MEDIUL INTERNAȚIONAL DE AFACERI

- CURS I -
Lector Univ. Dr. Alexandru Patruti

alexandru.patruti@rei.ase.ro
Ce Este MIA?

• MIA: Disciplina ce presupune studiul contextului in care companiile internaționale își

desfășoară activitatea.

• Caracteristici:
• Disciplina apărută recent in SUA si MB;

• încearcă o cale de mijloc intre business si economics;

• se pune mare accent pe dimensiunea internațională;

• folosește cu precădere anumite instrumente de analiza (ex. PESTEL, SWOT)

Ce Este MIA?

• Business vs. Economics;

• Discipline “tari” vs. “slabe”;

• Precizie sau aplicabilitate?

• Profunzime vs. aspect general?

• Ex: Microeconomie, macroeconomie, comerț internațional vs. management, marketing,

antreprenoriat.
Ce Este MIA?

• Figuri reprezentative in sfera de business:

• M. Porter
• G. Hofstede
• P. Kotler

• Figuri reprezentative in sfera de economics:

• P. Samuelson
• F. A. Hayek
• J. M. Keynes
CE METODE/INSTRUMENTE DE ANALIZA SE
FOLOSESC LA MIA?
• Concepte teoretice (exemple):
• Economii de scara;
• Externalitati.

• Analize tipice mediului de afaceri (exemple):

• SWAT;
• PESTEL.

• Indicatori economici.
ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte Slabe

Oportunitati Amenințări
ANALIZA PESTEL

• Politic
• Economic
• Social
• Tehnologic
• Ecologic/etic
• Legal
 CINE ESTE INTERESAT DE MIA?

• Abordarea tradițională:
• Cei interesați de găsirea unui job specializat sau antreprenoriat ➔ discipline de business;

• Cei interesați de cercetare in profunzime ➔ discipline de economics;

• Presupunerea faptului ca diferențele intre sfera națională si cea internațională sunt puțin relevante.

• Abordarea MIA:
• De ce sa alegem?
• Încercarea de a utiliza tehnicile de business in paralel cu o buna fundamentare economica.

• Adăugarea elementelor ce țin de piața internațională/globala.

 CE VOM STUDIA PE PARCURSUL SEMESTRULUI?

1. Curs introductiv; 8. Mediul Politic & Economic: Mecanismului preturilor la nivel

internațional;
2. Metode de analiza a mediului de afaceri: PESTEL, SWOT si
indicatori economici; 9. Mediul social & tehnologic: Cultura de afaceri;
3. Mediul Politic & Economic: Sisteme economice – Capitalism si 10. Mediul social & tehnologic: Problema generațională la locul
Socialism; de munca;
4. Mediul Economic: Imposibilitatea calculului economic in 11. Mediul social & tehnologic: Antreprenorii si noile tehnologii;
socialism;
12. Mediul Ecologic/Etic si Legal: Elemente introductive în teoria
5. Mediul Economic: Calea de mijloc – intervenționismul; externalizărilor – protecția mediului;
6. Mediul Economic: Intervenționismul in practica; 13. Mediul Ecologic/Etic si Legal: Concurenta fiscala intre tari;
7. Mediul Economic: Globalizarea si internaționalizarea; 14. Curs Final
EXAMEN, PUNCTAJ, NOTE & BIBLIOGRAFIE

• Punctaj final:
• 30% seminar (proiect + activitate);
• 70% curs.

• Punctaj seminar:
• 10% oficiu;
• 20% activitate;
• 70% proiect.

• Examen curs – scris (grila/întrebări deschise).

EXAMEN, PUNCTAJ, NOTE & BIBLIOGRAFIE

• Bibliografie:
• Suport de curs (slide-uri) si notițe
• Popescu, Marinoiu - Sustenabilitate şi inovare în mediul internațional de afaceri, Editura ASE, 2019
• L. von Mises - Economia in 7 lectii - https://mises.ro/files/mises7lectii.pdf
• Leonard E. Read - I pencil - https://fee.org/resources/i-pencil/
• Ian Brooks, Jamie Weatherston, Graham Wilkinson, International Business Environment, Prentice Hall,
2004
• Frederick Guy, The Global Environment of Business (2009)
• A. Patruti, Analiza unor aspecte economice necesare pentru înțelegerea politicilor de mediu, Oeconomica
• Daniel J. Mitchell, The Economics of Tax Competition
INSTRUMENTE DE ANALIZĂ A MIA
- CURS II -
Lector Univ. Dr. Alexandru Patruti

alexandru.patruti@rei.ase.ro
 CE METODE/INSTRUMENTE DE ANALIZA SE
FOLOSESC LA MIA?

• Scheme de analiza tipice mediului de afaceri (exemple):

• SWOT
• PESTEL

• OBS:
• Pot reprezenta o baza pentru deciziile strategice.
• Pentru a face o analiza de afaceri avem nevoie de o firma si de o piață!

• Indicatori economici
 ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte Slabe

Caracteristici ale firmei care pot sa ofere un Caracteristici ale firmei care pot sa reprezinte un
avantaj. dezavantaj.

Oportunități Amenințări

Elemente ale MIA care pot afecta pozitiv Elemente ale MIA care pot afecta negativ
compania. compania.
 ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte Slabe

INTERNE INTERNE

Oportunități Amenințări

EXTERNE EXTERNE
ANALIZA
Puncte tari SWAT DETALIATAPuncte Slabe
Exemple:
• Brand puternic;
• Tehnologie moderna de fabricatie;
• Angajati cu experienta;
• Reputatia managementului;
• Investitori puternici.
Oportunități
Exemple:
• Creștere economica;
• Apariția unei legi favorabile;
• Schimbarea gusturilor consumatorilor;
• Schimbări demografice;
• Noi resurse naturale.
Exemple:
• Lipsa canalelor proprii de distributie;
• Tehnologie învechita;
• Personal deficitar;
• Lipsa de experiență.
Amenințări
Exemple:
• Crize economice;
• Legislație nefavorabila;
• Schimbarea gusturilor consumatorilor;
• Schimbări demografice;
• Epuizarea resurselor.
ANALIZA PESTEL

• Politic
• Economic
• Social
• Tehnologic
• Ecologic/etic
• Legal
 ANALIZA PESTEL

POLITIC ECONOMIC

• Forma de guvernământ (Monarhie, • Sistem economic (Capitalism, Socialism,

Republica) Intervenționism)
• Stabilitatea politică • Indicatori:
• Corupția • PIB (creștere/descreștere %, per capita)
• Rata Inflației
• Atitudinea guvernului față de investitori
• Rata Șomajului,
(ex. Doing business)
• Salariul minim;
• Politica comerciala • Nivelul de taxare;
• Rata dobânzii.
 ANALIZA PESTEL

SOCIAL TEHNOLOGIC
▪ Cultura (obiceiuri, norme, valori, religia, limba,
educația): • Inovații tehnologice ce pot afecta
▪ Petrecerea timpului liber; compania/ramura;
▪ Spirit antreprenorial; • “Think tank”-uri/Centre de cercetare;
▪ Aversiunea fata de risc;
• Infrastructura;
▪ Obs: ne interesează cu precădere cultura de afaceri!
• Subvenții;
▪ Demografie:
▪ Spor natural; • Obs: ne interesează doar cele cu un impact
▪ Gradul de îmbătrânire al populației; asupra companiei!
▪ Migrația.
 ANALIZA PESTEL

ECOLOGIC ETIC

▪ Cum afectează compania mediul înconjurător? • CSR – Corporate Social Responsability

▪ Poluare: Aer, apa, sol • Voluntariat;
▪ Consum de resurse – Reciclare/Circularitate • Donatii;
▪ Cum afectează mediul înconjurător compania? • Educarea fortei de munca.

▪ Ex: clima
• Produsele au un impact asupra sănătății (sau
moralității) umane.
 ANALIZA PESTEL

LEGAL

• Legi care au un impact direct/indirect asupra companiei:

Legi generice: Legi specifice:
• Protecția consumatorului;
• Legea concurentei;
• Legislația muncii; ?!
• Standarde calitate, mediu,
siguranță etc.
• DPI.
INDICATORI ECONOMICI

• PIB
• Def: suma valorii b&s destinate consumului final într-o tara pe parcursul unui an.

• Măsoară nivelul prosperității unei tari.

• Componente: Y = C + G + I + Nx

• Variațiuni:
• PIB pe cap de locuitor;
• PIB ajustat cu rata inflației (nominal vs. real);

• Obs: in varianta nominala si de sine stătător e relativ irelevant!

INDICATORI ECONOMICI

• Șomaj
• Ce este șomerul ?
• persoana in căutarea unui loc de munca, apta si disponibila, dar care nu găsește
angajator disponibil.

• Șomaj structural vs. fricțional;

• Șomaj voluntar vs. involuntar.

𝑛𝑟. 𝑠𝑜𝑚𝑒𝑟𝑖
• Rata șomajului = × 100
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑓𝑜𝑟𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑎
INDICATORI ECONOMICI

• Inflația
• Ce este inflația ?
• D1: orice creștere a cantității de bani sau substitute monetare.
• D2: o creștere generalizata a preturilor.

• Inflația: fenomen real/structural sau monetar?

• Măsurarea inflației:
𝑃1
• IPC = 𝑃0 × 100
• Coșul de bunuri si servicii
INDICATORI ECONOMICI

• Salariul minim;
• Dezechilibru economic;
• Munca la negru;
• Avantaj sau dezavantaj pentru companie?
INDICATORI ECONOMICI

• Nivelul de taxare
• Categorii de taxe:
• Taxe pe venitul personal;
• Taxe pe venitul corporației;
• Taxa pe valoare adăugată;
• Accize.

• Cota unica vs. taxare progresiva.

