Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu

Absorbția fondurilor europene in Romania

2014-2020

Proiect disciplina Economie Europeană

Oprea/Cucui Dana Andreea
CIG I, ID
 Odata cu aderarea României la Uniunea Europeana la data de 01.01.2007, țara noastră
a devenit stat membru al Uniunii.
Evenimentul din 2007 a însemnat și adoptarea de către România a principiilor de
dezvoltare ale UE și ale instrumentelor de lucru agreate la nivel comunitar pentru promovarea
condițiilor de creștere economică și pentru reducerea disparităților dintre nivelurile de
dezvoltare ale regiunilor UE și ale statelor membre, pentru asigurarea unui nivel ridicat de
ocupare a forței de muncă și a unei dezvoltări echilibrate și durabile.
Strategia Europa 2020, aprobată în iunie 2010 de către Consiliul European,
guvernează politicile economice ale UE – o strategie pe 10 ani, având drept scop principal
creșterea și dezvoltarea economică a UE, o „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii”, cu o mai bună coordonare a politicilor naționale și europene. UE a stabilit cinci
obiective majore care urmează să fie îndeplinite până în 2020, iar fiecare stat membru și-a
asumat propriile ținte naționale, în urma negocierilor și a caracteristicilor particulare.
Fondurile structurale sunt cele mai importante instrumente utilizate de UE pentru a
promova dezvoltarea regională a statelor membre și pentru a accelera procesul de
convergență, prin sprijinirea creării de locuri de muncă, creșterea competitivității
întreprinderilor, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. UE nu doar
distribuie fondurile, ci este, de asemenea, direct implicată în modul în care ar trebui cheltuite.
Aceste fonduri sprijină agricultura și dezvoltarea rurală, mediul de afaceri și turismul,
investițiile în educație și diversele măsuri care îmbunătățesc capitalul uman, investițiile în
infrastructură, transport și mediu. Politica de coeziune sau politica regională utilizează trei
fonduri principale: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune
(CF) și Fondul social european (FSE). Acestora li se adaugă Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF),
constituind împreună fondurile europene structurale și de investiții (ESI). Fondurile răspund
priorităților de politici stabilite prin strategia Europa 2020, modelate în obiectivele de
investiții pentru creștere economică și creare de locuri de muncă (obiectiv finanțat prin
FEDR, FSE și Fondul de coeziune) și cooperare teritorială europeană (sprijinit prin FEDR),
conform Comisiei Europene (2015b). Pentru obiectivele stabilite prin PAC, FEADR
finanțează creșterea competitivității agriculturii, gestionarea durabilă a resurselor naturale și a
schimbărilor climatice și dezvoltarea teritorială echilibrată și ocuparea forței de muncă la
nivel rural.

Pentru România, aderarea la UE are o încărcătură economică și socială deosebită:

creșterea calității vieții și modernizarea economică. România beneficiază, în perioada 2014-
2010, de un total de 44,6 mld. euro pentru creștere și dezvoltare economică. Prin politica de
coeziune sunt alocați 24,7 mld. euro, suplimentați de 19,8 mld. euro pentru PAC și 0,17 mld.
euro prin Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Ministerul Finanțelor Publice
România este un beneficiar net de fonduri europene, volumul fondurilor atrase de la bugetul
UE fiind în fiecare din anii analizați mai mare decât contribuțiile la bugetul comunitar. In
perioada 1 ianuarie 2007 - 30 noiembrie 2019, conform balanței publicate de Ministerul
Finanțelor România a primit 54,43 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit
la bugetul Uniunii Europene cu 18,91 miliarde de euro (formați din cei 1% din PIB cu care
fiecare stat membru contribuie la bugetul UE și alte contribuții, în principal din taxe vamale).
Astfel, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de
35,52 miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care am
contribuit noi la bugetul UE.

