Oferta de produse ecologice

1
Obiective

Calitatea produselor – abordări specifice

Produsele ecologice – conținut, sferă de cuprindere

Analiza ciclului de viaţă (ACV)

Operatori și suprafețe în agricultura ecologică

2
Calitatea produselor – abordări specifice

3
 Calitatea produselor → caracter integrator:

→ cunoaşterea strategiei producătorului, în scopul consolidării şi extinderii

poziţiei sale pe piaţă;
→ importanţa produselor în programul general de vânzare şi producţie;
→ stabilirea condiţiilor de utilizare a produselor;
→ cunoaşterea caracteristicilor produselor etc.

A aprecia calitatea unui produs, înseamnă a face o judecată asupra valorii sale
comerciale, fiind necesare, în acest sens, criterii de apreciere obiective.

Pentru aprecierea calităţii produselor, puterile publice au elaborat şi pus în

aplicare norme (standarde) şi semne de calitate.

INDICATORI!

4
→ calitatea nu este exprimată prin intermediul unei singure caracteristici, ci
printr-un ansamblu de caracteristici;
→ calitatea se defineşte numai în relaţie cu nevoile clienţilor;
→ calitatea este o variabilă de tip continuu;
→ calitatea satisface nu doar nevoile exprimate, ci şi pe cele implicite ale
utilizatorilor.

A dori calitate, înseamnă a răspunde:

unei exigenţe economice;
unei exigenţe de competitivitate (calitate, preț, imagine);
unor noi modele culturale etc.

5
 În general, calitatea se caracterizează prin intermediul funcţiilor sale:

- funcţia tehnică ⇨ exprimată cu ajutorul caracteristicilor tehnico-

funcţionale ale produsului;
- funcţia economică ⇨ face apel la o serie de indicatori cum ar fi:
venitul, preţul etc., indicatori ce vizează aspectele de ordin economic ale
procesului de realizare a produselor şi asigurarea eficienţei economice;
- funcţia socială ⇨ reliefează modul în care calitatea produselor se
răsfrânge asupra calităţii vieţii oamenilor şi a calităţii mediului înconjurător.

Calitatea evoluează în permanenţă, fiind caracterizată printr-un dinamism

evident. Principalii factori care îi imprimă acest caracter sunt:
progresul tehnico – ştiinţific,
concurenţa şi
exigenţele crescânde ale consumatorilor.

6
 "Scara calităţii " = instrument utilizat în analiza calităţii produselor.

- zona roşie - produs acceptabil (clientul este critic, reclamă şi în final se

orientează către un produs concurent);

- zona de indiferenţă - produs bun (clientul este nehotărât, nu este atras de

produs);

- zona de fidelizare – produs foarte bun (clientul este satisfăcut, dar un

concurent îl poate atrage);

- zona de calitate totală – produs excelent (clientul este foarte satisfăcut,

refuză chiar şi ideea unui concurent posibil).

7
 La nivelul organizaţiei, calitatea totală vizează:
 toate domeniile de activitate;
 personalul în totalitatea sa;
 ansamblul furnizorilor;
 ansamblul clienţilor;
 toate pieţele vizate;
 întregul ciclu de viaţă al produselor obţinute etc.

Abordarea şi susţinerea calităţii totale se bazează pe argumente:

- comerciale: necesitatea adaptării produselor la nevoile clientului; nevoia de

creştere a segmentului de piaţă; perspectivele unei concurenţe puternice;
- tehnologice: complexitatea produselor şi a serviciilor;
- economice: dezvoltarea schimburilor, costurile noncalităţii;
- organizaţionale: funcționarea eficientă;
- sociale: calitatea condiţiilor de lucru;
- culturale: aplicarea unui sistem de valori în activitatea organizaţiei.

8
Abordări subiective în aprecierea calității:

- aprecierea calităţii prin intermediul cantităţii;

- aprecierea calităţii prin intermediul preţului / costului;

raportul calitate – preț

9
 Calitatea este din ce în ce mai mult abordată şi analizată prin prisma
factorilor subiectivi, conturându-se aprecieri distincte ale acesteia:

- aprecierea calităţii prin intermediul cantităţii. Există numeroase cazuri în care

se apreciază calitatea produselor prin intermediul cantităţii vândute, considerându-se că o
creştere a cantităţii de produse vândute contribuie la creşterea nivelului calitativ al
produsului. De asemenea, aprecierea calităţii prin intermediul cantităţii are în vedere şi
cantitatea conţinută de un ambalaj. În urma unor cercetări, s-a constatat că numeroşi
consumatori preferă produsele prezentate în ambalaje de mici dimensiuni în detrimentul
celor care sunt prezente pe piaţă în ambalaje mari, voluminoase.