 INDICATORI ECONOMICI

• Rata dobânzii
• este vb. de dobânda la credite;
• Relația dintre rata dobânzii si cantitatea de bani din economie (C, M1, M2, M3);
• Rata dobânzii de referință.

• OBS: ne oferă informații relevante cu privire la disponibilitățile de finanțare pentru companie!

• Surse de finanțare:
• Surse proprii;
• Bursa;
• Bănci;
• (Subvenții).
 INDICATORI ECONOMICI

• Legătura intre masa monetara si rata

dobânzii:
• Creste M ➔ scade RD;
• Scade M ➔ creste RD.

• Creștere a masei monetare:

• este asociata cu o situație de
avânt/boom economic;
• creează senzația de prosperitate in
economie (in prima faza).

Sursa: https://www.coursehero.com/sg/macroeconomics/the-equilibrium-interest-rate/
SISTEME ECONOMICE
- CURS III -
Lector Univ. Dr. Alexandru Patruti

alexandru.patruti@rei.ase.ro
 CARE SUNT SISTEMELE ECONOMICE?

• Capitalism
• Socialism
• Intervenționism

• Obs1: a nu se confunda cu sistemele politice (ex. autoritarism, monarhie,

republica, democrație)!
• Obs1I: a nu se confunda cu diverse filozofii (ex. liberalism)
 CAPITALISMUL

• Alte denumiri pentru sistemul capitalist:

• Piață libera;
• Sistem laissez-faire;
• Economie descentralizata;
• Economie de piață.
• Câteva distincții:
• Capitalism ≠ liberalism.
• Capitalism ≠ crony capitalism.
 CAPITALISMUL

• Def capitalism: sist. economic in care factorii de producție sunt deținuți in mod privat.
• Factorii de producție – A. Smith:

• Munca;

• Natura/Pământ;

• Capital.

• Def. capital: bunurile folosite pentru producerea altor bunuri si servicii.

• Ex: unelte, utilaje, semifabricate, etc.

• Capitalul nu este sinonim cu bani! ➔ distincție capital din pdv. economic vs. capital din pdv. contabil.

© lect. univ. dr. Alexandru Pătruți

 ORIGINILE CAPITALISMULUI

• Anglia, sec. XVIII;

• Revoluția industriala (1760-1840)
• Textile;
• Motorul cu abur.
• Mai multe revoluții industriale?
• A II-a rev. industriala 1860 – Otel si electricitate;
• A III-a rev. industriala?
• 1908 - producția automatizata in fabrici – primul Ford T?
• A IV rev. industriala?
• 2000 – telecomunicații – internetul?
 ORIGINILE CAPITALISMULUI

• De ce sunt importante revoluțiile industriale:

• 1. Origine a capitalismului;
• 2. Rolul proeminent jucat de inovații in sistemul capitalist.

• J. Schumpeter
• Elementul central in capitalism ➔ antreprenorul;
• Clusterele de inovații implementate in producție determina
ciclurile economice,

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Konjunkturverlauf.svg
 ORIGINILE CAPITALISMULUI

• Particularități Anglia sec. XVIII:

• Existau preponderant doua clase sociale: bogați si săraci.

• Existau preponderant doua sectoare economice: industria si agricultura.

• Industria era destinata in prop. covârșitoare aristocrației;

• Apare un surplus de forță de munca ➔ legea prod. marginale descrecande ➔ se creează mici
ateliere de manufacturi;

• Apare producția de masa ➔ inovație in sine!

 ORIGINILE CAPITALISMULUI

• Aristocratie
Clasa de jos
• (Clasa superioara) Surplus
forta de
munca

• Industrie Agricultura

Mici ateliere
de
manufacturi
 ORIGINILE CAPITALISMULUI

• Este capitalismul bun sau rău pentru individul de rând?

• Autori critici la adresa capitalismului:
• K. Marx – Manifestul comunist, Capitalul;
• C. Dickens – Un Colind de Crăciun;
• H. G. Wells – Men like Gods;
• G. Orwell – Drumul către Wigan Pier.

• Autori laudativi la adresa capitalismului:

• Ayn Rand;
• Robert Heinlein.
 PRECONCEPȚII LEGATE DE SIST. CAPITALIST

Sursa: fee.org Sursa: https://riversideeddy.ca/the-system-that-thwarts-us-all-capitalism/

CIRCUITUL CAPITALULUI IN CAPITALISM

Sursa: http://ibeconomist.com/revision/2-1-circular-flow-of-income-and-business-cycle/
 CAPITALISMUL CA SISTEM

• Acumularea de capital duce la creșterea productivității si implicit la creștere economica;

• i.e. instrumente mai bune (sau mai multe) de producție ➔ creșterea outputului pe cap de muncitor.
• de la rev. industriala pana in prezent acesta tendință a fost indubitabil confirmata.

• Capitalismul ca sistem:
• încurajează acumularea de capital si deci generarea de prosperitate;
• încurajează concurenta si libera inițiativă;
• stimulează mobilitatea sociala;
• permite si încurajează comerțul internațional liber.
 SOCIALISMUL

• Def: sist. economic in care factorii de producție sunt deținuți in mod public.
• Caracteristici:
• Nu exista piață financiara;
• Nu exista preturi monetare (sau cele care exista sunt irelevante);
• Statul deține mijloacele de producție;
• Nu exista concurenta;
• Comerțul internațional este sever restricționat ➔ stare autarhie.
• Se poate argumenta ca este nesustenabil din pdv. economic.
 SOCIALISMUL

• Alte denumiri pentru sistemul socialism:

• Economie de comanda;
• Economie planificata;
• Economie centralizata;
• Comunism.
• Câteva distincții:
• Socialismul nu implica necesarmente totalitarism.
• Socialismul nu implica necesarmente abolirea claselor sociale.
 SOCIALISMUL

• Cele doua probleme ridicate de socialism:

• Problema politica ➔ stimulente;

• Problema economica ➔ calculul economic.

• Problema stimulentelor:
• Cine va duce gunoiul in socialism?

• Daca toata lumea este plătită in mod egal

➔ câștigul se decuplează de efortul depus!

• Ce stimulente mai au oamenii sa fie productivi?
Sursa: https://www.dcnews.ro
 SOCIALISMUL

• Problema stimulentelor:
• Sistemul de stimulente din socialism va duce către descreșterea treptata a productivității.

• Răspunsul socialist:
• Crearea unui nou “om socialist”, care nu va mai fi motivat de dorințe pecuniare.

• Economia ≠ psihologie.
 PROBLEMA CALCULULUI

• Dezbaterea legata de calculul economic in socialism din anii 1920.

• Mises & Hayek versus Oskar Lange & Abba Lerner

• Mises – “Economic Calculation in the Socialist Commonwealth” https://mises.org/library/economic-calculation-socialist-commonwealth

• Daca factorii de producție sunt deținuți in mod public ➔ exista pe piață un sg. vânzător si un singur cumpărător ➔ nu se pot forma preturi ➔
nu se poate calcula costul proiectelor de investiție ➔ nu se poate realiza contul de profit sau pierdere.

• In acest caz, nu exista nici o metoda rațională de a alege intre diversele proiecte investiționale.

• Apare haosul calculațional.

• Problema este una tehnica, nu ideologica.

 PROBLEMA CALCULULUI

• La ce întrebări nu pot sa răspundă socialiștii:

• Ce sa producă sistemul?

• Ce tehnici de producție sa folosească?

• Ce materii prime sa utilizeze?

• Unde sa localizeze producția?

• OBS: Argumentul se aplica in special in cazul bunurilor de producție!

 PROBLEMA CALCULULUI

• Ex. Ingineri vs. otel ?

A

B
 PROBLEMA CALCULULUI

• Soluțiile propuse de tabăra socialista la problema calculului:

1. Calcul in natura;

2. Teoria valorii munca;

3. Încercare si eșec;

4. Qvasimarket (jocul de-a piața);

5. Ecuații matematice.
 PROBLEMA CALCULULUI

1. CALCUL IN NATURA 2.TEORIA VALORII MUNCA

• Troc, barter ➔ mere pe pere; • Munca este singura sursa de valoare din economie;

• Probleme: • Totul se calculează in ore de munca;

• Suferă de toate problemele schimbului
• Probleme:
nemonetar:
• Nu tine seama de materiile prime;
• Non-divizibilitatea anumitor bunuri;
• Munca nu este omogena.
• Necesitatea dublei coincidente ale nevoilor.

• Funcționează doar in economiile de subzistenta.

 PROBLEMA CALCULULUI

• Încercare si eșec:
• eng. trial & error (soluția Lange-Lerner-Taylor);

• Folosește feedback-ul de la consumatori pentru a valida deciziile de producție;

• Se bazează pe informațiile primite prin canalele de distribuție (retail).

• Probleme:

• Rezolva problemele doar pentru bunurile de consum;

• Poate duce la o risipa mare de resurse si lag-uri temporare considerabile.

 PROBLEMA CALCULULUI ➔ BUNURILE DE PRODUCȚIE

• Problema calculului
 PROBLEMA CALCULULUI

• Qvasimarket:
• Punem indivizii din economie sa se comporte ca si cum ar fi pe o piață libera.

• Directorii de firme acționează la fel ca si cum ar fi in capitalism.

• Probleme:
• Confuzie intre manager si antreprenor.

• Riscul antreprenorial Nu se poate emula.

• Managerii socialiști nu se pot juca de-a “speculație si investiție”

 PROBLEMA CALCULULUI

• Acțiuni pe care antreprenorul le poate întreprinde, dar managerul nu:

• Schimbarea domeniului de activitate;

• Majorarea/reducerea capitalului, i.e. extinderea sau restrângerea afacerii;

• Falimentarea companiei;

• Deschiderea unei companii noi;

• Concedierea managementului.

