Prajituri traditionale eco

Caracterizarea pietei prajiturilor traditionale eco Pana in prezent, peste 1.700 de produse din industria alimentara au fost atestate ca produse traditionale la Ministerul Agriculturii. Unele produse rezista, in continuare, si chiar sunt lideri de piata, in timp ce altele se zbat pentru supravietuire. Marea problema a prajiturilor traditionale este ca tine doar cateva zile, pe cand cornurile, ruladele si alte dulciuri ambalate au termen de valabilitate de pana la doi ani. Margarina din componenta delicateselor de pe raft le da viata lunga, dar este extrem de daunatoare organismului. Cererea de prajituri traditionale eco Cererea de prajituri traditionale eco este destul de restransa, deoarece ele nu sunt promovate suficient, si din cauza ingredientelor naturale, termenul de valabilitate este mic, iar pretul lor este destul de ridicat. Cea mai mare cerere de prajituri traditionale eco se gaseste in randul femeilor, atat pentru a consuma personal, cat si pentru copiii acestora. La fel ca i piaa produselor eco n general, piaa prjiturilor eco prezint un potenial de cretere, chiar dac acum ritmul de cretere al pieei a ncetitnit pe fondul problemelor economice n ultimul timp, n Romnia se simte o tendin spre eco ,astfel c apar tot mai multe magazine n capital i marile orae.

Oferta de prajituri traditionale eco In privinta competitorilor acestia sunt foarte putini si foarte slabi dezvoltati, existand doar cateva cofetarii care au prajituri traditionale eco. In Bucuresti cel mai mare competitor este Cofetaria Ostraw Vegan din Bulevardul Ferdinand. Cofetaria Ostraw Vegan, recent deschisa, este situata la parterul unei cladiri de afaceri de pe Bd. Ferdinand, la nr. 58, in zona Iancului, la cateva minute de Liceul Iulia Hasdeu. Spatiul este destul de mic, de cativa metri patrati, iar cladirea de afaceri cam prafuita. Aceasta ofera urmatoarele produse raw: inghetata, prajituri, bomboane sau torturi. De asemenea, prajiturile traditionale eco se mai pot gasi in perioada in care sunt organiyate targuri speciale pentru produsele traditionale eco, dar pe o perioada restransa de timp. In concluzie concurenta pe piata prajiturilor traditionale eco poate fi surclasa cu o imaginatie bogata in alegerea locatiei, a publicitatii si a produselor ieftine si de calitate.

Pretul prajiturilor traditionale eco Pretul se afla intr-o foarte stransa corelatie de interdependenta cu costurile de productie, al carui nivel au la baza cheltuielile necesare de munca omeneasca. In ceea ce priveste importanta si rolul jucat de acesta in celelalte elemente ale mixului de marketing, se detaseaza argumentul ca pretul este singurul care aduce venituri, toate celelalte generand costuri. El este unul dintre criteriile principale de alegere intre mai multe oferte. Factorii care influenteaza pretul sunt interni si externi. Acestia se afla in legatura cu obiectivele firmei privind pozitionarea societatii pe piata si cu structura pietei vizate. Pretul este folosit pentru a impiedica intrarea pe piata a concurentei, pentru stabilizarea pietei si pentru a atrage consumatorii. Factorii interni care influenteaza prajiturile traditionale sunt: costurile de productie. Ele au un impact profund in fabricarea si comercializarea produsului, in fixarea pretului sau, fiind cea mai naturala preocupare a conducatorilor societatii. Dintre factorii externi care influenteaza pretul produsului amintim cererea, adica elasticitatea cererii fata de pret, ceea ce inseamna modificarea procentuala a cererii determinata de modificarea cu un punct procentual a pretului. Un alt factor extern de influenta este concurenta care restrange marja de variatie a pretului. Firma tine cont de costurile si preturile concurentei, precum urmareste si reactiile acesteia la modificarile de pret. Un al treilea factor extern de influenta a pretului este comportamentul consumatorului, sau altfel spus modul in care produsele sunt percepute de cumparator, modul in care acestea se pozitioneaza in mintea cumparatorului. Din acest punct de vedere exista doua conceptii: una bazata pe pret, adica adoptarea unui pret mai mic decat concurentul, iar cealalta bazata pe non-pret: adica oferirea unor avantaje suplimentare la acelasi pret cu al concurentului. Pe de alta parte un pret ridicat, genereaza cumparatorului o imagine de calitate, pe cand un pret mai scazut este asociat cu o calitate mai proasta. n legtur cu preurile produselor ecologice, pot fi precizate urmtoarele aspecte: - n majoritatea cazurilor, preurile produselor ecologice sunt mai mari dect preurile produselor obinute prin metode clasice, industriale. Chiar i n aceste condiii, produsele au o pia asigurat datorit faptului c exist grupe de consumatori dispui s plteasc aceste preuri mai mari; - n unele cazuri, utilizarea pe scar larg a unor produse sau subproduse obinute de ctre fermieri n propriile exploataii, contribuie la formarea unor preuri avantajoase pentru cumprtori; - chiar dac la prima vedere preul unui produs ecologic este mai mare dect al unui produs similar obinuit, cheltuiala respectiv poate fi abordat i ca o investiie n sntatea omului i a mediului ambiant. n general, preurile produselor se stabilesc n funcie de costurile de producie, distribuie i comercializare aferente; n funcie de clieni i de concuren. Aceste principii sunt valabile i n cazul ecoproduselor. Problema care se ridic n cazul ecoproduselor este aceea a acceptrii