- aprecierea calităţii prin intermediul preţului / costului. Consumatorul este

tentat să asocieze preţul înalt unui nivel ridicat de calitate. Această abordare nu este însă
absolută, mai ales dacă analizăm raportul respectiv pe pieţe ale ţărilor dezvoltate, unde
sunt prezente produse performante şi în acelaşi timp foarte accesibile unei mase mari de
consumatori, inclusiv acelora cu venituri mai mici. Se cuvine să adăugăm şi faptul că
anumite firme practică preţuri ridicate pentru a-şi păstra imaginea la un anumit nivel, pentru
a ţine la distanţă concurenţa sau în alte scopuri.

10
Produsele ecologice – conținut, sferă de cuprindere

11
 Produsele cu performanţe ecologice

= rezultatul unui proces integrat

→ încă din faza de proiectare vor fi avute în vedere cerinţele ecologice pe care le
va satisface noul produs

= cheltuială suplimentară (consecinţele neefectuării cheltuielii vor fi mult

mai costisitoare, atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen lung)

În realitate, producătorii nu reuşesc să aducă pe piaţă produse 100%

“curate”.
În cele mai multe din cazuri, preocupările sunt îndreptate către obţinerea unor
produse/servicii care să polueze cât mai puţin mediul.

12
 Ecoprodusul = produsul care răspunde cererii consumatorilor şi, în acelaşi
timp armonizează interesele acestora, pe termen scurt, mediu şi lung.

Ecoprodusele:
- obţinute prin intermediul unei utilizări eficiente a resurselor implicate în
realizarea lor;
- permit, într-o proporţie mai mare sau mai mică, reciclarea lor;
- utilizează resurse sau materii prime disponibile în locul celor rare sau
deficitare;
- datorită caracteristicilor lor, conduc la reducerea cantităţilor de deşeuri
rezultate în urma - fie a producerii, fie a consumului.

13
Un produs “eco” se poate constitui fie într-un avantaj, fie într-un dezavantaj:
- în cazul în care organizaţia reuşeşte să pătrundă pe o piaţă unde există
cerere pentru ecoprodusul respectiv, în urma confruntării cererii cu oferta,
organizaţia în cauză va avea un avantaj în comparaţie cu concurenţa;

- în cazul în care nu există o cerere bine concretizată pentru ecoprodus,

urmare a faptului că preţul acestuia este mai mare în raport cu produsele
concurenţei, organizaţia va pierde.

14
- manifestarea
- stimularea cererii pentru ecoproduse presupune:
 conştientizarea consumatorilor
 comunicarea permanentă între organizaţie şi piaţă

astfel încât, treptat, consumatorul să-şi transforme comportamentul său

obişnuit, să devină un consumator responsabil.

Utilitatea socială a consumatorului

= responsabilitatea prezentă şi viitoare a omului,
în calitatea sa de consumator.

De multe ori însă, puterea de cumpărare redusă determină consumatorii să se

orienteze către produse cu un preţ scăzut (deşi se cunoaşte că unele
produse pot avea un impact negativ asupra sănătăţii)
= exemplu al “superiorităţii” costurilor economice faţă de cele ecologice.

15
Produsele ecologice , în numeroase cazuri, sunt produse nevandabile
(noi, cu vânzări reduse)

De ce nu sunt căutate?

Cum trebuie conceput marketingul acestora ?

16
 Motivele necumpărării:

- consumatorilor nu le place să se gândească la necesitatea acestora

asigurari de viață!?