• OBS: Managerul nu își risca averea in afacere!

 PROBLEMA CALCULULUI

• Soluția ecuațiilor matematice:

• Soluția Pareto/Barone;

• Modelarea econometrica;

• Determinarea preturilor prin ecuații;

• Daca se cunosc preferințele consumatorilor, metodele de producție si stocurile de resurse ➔ preturile fdp. se pot imputa din
preturile bunurilor de consum.

• Probleme:

• Timpul de analiza, complexitatea calculelor si nr. acestora reprezintă impedimente redutabile (argument practic).

• Funcționează doar daca economia este la echilibru (argument teoretic).

 SOCIALISMUL

• Concluzie:

• Din cauza celor doua probleme, socialismul nu este sustenabil ca sistem din pdv economic.

• Exemplul experimentului sovietic:

• Prosperiatea tarilor fost capitaliste fata de cele fost comuniste;

• Germania de Vest vs. Germania de Est;

• Ineficienta sectoarelor manageriate de stat (Posta, Caile Ferate, etc.).

 COMPARATIE CAPITALISM VS. SOCIALISM

Caracteristici Capitalism Caracteristici Socialism

• Proprietate privata • Proprietate publica

• Incurajarea concurentei
• Stimularea inovatiei
• Decizile sunt luate descentralizat (de antreprenori)
• Preturile monetare apar natural (transmit informatie)
• Rolul important jucat de piata financiara (bursa)
• Încurajarea comerțului internațional
• lipsa concurentei
• Descurajarea inovatiei
• Decizile sunt luate centralizat (de stat)
• Lipsa preturilor monetare (sau existenta “preturilor”
decret)
• Nu exista o bursa de valori
• Impunerea unei stări de autarhie
SISTEME ECONOMICE
- CURS IV -
Lector Univ. Dr. Alexandru Patruti

alexandru.patruti@rei.ase.ro
 INTERVENȚIONISMUL

• Alte denumiri pentru sistemul intervenționist:

• A III-a cale;
• Dirijism/economie dirijata;
• Sistem mixt;
• Economie sociala de piață;
• Statul bunăstării.

• Câteva precizări:
• Este cel mai des întâlnit sistem in practica.
• Poate fi mai aproape de capitalism sau mai aproape de socialism.
• Intervenționismul nu preia necesarmente cele mai bune trăsături de la fiecare sistem.
 INTERVENȚIONISMUL

• Câteva elemente istorice:

• Varianta moderna a apărut in anii 1880 Germania – Otto von Bismarck (preluata la scurt timp de
Imperiul Austro-Ungar);
• S-a extins la nivel internațional in timpul Marii Crize (1929 – WWII);
• In 1930 SUA nu avea nici un fel de plasa sociala;
• Primele masuri (ajutoare sociale) au fost introduse in SUA de FDR in 1935.

• Variante consacrate:
• Modelul Nordic;

• Modelul Est Asiatic.

 INTERVENȚIONISMUL

• Este notoriu de dificil de definit.

• Cele doua abordări – abordarea sectoriala si abordarea procentuala.

• I. Abordarea sectoriala:

• Un sistem este intervenționist, daca statul nu își restrânge intervențiile doar la sectoarele in care acțiunea sa este
legitima (ex.: justiție, protecție).

• Probleme:
1. Alegerea sectoarelor;

2. Determinarea magnitudinii intervenției ➔ ex.: statul investește 40% din PIB in armata?
 INTERVENTIONISMUL

• Sectoare in care intervenția statului este legitima:

• Justiție;
• Protecție;
• Transport;
• Telecomunicații;
• Sănătate;
• Educație;
• Bănci;
• Cultura
• ?
 INTERVENTIONISMUL (LIBERALI CLASICI)

• Neoliberalism vs. liberalism clasic.

• Liberalism clasic ➔ Adam Smith:

• “Mana invizibila”;

• Capacitatea de autoreglare a pieței;

• Laissez-faire;

• Rolul statului este de a proteja buna funcționare a sistemului ➔ protejarea

proprietatii.
 INTERVENTIONISMUL (LIBERALI CLASICI)

• Pentru a înțelege conceptul de “mana invizibila”/capacitatea de

autoreglare a piețelor citiți L. Read – I, Pencil!

• Piața ca mecanism de centralizare a informației dispersate;

• Preturile reprezintă semnale (informaționale) pentru antreprenori.

• Link: https://fee.org/resources/i-pencil/
 INTERVENȚIONISMUL (NEOLIBERALISM)

• Neoliberalism vs. liberalism clasic.

• Neoliberalism ➔ “Eșecuri” ale pieței:

• Bunuri publice (imposibilitatea excluderii si principiul non-rivalității);
• Asimetria informației;
• Externalitati;
• Monopoluri naturale;
• Problema Principal-Agent (hazard moral).

• Eșecuri ale statului?

 INTERVENȚIONISMUL

• II. Abordarea procentuala:

• Def.: Un sistem este intervenționist, daca statul nu își restrânge intervenția la o anumita proporție din avuția
generată.

• Exemplu: 0 - 30% din PIB, stat capitalist;

• 30 - 50% din PIB, stat intervenționist;

• >50% din PIB, stat socialist.

• Problema: Alegerea limitelor este mai mult sau mai puțin arbitrara.
 INTERVENȚIONISMUL

• II. Abordarea procentuala:

• Pentru a realiza analize in acest sens se utilizează cheltuielile publice exprimate ca
procent din PIB.
• Exemplu: Romania – aprox. 34% (FMI, 2019)

• Singapore aprox. 14% Franța aprox. 55%

• Rusia, China aprox. 34%

• SUA aprox. 36%, UK aprox. 39%

 Sursa: oecd.org

INTERVENȚIONISMUL
 INTERVENȚIONISMUL - CARACTERISTICI

• Capitalism
• Principala caracteristica a sistemului

intervenționist ➔ instabilitatea.

• Sistemul este dinamic ➔ tinde către socialism!

• Socialism
 INTERVENȚIONISMUL - CARACTERISTICI

• Pentru o mai buna înțelegere a conceptelor utilizate in studiul

intervenționismului citiți L. von Mises – Economia in 7 Lectii!

 INTERVENȚIONISMUL - CARACTERISTICI

• Exemplul lui Ludwig von Mises:

• Autoritățile constata ca prețul laptelui este “prea mare”;
• Introduc un preț maxim pentru a ajuta populația.
• Efecte:
• Creste cererea si scade oferta ➔ apare penuria de lapte;
• Producătorii marginali dispar de pe piață;
• In prezent se produce mai puțin lapte decât înainte!
• Acțiuni posibile pentru autorități:
• Recunosc greșeala si elimina prețul maxim (efectele dispar);
• Continua acțiunea fixând si prețul factorilor de producție ai laptelui, i.e. nutreț.
INTERVENȚIONISMUL - CARACTERISTICI

• Q1 < Q2 < Q3

• Q3 – Q1 = deficit de oferta
 INTERVENȚIONISMUL - CARACTERISTICI

• Daca autoritățile continua intervenția fixând si prețul factorilor de producție ai laptelui, același
lucru se întâmplă pe piața factorilor de producție.
• Dispare nutrețul de pe piață ➔ autoritățile intervin mai departe pentru a fixa prețul factorilor
factorilor de producție, etc.
• Întrebare: Când se oprește intervenția?
• Daca toate preturile din economie sunt fixate ➔ avem un sistem socialist.
• Intervenționismul tinde către socialism.
 INTERVENȚIONISMUL - CARACTERISTICI

• Ce împiedică autoritățile sa se oprească din intervenții?

• “Logica politica”

• Daca intervenționismul tinde către socialism Ar trebui sa traim intr-o

• Daca majoritatea tarilor sunt intervenționiste lume scocialista?

• Întrebare: Tind tarile actuale către socialism?

• Da, dar pe termen lung.
 INTERVENȚIONISMUL

• Concluzii:
• Intervenționismul este un sistem relativ dificil de definit in mod precis.
• Intervenționismul este un sistem dinamic, instabil, care tinde către socialism.
 GLOBALIZARE SI
INTERNAȚIONALIZARE
- CURS V -
Lector Univ. Dr. Alexandru Patruti

alexandru.patruti@rei.ase.ro
 ROLUL PRETURILOR IN SOCIETATE

• Rolul preturilor într-o economie:

• F. von Hayek ➔ The use of knowledge in a free society, disponibil aici
• ➔ preturile transferă conștiințe;
• ➔ preturile acționează ca semnale intre consumatori si producători;
• ➔ preturile centralizează informația.
• L. von Mises ➔ preturile permit calculul economic.
• L. Read – I pencil, https://fee.org/resources/i-pencil/
• ➔ nu exista o singura persoana sau instituție care sa dețină toate cunoștințele de pe piață

• Ce efect au granițele asupra preturilor?

 © lect. univ. dr. Alexandru Pătruți

COMERȚUL INTERNAȚIONAL

• De ce e bine ca tarile sa aibă relații comerciale?

• Argumente economice:
• Adam Smith ➔ Avantaj absolut
• Daca tara A e superioara in producția de p si tara B e superioara in producția de q, este mutual avantajos ca ele sa
facă schimburi comerciale.
• Specializarea si diviziunea internațională a muncii.
• David Ricardo ➔ Avantaj comparativ
• Chiar daca tara A e superioară si in producția de p si in producția de q (adică in toate domeniile) tot e mai
avantajos ca cele doua sa se specializeze.
• OBS: Outputul la nivel internațional creste daca tarile se specializează!
 COMERȚUL INTERNAȚIONAL

• De ce e bine ca tarile sa aibă relații comerciale?

• Argumente politice:
• F. Bastiat: “When goods don’t cross borders, soldiers will”
• Nu are sens din pdv. economic sa-ti bombardezi clientii sau furnizorii.