unor preuri mai mari de ctre un numr ct mai mare de consumatori. Soluia acestei probleme este gsirea acelor segmente de consumatori dispui s plteasc un pre mai mare. Altfel spus, consumatorii trebuie s fie de acord i s accepte preurile mai mari. Acceptarea preurilor mai mari poate fi influenat de: - prezentarea avantajelor consumului produselor respective; - aducerea la cunotina publicului a gradului de sntate i siguran oferite; - prezentarea produselor pe cele mai favorabile piee; - o imagine favorabil a firmei n rndul consumatorilor; - creterea veniturilor populaiei etc. Din punctul de vedere al consumatorului, preul poate fi privit astfel1: - sacrificiu fcut pentru procurarea produsului ales i renunarea la alte produse care ar avea totui nevoie; - indicator general de calitate, considernd produsele mai scumpe de o calitate mai bun, lucru care nu este adevrat ntotdeauna; - indicator de alegere a alternativelor n decizia de cumprare, cnd ofertanii prezint un sortiment mai bogat; - informaie sintetic de caracterizare a produsului n raport cu produsele nlocuitoare. Calitatea i preul produselor Calitatea, realizarea calitii nu sunt probleme noi n cadrul firmei sau al societii. Preocuprile din aceste domenii sunt extrem de diverse. Astfel, n permanen, calitatea a fost analizat n legtur cu cantitatea i cu costurile, implicit cu preurile. Un consumator aflat n faa unui produs mai scump este, n general, convins de faptul c acel produs este superior din punct de vedere calitativ n comparaie cu produsele similare. Evident, nu exist produse perfecte. Calitatea este o noiune relativ i de aceea se impune o continuitate a procesului de mbuntire a sa. Creterea nivelului de calitate al produselor oferite consumatorilor reprezint o cale important de reducere a costurilor. Afirmaia anterioar poate fi susinut de urmtoarele argumente: - oferta de produse care corespund cerinelor consumatorilor contribuie, n mod efectiv, la creterea volumului vnzrilor, fenomen care, la rndul su, determin o reducere a nivelului costurilor fixe; - exist numeroase posibiliti de mbuntire a calitii care fac apel la simplificarea conceperii i producerii efective a produselor. Costurile calitii Chiar i n prezent, n condiiile manifestrii unei concurene acerbe pe pieele naionale i mondiale, exist destule ntreprinderi care fac apel la principiul costului calitii mediocre, care a fost formulat pentru prima dat (n anul 1952) de unul din clasicii calitii Juran: costul

calitii mediocre este, de fapt, suma tuturor costurilor care ar dispare dac nu ar exista probleme n ceea ce privete calitatea. Conform acestui principiu, costul calitii mediocre reprezint mijlocul de obinere a satisfaciei clientului i de cretere a productivitii i rentabilitii. Strategia ntreprinderilor respective se bazeaz pe eliminarea activitilor ce nu genereaz valoare adugat, respectiv a acelora care consum mari cantiti de resurse, producnd o risipire a acestora. Pentru a realiza o analiz aprofundat a problematicii costurilor calitii, este necesar cunoaterea i a noiunilor de cost de conformitate, respectiv cost de nonconformitate. Costul de conformitate reprezint costul furnizrii produsului n conformitate cu normele impuse, utiliznd procedeele cele mai eficiente. Costul nonconformitii rezult din variabilitatea proceselor desfurate de ntreprindere; de exemplu, asistm la o cretere a costului atunci cnd nu sunt realizate normele prevzute. De asemenea, prezint interes definirea costurilor operaionale ale calitii, ca diferen ntre performanele actuale ale unei ntreprinderi i performanele sale poteniale. Altfel spus, costurile operaionale ale calitii reprezint costurile legate de definirea, obinerea i gestionarea calitii ca i cele generate de revenirea la conformitate (atunci cnd este cazul), precum i costurile legate de consecinele insatisfaciei clienilor. Costurile calitii pot fi grupate n urmtoarele categorii: - costuri de prevenire. Aceast categorie include costurile de concepere i transpunere n practic a procedeelor de identificare i eliminare a cauzelor defectelor, precum i costurile prevenirii apariiei unor produse necorespunztoare. Exemple de costuri care pot fi ncadrate n categoria costurilor de prevenire: formarea personalului; planificarea calitii; realizarea unor echipamente de ncercare; testarea prototipurilor; aprecierea vnztorilor etc. Scopul principal al controlului de calitate este acela al prevenirii apariiei rebuturilor. Realizarea acestuia presupune, evident, o serie de costuri n legtur cu dezvoltarea unui anumit produs, dezvoltarea specificrilor referitoare la produs, stabilirea i meninerea unor procedee de lucru, implementarea unui program de verificare a calitii etc. Absena unor proceduri de achiziie clare conduce, n general, la apariia unui climat de nencredere ntre firm i furnizori. Definirea clar a responsabilitilor i a procedurilor de achiziie va conduce la creterea eficienei achiziiilor, va face posibil controlul materiilor prime intrate n firm, va contribui la promovarea unor raporturi bune ntre departamentele de achiziie, producie, control al calitii, precum i la reducerea costurilor totale ale calitii. Firma ar trebui s dispun de specificri clare referitoare la materiile prime, pe care s le pun la dispoziia furnizorilor si; ar trebui s evalueze n mod frecvent performana furnizorilor si prin prisma respectrii specificrilor respective. Pregtirea personalului reprezint elementul esenial ntr-un program de control al calitii. Alocarea de fonduri pentru instruirea personalului firmei concretizeaz, de fapt, angajamentul firmei fa de calitate. Pentru a face din controlul calitii un instrument pe care s-l aplice toi angajaii firmei, este necesar instruirea permanent a acestora n folosirea instrumentelor i tehnicilor calitii. Calitatea este problema fiecruia i responsabilitatea tuturor. Costurile preventive reprezint o component important a costurilor calitii. ntreprinderile din industria alimentar ar trebui s aloce fonduri suficiente pentru implementarea programelor preventive. Aceste alocri trebuie s fie continui, nu doar sporadice; ele ar trebui s fie prevzute n bugetul total al firmei. Dac ntr-o etap iniial costurile de prevenire nregistreaz niveluri ridicate comparativ cu veniturile totale, ponderea acestora ar trebui s scad pe msur ce obiectivul meninerii calitii este atins.

