competitivitatii
intreprinderilor mici si mijlocii.
3. Sprijinirea tranzitiei catre o
economie cu emisii scazute de
dioxid de carbon.
4.Protectia mediului si promovarea
utilizarii eficiente a resurselor.
 dezvoltare a mediului de afaceri,
de dezvoltare a infrastructurii din 5. Promovarea sistemelor de
Romania si a serviciilor. transport durabile.

6. Dezvoltarea infrastructurii
sanitare si sociale.

7. Promovarea incluziunii sociale

si combaterea saraciei.

Fig.5.Programele Operaționale 2014-2020

Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/po

V. PERSPECTIVA 2021-2027

Perspectva financiară pentru perioada 2021-2027 este cea de-a treia perspectivă
financiară la care participă și România, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, și reprezintă
planul multianual al UE prin care se stabilesc resursele financiare cu care fiecare stat membru va
contribui la bugetul UE, în fiecare dintre cei șapte ani ai perspectivei, dar totodată se stabilesc și
direcțiile principale pentru care se vor folosi aceste resurse.

22
 Conform datelor furnizate de site-ul oficial al Comisiei Europene, https://ec.europa.eu,
bugetul pentru investiții în perioada 2021-2027 va fi de 373 miliarde de euro.
Acest buget ce va fi folosit pentru a elimina decalajele în ceea ce privește gradul de
dezvoltare economică între statele membre, astfel că, cea mai mare parte a resurselor financiare
vor fi direcționate spre regiunile mai slab dezvoltate ce au nevoie de investiții, tocmai pentru a
echilibra balanța privind decalajele economice din cadrul UE.
Astfel, investițiile politicii de coeziune în această perioadă se vor axa pe cinci obiective
principale:

Europă mai prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea

inteligentă întreprinderilor mici și mijlocii

Europă mai verde fără emisii de carbon, obținerea de energie din surse regenerabile și
combaterea schimbărilor climatice

Europă conectată cu rețele strategice de transport și digitale

prin sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a

Europă mai socială competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de
sănătate

Europă mai apropiată prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare la nivel local și dezvoltare
de cetățeni urbană durabilă la nivelul UE

În perioada 2021-2027, prin intermediul politicii de coeziune se vor continua investițiile

în cadrul tuturor regiunilor, regiuni clasificate în trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate,
regiuni în tranziție și regiuni mai dezvoltate.
Criteriul de alocare a fondurilor se bazează, ca și în cadrul celorlalte perioade de
finanțare, pe PIB-ul pe cap de locuitor, dar se introduc și criterii noi, spre exemplu: nivelul
educației, șomajul la nivelul tinerilor, primirea și integrarea imigranților.
De asemenea, în cadrul noii perioade financiare se vor lua o serie de 80 de măsuri de
simplificare în cadrul politicii de coeziune, măsuri ce vor viza mai puțină birocrație și modalități
mai simple de solicitare a plăților. În acceași ordine de idei, Comisia Europeană propune

23
controale mai relaxate la programele ce au un istoric bun și o încredere mai mare în sistemele
naționale.

VI. IMPACTUL POLITICII REGIONALE EUROPENE ASUPRA

ROMÂNIEI

VI.1. Scurt istoric privind Politica de Dezvoltare Regională la nivelul Uniunii Europene

Politica de dezvoltare regională este una dintre cele mai importante politici de investiții
de la nivelul Uniunii Europene, politică care datorită obiectivului său general ce vizează