• Crearea de grupuri de interese speciale:

• Protectionismul duce la aparitia grupurilor de interese speciale
• Ex. (din trecut): ghilde, bresle

• Ex. (din prezent): patronate, ONG-uri.

• Apare si se dezvolta piata pentru protective (J. Buchanan)

 INTERNAȚIONALIZAREA UNEI COMPANII

• Modelul de la Uppsala ➔ stadiile de internaționalizare ale unei companii

(Hollensen, 2007)
1. Export sporadic;
2. Export consacrat printr-un reprezentant independent;
3. Deschiderea unei sucursale de vânzări într-o tara străină;
4. Deschiderea unei sucursale de producție într-o tara străină.
 INTERNAȚIONALIZAREA UNEI COMPANII

• Forme de pătrundere pe piață (Capenter & Dunning, 2012):

1. Export
2. Licență si franciza
3. Parteneriate/alianțe strategice
4. Achiziții
5. Investiții pe loc gol (eng. greenfield investment)
• Fiecare forma poate fi analizata in termini ce cost, risc si control.
• OBS: Problema intrării unei companii pe o piață străină este legata de procesul de acumulare de
cunoștințe.
 • Paradigma eclectica – (Dunning, 1988)
• Modelul OLI
• Avantaje derivate din dreptul de proprietate:
• Deține compania un produs unic sau greu de
imitat?
• Avantaje derivate din locație
• Poziție geografica, acces la factori de producție
ieftini
• Avantaje derivate din internalizarea producției
• Economii de scara;
• Control superior din pdv. al managementului

Sursa: https://corporatefinanceinstitute.com/resources/knowledge/strategy/eclectic-paradigm/
 © lect. univ. dr. Alexandru Pătruți

INTERNATIONALIZAREA UNEI COMPANII

- elemente teoretice -

Integrare pe verticala
• Elemente de strategie concurențială:
• Integrarea pe orizontala si integrarea pe verticala:

• Lanțul valoric:
Furnizori Furnizori

Integrare pe orizontala PRODUCATORI

PRODUCATORI

Distribuitori
Distribuitori
 INTERNATIONALIZAREA UNEI COMPANII
- elemente teoretice -
• Integrarea pe orizontala: • Integrarea pe verticala:
• Avantaje: • Avantaje:
• Creșterea cotei de piață; • Creșterea controlului asupra calității
• Reducerea concurentei; produsului;
• Economii de scara; • Economii de scara;
• Protejarea tehnicilor si a retetelor de
• Dezavantaje: productie.
• Multe sunt ilegale ➔ crearea de poziții de
monopol; • Dezavantaje:
• Costuri (administrative) ridicate; • Scade stimulentul furnizorilor (si
distribuitorilor) de a fi inovativi si flexibili.
• Nu sunt întotdeauna profitabile.
• Cresterea costurilor.
• Distragerea atentiei de la afacerea
originala.
 INTERNATIONALIZAREA UNEI COMPANII
- elemente teoretice -

• Economii de scara

• Def: Avantajele de cost derivate din

cresterea productiei (outputului).

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Economies_of_scale
 INTERNATIONALIZAREA UNEI COMPANII
- elemente teoretice -
• Rolul investițiilor:
• Cea mai “complexa” varianta de intrare pe piață;
• ISD-urile – motoare ale globalizării, catalizatoare ale creșterii economice.

• Tipuri de investiții:
• ISD (investiții străine directe);
• Investiții de portofoliu.

• Care sunt diferențele intre ISD si investiție de portofoliu?

• Controlul;
• Orientarea pe termen lung;
• Volatilitatea.
 INTERNATIONALIZAREA UNEI COMPANII
- elemente teoretice -
• Def orientativa. ISD: Deschiderea sau cumpararea unei afaceri (si a infrastructurii aferente)
intr-o tara straina.

• Def orientativa. inv. de portofoliu: cumpararea de active pe bursa dintr-o tara straina (avand
esentialmente scop speculativ).

• Obs1: ISD-urile se preteaza in principal la mariile companii, nu la persone fizice si IMM-uri.

• Obs2: sunt mult mai greu de lichidat decat cele de portofoliu.

 INTERNATIONALIZAREA UNEI COMPANII

• Exemple tipice de investiții de portofoliu:

• Acțiuni, obligațiuni, fonduri mutuale, etc.

• Exemple tipice de ISD-uri:

• Deschiderea unei sucursale;
• Achiziții;
• Fuziuni;
• Parteneriate strategice
• Investiții pe loc gol;

• Tipologie: investiție greenfield vs. investiție brownfield

• Investiție greenfield: varianta de ISD când firma construiește de la zero facilitatea de producție.
• Investiție brownfield: varianta de ISD când firma închiriază, licențiază sau cumpara facilitatea de producție.
 GLOBALIZAREA

• Descrie un proces, nu o stare finala.

• Termenul a apărut prin anii 80, origine incerta (Harrison, 2014);

• Globalizarea – Cum o definim?

• Un proces de “aplatizare” (T. Friedman, 2007)

• Un proces de eliminare a barierelor (economice, politice, sociale, etc.)

 © lect. univ. dr. Alexandru Pătruți

GLOBALIZAREA

Factorii care impulsioneaza globalizarea:

• 1. Factori politici: • Economii de scara;
• Căderea fostului bloc sovietic, • Apariția piețelor emergente;
• Organizațiile internaționale.
• Companiile multinaționale.
• 2. Factori economici
• 3. Factori tehnologici
• Liberalizarea economica
• Tehnologia de comunicare si informație;
• Consensul de la Washington;
• Tehnologia de transport;
• Reformele Thatcher & Reagan
• Privatizarea si dereglementarea
• Tehnologia de automatizare a fabricilor;
 GLOBALIZAREA

• 1. Factori politici:
• Căderea fostului bloc sovietic:
• WWII si cei doi poli de putere geopolitici (SUA si URSS);
• 1989 si hegemonia SUA.
• Organizațiile internaționale.
• Conferinta Bretton Woods 1944 ➔ FMI si BIRD
• UE, OMC, NAFTA
• Acorduri internationale
• Ex: GATT
 GLOBALIZAREA

• 2. Factori economici (I)

• Liberalizarea economica
• Consensul de la Washington ➔ programele de ajustare structurala;
• Reformele M. Thatcher (79-90) & R. Reagan (81-89)
• Privatizarea si dereglementarea
• Piata libera duce la crestere economica.
• A se vedea cazul Irlandei anii 1990-2000 – “tigrul celtic”;
 GLOBALIZAREA

• 2. Factori economici (II)

• Economii de scara;
• Apariția piețelor emergente;
• Fostul bloc sovietic post 89;
• China, India, Brazilia, Rusia, etc.
• Companiile multinaționale.
 © lect. univ. dr. Alexandru Pătruți

GLOBALIZAREA

• 3. Factori tehnologici

• Tehnologia de comunicare si informație;

• Ex. Telefon, radio, TV si Internet;

• Tehnologia de transport;
• Rev. Industriala.
• Ex. Inventarea containerului (1956).

• “the shipping container has been more of a driver of globalization than all trade agreements in the past 50 years together.” (the
Economist)

• Tehnologia de automatizare a fabricilor;

• Primul exemplu ➔ Ford T (1908)
 GLOBALIZAREA

• Companiile multinaționale;
• Vectori ai globalizării;
• Ce face o companie multinațională?

• Def: O companie multinațională este o companie care desfășoară operațiuni de afaceri in

cel puțin doua tari (tara gazda si tara de origine).
• Depășește cel puțin o graniță.

• Diferențe intre companii multinaționale, companii transnaționale, companii globale,

companii internaționale.
 GLOBALIZAREA

• Ce face o companie sa fie cu adevărat multinațională?

• Ex: Dristor vs. Coca-Cola?

• Criterii:
1. sa desfășoare activități de producție intr-un număr mare de tari (Exportul nu e suficient…);

2. sa aibă acționari de diverse naționalități;

3. sa utilizeze o forță de munca de diverse naționalități si culture (inclusiv management!)

4. sa aibă o parte signifiantă din vânzări in diferite părți ale globului;

5. sa customizeze produsele oferite pentru fiecare tara in parte.

 Mediul concurențial
- antreprenorii si inovatia -

Lect. Univ. dr. Pătruți Alexandru

Facultatea: Relatii Economice internationale
 Rolul antreprenorilor în economia
neoclasică?
• Echilibru economic:
• Cantitatea oferita = cantitate ceruta;
• Nu exista stocuri;
• Nu exista profit;
• Exista un singur preț pe piață;
• Construcția teoretica elimina: timpul,
moneda, incertitudinea si
antreprenorii.
 Rolul antreprenorilor în economia
neoclasică?
• Funcția antreprenorială – un fenomen al dezechilibrului:
• Într-o lume a certitudinii, antreprenorii devin inutili;
• Rolul antreprenorilor (în sens general) este de a “prelua” incertitudinea (Mises, 1949);
• Funcția antreprenorială nu este modelabilă (nu este implicat niciun risc calculabil).
• Distincție risc vs. incertitudine (F. Knight)
• Riscul – presupune probabilități calculabile;
• Incertitudine – nu se pot atașa probabilități calculabile.
• În economia neoclasică antreprenorul este înlocuit cu maximizatorul rațional.

© lect. univ. dr. Alexandru Pătruți

 Rolul antreprenorilor în economia
neoclasică?
• Exemplificarea conceptului de risc:
• Probabilități calculabile (ex. jocuri de noroc)
• Avem o istoric bogat de evenimente similare (analiza
empirica);
• Poate fi considerabil diminuat prin asigurări.
• Exemplificarea conceptului de incertitudine:
• Evenimente unice sau extrem de neregulare.
• Incertitudinea nu e cuantificabila (ex. masa de sărbători
in familie).
• Apariția profitului este legata de incertitudine
si nu de risc!
 Locul firmei in economia neoclasică?