1. Programele operaționale

Pentru atragerea fondurilor europene România a dezvoltat șapte programe

operaționale, după cum urmează:

1. Programul Operațional Capital Uman (PO CU)

Stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către
România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul
Social European în perioada 2007‐2013 și contribuind, totodată, la atingerea obiectivului
general al Acordului de Parteneriat (AP 2014‐2020) ‐ implicit al Fondurilor Europene
Structurale și de Investiții din România, şi anume, de a reduce disparităţile de dezvoltare
economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE.
Acest program își urmărește obiectivele prin intermediul a șapte axe prioritare:
1. Axa Prioritară 1 - Inițiativa locuri de muncă pentru tineri
Suma alocată totală - 230.693.510 Euro prin Inițiativa „Locuri de muncă pentru
tineri”
2. Axa Prioritară 2 - Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs
Suma alocată totală:

• 408.572.233 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 26.535.106 Euro
rezervă de performanță
• 18.701.987 Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care 1.253.350 Euro rezervă de
performanță

3. Axa Prioritară 3 - Locuri de muncă pentru toți

Suma alocată totală:

• 1.270.959.911 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 81.309.527 Euro
rezervă de performanță
• 24.853.622 Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care 1.688.063 Euro rezervă de
performanță

4. Axa Prioritară 4 - Incluziunea socială și combaterea sărăciei

Suma alocată totală:

• 1.047.023.965 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 65.852.595 Euro
rezervă de performanță
 • 63.168.893 Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care 4.118.209 Euro rezerva de
performanță

5. Axa Prioritară 5 - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)

Suma alocată totală:

• 206.392.106 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 13.287.556 Euro
rezervă de performanță
• 5.586.112 Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care 364.329 Euro rezervă de
performanță

6. Axa Prioritară 6 - Educație și competențe

Suma alocată totală :

• 1.393.631.965 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 89.680.233 Euro
rezervă de performanță
• 85.004.079 Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care 5.526.743 Euro rezervă de
performanță

7. Axa Prioritara 7 - Asistenţă Tehnică

Suma alocată totală:

• 286.276.051 Euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate

• 18.590.933 Euro pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov

Graficul de mai jos prezintă stadiul alocării fondurilor PO CU pe cele șapte axe
prioritare:
 În cele ce urmează vom reda informații de sinteză referitoare la progresul înregistrat
în implementarea Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 până la 31 decembrie
2019:
La nivelul Axelor Prioritare 1-6 au fost contractate 1158 proiecte, cu o valoare
eligibilă de cca 3,69 mld €. Un clasament din perspectiva valorii totale eligibile contractate pe
Axele Prioritare 1-6 până la data de 31.12.2019 arată astfel:
• AP 1 – 7 contracte în valoare de 43,46 mil. €.
• AP 2 – 8 contracte în valoare de 159,21 mil. €,
• AP 3 – 421 contracte în valoare de 1,24 mld. €
• AP 4 - 351 contracte în valoare de 1,78 mld. €;
• AP 5 – 73 contracte în valoare de 13,69 mil. €;
• AP 6 – 298 contracte în valoare de 454,43 mil. €;
• AP 7 - 53 contracte în valoare totală de 173,23 mil €.

2. Programul Operațional Competitivitate (POC)

Programul Operațional Competitivitate (POC) susține investiții menite să răspundă

nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în special în
ceea ce privește sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și
infrastructura subdezvoltată a TIC și implicit servicii slab dezvoltate, poziționându‐se astfel
ca un factor generator de intervenții orizontale în economie și societate, de natură să
antreneze creștere și sustenabilitate. Acest program vizează doua axe prioritare:
1. Axa Prioritară 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul
competitivității economice și dezvoltarii afacerilor
Suma alocată:

• 716.309.236,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate - 43.884.366 Euro rezervă
de performanță)
• 177.551.724,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată) -
14.322.208 Euro rezervă de performanță

2. Axa Prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o

economie digitală competitivă
Suma alocată:

• • 555.101.935,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate (34.008.072 Euro rezervă
de performanță)
• • 75.097.813,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată) -
4.552.434 Euro rezerva de performanță
 Stadiul alocării la nivelul POC:

3. Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)

Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde

nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în
acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene.
Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu
Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se
asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon
prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea
unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor.
1. Axa Prioritară 1 - Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a
metroului
Suma alocată - 3.404.255.320,00 Euro
2. Axa Prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de
calitate, durabil şi eficient
Suma alocată - 1.602.734.954,00 Euro
3. Axa Prioritară 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de
management eficient al resurselor
Suma alocată - 2.892.443.785,00 Euro
4. Axa Prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a
biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor
poluate istoric
Suma alocată - 325.531.915,00 Euro
5. Axa Prioritară 5 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi
gestionarea riscurilor
Suma alocată - 478.723.404,00 Euro
 6. Axa Prioritară 6 - Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în
vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon
Suma alocată - 197.329.787,00 Euro
7. Axa Prioritară 7 - Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului
centralizat de termoficare în oraşele selectate
Suma alocată - 249.478.723,00 Euro
8. Axa Prioritară 8 - Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei
electrice şi gazelor naturale
Suma alocată - 68.026.596.00 Euro

4. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT)

POAT 2014-2020 are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă şi
eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România în conformitate cu
principiile şi regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv
management financiar, monitorizare şi control, pe baza responsabilităţilor împărţite între
Statele Membre şi Comisia Europeană.
Obiectivul global al POAT 2014-2020 este de a asigura capacitatea şi instrumentele necesare
pentru o eficientă coordonare, gestionare şi control al intervenţiilor finanţate din Fondurile
Europene Structurale şi de Investiţii, precum şi o implementare eficientă, bine orientată şi
corectă a POAT, Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Programului
Operaţional Competitivitate (POC).
1. Axa Prioritară 1 - Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa
proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri
Suma alocată:

• 73.839.812,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate

• 4.795.200,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată)

2. Axa Prioritară 2 - Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI

Suma alocată:

• 60.424.471,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate

• 3.924.000,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată)

3. Axa Prioritară 3 - Creșterea eficienței şi eficacităţii resurselor umane implicate în

sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI în România
Suma alocată:

• 101.630.588,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate

• 6.599.949,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată)
 5. Programul Operațional Regional (POR)

POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice

și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea
dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a
regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice
potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
1. Axa Prioritară 1 - Promovarea transferului tehnologic
Suma alocată - 206,51 mil euro
2. Axa Prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
Suma alocată - 877.11 mil euro FEDR
3. Axa Prioritară 3 - Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice
Suma alocată - 2374.57 mil eur
4. Axa Prioritară 4 - Dezvoltare urbană durabilă
Suma alocată - 1386.86 mil euro
5. Axa Prioritară 5 - Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural
Suma alocată - 466.5 mil euro
6. Axa Prioritară 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și
locală
Suma alocată - 1068.37 mil euro
7. Axa Prioritară 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului
Suma alocată - 118.9 mil euro
8. Axa Prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale
Suma alocată - 763.45 mil euro
9. Axa Prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților
defavorizate din mediul urban
Suma alocată - 101.41 mil euro
10. Axa Prioritară 10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
Suma alocată - 352.19 mil euro
11. Axa Prioritară 11 - Cadastru și înregistrarea proprietăților în zonele rurale din
România
Suma alocată - 312.89 mil euro
12. Axa Prioritară 12 - Asistență tehnică
Suma alocată -221.28 mil euro
 6. Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA)

POCA va promova crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze

dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și
reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Pentru a putea îndeplini acest rol, administrația publică are nevoie de resurse umane
competente și bine gestionate, un management eficient și transparent al utilizării resurselor, o
structură instituțional-administrativă adecvată, precum și de proceduri clare, simple și
predictibile de funcționare. O astfel de administrație trebuie să fie capabilă să ofere
decidenților politici instrumentele necesare fundamentării și implementării unor politici
publice în interesul cetățenilor. Optimizarea administrației este o condiție importantă pentru
punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale către o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii.
1. Axa prioritară 1 - Administrație publică și sistem judiciar eficiente
Obiectivul specific 1.1 - Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune
în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și
mediul de afaceri în concordanță cu SCAP
2. Axa prioritară 2 - Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente
3. Axa prioritară 3 - Asistență tehnică

7. Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-

2020 (POAD)
Programul contribuie la consolidarea coeziunii sociale și la reducerea sărăciei extreme
prin distribuirea de alimente de bază (sub formă de pachete alimentare și mâncare preparată),
de materiale școlare pentru copii, trusouri pentru nou-născuți, articole de îmbrăcăminte și
încălțăminte și produse de igienă către persoanele cele mai defavorizate. Ajutorul European
prin POAD este completat de schemele naționale care se adresează persoanelor aflate în
sărăcie extremă.