n firmele productoare de produse alimentare, urmare a ntreinerii necorespunztoare a mainilor i instalaiilor sau a absenei, la un moment dat a pieselor de schimb pot conduce la nregistrarea unor costuri suplimentare, la deteriorarea materiilor prime i la apariia produselor de o calitate necorespunztoare, chiar a rebuturilor. Simpla operaie de verificare a mainilor, a aparaturii pentru testarea calitii este scpat din vedere destul de frecvent. Astfel de neglijene pot conduce la nerespectarea programului de livrri, la pierderi de venit, la scderea ncrederii consumatorilor. - costuri de detectare sau de expertiz, care se refer la costurile asociate activitilor de control, evaluare, testare, audit. Costurile testelor efectuate n scopul determinrii acceptabilitii unui produs i costul evalurii performanelor personalului se ncadreaz n aceeai categorie. Nici un produs final nu ar trebui s ias din firm fr a fi testat n legtur cu n cadrarea n standardele n vigoare i aplicabile. Asemenea teste sunt costisitoare, mai ales n cazul n care mostra este distrus. De asemenea, costul echipamentelor de testare poate fi inaccesibil pentru firmele mici. Aceste firme vor apela la teste efectuate n laboratoare acreditate. - costurile eecului. Noiunea de eec este asociat, n general, cu defectele aprute n procesul de realizare a produselor. Costurile eecului nregistrat n interiorul firmei (produsul se afl nc n incinta acesteia) poart numele de costurile eecului intern, iar acelea care apar dup ce produsul a prsit firma sunt denumite costurile eecului extern. Eecul intern. Produsele fabricate care nu ndeplinesc specificaiile firmei sau cerinele de calitate sunt considerate defecte. n procesarea alimentelor, eecul este asociat, n special, cu incapacitatea produsului alimentar de a ndeplini caracteristicile senzoriale dorite de consumatorii finali. Defectele respective ar trebui s fie observate imediat i depistate cauzele care le-au produs. ntr-o firm ce dispune de un program de control al calitii eficient, o analiz a celor 4M (om (men), material, maini, metode) n relaie cu alte specificri incluse n manualul de control al calitii va conduce la reducerea, chiar eliminarea defectelor. Pentru firmele ce nu dispun de un program de control al calitii, aprecierea calitii i identificarea cauzelor defectelor va fi dificil. Eecul extern. Cnd un produs de calitate inferioar sau defect ajunge la consumator, acesta i va manifesta sub o form sau alta nemulumirea. Indiferent de forma n care se manifest consumatorul, pentru productor situaia este nefavorabil. Consumatorul nu va mai cumpra produsul respectiv, mai mult dect att va face i o publicitate negativ produsului, ntre cunoscuii si. Productorii de alimente au motive n plus pentru prevenirea eecului extern avnd n vedere faptul c produsele necorespunztoare calitativ pot avea un impact asupra sntii i siguranei consumatorului. Acestea sunt doar cteva elemente pe care productorul ar trebui s le aib n vedere astfel nct s evite eecul extern. Costurile totale ale calitii Suma tuturor costurilor componente ale calitii reprezint costul total al calitii. Specialitii consider c o pondere important n suma respectiv este deinut de costurile eecului. O analiz a raporturilor care se stabilesc ntre componentele costului i calitatea produsului demonstreaz c o scdere a costurilor eecului este nsoit de o cretere a calitii i o reducere a costului total al calitii. Peste un anumit prag / nivel, relaia respectiv nu mai funcioneaz, iar pentru firm nu va mai fi profitabil s reduc, n continuare, numrul de produse defecte/necorespunztoare calitativ. Se impune aadar descope-rirea unui echilibru ntre