• Firma = cutie neagră?

• În economia neoclasică, firma este o funcție de producție ➔ Transformă inputul în output.
• e.x. funcția Cobb - Douglas
• Q = ALα Kβ
• Unde Q = output
• L, K = capital, munca
• A = productivitatea totala a factorilor
• α, β = elasticitatile factorilor
• R. Coase: “[w]hy firms exist, what determines the number of firms, what determines what
firms do . . . are not questions of interest to most economists”(R. Coase, 1988, p. 5).

© lect. univ. dr. Alexandru Pătruți

 Competiția perfectă – un aspect al echilibrului

• Concurență perfectă (PC):

• Atomicitatea cererii si a ofertei (toți agenții economici sunt “price takers”;
• Mărfuri omogene calitativ;
• Informație perfecta si completa;
• Intrarea pe piața liber (lipsa barierelor de intrare si ieșire);
• Mobilitatea perfecta a f.d.p.
• Resursele sunt alocate eficient și producția continua pana când la P = Cmg;
• Nu exista profit, pierderi, incertitudine și, implicit, nici antreprenori!
 De ce folosim modele de concurență perfectă?
(1)
• Rolul economiei de echilibru:
• Confuzia obișnuită dintre dobândă și profit!
• Dacă antreprenorii sunt cei care „se lupta” cu incertitudinea, atunci toată lumea este un
antreprenor (în sens general).
• În vița de zi cu zi antreprenorii sunt asociați cu oameni de afaceri.
• Cazul specific: proprietar-antreprenor/capitalist.
• Incertitudinea este legată de ideea de proprietate (Klein, 2010).
De ce folosim modele de concurență perfectă?
(2)
• Problema separării veniturilor: dacă antreprenorul este și proprietar – cum
separi dobânda de profitul (pur)?
• Dobânda este o recompensă pentru perioada în care capitalul său liber este blocat în
proiectul de investiții.
• Profitul pur este o recompensă pentru speculații bune.
• Numai la echilibru pot fi separate.
• Echilibrul este un construct imaginar conceput în scopuri analitice.
De ce folosim modele de concurență perfectă?
(2)
• Nu trebuie folosit ca model normativ, deoarece nu are nicio asemănare cu
viața reală.
• Observații
• Apariția legii concurentei;
• Apariția consiliului concurentei;
• Confuzia intre un construct teoretic si un model normativ.
 Ipoteze problematice ale modelul CP (1)

• Mărfuri omogene:
• Aplicarea modelului CP pe piață pentru factorilor de producție – capital omogen:
• Shmoo capital.
• „The real role of entrepreneurs is to arrange and rearrange (shuffle)
the heterogeneous capital goods which form the structure of production”
(Lachmann, 1956) .
• Ei își ating scopul folosind judecata antreprenoriala/Verstehen și
calculul economic.
 Ipoteze problematice ale modelul CP (1)

• Caracteristica esențială a bunurilor de capital este

tocmai ca sunt eterogene!

• Dificultatea antreprenorilor provine tocmai din

aceasta caracteristica:

• Vezi discuție calcul economic!

• Bunuri de capital specifice vs. nespecifice.

• Def: Bunurile specifice de capital se pot folosi

doar pentru anumite procese de producție.
 Ipoteze problematice ale modelul CP (2)

• Informația perfecta si completa:

• “What is the problem we wish to solve when we try to construct a rational economic order? […] to
put it briefly, it is a problem of the utilization of knowledge which is not given to anyone in its
totality”. (Hayek, 1945).
• Rolul pieței – de a disemina informații/cunoștințe.
• Prețurile transmit informația descentralizata (Hayek).
• I. Kirzner (1973; 1979): Rolul antreprenorilor este de a fi alerti și de a descoperi oportunități
de profit.
• Ex.: Speculatori.
 Concurenta imperfecta

• Concurenta perfecta este pusa in contrast cu concurenta imperfecta:

• Forme de concurență imperfectă:
• Monopol
• Oligopol (inc. duopol)
• Concurență monopolistă ➔ mulți vânzători care vând produse diferențiate.
• Monopson (inc. duopson)
• Oligopson.
 Considerațiuni din viața reală:
Monopoluri, Carteluri și Fuziuni
 Pot fi monopolurile antreprenoriale? (1)

• Activitatea antreprenorială poate fi productivă sau neproductivă/distructivă.

(Baumol, 1990):
• Exemple de activități antreprenoriale neproductive:
• rent seeking (creșterea venitului cuiva fără o creștere a averii totale a societății)
• licențe de monopol
• litigii excesive și preluări ostile

• tranzacții speculative
• activități ilegale (droguri)

© lect. univ. dr. Alexandru Pătruți

 Pot fi monopolurile antreprenoriale? (2)
• Schumpeter (Apud Baumol, 1990, p. 896) susține ca inovarea ("the carrying out of new combinations") poate
lua mai multe forme:
• (1) Introducerea unui nou bun;
• (2) Introducerea unei noi metode de producție;
• (3) Deschiderea unei noi piețe;
• (4) O nouă sursă de aprovizionare cu materii prime sau semifabricate;
• (5) Realizarea unei noi organizări a unei industrii, cum ar fi crearea unei poziții de monopol (de exemplu, prin cartelizare)
sau spargerea unei poziții de monopol deja existente.

• O poziție de monopol poate însemna uneori o creștere a eficienței pentru consumatori!

 Problema monopolului

• Restricționarea producției și creșterea prețului!

• Pierderea neta pentru societate!
• Teoria piețelor contestabile (Baumol, 1982):
• Nu există bariere la intrare și există;
• Piețele monopoliste pot acționa în similar cu
echilibrul concurențial.

Image source: Monopoly: AP® Microeconomics Crash

Course Review (2020)
 Dimensiunea optimă a firmei
• Care este dimensiunea optimă a firmei?
• “All the concrete problems in production—the size of the firm, the size of the industry, the
location, price, size and nature of the output, etc.—are for entrepreneurs, not economists, to
solve” (Rothbard, 2001, p. 650).

• One Big Firm/One Big Cartel?

• Pentru ca o companie să poată opera, aceasta necesită existența unei piețe externe pentru
fiecare factor de producție. (Rothbard; Mises)
• Imposibilitatea calculului economic în socialism.
• Piața plasează o limită superioară asupra firmei.

© lect. univ. dr. Alexandru Pătruți

 Scenariul monopolistului rau intentionat

• Cât de probabil este scenariul "monopolistului rău" în viața reală?

• Limitări ale argumentului:
• Cererea ar trebui să fie inelastică (lipsa produselor substitute odata cu dezvoltarea ec.);
• Piețe contestabile și teama de concurență (potențială) (Baumol, 1982);
• Totul se rezumă la barierele la intrare – majoritatea monopolurilor sunt monopoluri
legale/de stat.
• Lord Coke – 17th century jurist : “A monopoly is an institution or allowance by the king, by his
grant, commission, or otherwise . . . to any person or persons, bodies politic or corporate, for
the sole buying, selling, making, working, or using of anything [...]” (Rothbard, 2011, p. 668).
 Carteluri & Fuziuni
• Carteluri:
• Inerent instabile – fie se transformă în fuziuni (dacă sunt profitabile), fie dau faliment (dacă nu sunt);
• Cartelurile penalizează jucătorii eficienți;
• Nou-veniții sunt o problemă serioasă – trebuie să li se acorde cotă de piață.
• Fuziuni:
• Fuziuni – o altă variantă de discuție legata de dimensiunea optima a firmei;
• Multe fuziuni se dovedesc a fi ineficiente și se renunță la ele (de exemplu: valurile de mega-fuziuni din
SUA din anii 1960 și 1970);
• Sunt asociate cu experimentarea antreprenorială, învățarea și colectarea de informații (Baumol,
2010).
 Considerațiuni din viața reală:
Firmele, costurile de tranzacționare si
modele alternative
(II)
 Locul firmei in economia neoclasică?

• R. Coase
• “[w]hy firms exist, what determines the number of firms, what determines what firms do . . .
are not questions of interest to most economists”(R. Coase, 1988, p. 5).

• Costurile de tranzactionare:
• Def(1): costurile necesare pentru a tranzactiona pe piata.

• Def(2): Costurile nececesare functionarii mecanismului preturilor.

 Locul firmei in economia neoclasică?
- Costuri de tranzactionare vs. Costuri de productie -
Ex: Costuri de tranzactionare Ex: Costuri de productie
• Realizarea de planuri; • Materii prime;
• Luarea unei decizii; • Semifabricate;
• Căutarea informației;
• Energie;
• Negocierea contractelor;
• Utilaje;
• Realizarea unui contract;
• Servicii post-consum. • Salarii muncitori.
 Locul firmei in economia neoclasică?

• R. Coase & Williamson

• Un motiv pentru existenta firmelor este existenta costurile de tranzactionare nenule!

• ➔ Daca mecanismul preturilor ar functiona fluent, nu ar mai aparea firme.