24
reducerea decalajelor sociale și economice dintre regiunile și statele Uniunii Europene,
acționează asupra mai multor domenii ce se constituie a fi factori cheie în dezvoltare, și anume:
dezvoltarea urbană, dezvoltarea agriculturii și a transporturilor, ocuparea forței de muncă,
educația, sănătatea, protecția mediului.
Principiul fundamental care stă la baza politicii regionale este solidaritatea financiară,
principiu ce presupune alocarea unei părți din bugetul UE, buget realizat în urma contribuției
fiecărui stat membru, către regiunile mai puțin dezvoltate, tocmai pentru a se reduce aceste
decalaje în ceea ce privește gradul de dezvoltare între statele membre UE.
Ideea creării unei politici de dezvoltare regională a fost adoptată încă din anul 1957 în
urma Tratatului de la Roma, când Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda au
decis că trebuiesc diminuate discrepanțele în ceea ce privește gradul de dezvoltare economică
între regiuni.
Astfel că, în 1958 a fost creat FSE (Fondul Social European), care este axat pe
îmbunătățirea și dezvoltarea economiei din cadrul statelor membre UE.
În anul 1962 a fost înființat FEOGA (Fondul European pentru Orientare şi Garantare
Agricolă) ce are scopul de a finanța politica agricolă și de a sprijini dezvoltarea economiei rurale.
În 1975 este creat FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) ce are ca principal
obiectiv redistribuirea unei părți din bugetul UE către regiunile cele mai slab dezvoltate, în
vederea dezvoltării lor economice.
În anul 1985 este adoptat Actul Unic European, act prin care se introduce conceptul de
coeziune economică, creându-se cadrul pentru o politică de coeziune economică și socială ca
politică de sine stătătoare, ce are drept scop eliminarea decalajelor economice existente în cadrul
regiunilor europene.
Datorită complexității politicii regionale și a faptului că aceasta vizează mai multe
domenii de activitate, în elaborarea și implementarea ei sunt implicați mai mulți actori
instituționali:
 Comisia Europeană este responsabilă cu implementarea politicii de dezvoltare
regională în UE.
 Parlamentul European se ocupă cu luarea deciziilor privind dezvoltarea politicii
regionale, prin intermediul Comitetului pentru Politică Regională, Transport și
Turism

25
  Comitetul Regiunilor este cea mai nouă instituție europeană, fiind un organ
constultativ al UE pe probleme de coeziune socio-economică și este format din
reprezentanți ai fiecărui stat membru.
 Banca Europeană de Investiții finanțează politicile de la nivelul UE, fiind
practiv instrumentul de finanțare al politicii regionale.
Prin intermediul politicii regionale au fost create fondurile speciale de pre-aderare:
PHARE: fond pentru reconstrucția economică, ISPA: prefigurează fondul de coeziune,
SAPARD: fond special pentru dezvoltarea domeniului agricol. La aceste fonduri au acces doar
țările în curs de aderare, având ca scop ridicarea gradului de dezvoltare economică a acestora și
pregătirea lor înainte de aderare pentru a putea fi la standardele impuse de UE.
În perioada de aderare la UE, adică înainte de anul 2007, România a fost una dintre țările
care au accesat aceste fonduri, ce au contribuit la dezvoltarea statului pentru ca acesta să
îndeplinească mai ușăr criteriile de aderare la UE.

VI.2. Politica de Dezvoltare Regională în România

Politica de Dezvoltare Regională în cadrul României a apărut în anul 1996, odată cu

funcționarea programului PHARE, urmând ca în anul 1998 să se stabilească cadrul legal de
dezvoltare care prevede politicile naționale, actorii instituționali implicați și mecanismele de
implementare a politicii de dezvoltare regională.
Începând cu anul 2002, prin intermediul acquis-ului comunitar s-au stabilit criteriile pe
care România trebuie să le îndeplinească în vederea aderării la UE, și implicit obținerii
finanțărilor din Fondul Structural și Fondul de Coeziune., precum și modalitățile de

26
implementare a politicii regionale. În acest sens, România a trebuie să creeze un cadrul legistaliv
corespunzător, ce să permită implementarea prevederilor din acquis.
Pentru a putea îndeplini cerințele prevăzute în acquis în vederea aderării, România a putut
accesa fondurile de pre-aderare Phare, ISPA și SAPARD, fonduri menite să ajute la dezvoltarea
economică și socială.
La nivel teritorial, implementarea politicii de dezvoltare regională în România a fost
reprezentată de crearea regiunilor de dezvoltare. Aceste regiuni au fost create în urma asocierii
benevole a mai multor județe, fără a avea însă personalitate juridică. În acest sens, teritoriul
adminisrativ al României a fost împărțit în opt regiuni de dezvoltare:
1.Nord –Est: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui
2. Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea
3. Sud Muntenia :Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman
4. Sud-Vest Oltenia: Dolj,Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea
5.Vest: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş
6 Nord-Vest: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj
7. Centru: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
8. Bucureşti-Ilfov: Municipiul Bucureşti, Ilfov
Aderarea la Uniunea Europeană a presupus și elaborarea unui set de documente de
programare ale politicii regionale, dintre care, cel mai important fiind Planul Național de
Dezvoltare, plan ce conține direcțiile și prioritățile înspre care trebuie să se îndrepte dezvoltarea,
pe o perioadă dată de timp.