mbuntirea calitii i profitabilitate. Costurile noncalitii / lipsei de calitate Costurile calitii ar putea fi abordate dintr-o dubl perspectiv, i anume: costurile calitii i costurile noncalitii sau ale lipsei de calitate. Costurile lipsei de calitate sunt datorate, n principal, defectelor care apar pe parcursul procesului de realizare a produselor. n cazul produselor agricole i alimentare, avnd n vedere particularitile lor, se impune o analiz complex a problematicii defectelor. n limbajul comun, un defect este neles ca lipsa unui lucru necesar sau ca o imperfeciune. n procesul de fabricaie, un defect este perceput ca o abatere de la nivelul de calitate specificat al produsului, abatere care determin alterarea caracteristicilor produsului, ajungnd pn la stadiul n care acesta este inadecvat pentru utilizare. Un defect poate apare singular sau ca o rezultant a mai multor abateri de la caracteristica dorit / ateptat a produsului; el poate apare n stadiul de materie prim, n timpul procesrii sau n stadiul final. Cel mai potrivit judector al capacitii unui produs de a fi apt pentru utilizare este, evident, consumatorul. Factorii care contribuie la acest fapt sunt urmtorii: - calitatea definirii produsului i a specificaiilor de fabricaie; - concordana dintre produs i caracteristicile procesului de fabricaie; - performana produsului finit n concordan cu nevoile consumatorului; - grija fa de consumator. Calitatea definirii produsului i a specificaiilor de fabricaie. Pentru a rspunde ct mai bine nevoilor consumatorilor, cercetrile de marketing referitoare la noile produse trebuie s se desfoare, evident, nainte de dezvoltarea proiectului produsului. Astfel, n urma identificrii cerinelor consumatorilor, produsul poate fi definit cu mai mult claritate; de asemenea, produsele existente deja pe pia pot servi drept ghid n definirea produsului nou, mai ales n ceea ce privete caracteristicile calitative. Dup ce produsul a fost definit i au fost precizate specificaiile de fabricaie, se pune problema alegerii ambalajului i a designului. Concordana dintre produs i caracteristicile procesului de fabricaie. Utiliznd specificaiile de fabricaie concepute anterior, productorul alimentar trebuie s identifice dac produsul i menine standardele de calitate necesare dup operaii repetate. Activitile din aceast etap include testarea repetat a metodelor de control al calitii, precum i a abilitii oamenilor i mainilor de a ndeplini sarcinile specificate. Se impune aplicarea unor tehnici de monitorizare, spre exemplu utilizarea unor fie de control. Pentru determinarea concordanei dintre produs i caracteristicile procesului de fabricaie pot fi aplicate instrumente statistice. Se cuvine s menionm rolul important al personalului n asigurarea acestei concordane: suportul managerial trebuie s fie clar i tangibil; activitile legate de asigurarea calitii produselor trebuie ncurajate. Performana produsului finit. Disponibilitatea i uurina cu care se vinde (vandabilitatea) reprezint doi indicatori ai nivelului de calitate ai oricrui produs. De exemplu, un productor care realizeaz un produs de calitate va ctiga ncrederea consumatorului, produsul respectiv

fiind considerat de ncredere. Pe msur ce consumatorul ncepe s cread c se poate atepta la acelai nivel de satisfacie de fiecare dat cnd cumpr produsul, acesta va deveni vandabil. n consecin, nsuirea de a se vinde este o consecin a ncrederii n performanele produsului. Astfel, se realizeaz cumprri repetate, bineneles cu condiia ca produsul s fie comercializat la un pre pe care consumatorul s fie dispus s-l plteasc. Disponibilitatea produsului este un alt indicator al calitii acestuia. Odat ce un produs este lansat pe pia, este important s fie asigurat disponibilitatea sa pentru consumator. Se consider c memoria consumatorului este scurt i dac produsul nu se afl n locul i momentul unde este cerut, el poate pierde suportul consumatorului. Livrarea conform programului stabilit este un bun indicator al disponibilitii unui produs. Grija fa de consumator. Utilizatorul/consumatorul trebuie s aib un rspuns pozitiv fa de produs aceasta este de fapt cheia profitabilitii. Rezult de aici faptul c prevenirea nemulumirilor consumatorilor trebuie s fie o preocupare continu a productorului de alimente. Este foarte greu s rectigi un consumator nemulumit i de aceea este esenial ca prioritatea s fie asigurarea satisfaciei consumatorilor, mai ales atunci cnd exist plngeri.

Analiza caltitativ Ipoteze 1. Exista o legatur ntre factorii social demografici i alegerea prjiturilor eco de ctre consumatori 2. Consumatorii sunt interesai de informaiile coninute de etichet i de termenul de valabilitate al prjiturilor 3. Persoanele peste 30 de ani i cu un venit mai mare de 2000 RON sunt cei care consum cel mai des prjituri eco 4. Aromele naturale reprezint cel mai important factor n decizia de cumprare 5. Piaa prjiturilor eco este o pia restrns din punct de vedere al productorilor 6. Preul influeneaz decizia de cumprare 7. Consumatorii i achiziioneaz prjiturile eco n special din trgurile de produse alimentare eco

Obiective 1. Determinarea gradului de influenta a factorilor sociali-demografici in decizia de cumparare. 2. Identificarea atitudinii pe care o au potentialii consumatori fata de informatiile de pe eticheta(perioada de valabilitate,procedeul termic aplicat.) 3. Identificarea vrstei medii de consum a prjiturilor. Identificarea nivelului veniturilor 4. Stabilirea influenei calitii prjiturilor n decizia de cumprare 5. Identificarea din punctul de vedere al consumatorilor a principalilor productori 6. Identificarea influenei preului asupra deciziei de cumprare 7. Identificarea principalei surse de achiziie