2. Regiunile de dezvoltare
Regiunile de dezvoltare au fost create în anul 1998 pentru a
coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană.
Au fost organizate 8 regiuni de dezvoltare după cum urmează:
1. Regiunea de dezvoltare Nord-Est are în componență următoarele județe:
Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui

2. Regiunea de dezvoltare Sud-Est are în componență următoarele județe:

Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea;

3. Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia are în componență următoarele județe:

Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman;
 4. 4. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia are în componență următoarele
județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea;

5. 5. Regiunea de dezvoltare Vest are în componență următoarele județe:

Arad, Caras-Severin, Hunedoara și Timiș;

6. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest are în componență următoarele județe:

Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare si Sălaj;

7. Regiunea de dezvoltare Centru are în componență următoarele județe:

Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu;

8. Regiunea de dezvoltare București – Ilfov are în componență municipiul

București și județul Ilfov.

9. Rata absorbției fondurilor europene pentru perioada 2014-2020

Rata absorbției fondurilor europene în România la 30 decembrie 2020 a ajuns la 50%,

comparativ cu media UE care se situează la 55%, se arată în situația publicată pe data de 19
ianuarie 2021, de către Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene.
Acest bilanț întocmit la încheierea perioadei 2014-2020 ne arată urmatoarele date:

• 15,53 miliarde euro bani europeni intrați în România prin Politica de Coeziune și
Politica Agricolă. Acestor sume li se adaugă încă 7,92 miliarde euro plăți directe către
fermieri;
• 26,43 miliarde euro – valoarea totală a liniilor de finanțare deschise, reprezentând
96,5% din alocarea totală a României;
• 46,75 miliarde euro valoarea proiectelor depuse pentru aceste linii de finanțare;
• 38,4 miliarde euro valoarea totală a contractelor de finanțare semnate, iar rata de
contractare a ajuns la 137% din alocare.
Sursă date și foto: MIPE

3. Bilanțul atragerii fondurilor europene in perioada

2014-2020

Mai detaliat găsim situația fondurilor europene în luna iulie 2020, aproape de finalul
perioadei analizate. Aceasta situație relevă faptul ca rata de absorbție în România a ajuns la
43% până la acel moment. Conform Ministerului Fondurilor Europene:

• 13,09 miliarde euro bani europeni au intrat în România prin Politica de Coeziune și
Politica Agricolă. Acestor sume li se adaugă încă 7,92 miliarde euro plăți directe către
fermieri. Din acești bani, peste 6,62 miliarde de euro au venit din Fondul European de
Garantare Agricolă (FEGA), adică plățile directe la hectar, pentru fermieri. Aceste
fonduri sunt ușor de absorbit, pentru că intră automat în țară, nefiind nevoie de
proiecte. Aici gradul de absorbție a ajuns la circa 60% din totalul alocat României din
această categorie de fonduri (FEGA).

• 27,442 miliarde euro este valoarea totală a liniilor de finanțare deschise, reprezentând
102,4% din alocarea totală a României;

• 52,947 miliarde euro valoarea proiectelor depuse pentru aceste linii de finanțare
 • 33,235 miliarde euro valoarea totală a contractelor de finanțare semnate, iar rata de
contractare a ajuns la 111% din alocare.

Provocările cele mai mari în absorbția fondurilor europene de către România sunt
la Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI), gestionate de autoritățile de
management din cadrul a 3 ministere-cheie: Ministerul Fondurilor Europene,
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării si Administrației, precum și Ministerul
Agriculturii. Aici, Uniunea Europeană a alocat României aproape 31 de miliarde de euro, în
perioada de prgramare 2014-2020. România poate să absorbă acești bani prin proiecte de
investiții și lucrări până la 31 decembrie 2023.
În acest moment, România a obținut din fondurile FESI aproximativ 11 miliarde de
euro, cu tot cu prefinanțările pe care Uniunea Europeană le acordă din oficiu statului
membru, potrivit raportărilor oficiale ale Comisiei Europene. Aceasta înseamnă o rată de
absorbție de 36% pentru fondurile FESI, sub media UE, care este de 39%.
Dacă scădem prefinanțările, mai rămânem cu circa 9 miliarde de euro, rambursări de
cheltuieli acordate de Comisia Europeană României, în baza facurilor corecte. Adică, 29%
din alocarea rezervată României din FESI. Aceasta este de fapt rata de absorbție
efectivă, care reflectă cel mai bine performanța absorbției fondurilor europene.
Stadiul absorbției pentru programele finanțate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD)
și
al plăților efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)
la data de 31 decembrie 2020
euro