Aderarea la UE a fost precedată și de crearea unui cadru instituțional în vederea

implementării politicii regionale, atât la nivel de regiune, cât și la nivel național.
Principalii actori instituționali la nivel regional implicați în implementarea acesteia sunt:
 Consiliul de Dezvoltare Regională: alcătuit din președinții Consiliilor Județene și un
reprezentant al Consiliilor Locale, având rolul de a analiza și aproba PDR (Planul de
Dezvoltare Regională).

27
  Agenţia pentru Dezvoltare Regională: este o organizaţie ne-guvernamentală,
subordonată CDR şi cu personalitate juridică, având rolul de a implementa PDR și
programele de dezvoltare regional.
 Comitetul Regional pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale: este
format din reprezentanţi ai ADR–urilor, ai Prefecturilor, Consiliilor Judeţene, instituţii de
învăţământ superior şi institute de cercetare, având rolul de a formula propuneri în ceea
ce priește conținutul PDR.
La nivel național, principalii actori instituționali implicați în procesul de luare a deciziilor cu
privire la politica regională sunt:
 Consiliul Naţional de Dezvoltare Regională: format din 8 preşedinţi şi 8 vice-preşedinţi
ai CDR şi un număr egal de reprezentanţi ai organismelor guvernamentale responsabile
pentru politica de dezvoltare regional, având rolul de a analiza și aproba Planul Național
de Dezvoltare.
 Ministerul de resort: este organul executiv al CNDR cu statut juridic propriu şi rol
major în elaborarea PND.
 Comitetul Inter-instituţional pentru elaborarea PND: este format din reprezentaţi
ministerelor, ADR-urilor, altor instituţii publice centrale, institute de cercetare şi instituţii
de învăţământ superior, având rol consultativ.

VII. CONCLUZII

Politica reginală asigură cadrul de investiții necesar pentru îndeplinirea obiectivelor

Strategiei Europa 2020 privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

28
 Obiectivele politicii regionale sunt realizate prin intermediul a trei fonduri: Fondul
European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) și Fondul Social European
(FSE), acestea constituind, alăruri de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
(FEADR) și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (EMFF), Fondurile Structurale
și de Investiții Europene (ESI).
Politica de dezvoltare regională în România a devenit parte componentă a
procesului de aderare la Uniunea Europeană, dezvoltarea unei politici regionale numărându-se
printre cerințele privind aderarea la UE, aceasta deoarece politica regională este o politică de
bază în cadrul Uniunii.
Politica regională se bazează pe conceptul de solidaritate financiară a statelor membre,
asta deoarece o parte însemnată din contribuția acestora la bugetul UE este direcționată spre
regiunile mai puțin prospere din punct de vedere economic.
La nivelul României, implementarea policitii de regionare a presupus o reogranizare a
teritoriului țării, prin crearea celor opt regiuni de dezvoltapentru elre, dar și elaborarea anumitor
documente ce vizează direcțiile de dezvoltare economică ce trebuiesc urmate, precum și crearea
unui cadru instituțional adecvat pentru elaborarea documentelor în cauză.
Deasemenea, aderarea României la UE și implementarea politicii de dezvoltare regională
au permin accesarea fondurilor europene de investiții, care au contribuit la dezvoltarea
economică a țării, asemenea fonduri urmând a fi accesate și în viitor, în cadrul perioadei
financiare 2021-2027.

VIII. BIBLIOGRAFIE

29
*** (2005), Planul Național de Dezvoltare 2007-2013
*** (2007), Cadrul Strategic Național de Refetință 2007-2013
***Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007- 2013, online la
https://ec.europa.eu/regional_policy/archive/country/commu/docoutils/brochure_cbc_ro_bg.pdf
***Strategia Europa 2020, online la
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf
http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/Politica_regionala.pdf
https://ec.europa.eu
http://www.fonduri-ue.ro

30