 Modelul celor 5 forte
• Ce determina intensitatea concurentei de pe o anumita piață?
• Cum luam decizii strategice pe baza concurentei existente si potențiale?
• Modelul celor 5 forte al lui M. Porter:
• 1. Rivalitatea dintre firme
• 2. Amenințarea noilor competitori
• 3. Amenințarea produselor substitut
• 4. Puterea de negociere a cumpărătorilor
• 5. Puterea de negociere a furnizorilor
 Modelul celor 5 forte
Amenintarea noilor
competitori

Puterea de negociere a Rivalitatea intre Puterea de negociere a

furnizorilor companii cumparatorilor

Amenintarea
produselor substitut
 Modelul celor 5 forte
• Observații:
1. Cu cat acțiunea forțelor e mai puternica cu atât piața este mai competitiva.
2. Cu cat acțiunea forțelor e mai puternica cu atât piața e mai puțin profitabila.
3. Situații de “concurenta perfecta” e cea mai puțin profitabila.
 Modelul celor 5 forte
Amenințarea noilor competitori

• Este sinonima cu existenta barierelor la intrare;

• Factorul este unul dinamic, susceptibil la schimbare:
• Depinde de modul in care vor reacționa competitorii existenți:
• Competitorii existenți dețin resurse substanțiale;
• Competitorii existenți par capabili sa scadă preturile ca răspuns;

• Creșterea in industrie este înceată;

 Modelul celor 5 forte- Amenințarea noilor competitori

• Barierele la intrare pot apărea datorita următorilor factori:

• Bariere legale – cele mai importante!
• Monopoluri, licențe de producție;
• Economii de scara (vezi cursuri anterioare) si avantaje absolute de cost;
• Ex: Curba învățării, subvenții guvernamentale, DPI asupra rețetelor de producție sau tehnologiei
• Diferențierea produselor
• Ex: brandul poate duce la creșterea loialității consumatorilor (tipic pt. industria băuturilor, ind. farmaceutica sau cosmetica);
• Cerințe ridicate de capital
• Cu precădere cele nerecuperabile legate de marketing sau C&D
• Costuri scufundate;
• Accesul la canale de distribuție.
Curba invatarii

Sursa: Nystrom et all (2003)

 Modelul celor 5 forte
• Puterea de negociere a furnizorilor/cumpărătorilor poate sa depindă de:
• Gradul de concentrare al pieței;
• Diferențierea produsului (ex. produs unic saa foarte diferențiat);
• Gradul de profitabilitate din industrie.
• Observație: Cu cat aceasta creste, cu atât industria devine mai puțin profitabila.
• Amenințarea produselor substitut:
• Impune o limita maxima asupra prețului pe care o companie poate sa îl ceara;
• Scade profitabilitatea;
• Ex: zahar vs. sirop de fructoza.
 Concluzii
• Concurență perfectă:
• Teoria economică neoclasică spune puțin despre antreprenori și firme.
• Concurența perfectă îi face pe antreprenori inutili.
• Ipotezele modelului de echilibru elimina însăși esența activității antreprenoriale.
• Monopolurile:
• Monopolurile pot fi antreprenoriale și eficiente;
• Dimensiunea optimă a firmei este încă o dezbatere deschisa;
• Scenariile de monopoluri "rele" sunt mai degrabă o curiozitate teoretică.
 Concluzii
• Numărul de participanți (gradul de concentrare din industrie) nu reprezintă
singurul factor important.
• Cel puțin la fel de relevante sunt:
• Existenta barierelor la intrare pe piață (cu precădere cele artificiale);
• Existenta produselor substitut.
MEDIUL CULTURAL/SOCIAL
- CURS VI -
Lector Univ. Dr. Alexandru Patruti

alexandru.patruti@rei.ase.ro
 CULTURA NATIONALA

• Cultura (Hofstede 1984)

• Definiție: “Programarea colectiva a mintii care diferențiază membrii unui grup de oameni de ceilalți
[…] In acest sens, cultura include un sistem de valori, iar valorile sunt pietrele de temelie ale culturii
(eng. building blocks).”

• Factori care influențează cultura națională (Brooks et al 2004):

1. Limba; 5. Educația;
2. Religia; 6. Sistemul politic;
3. Valorile; 7. Sistemul legal;
4. Familia;
• Scop: determinarea efectului culturii naționale asupra sferei de business.
 CULTURA NAȚIONALĂ - LIMBA

• Cele mai vorbite limbi in lume (Berlitz 2021):

• 1. Engleza (1.132 milioane vorbitori)
• 2. Mandarina (1.117 milioane vorbitori)
• 3. Hindi (615 milioane vorbitori)
• 4. Spaniola (534 milioane vorbitori)
• 5. Franceza (280 milioane vorbitori)
• 6. Araba (274 milioane vorbitori)
• 7. Bengaleza (265 milioane vorbitori)
• 8. Rusa (258 milioane vorbitori)
• 9. Portugheza (234 milioane vorbitori)
• 10. Indoneziana (198 milioane vorbitori)
 CULTURA NAȚIONALĂ - LIMBA

• Vorbitori nativi vs. vorbitori străini;

• Concentrarea vs. dispersarea unei limbi la nivel internațional;

• Cunoașterea limbii naționale – un avantaj in afaceri!

• Învățarea unei limbi străine ca prim pas al unui pachet cultural.
• Cunoașterea limbii tinde sa aproprie interlocutorii.
• Posibila problema: perceperea ca pe o amenințare in negocieri?

• Limbajul verbal si non-verbal;

• Importanta limbajului non-verbal in afaceri.
CULTURA NAȚIONALĂ - RELIGIA
 CULTURA NAȚIONALĂ - RELIGIA

• Cum afectează religia practica de afaceri? Cateva exemple:

• 1. Norme de comportament;
• A. Modul de perceperea a profitului – protestanți vs. ortodocși.

• Etica protestanta si spiritul capitalismului (Marx Weber, 1904)

• Succesul lumesc ca semn al unei viitoare salvări.

• Apare etica muncii – ai o datorie morala sa muncești din greu!

• Adam Smith – Avutia Națiunilor si Teoria sentimentelor morale

• Concepția profitului in ortodoxie – diferența gradului de dezvoltare Europa de Vest vs. Europa de Est
 CULTURA NAȚIONALĂ - RELIGIA

• B. Abordarea cu privire la rata dobanzii:

• Catolici: Interdictia canonica a dobanzii din Evul Mediu (dobanda=camata)
• Atinge punctul maxim in 1311 (Papa Clement V anunta la Consiliul din Viena ca va excomunica orice magistrat
care da legi favorabile practicării de dobânzi)

• Bazata pe concepția lui Aristotel ca banii sunt sterili.

• Ideea de bani care creează bani e văzută ca nenaturala.

• Musulmani: Sharia – legea islamica – interdictia dobanzii

• Banii nu pot crea bani.

• Bancile islamice pot face profit ca urmare din vanzarea de bunuri sau din prestari de servicii (agent sau co-
investitor).
 CULTURA NAȚIONALĂ - RELIGIA

• B. Abordarea cu privire la rata dobanzii:

• Obs: 1. Nici una dintre interdictii nu a oprit practica dobanzii. Exemple:
• Practicarea „penlitatilor” pentru neplata.

• Ex: in loc de un credit imobiliar, banca va cumpara proprietate si ti-o va vinde in rate, cu un profit integrat.

• Banca participa in investiții si înregistrează un profit – acționează ca agent.

• Obs: 2. Apariția evreilor pe piața financiara din evul mediu.

• Obs: 3 Rata naturala (de echilibru) a dobânzii este un fenomen ce afectează economia si nu poate fi
interzis prin lege.
 CULTURA NAȚIONALĂ - RELIGIA

• Cum afectează religia practica de afaceri? Cateva exemple:

• 3. Codul vestimentar;

• 4. Programul de munca (sărbători, zile libere);

• 5. Interzicerea sau promovarea anumitor produse si servicii

• Exemple de interdicții: jocuri de noroc, alcool, tutun, carne de porc, vita, etc.

• Exemple de produse promovate: comerțul cu obiecte bisericești, produse de post, produse Kosher.
 CULTURA NAȚIONALĂ – EDUCAȚIA

• Cum afectează educația mediul de afaceri?

• Educația (in sens restrâns) poate determina creșterea productivității;
• Originea ideii ➔ revoluția industriala

• Educația (in sens larg) influențează atitudinea fata de individ, piață, companii si autorități;
• Statul social.

• Rolul educației in alegerea unor modele: antreprenor/industriaș vs. ministru/birocrat.

• Cultura generala vs. învățarea unei meserii.

• Vezi exemplul Germaniei in comparatie cu Romania.
 CULTURA NAȚIONALĂ – FAMILIA

• Cum afectează familia mediul de afaceri?

• Familia nucleara vs. familia extinsă;
• Europa de Vest si America de Nord vs. Asia, America Latina, Orientul Mijlociu

• Percepția cu privire la nepotism;

• Conflictul generațional la locul de munca;
• Vezi studiu de caz Generația y;

• Rolul femeii/bărbatului in societate;

• Rata natalității;
• Programele de asistenta sociala.
 Studiu de caz – Generatia Y

 Generatiile de dupa WWII

 Sursa: globartis.com
 Studiu de caz – Generatia Y
 Caracteristici ale generatiilor la locul de munca:

Baby Boomers Generatia X Generatia X

• Cei mai productivi • Medii ca productivitate. • Cei mai puțin productivi;

• Slujba joaca un rol in
statutul social.
• Spirit antreprenorial redus.
• Accepta lucrul in echipa
(medie).
• Accentul este pus pe
activitatea profesionala
• Spirit anterprenorial
ridicat.
• Cei mai buni jucatori in
echipa.
• Accentul este pus pe viata
de familie.
• Spirit de echipa slab
dezvoltat.
• Spirit antreprenorial mediu.
• Cei mai leneși, răsfățați,
narcisiști si cu cea mai
slaba capacitate de
rezolvare a problemelor.
• “Me-me-me generation”
(The Times)
 Studiu de caz – generatia Y

 Problema – generatia Y are dificultati in integrarea pe piata muncii.

 Ce pot sa faca antreprenorii pentru a integra Generatia Y pe piata muncii?

 Transparenta in materie de salarizare si politica de promovare;

 Crearea unui sentiment de apartenenta (corporate culture, CSR);

 Programe de training;

 Mobilități internaționale.
 Studiu de caz – Generatia Y

 Distributia populatiei pe generatii SUA

 In tarile dezvoltate baby boomers, generatia

care producea cea mai mare partea a
outputului iese de pe piata muncii.

