Transcript of INFLUENŢA CULTURII ASUPRA COMPORTAMENTULUI

ECONOMIC AL CONSUMATORULUI
Prin “comportamentul consumatorului” se înţeleg acele procese în cadrul cărora indivizi aleg,
cumpără, folosesc sau dispun de produse, servicii în scopul satisfacerii necesităţilor proprii
sau a nevoilor de grup.

Ce reprezintă comportamentul consumatorului?

Factorii care influenţează comportamentul consumatorului

Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări este de a întelege influenţa culturii asupra comportamentului de
cumpărare a consumatorilor, determinând astfel dimensiunilele specifice ale culturii ca o forță
puternică în reglementarea comportamentului de cumpărare a consumatorului.

În vederea realizării acestui obiectiv am efectuat o cercetare la nivelul a două ţări: Franţa şi
România, în felul acesta dorind să evidenţiez impactul factorului cultural asupra alegerilor de
consum.
Influenţa culturii asupra comportamentului economic al consumatorului
Concluzii
Influenţa factorilor culturali
Evoluţia consumului de alimente, articole vestimentare, consumului de cultura în perioada
2005-2014 la nivelul României şi Franţei.
Statistici descriptive- obiceiuri de consum Franţa-Romania (I)
Vă multumesc pentru atenţie!

În perioada 2005-2014, în România ponderea consumului ca procent din PIB este mult mai
mare decât cea din Franţa.

În Romania, în 2005, consumul a înregistrat ponderea cea mai mare:69.2 % din PIB. Pe cand
în anul 2009, consumul în România a suferit o scădede până la 61.3 %

În Franţa s-a menţinut o liniaritate a consumului din 2005 până în 2014 în jurul valorii de
55.45 %.

Structura chestionarul cuprinde următoarele categorii de întrebari: întrebari socio-

demografice, frecvenţa cumpărăturilor alimentare şi non-alimentare, impactul brand-urilor,
reducerilor, întrebari de personalitate şi întrebări referitoare la frecvenţa consumului impulsiv.
Chestionarul a fost realizat atât în limba română cât şi în limba franceză.
Teorii interdisciplinare:

În prezent există mai multe domenii socio-umane care studiază comportamentul

consumatorului: Neurologie, Psihologie, Sociologie, Marketing, Antropologie.

Profesioniştii în domeniul marketingului acordă o atenţie deosebită factorilor de influenţă a

comportamentului pentru a-şi formula strategiile de marketing şi pentru a putea întelege
corect nevoile consumatorului.

Potrivit modelului EKB (Engel, Kollat şi Blackwell ) procesul decizional al consumatorului

cuprinde următoarele etape:
Din punct de vedere economic, decizia de cumpărare este determinată de preţul produselor şi
restricţia bugetară a consumatorului.

Pe lângă aceste elemente, comportamentul consumatorului este influenţat de alţi factori

externi şi interni precum: factorii culturali, factorii sociali, factorii personali, factorii
situaţionali,factorii psihologici, etc.

Teorii economice:

Teoria clasică şi neoclasică: Are la bază paradigma raţionalităţi pure a indivizilor.

Comportamentul consumatorului este influenţat de trei factori: preţul produselor, venitul
consumatorului şi preferinţele acestuia;

Noua teorie economică: Se fundamentează pe următoarele axiome: accceptarea conceptului

de iraţionalitate a consumatorului, preferinţele indivizilor se pot schimba în timp,
consumatorul este capabil să îşi „calculeaze” satisfacţia pe care i-o generează bunurile şi
serviciile;

Literatura de specialitate
Literatura de specialitate

Sursa : Kotler, Ph., Armstrong G., Principles of marketing, Editura Teora, 1998, Bucureşti

Etapele procesului de cumparare

Sursa: Kotler, P. and Keller, K, Marketing Management, Pearson Education, 2011, Londra,
p.110
Factorii culturali exercită cea mai puternică influenţă asupra comportamentului
consumatorului prin intermediul: culturii, subculturii şi clasei sociale din care face parte
consumatorul. (Kotler, 1998).

Studiul culturii necesită în general o examinare detaliată a societății; ea cuprinde toate

aspectele legate de o societate. Tipologia consumatorilor diferă din ce în ce mai mult de la o
ţară la alta, acest lucru fiind datorat diferenţelor de cultură, de mentalitate, diferenţelor
sociale.
Statistici descriptive asupra datelor
-Romania-
Analiza diferenţele din comportamentul de cumparare de la nivelul consumatorilor din cele
doua ţări pe baza datelor macroeconomice şi datelor obţinute în urma chestionarului (Cross-
Tabs)

Verificarea ipotezei statististice conform căreia factorii culturali şi sociali influenţează

comportamentul de consum al indiviziilor ( One-Way ANOVA)