Chestionar Obinuii s consumai prjituri eco? Ct de des consumai prjituri eco? Care sunt criteriile dup care alegei prjiturile eco? De unde achiziionai prjiturile? Ce informaii de pe eticheta prjiturilor le considerai ca fiind cele mai importante? 6. Cel mai important atribut luat in considerare in formarea deciziei de cumparare,in opinia dvs este: F.important Important Asa si asa Putin F.putin important important 1. 2. 3. 4. 5. 1.Pretul 2.Gustul 3.Aroma 4.Ambalajul 5.Altul.Care? 7. De ce alegei s consumai prjituri eco n detrimentul celorlalte prjituri? 8. Ce v influeneaz s consumai prjituri eco? 9. Ce productori de prjituri eco preferai? 10. Credei c piaa prjiturilor eco se va dezvolta n urmtorii ani? De ce? 11. Ce avantaje credei c au prjiturile eco? 12. Perioada de valabilitate sczut este un impediment n adoptarea deciziei de cumprare? Argumentai 13. Sexul dumneavoastra este: a)masculin b)feminin 14. In ce categorie de varsta va incadrati? a)sub 25 ani b )25-50 ani c)peste 50 ani 15. In ce categorie de venit va incadrati? a)sub 1000 RON c)1000-2000 RON d)peste 2000 RON 16. Mediul dvs de resedinta este: a)urban b)rural

Analiza chestionarului: 1.Majoritatea celor intervievati au raspuns afirmativ la aceasta intreabare. 2. Majoritatea s-au declarat consumatori saptamanali ai prajiturilor traditionale, pondere mare au avut deasemenea si consumul de 2, 3 ori pe luna, restul respondentilor avand un procentaj mic. 3. Cele mai multe persoane au ales ca principal criteriu dupa care aleg prajiturile traditionale gustul, o parte mai mare din respondenti se ghideaza in alegerea facuta dupa aroma,un numar mai mic de persoane ia in considerare ca principal criteriu pretul, iar ingredientele si aspectul conteaza cel mai putin pentru respondenti. 4. Cele mai multe persoane au raspuns ca isi cumpara prajiturile din cofetarii, urmate de patiserii si magazine cu profil specific in comercializare de produse traditonale. 5. Cele mai multe persoane au raspuns ca informatiile cele mai importante de pe eticheta prajiturilor sunt cele legate de termenul de valabilitate, iar un numar mai mic de persoane considera ingredientele ca fiind cele mai importante informatii de pe eticheta nutritionala. 6. Majoritatea celor intervievati au considerat ca in formarea deciziei de cumparare, cel mai important atribut al unei prajituri, ar trebui sa fie gustul, dupa care un numar destul de mare de oameni au ales aroma, iar un numar din ce in ce mai mic de intervievati au ales pretul si ambalajul. 7. Cele mai multe persoane au raspuns afirmativ la aceasta intrebare. 8. La aceasta intrebare majoritatea au raspuns ca le-ar consuma datorita faptului ca sunt mai sanatoase, iar un numar mai mic le-ar consuma datorita faptului ca sunt mai gustoase. 9. Majoritatea au raspuns ca le-ar consuma pentru ca sunt mai sanatoase, insa multi dintre cei chestionati au raspuns ca le-ar consuma si pentru gust si aroma. 10. Majoritatea persoane au raspuns ca nu cunosc producatori de prajituri ecologice, iar o mica parte din ci intervievati au ales Cofetaria Ostraw Vegan. 11. Cele mai multe persoane chestioante au raspuns ca sunt de parere ca in urmatorii ani piata prajiturilor ecologice se va dezvolta, principala motivatie fiind faptul ca sunt sanatoase si tot mai multe persoane incep sa se preocupe pentru a avea o alimentatie cat mai sanatoasa, un numar mai mic de persoane au ca opinie faptul ca nu contin aditivi alimentari, iar procesele lor de fabricatie nu dauneaza mediului inconjurator.

12. Majoritatea persoanelor au raspuns ca principalul avantaj al prajiturilor ecologice este faptul ca sunt mai sanatoase si mai gustoase, urmate de un numar mai mic de persoane care considera ca au o aroma mai puternica. 13. Majoritatea persoanelor chestionate au raspuns ca perioada de valabilitate scazuta nu este un impediment in luarea deciziei de cumparare, deoarece asta demonstreaza ca nu contin aditivi alimentari, iar pentru un nr foarte mic considera ca acest lucru este un impediment in adoptarea deciziei de cumparare. 14. Majoritatea personele de gen feminin aleg sa consume saptamanal prajituri traditionale, aleg sa le consume datorita gustului si le achizitioneaza din cofetarii. Pentru aceste persoane perioada de valabilitate este cea mai importanta informatie de pe eticheta nutritionala. Foarte multe dintre aceste persoane ar alege sa consume prajituri traditionale eco in detrimentul celor traditionale pe care le consuma deoarece sunt mai sanatoase. Perioada de valabilitate relativ mica a produselor ecoligce ar fi un impediment doar pentru un numar foarte mic de persoane. Un numar mare de respodenti de acest gen nu cunosc producatori de prajituri traditionale eco, dar cred ca piata acestor prajituri se va dezvolta foarte mult deoarece acestea au avantajul ca sunt mai sanatoase decat celelalte. Si foarte multe persoane de gen masculin aleg sa consume prajituri destul de des, o data pe saptamana sau de 3 ori pe luna, iar pentru ei atunci cand aleg sa consume sunt foarte importante gustul si aromele. Un numar mare dintre ei le procura din cofetarii dar si multi dintre ei le cumpara din patiserii specializate. Cei mai multi dintre acestia considera ingredientele ca fiind cel mai important atribut in decizia de cumparare, dar sunt urmate de un numar mare de cei care considera gustul ca fiind cel mai important. Majoritatea respondentilor de acest gen ar alege sa consume prajiturile acologice in detrimentul celorlalte prajituri, deoarece sunt mai sanatoase si nu contin aditivi alimentari, chiar daca acest lucru duce la o perioada de valabilitate mai scazuta. Multi dintre ei considera ca piata produselor ecologice se va dezvolta foarte mult in urmatorii ani deoarece oamenii sunt mai atenti sa manance sanatos. 15. Cele mai multe persoane de gen feminin au varsta sub 25 de ani, consuma foarte des prajituri, aproape saptamanal, iar atunci cand aleg sa consume se ghideaza foarte mult dupa ingredientele din care sunt facute. Majoritatea acestor persoane le achizitioneaza din patiserii specializate, iar gustul gustul reprezinta pentru aceste persoane cel mai important atribut in decizia de cumparare, iar unele dintre ele se ghideaza dupa arome. Un numar semnificativ de respondente aleg sa consume prajiturile traditionale eco in defavoarea celorlalte prajituri deoarece acestea sunt mai gustoase, iar procesul lor de fabricatie nu dauneaza mediului inconjurator. Perioada de valabilitate scazuta nu le impedica sa achizitioneze aceste produse. Multe dintre aceste persoane nu cunosc producatori de prajituri ecologice.