Sume solicitate CE
Alocare Plăți către beneficiari Prefinanțări primite de la CE Rambursări de la CE
în limita alocării UE a PO Total sumă primită de la CE
2014-2020 (UE) **** (rata de absorbție efectivă)
Programe (rata de absorbție curentă)
2014-2020 (UE)

Valoare % Valoare % Valoare % Valoare % Valoare %

1 2 3=(2/1)*100 4 5=(4/1)*100 6 7=(6/1)*100 8 9=(8/1)*100 10=4+8 11=(10/1)*100

PO Regional 6,860,000,000 2,538,488,361 37.00% 641,117,099 9.35% 2,391,628,735 34.86% 2,152,465,862 31.38% 2,793,582,960 40.72%
PO Infrastructură
8,638,524,484 3,141,461,066 36.37% 924,174,447 10.70% 3,356,407,800 38.85% 3,018,181,239 34.94% 3,942,355,686 45.64%
Mare
PO
1,829,787,234 597,625,732 32.66% 131,132,674 7.17% 426,543,607 23.31% 383,889,247 20.98% 515,021,921 28.15%
Competitivitate
PO Capital Uman 4,362,057,078 2,054,252,684 47.09% 407,598,821 9.34% 1,875,570,914 43.00% 1,688,063,160 38.70% 2,095,661,981 48.04%
PO Capacitatea
563,588,476 181,013,689 32.12% 54,457,757 9.66% 189,116,269 33.56% 168,931,037 29.97% 223,388,794 39.64%
Administrativă
PO Asistență
332,765,958 188,996,544 56.80% 29,848,816 8.97% 199,405,361 59.92% 179,464,825 53.93% 209,313,641 62.90%
Tehnică

SUBTOTAL 22,586,723,230 8,701,838,076 38.53% 2,188,329,614 9.69% 8,438,672,686 37.36% 7,590,995,369 33.61% 9,779,324,984 43.30%

PN Dezvoltare
8,127,996,402 6,044,054,715 74.36% 325,119,856 4.00% 5,359,948,986 65.94% 5,357,532,471 65.91% 5,682,652,327 69.91%
Rurală***

POPAM 168,421,371 72,806,013 43.23% 17,298,093 10.27% 63,098,013 37.46% 56,788,212 33.72% 74,086,304 43.99%

TOTAL FESI* 30,883,141,003 14,818,698,804 47.98% 2,530,747,563 8.19% 13,861,719,685 44.88% 13,005,316,052 42.11% 15,536,063,615 50.31%

POAD 441,013,044 174,934,642 39.67% 48,511,435 11.00% 212,755,270 48.24% 120,427,017 27.31% 168,938,452 38.31%

FEGA 2015-
11,420,285,120 8,888,740,893 77.83% 8,888,740,893 77.83% 8,791,957,414 76.99% 8,791,957,414 76.99%
2020**
 Dezvoltarea nu a fost însă una armonizată la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare
ale României.
Mediul privat a contribuit cel mai mult la aceste cifre. Dispersia teritorială a absorbţiei
fondurilor europene este inegală la nivelul țării. Datele disponibile pentru sfârşitul anului
2019 provin de la Misterul Finanţelor Publice. În clasamentul judeţelor din România care au
obţinut cele mai mari finanţări ale contractelor semnate în exerciţiul financiar 2014-2020,
Ilfov se situează pe primul loc cu o valoare totală a contractelor semnate de 10,4 miliarde lei,
(2,1 mld. Euro) cu peste 7 mld. lei finanţare UE. Această sumă este alocată pentru doar 60 de
contracte de finanţare semnate, ceea ce înseamnă că este vorba de proiecte mari. La polul
opus se află Teleorman, care a obţinut finanţări europene de doar 264 milioane lei, cu peste
50 de contracte.

În clasamentul judeţelor cu cele mai mari finanţări ale contractelor semnate în

exerciţiul financiar actual, judeţul Ilfov este urmat de municipiul Bucureşti, unde au fost
semnate 312 contracte cu o finanţare UE în valoare de 5 miliarde lei (1,7 mld. euro). Pe al
treilea loc în acest clasament se află Constanţa, cu o finanţare UE de 4,3 mld. lei, cu 236
contracte de finanţare semnate. În top cinci judeţe cu cele mai mari finanţări UE, ultimele
două locuri sunt ocupate de Cluj, 3,4 mld. lei finanţare UE, cu 411 de contracte, şi Dolj, cu
finanţări de 2,7 mld. lei cu 233 contracte semnate.