- sunt, de obicei, scumpe şi solicită un efort financiar

produse ecologice ↔ produse convenționale

- de obicei, nu există stringenţa găsirii unei soluţii

- consumatorul nu resimte un beneficiu imediat
termen scurt ↔ termen lung

- sunt produse noi, necunoscute

avem nevoie de informații

17
Factorii stimulatori ai dezvoltării de produse noi:
- progresul tehnico-ştiinţific
- modificarea cerinţelor de consum
- concurenţa
- caracterul limitat al resurselor tradiţionale de materii prime

Lansarea unui nou produs pe piaţă:

- avantaje: oportunitate; diferenţiere
- dezavantaje: se pleacă de la zero;
necesitatea satisfacerii consumatorilor

Produsul = vehicul al unui serviciu

18
Etapele procesului de acceptare a unui nou produs:
- cunoaşterea de către consumatorul potenţial a existenţei produsului
- câştigarea interesului consumatorului pentru acel produs
- evaluarea posibilităţilor de utilizare a produsului
- încercarea / degustarea produsului
- adoptarea deciziei de cumpărare
- confirmarea acceptării produsului prin cumpărări repetate

19
"Construcția" marketingului produselor ecologice vizează:
- producţia
- utilizarea şi abandonarea produsului
- problematica intensităţii resurselor
- caracteristicile de siguranţă
- întreţinerea, reutilizarea, informarea
- inscripţionarea conform standardelor recunoscute
- modalităţile de ambalare

Adoptarea deciziei de cumpărare - etape:

- conştientizarea nevoii
- căutarea informaţiei
- evaluarea alternativelor
- alegerea produselor
- cumpărarea
- evaluarea postcumpărare

20
 Piaţa produsului → factori de influenţă:
- calitatea activităţii de distribuţie şi vânzare
- raportul nevoi de consum – cerere de consum
- politica statului privind impozitele, taxele etc.
- elasticitatea cererii funcţie de preţ
- valoarea de unicat a produsului
- existenţa pe piaţă a unui produs înlocuitor
- dificultatea comparării calităţii cu a altui produs
- mărimea cheltuielilor de achiziţie
- asocierea produsului în utilizare
- imaginea şi cheltuielile de promovare
- posibilităţile de stocare etc.

Poziţionarea produselor pe piaţă → criterii: atributele produselor; raportul calitate

preţ; modalităţile de utilizare; segmentele de consumatori; raportarea la concurenţă

Accesibilitatea produsului pe piaţă → factori: preţul produsului; calitatea produsului;

veniturile consumatorilor; preţurile celorlalte mărfuri şi servicii; ambalajul şi forma de
prezentare a produsului; calitatea activităţii comerciale; acţiunile de marketing ale
producătorilor, distribuitorilor şi comercianţilor

21
Analiza ciclului de viaţă (ACV)

22
Ciclul de viaţă al unui produs:
1. elaborarea produsului (activitatea de cercetare-dezvoltare)
2. lansarea pe piaţă a produsului
3. creşterea volumului vânzărilor
4. maturitate
5. saturarea pieţei
6. declinul vânzărilor
7. produsul uzat-deşeu

23
 ACV = un inventar care permite celui interesat să măsoare câte deşeuri
solide, lichide şi gazoase sunt generate în fiecare etapă a ciclului de viaţă
(inventarul începe cu extracţia materiilor prime şi se termină cu etapa după
care produsul şi-a încheiat ciclul de viaţă)

= o extensie a înţelesului obişnuit al ciclului de viaţă, fiind investigate etape din

amonte şi aval

→ impusă şi de necesitatea evaluării impactului produsului asupra mediului nu

numai de-a lungul vieţii economice, ci şi după acesta şi-a încheiat ciclul de
viaţă, devenind deşeu

24
 Analiza ciclului de viaţă = instrument economic

→ facilitează evaluarea impactului unui produs asupra mediului

(influenţa utilizării produsului asupra mediului este diferită
de-a lungul diferitelor etape ale vieţii sale economice)

→ ACV ajută:
decidenţii (elaborarea cadrul legislativ al protecţiei mediului);
producătorii / fabricanţii (analiza proceselor tehnologice;
îmbunătăţirea performanţelor produselor);
consumatorii (în procesul de informare)

25
Operatori și suprafețe în agricultura ecologică

26
27
28
Pactul ecologic european (Green Deal)

⇨ Strategia De la fermă la consumator

Obiectiv 2030:

- 25% din terenurile agricole din Europa să devină terenuri agricole

ecologice

https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro

https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal/actions-being-
taken-eu/farm-fork_ro

29
Bibliografie recomandată

https://www.madr.ro/agricultura-ecologica.html

https://www.madr.ro/agricultura-ecologica/operatorii-certificati-in-
agricultura-ecologica-2020.html

https://www.madr.ro/agricultura-ecologica/legislatie-comunitara-ae.html

30