Persoanele de gen feminin cu varsta mai mare de 25 de ani, aleg sa consume ceva mai rar prajituri traditionale, de aproximativ 2 ori pe luna, tin foarte mult cont de ingredientele din care sunt facute prajiturile atunci cand aleg sa cumpere, de cele mai multe ori le achizitioneaza din cofetarii, iar cele mai importante atribute care le determina sa consume prajituri sunt gustul si in mica masura pretul. Multe dintre aceste persoane nu cunosc producatori de prajituri ecologice, iar un numar scazut cunosc Cofetaria Ostraw Vegan. Foarte putine dintre acestea aleg sa nu consume prajiturile traditiionale eco in detrimentul celorlalte, cele mai multe inlocuindu-le deoarece nu contin aditivi alimentari si sunt mai sanatoase. Aceste persoane considera ca piata prajiturilor ecologice se va dezvolta foarte mult in urmatoarea perioada deoarece aceasta piata prezinta multe avantaje. Dintre personele de gen masculin cele mai multe care au fost chestionate au fost cele cu varsta sub 25 ani. Majoritatea acestor persoane consuma des prajituri, aproape sapamanal, gustul si ingredientele sunt foarte importante la o prajitura, isi achizitioneaza produsele din cofetarii, considera ca perioada de valabilitate este cel mai important atribut de pe eticheta nutritionala, ar lege sa consume prajituri ecologice in detrimentul celorlalte produse chiar daca nu cunosc niciun producator, le-ar prefera pe cele ecologice deoarece contin ingrediente naturale si sunt mai sanatoase si nu le deranjeaza faptul ca au o perioada de valabilitate scazuta. Mizeaza pe faptul ca piata prajiturilor ecologice se va dezvolta foarte mult in urmatorii ani. Persoanele cu varste cuprinse intre 25- 50 de ani si cele peste 50 de ani consuma mai rar prajituri. Atunci cand aleg sa consume se ghideaza foarte mult dupa gustul si pretul acestora, sunt foarte atenti la informatiile de pe eticheta nutritionala si ia in calcul foarte mult ingredientele pe care le contin prajiturile, ar inlocui aceste prajituri cu cele ecologice deoarece sunt mai sanatoase si cred ca piata prajiturilor traditionale ecologice se va dezvolta foarte mult tocmai datorita acestui aspect, ca sunt mai sanatoase. 16. Atat persoanele de gen feminin cat si cele de gen masculin cu varsta sun 25 ani, care au raspuns acestui chestioanr au venituri scazute, sub 1000 Ron. Desi veniturile sunt scazute, cei mai multi dintre acestia aleg sa consume saptamanal prajituri, gustul acestora este unul din cele mai importante atribute pe care le ia in considerare atunci cand aleg sa consume prajiturile. Un numar mare dintre acestia achizitioneaza prajiturile din cofetarii, dar si un numar semnificativ, mai mult persoanele de gen feminin le achizitioneaza si din patiserii. Cei mai multi dintre respondenti ia in considerare perioada de valabilitate a produsului de pe eticheta nutritionala. Majoritatea respondentilor ar fi dispusi sa inlocuiasca prajiturile traditionale cu cele ecologice deoarece acestea ar fi mai sanatoase si mai gustoase. Aceste persoane nu cunosc niciun producator de prajituri ecologice si nu ar fi un impediment pentru ei faptul ca perioda de valabilitate a produselor este mai scazuta decat in cazul celorlalte produse. Persoanele de gen feminin cu varsta intre 25 si 50 de ani, cu un venit intre 1000 2000 Ron, dar si cele cu un venit de peste 2000 aleg sa consume mai rar prajituri, cam de 2 ori pe luna, ia in considerare foarte mult ingredientele din care sunt facute prajiturile, de cele mai multe ori le achizitioneaza din cofetarii, gustul de asemenea este un criteriu foarte important in alegerea