 Va reusi generaria Y sa compenseze scaderea in

productivitate?

Sursa: https://executiveforum.com/here-comes-gen-z/
 Studiu de caz – Generatia Y

 Distributia populatiei pe generatii Romania

 Problema sistemului de pensii;

 Statistici sociale in Romania

 Nr. Pensionari aprox. 5 milioane (2022)

 Populatie ocupata aprox. 7.7 milioane (2022)

 Raport pensionar/pop. ocupata 0.64 (2022)

 CULTURA NAȚIONALĂ – SISTEMUL LEGAL

• Sisteme de drept:
• romano-german/civil/continental (eng. “continental law”);
• comun/anglo-saxon (eng. “common law”);
• religios.

• Diferente notabile:
• Accentul pus pe legislație vs. hotărâri judecătorești;
• Libertatea contractuala mai redusa in primul caz.
• Existenta unei constituții (scrise) nu e obligatorie pentru sistemele anglo-saxone (ex. Canada, Marea
Britanie, Noua Zeelanda).
• Exceptie: SUA.
 CULTURA NAȚIONALĂ – SISTEMUL LEGAL

Sist. de drept Drept comun Drept civil

Constitutie scrisa Nu neaparat Intottdeauna
Livertate
ss contractuala extinsa limitata
Decizile tribunalelor General aplicabile Nu se aplica necesarmente tertilor

Parteneriate public-private Tratate similar cu contractele private Tratate similar cu serviciile publice

Sursa: banca mondiala

 CULTURA NAȚIONALĂ: DIMENSIUNI SI MODELE
CULTURALE
• I. Modelul lui Edward T. Hall (1977)
Culturi inalt contextuale
• Pun accent pe tradiții;
• Prefera relațiile pe termen lung;
• Comunicarea non verbala e importanta;
• Comunicarea e preponderant implicita;
• Non-conflictuali;
• Au o filozofie preponderent colectivista;
• Se adaptează greu la schimbare.
Culturi slab contextuale
• Axați pe relațiile pe termen scurt;
• Comunicarea e preponderant explicita si
directa (preferabil scrisa)
• Sunt conflictuali in negocieri;
• Au o filozofie preponderent individualista;
• Se adaptează rapid la schimbare.
 CULTURA NAȚIONALĂ: DIMENSIUNI SI
MODELE CULTURALE
• II. Modelul lui G. Hofstede
• Ex: Japonia sau Arabia Saudita vs. tarile nordice, Austria;
• Distanta fata de putere;
• Ex: SUA vs. China;
• Individualism vs. colectivism; • Realizare, eroism, succes material vs. cooperare, comunicare,

• Masculinitate vs. feminitate; voluntariat, calitatea vieții. Ex: Japonia vs. Suedia. Obs: Culturile
masculine tind sa fie mai competitive!
• Evitarea incertitudinii;
• Ex: Marea Britanie, SUA vs. Romania, Japonia, Grecia.
• Termen lung vs. scurt;
• America Latina (ex. Mexic) vs. Europa de est si Rusia.
• Răsfăț vs. reținere/abnegație.
 ROMANIA DUPA MODELUL LUI HOFSTEDE

• Vizitati linkul: https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/

CULTURA NAȚIONALĂ: DIMENSIUNI SI
MODELE CULTURALE
• III. Modelul lui F. Trompenaars ➔ cele 7 dimensiuni
1. Universalism vs. Particularism;
• Ce e mai important, regulile sau relațiile?
• Universalismul: concept cu privire la faptul ca regulile se aplica la fel, indiferent de timp si spatiu.
• Culturile universaliste tind sa pună accent pe rațiune si rigurozitate in afaceri.
• Ex: SUA, Germania, MB, Australia vs. China, Coreea de SUD, tarile foste URSS.

2. Individualism vs. comunitarism;

3. Neutru vs. afectiv;
• Descrie atitudinea culturii cu privire la exprimarea sentimentelor;
• Ex: Japonia, MB vs. Spania, Mexic, Italia;
CULTURA NAȚIONALĂ: DIMENSIUNI SI
MODELE CULTURALE
• 4. Specific vs. Difuz;
• Mărimea relativa a spațiului public si, respectiv, privat;
• Culturile specifice au un spațiu public vast, unul privat restrâns si îl protejează pe cel din
urma. (Ex.: SUA – titlurile de doctor tind sa fie mult mai formale in public, dar isi pierd
relevanta in cercurile restranse).
• Culturile difuze au spatii publice si private relativ egale ca dimensiuni si protejează persoana
publica. Dau senzația de formalism.
• Linia de demarcație intre spațiul public si cel privat e vaga la culturile difuze. (Ex. Romania –
“dl. director”).
 CULTURA NAȚIONALĂ: DIMENSIUNI SI
MODELE CULTURALE
• 5. Câștigare vs. Atribuire (a statutului);

• Cum se raportează membrii comunității la geneza statutului social;

• Ex.: SUA, MB vs. China, India, Romania.

• Ce ai realizat? Vs. Cine ești?

• Ideea de a merita statutul social.

• 6. Secvențial vs. sincronic;

• Cum se raportează cultura la timp.

• Culturile secvențiale pun accent pe planificare, punctualitate, respectarea deadline-urilor (ex.: Time is money! Wasting time!).

• Culturile sincronice – lucrează simultan in numeroase proiecte si sunt flexibile cu privire la planificare.

• Ex. Germania, SUA vs. Spania, Italia, China, Romania, Mexic, Brazilia.
CULTURA NAȚIONALĂ: DIMENSIUNI SI
MODELE CULTURALE
• 7. Control intern vs. extern:
• Cine controlează evenimentele – omul sau o forță superioara?

• Culturile orientate către controlul extern tind sa pună mai mult accent pe armonie,
compromis, evitarea conflictului, flexibilitate, dar si sa manifeste un grad mai mare de
pasivitate.

• Culturile axate pe controlul intern sunt mai proactive in afaceri.

• Ex:Anglia, SUA sau Austrialia vs. China, Rusia sau Saudi Arabia.
CULTURA NAȚIONALĂ: DIMENSIUNI SI
MODELE CULTURALE
• Aplicații:
• Comunicare interculturala ➔ marketing;

• Negocieri;

• Management;

• Evitarea socului cultural!

 Mediul Ecologic: O Analiză
Economică și Normativă

Lect. Univ. Dr. Alexandru Pătruți

Cuprins

⚫ Aspecte economice ale politicilor de mediu sau „Ce spun

economiștii despre protecția mediului?”

⚫ Aspecte normative (etice) ale politicilor de mediu şi o posibilă

soluţie alternativă.

⚫ Aspecte practice ale politicilor de mediu la nivel internațional.

Introducere

⚫ În ultimele decenii, ecologia a căpătat o influenţă din ce în ce mai mare

asupra vieţii cotidiene.

⚫ Nu numai opinia publică a fost receptivă la ideile ecologiste, deoarece ele

apar frecvent şi în agenda politică a diverselor partide.

⚫ Este necesară analiza politicilor de mediu din perspectivă economică şi din

normativă.

⚫ Obiectivul principal ➔ propunerea unui model economic şi normativ mai

bun pentru a trata problematica poluării.
 1. Aspecte economice ale politicilor de
mediu

⚫ Ce spun economiștii despre protecția mediului?

⚫ Două dintre cele mai influente teorii cu privire la protecția

mediului:
– 1.1 Tragedia comunelor;

– 1.2 Teoria externalităților.

⚫ Alte teorii economice aplicabile:

– 1.3 Teoria lui Carl Menger;

– 1.4 Imposibilitatea calculului economic aplicata la problema mediului.

1.1 Tragedia Comunelor (G. Hardin)

– lucrare de referință în domeniu;

– Ipoteză: într-o lume finită din punct de vedere fizic, creşterea populaţiei
trebuie să tindă la zero;

– Concluzie: numărul optim al populației trebuie să fie sub nivelul maxim;

– Observație: optimul este extrem de greu, dacă nu imposibil, de

determinat;

– Hardin, ca biolog, încearcă să arate că mâna invizibilă a lui Adam

Smith dă greş în privinţa poluării, sugerând următorul scenariu clasic:

© lect. univ. dr. Alexandru Pătruți

1.1 Tragedia Comunelor

⚫ Există o pășune comună!

⚫ Fiecare crescător de vite face următorul raționament de utilitate:

⚫ dacă mai cumpără o vită va avea toate beneficiile de pe urma încă
unui exemplar;

⚫ costul cu privire la pășunat se împarte asupra tuturor crescătorilor

de vite.

⚫ Rezultat: toți crescătorii de vite își vor maximiza cirezile până când
pășunea va fi distrusă!
1.1 Tragedia Comunelor
 1.1 Tragedia Comunelor

⚫ Soluția economică la „Tragedia comunelor” ➔ introducerea drepturilor de

proprietate.

⚫ Apariția valorii de capital a proprietății!

⚫ De reținut din lucrarea „Tragedia Comunelor” sunt consecințele perverse care

apar ca urmare a lipsei unei delimitări clare a drepturilor de proprietate privată
sau a nepunerii în aplicare a acestora.
 1.2 Influența lui Coase și a lui Pigou
asupra teoriei economice

⚫ Environmental economics:
– ramura economiei care studiază consecințele asupra mediului;

– se bazează pe teoria externalităţilor şi pe maximizarea „eficienței sociale” a

utilizării resurselor.

⚫ Această perspectivă economică a fost influenţată de A.C. Pigou - The Economics of Welfare

⚫ Def: Externalităţile sunt costuri sau beneficii, rezultate ca urmare a unei tranzacții, suferite
de către terţe părţi, şi care nu sunt reflectate în preţ.