Clasificarea consumatorilor în funcţie de tipologia acestora (tehnici Data Mining, mai precis
arbori CHAID)
Metodologia de cercetare - abordarea folosită
Sursa: Prelucrări proprii
Analiza datelor la nivel macroeconomic
Analiza datelor la nivel macroeconomic
Sursa: Prelucrări proprii
Sursa: Prelucrări proprii
Sursa: Prelucrări proprii
Structura chestionarului
Sursa: Prelucrări proprii
Sursa: Prelucrări proprii
Caracteristici socio-demografice
Franţa-România
Sursa datelor:SPSS
Statistici descriptive- vârsta
Statistici descriptive- Statutul profesional
Statistici descriptive- nivelul educaţiei
Statistici descriptive- nivelul venitului
Sursa datelor: Cross-Tabs realizate în SPSS
Cross-Tabs: Frecvenţa cumpărăturilor alimentare
Cross-Tabs: Frecvenţa cumpărăturilor non-alimentare
Cross-Tabs: Înclinaţia la cumpărături
Cross-Tabs: Atracţia faţă de branduri
Cross-Tabs: Atracţia faţă de promoţii şi reduceri
Cross-Tabs: Tipologia consumatorilor
Statistici descriptive- obiceiuri de consum Franţa-Romania (II)
Sursa datelor: Cross-Tabs realizate în SPSS
Cross-Tabs: Credinţele respondenţilor
Cross-Tabs: Frecvenţa cumpărăturilor impulsive
Cross-Tabs: Cauza cumpărăturilor impulsive
Sursa datelor: One Way ANOVA SPSS
Verificarea ipotezelor (One Way ANOVA) (I)

Ipoteza 1: Factorii culturali influentează comportamentul de cumpărare al consumatorilor.

Comportamentul de consum va fi masurat cu ajutorul variabilelor ce descriu frecventa

cumparaturilor non-alimentare.
“Factorul cultural“ va fi reprezentat de variabila ce descrie înclinaţia la cumpărături a
consumatorilor, aceasta fiind elementul care diferenţiază tipul de comportament al celor două
naţionalităţi.
Verificarea ipotezelor (One Way ANOVA) (II)

Ipoteza 2: Persoanele mai individualiste (mai independente) au o incliniţie mult mai mare de a
face cumpăraturi în mod impulsiv, decât persoanele care sunt interdependente ( care
acţionează spre bine grupului din care fac parte).

Rezultatul testului: nu exista o corelatie semnificativa dintre aceste doua variabile valoarea lui
p-value fiind de . p=0.457 > 0.05.
Sursa datelor: One Way ANOVA SPSS
Rezultatul testului: În ceea ce priveste tipologia socială dobândită în familie, în societate
(persoană independentă, persoană interdependentă) şi comportamentul consumatorului
reprezentat de frecvenţa cumpărăturilor impulsive nu s-a stabilit de asemenea o corelaţie, p-
value având valoarea 0.246 >0.05.
Clasificarea consumatorilor (arbori CHAID)
Pentru a determina validitatea clasificării comportamentului consumatorului după
naţionalitate am folosit arborii CHAID , astfel se pot formula reguli de decizie pentru a
prezice comportamentul viitor al acestora.
Pentru a determina cât de bine a fost previzionat modelul cumpăraturile non-alimentare după
naţionalitate am verificat valoarea statisticii “risk summary“.
Analizând valoarea lui Risk estimate, putem spune că ambele clasificari nu poate fi aplicabile
pe viitor. (risk estimate = 51.7 % respectiv 47.5 %).
Bibliografia

În urma analizării răspunsurilor obţinute pe baza chestionarului s-au observat foarte multe
diferenţe în ceea ce priveşte comportamentul de consum la nivelul celor două ţări, Franţa şi
România.
În ceea ce priveşte verificarea ipotezelor formulate la începutul lucrării acestea au fost
respinse:

„Factorii culturali influentează comportamentul de cumpărare al consumatorilor”;

„Persoanele mai individualiste (mai independente) au o incliniţie mult mai mare de a face
cumpărături în mod impulsiv, decât persoanele care sunt interdependente”.

De asemenea clasificarea comportamentului de consum realizată cu ajutorul arborilor CHAID

nu poate fi aplicabilă pe viitor, riscul estimarilor fiind peste 50 % .
Acest lucru a dovedit faptul că studiile empirice nu au întotdeauna rezultatele aşteptate,
datelor calitative generând deseori riscuri.
Bednall, D., Schiffman L., Leslie Kanuk. (1997). Consumer Behaviour. Editura Pearson
Education, Londra.

Blackwell, R., Miniard, P. si Engel, J. (2006). Consumer behavior. Editura. Thompson,

Mason, Londra.

Kahneman, D., Tversky, A. (1979). Prospect theory, an analysis of decision under risk,
Editura Econometrica, Oxford University Press, New York.

Kotler, Ph., Keller, K. (2011). Marketing Management. Editura Pearson Education, Londra

Madgison, J. (1993). The use of the new ordinal algorithm in CHAID to target profitable
segments. The Journal of Database Marketing, 1, 29–48

Kacen J., Lee J. (2002). The Influence of Culture on Consumer Impulsive Buying Behavior.
Journal of consumer psychology, 12(2), 163–176.

http://www.researchgate.net/publication/46533737_The_stimulating_factors_of_buying
http://ec.europa.eu/eurostat