facuta, ar fi dispuse sa inlocuisca prajiturile traditionale cu unele ecologice, chiar daca putine dintre ele au auzit de un producator de prajituri ecologice si avand in vedere si faptul ca perioada acestora de valabilitate este mai scazuta. Ar prefera sa le consume deoarece sunt mai sanatoase si nu dauneaza mediului inconjurator. Mizeaza pe faptul ca piata prajiturilor ecologice va creste in urmatoarea perioada intr-un mod semnificativ Persoanele peste 50 de ani, de gen feminin si cu un venit cuprins intre 1000-2000 si de cele mai multe ori peste 2000 aleg sa nu consume foarte des preajiturile traditionale, acestea alegand sa le acizitioneze de 2 ori pe luna, de obicei din patiserii. Decizia de cumparare le este influentata in mare masura de gust si intr-o mai mica masura de ingredientele din care sunt facute. Ar alege sa renunte la consumul acestor prajituri in detrimentul prajiturilor ecologice deoarece considera ca este foarte important ca acestea sa nu contina aditivi alimentari, chiar daca perioada de valabilitate va fii mai scurta. Cred ca piata produselor ecologice se va dezvolta foarte mult in urmatorii ani. Persoanele de gen masculin de peste 25 de ani care au fost chestionate au majoritatea venituri mai mari de 2000 si au fost in numar relativ mare dintre cei care au fost chestionati. Multi dintre acestia consuma prajituri in medie de 2 ori pe luna, unii dintre ei chiar o data si se ghideaza foarte mult in alegerea de a consuma prajituri de gustul acestora. De regula le achizitioneaza din cofetarii, ar fi dispusi sa le inclouiasca cu prajiturile ecologice deoarece sunt mai sanatoase si au un gust mai bun. Foarte putini dintre acestia cunosc ca producator de prajituri ecologice Cofetaria Ostraw Vegan, iar putini dintre acestia considera un imepediment in decizia de cumparare a prajiturilor ecologice perioada de valabilitate scazuta. Multi dintre ei considera ca piata prajiturilor traditionale se va dezvolta in urmatoarea perioada. 17. Majoritatea persoanelor chestionate provin din mediul urban, indiferent de varsta si sex. Persoanele care au un venit mai mic de 1000 ron aleg sa consume de cel putin 3 ori pe luna prajituri, considera ca este foarte important gustul si ingredientele din care sunt facute produsele, de obicei le achizitioneaza din cofetarii, o parte din acestia destul de semnificativ le achizitioneaza si din patiserii, ar fi dispuse sa le inlocuiasca cu alte prajituri traditionale ecologice deoarece considera ca sunt mai sanatoase si mai gustoase.Perioada de valabilitate scazuta este un impediment pentru foarte putini dintre ei si majoritatea dintre ei cred ca piata acestor prajituri ecologice se va dezvolta foarte mult, chiar daca putini din ei cunosc un producator de prajituri ecologice. Persoanele din mediul urban cu venituri mai mari de 2000 ron atat de gen feminin cat si de gen masculin decid sa consume prajituri cam o data pe saptamana. Este foarte important pentru aceste persoane gustul si aroma prajiturilor, de obicei le achizitioneaza din patiserii si ar fi dispusi sa le inlocuiasca cu cele ecologice deoarece considera ca sunt mai sanatoase si au un gust mai bun. Foarte putini dintre acestia cunosc un producator de prajituri ecologice, dar cu toate acestea cred ca piata prajiturilor ecologice se va dezvolta foarte mult in urmatorii ani si nu considera ca este un impediment faptul ca aceste produse vor avea o perioada de valabilitate mai scazuta.

Persoanele din mediul rural cu varsta sub 25 de ani, indiferent de gen au fost putine care au completat chestionarul. Cele cu un venit mai mic de 1000 ron consuma de maxim 3 ori pr luna prajituri traditionale, de obicei si le achizitioneaza din cofetarii si considera gutul ca fiind cel mai important criteriu in alegerea cumpararii, dar sunt urmate de un numar mare de persoane care ia in considerare pretul produelor. Majoritatea dintre respondentii acestei categorii ar inlocui prajiturile traditionale cu cele ecologice, dar pentru multi dintre ei perioada de valabilitate scazuta ar fi un impediment in adoptarea deciziei de cumparare. Nu foarte multi dintre ei considera ca piata prajiturilor ecologice se va dezvolta in urmatoarea perioada. Persoanele din mediul rural cu venit mai mare de 2000 ron si varsta peste 25 ani au fost putine la numar, cele mai multe dintre aceste persoane au fos de gen masculin. Indiferent de gen, aceste persoane consuma mai rar prajituri, cam o data poate chiar de doua ori pe luna consuma prajituri. De obieci aceste persoane si le achizitioneaza din magazine, este foarte important pentru ei gustul prajiturilor, sunt foarte putini cei care ar alege sa renunte la consumul prajiturilor traditionale in detrimentul celorlalte prajituri, deoarece considera ca perioada de valabilitate scazuta a acestor produse este un dezavantaj, precum si pretul ridicat. Aceste persoane nu sunt convinse ca piata produselor ecologice se va dezvolta in urmatoarea perioada de timp.