Deşi nu se regăsesc pe primele locuri în clasamentul judeţelor cu cele mai mari

finanţări ale contractelor semnate, sunt judeţe care au reuşit să atragă finanţări de peste 1
miliard lei precum Timiş (1,7 mld. lei), Tulcea (1,8 mld. lei), Bihor (1,7 mld. lei), Galaţi (1,6
mld. lei) şi Iaşi (1,4 mld. lei).

La polul opus al judeţelor care au atras cele mai mari finanţări UE în perioada de
finanţare 2014-2020 se află, după Teleorman, judeţul Brăila, care a atras 278 de milioane lei
cu doar 47 contracte, urmat de Covasna (300 mil. lei) şi Ialomiţa (370 mil. lei).
 4. Fonduri Europene 2021-2027
Ca urmare a acordului Parlamentului European din 16 decembrie 2020, Consiliul UE
a adoptat la 17 decembrie 2020 regulamentul privind noul Cadru Financiar Multianual (CFM)
2021-2027 și pachetul de relansare economică Next Generation EU ca urmare a crizei
provocate de pandemia de coronavirus (NGEU).
Regulamentul prevede un buget pe termen lung de 1 074,3 miliarde EUR pentru
UE27 (cele 27 de state membre rămăse ca urmare a Brexit-ului) în prețurile din 2018,
inclusiv integrarea Fondului european de dezvoltare. Împreună cu NGEU, în valoare de 750
de miliarde EUR, va permite UE să furnizeze o finanțare fără precedent de 1,8 trilioane
EUR în următorii ani pentru a sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și prioritățile UE
pe termen lung în diferite politici/zone. Similar cu perioada precedenta, Ministerul
Fondurilor Europene enumeră 8 programe de fonduri europene, cu alocările de bani aferente,
prin care se vor finanța proiecte de investiții, inclusiv pentru anreprenori, în România, în
perioada de programare 2021-2027.
 7 programe vor gestionate de MFE ca autoritate de management:
⦁ Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-
2027: 2,143 miliarde euro;
⦁ Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027: 4,615 miliarde euro;
⦁ Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027: 7,722 miliarde euro;
⦁ Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027: 2,594 miliarde euro;
⦁ Programul Operațional Sănătate 2021-2027: 4,73 miliarde euro;
⦁ Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027: 597 milioane euro;
⦁ Programul Operațional Tranziție Justă 2021-2027: 1,76 miliarde euro.

De la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, țara noastră a beneficiat de o

singură perioadă completă pentru atragerea fondurilor europene. Dată fiind lipsa de
experiență a autorităților competente, precum și birocrația excesivă, România a înregistrat un
procent destul de scăzut de absorbție a fondurilor disponibile, comparativ cu gradul de nevoie
al atragerii acestor resurse financiare.
Pentru a facilita atragerea fondurilor, conform Comisiei Europene, pentru
întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE în perioada 2021-2027, noul
cadru oferă mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin
utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un cadru
unic de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele
membre („gestionare partajată”). Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la
programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea
principiului „auditului unic”, pentru a evita suprapunerea verificărilor.
În exercitiul curent, României îi vor reveni circa 80 de miliarde de euro, sprijin
financiar european, în perioada 2021-2027, conform negocierilor din Consiliul European din
iulie 2020. Având in vedere că țara noastră beneficiază acum de experiența perioadelor
anterioare, de o administrație mai competentă și de proceduri care au fost simplificate, se
dorește ca gradul de absorbție a celor 80 de miliarde de euro să fie mult mai ridicat, în scopul
diminuării decalajului existent între gradul de dezvoltare al României și gradul de dezvoltarea
al statelor europene, pentru a consolida integrarea noastră în UE
 Bibliografie

https://www.fonduri-ue.ro/po

http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2018/10/SPOS_2017_Studiul-1_FINAL.pdf

https://moradoconsulting.ro/regiunile-de-dezvoltare/

https://mfe.gov.ro/stadiul-absorbtiei-fondurilor-ue/

https://www.piatafinanciara.ro/romania-trebuie-sa-isi-imbunatateasca-rata-de-absorbtie-a-
fondurilor-europene/

https://www.fonduri-structurale.ro/

https://www.startupcafe.ro/