– pot fi negative (ex. poluare) sau pozitive (ex. cercetare-dezvoltare);

– se consideră a fi „eșecuri ale pieții”. © lect. univ. dr. Alexandru Pătruți

 1.2 Influența lui Coase și a lui Pigou
asupra teoriei economice

⚫ Exemplu. externalitati:

Marfa (Q)

Bani (P)
A B

© lect. univ. dr. Alexandru Pătruți

 1.2 Influenţa lui Coase şi a lui
Pigou asupra teoriei economice

⚫ Baza teoretică a argumentării lui Pigou:

– dacă efectele negative ale poluării nu sunt reflectate în costuri apare o ineficienţă
socială în alocarea resurselor la nivel macroeconomic;

– alocarea ar fi optimă în cazul echilibrului general.

⚫ Rezultă că:
– pentru a maximiza valoarea producției la nivelul societății, poluatorii trebuie constrânşi
să includă valoarea externalităţilor negative (daunele cauzate prin poluare) în preţul
produsului ➔ internalizarea externalitatilor ➔ „Taxa pigouviană”.

– Se va produce o realocare eficientă a resurselor, deoarece pe piaţă va fi mai puţin din

bunul poluant şi mai mult din celelalte bunuri.
 1.2 Influenţa lui Coase şi a lui Pigou
asupra teoriei economice

⚫ R. Coase:
– plecând de la teoria lui Pigou introduce ideea costurilor de tranzacţionare.

– dacă sistemul de preţuri ar funcţiona fără costuri de tranzactionare nu ar mai conta

delimitarea inițială a drepturilor legale (alocarea resurselor la nivelul societăţii ar fi aceeași –
Th. Coase);

– totuși consideră că în realitate există costuri de tranzacţionare ➔ delimitarea iniţială a

drepturilor legale devine importantă!

– dacă drepturile nu sunt bine delimitate iniţial, costurile de tranzacţionare pot fi atât de mari
încât recombinarea titlurilor de proprietate devine excesiv de costisitoare ➔ „aranjamentul
optim” al titlurilor nu va fi atins.
1.2 Influenţa lui Coase şi a lui Pigou
asupra teoriei economice

⚫ Rezultatul afirmației lui Coase: ➔ Apariția Drepturile

Negociabile de Emisie (DNE-uri).

⚫ Procesul este următorul:

– se stabilește un nivel „optim” de emisii în conformitate cu anumite
criterii politice;
– se emit și distribuie DNE-urile;
– DNE-urile devin tranzacționabile.

⚫ Problema centrală ➔ DNE-urile dau explicit dreptul legal

posesorilor acestora să polueze!
Soluții la problema poluării

⚫ Soluții propuse de economiști:

– Taxa pigouviană;

– DNE;

– Legislația de mediu.
1.3 Teoria distrugerii resurselor naturale şi
viziunea economică a lui Carl Menger

⚫ Teză clasică ecologistă:

– (a) există un stoc finit de resurse (dat de către natură) şi
– (b) activitatea economică consumă treptat din stocul finit până când
acesta se va termina.

⚫ Teoria lui Carl Menger

⚫ Un obiect/lucru este considerat bun doar dacă sunt satisfăcute

simultan patru condiții:

1. O nevoie umană.
2. Proprietăţi specifice care să facă bunul capabil de a fi adus într-o
legătură cauzală cu satisfacerea nevoii respective.
3. Cunoaşterea umană a acestei cauzalităţi.
4. Capacitatea umană de a controla și manipula respectivul obiect/lucru în
scopul satisfacerii nevoii respective.
1.3 Teoria distrugerii resurselor naturale şi
viziunea economică a lui Carl Menger

⚫ Observație:
– din cele 4 condiții necesare numai una depinde strict de natură.
– restul condițiilor sunt create de către om.
⚫ Menger: „caracteristica de bun nu este o proprietate inerentă a
lucrurilor”!

⚫ Rezultă că atât afirmaţia (a) cât şi afirmaţia (b) – din p.d.v economic
sunt a priori false.
a. lucrurile devin resurse (bunuri) în legătură cu nevoile umane (prin
intermediul cunoașterii, dezvoltării bunurilor de capital)
b. stocul (per ansamblu) de bunuri economice istoric a crescut şi nu a scăzut.

⚫ Este adevărat că anumite resurse se pot epuiza, dar totalitatea

bunurilor economice a avut empiric o tendinţă evidentă de creştere.
1.4 Problema „imposibilității calculului economic în socialism”
aplicată la conservarea mediului înconjurător

⚫ Atât ecologiştii cât şi mulţi economiști propun aceeaşi soluţie ➔

necesitatea intervenţiei statului pentru a proteja resursele.

⚫ Este statul este un bun custode al mediului înconjurător?

⚫ i) Empiric:
– dezastrele ecologice URSS (dispariţia Mării Aral, defrișările
masive, Cernobâl);

– S.U.A. este indiscutabil mai puţin poluată decât Europa de Est.

1.4 Problema „imposibilității calculului economic în socialism”
aplicată la conservarea mediului înconjurător

⚫ ii) Teoretic:
– Statul are la dispoziție două modalități de acțiune:
A. naționalizarea resurselor sau

B. intervenții la nivelul prețului.

⚫ A. Naționalizarea resurselor
– va produce o situație de tipul tragediei comunelor;

– valoarea de piață a respectivei resurse va dispărea;

– stimulentele economice se vor modifica (maximizarea consum lui într-un

timp cât mai scurt).
 1.4 Problema „imposibilității calculului economic în socialism”
aplicată la conservarea mediului înconjurător

⚫ B. Intervențiile la nivelul prețului

– orice intervenţie a statului, inclusiv cu scopul de a conserva mediul înconjurător, va

afecta posibilitatea oamenilor de a face calcule economice ➔ o alocare neadecvată
a resurselor;

– intervenția statului are o componentă auto-potenţatoare ➔ orice intervenție creează

premisa pentru altă intervenție, datorită legăturilor dintre diferitele preţuri pe piaţă;

– preţurile sunt semnale ce transmit informația (Friedrich von Hayek).

⚫ Chiar dacă tezele ecologiştilor cu privire la degradarea mediului sunt adevărate, soluţia
optimă nu este neapărat intervenția statului.
 1.5 Cadru teoretic alternativ pentru
tratarea problemei poluării

⚫ O altă posibilă sugestie:

– Privatizarea proprietăților de stat asupra resurselor naturale, pentru a

evita situaţii de tipul tragediei comunelor.

⚫ În contextul drepturilor de proprietate bine delimitate, poluarea

devine doar o subgrupă a conceptului de degradare a proprietăţii.

⚫ O mai bună definiţie a poluării:

– Poluatorul este individul care, prin intermediul unor reziduuri rezultate

din procesele sale productive, afectează dincolo de orice îndoială
rezonabilă proprietatea altui individ.
© lect. univ. dr. Alexandru Pătruți
 2. Aspecte etice (normative) ale
politicilor de mediu

⚫ Principalul instrument pe care autorităţile îl au la dispoziţie pentru implementarea politicilor

de mediu este legislaţia.

– reglementările de mediului pot avea consecinţe perverse asupra economiei (obstacole

în calea dezvoltării economice).

⚫ Deși poluarea este o problemă reală, iau naștere următoarele întrebări:

– Sunt reglementările de mediului instrumentul legal optim? Există alternative?

⚫ O soluţie alternativă ➔ posibilitatea persoanelor private de a acţiona poluatorii în

instanţă.

– aplicată în Statele Unite şi Marea Britanie în anii 1800.

2. Aspecte etice (normative) ale
politicilor de mediu

⚫ De ce ar fi de preferat acţionarea în instanţă a actorilor privaţi?

⚫ Un posibil răspuns ➔ E, cel puțin teoretic, compatibilă cu un set de

principii etice fundamentale:

1. principiul respectării proprietăţii private

2. principiul nonagresiunii

3. principiul răspunderii personale

4. principiul proporționalității

5. principiul demonstrării cauzalităţii

© lect. univ. dr. ec. Alexandru Pătruți
2. Aspecte etice: Exemple de neconcordanta intre
principii si reglementari:

1. Principiul respectării proprietăţii private

1. Ex.: Greenpeace şi Agent Green cer oprirea construcției DN 66A pentru că acesta
ar ”distruge ultimul Peisaj Forestier Intact” din Europa.
2. OBS: aproprierea originala/homesteading.

2. Principiul răspunderii personale

– Ex.: Taxa pe ambalaje
3. Principiul proporționalității
1. Pe ce baza deteminam valoarea taxelor de mediu? Ajung banii la victimele
poluarii?

4. Principiul demonstrării cauzalităţii:

1. BPD, Microplastice.
© lect. univ. dr. ec. Alexandru Pătruți
3. Aspecte practice ale politicilor
de mediu la nivel internațional

⚫ Structura taxelor în UE:

– Aprox. 75% sunt taxe energetice;
⚫ taxele pe carburanţi (benzină, motorină), pe arderea de cărbune, pe
electricitate etc..

– Aprox 20% sunt taxe de transport;

⚫ orice taxă care are legătură cu deţinerea unui autovehicul (taxe de
import autovehicule, taxa de drum).

– Aprox 5% sunt taxe pe poluare şi pe consumul resurselor.

⚫ Repezință aprox. 5-11% din totalul taxelor.

3. Aspecte practice ale politicilor
de mediu la nivel internațional

⚫ Cheltuieli de mediu oculte:

– Taxe pe ambalaje;
– Birocrație aferentă (autorizații, avize);
– Consultanță, salarii ale angajaților specializați;
– Implementarea standardelor de mediu.
Taxe de mediu, UE, 2002-2015
(Mld. EURO)