Concluzii : In urma chestionarii a unui numar de 25 de persone am observat ca acestea consuma destul de des prajituri traditioanle, in medie cam o data pe saptamana. Punctul principal de achizitie a acestora il constityie cofetariile. Cel mai important atrbut in decizia de cumparare il constituie gustul produsului, dar si ingredientele din care este facut. Cei mai multi respondenti ar fi dispusi sa inlocuiasca prajiturile traditionale pe care le consuma cu alte prajituri traditionale dar ecologice, deoarece sunt mai sanatoase din punctul lor de vedere. Chiar daca acestea vor avea o perioada de valabilitate mai scazuta nu va fi un impediment in decizia de a le achizitiona si consuma, precum si in decizia de a crede ca piata prajiturilor ecologice se va dezvolta in urmatorii ani.

Cercetare cantitativa Ipoteze

Consumatorii sunt dispui s consume prjituri tradiionale eco Consumatorii ar fi dispui s consume prjituri tradiionale eco lunar Consumatorii ar fi dispui s achiziioneze mai mult de 300 de grame de prjituri eco Consumatorii ar fi dispui s ofere peste 10 lei pentru 100 grame de prjituri Principalul motiv pentru care s-ar consuma prjituri eco l reprezint lipsa aditivilor alimentari 6. Principalul criteriu de alegere al prjiturior eco este gustul 7. Principala informaie de pe eticheta ambalajului o reprezint ingredientele 8. Prjiturile eco ar avea cel mai mare success n supermarket-uri 1. 2. 3. 4. 5.

Obiective 1. Determinarea preferinelor consumatorilor n ceea ce privete consumul de prjituri eco 2. Determinarea frecvenei de consum a prjiturilor eco 3. Determinarea cantitii pe care consumaorii ar fi dispui s o echiziioneze 4. Determinarea preului pe care consumatorii ar fi dispui s l ofere 5. Determinarea motivelor de alegere a prjiturilor eco 6. Determinarea principalelor informii de pe eticheta nutriional care i intereseaz pe consumatori n mod direct 7. Determinarea locului de unde clienii ar prefer s achiziioneze prjiturile eco

CHESTIONAR
1. Ati fi dispusi sa consumati prajituri traditionale eco? a. Da b. Nu 2. Cat de des ati fi dispusi sa consumati prajituri traditionale eco? a. 1 data pe saptamana b. de 2 ori pe luna c. lunar d. mai rar 3. Ce cantitate de prajituri traditionale eco ati fi dispusi sa achizitionati atunci cand mergeti la cumparaturi? a. mai putin de 100g b. 100-200g c. 200-300 g d mai mult de 300 g 4. Ce pret ati fi dispusi sa platiti pentru 100g prajituri traditionale eco? a. <10 lei b. 10-15 lei c. 15-20 lei d. peste 20 lei 5. Care este principalul motiv pentru care ati alege sa consumati prajituri traditionale eco? a. sunt mai sanatoase b. ingredientele sunt naturale c. nu contin aditivi alimentari d. procesul lor de fabricatie nu afecteaza mediul inconjurator 6. In alegerea prajiturilor traditionale eco, care este principalul criteriu pentru care ati alege aceste produse? a. gustul b. aroma c. pretul d. altele (specificati) 7. Perioada de valabilitate mai scazuta este un impediment in achizitionarea acestor produse? a. da b. nu 8. Ce informatii de pe eticheta ambalajului sunt cele mai importante in opinia dumneavoastra pentru prajiturile traditionale eco?

a. ingredientele b. valoarea nutritionala c. altele 9. De unde ati fi dispus sa achizitionati prajituri traditionale eco? a. cofetarii b. targuri special amenajate c. supermarket-uri d. direct de la producatori 10. Ce fel de ambalaj ati prefera pentru prajiturile traditionale eco? a. de hartie b. plastic c. folie de aluminiu d. altele 11. De la ce marca de prajituri traditionale eco ati fi dispusi sa achizitionati aceste produse? a. Magura b. Prajitura casei c. Alka d. Altele 12. Sexul dumneavoastra este: a. feminin b. masculin 13. In ce categorie de varsta va incadrati? a. sub 25 de ani b. 25-45 de ani c. peste 45 de ani 14. In ce categorie de venituri va incadrati? a. sub 500 lei b. 500 1000 lei c. 1000-2000 lei d. peste 2000 lei 15. Mediul dumneavoastra de resedinta este: a. urban b. rural

Analiza chestionarului cantitativ

Chestionarul a fost aplicat unui numar de 20 de respondenti: 13 persoane de sex feminin si 7 de sex masculin. 10 persoane au varsta sub 25 de ani, 8 persoane intre 25 si 45 de ani, respectiv 2 persoane cu varsta peste 45 de ani. Respondentii care au venitul sub 500 de lei sunt in numar de 10, 8 au venitul intre 5001000, 2 persoane au venitul intre 1000-2000 de lei, si nicio persoana nu prezinta un venit de peste 2000 de lei. 14 persoane chestionate provin din mediul urban si 6 persoane din mediul rural. 1. Dintre persoanele chestionate, 85% dintre ele ar fi dispuse sa consume prajituri traditionale eco, iar 15% nu ar consuma prajituri traditionale eco. 2. Dintre persoanele care consuma prajituri traditionale eco, 41% consuma o data pe saptamana aceste produse, 35% consuma de doua ori pe saptamana, 17% consuma lunar prajituri traditionale eco, iar restul de 7% consuma mai rar. 3. 35% dintre respondenti ar fi dispusi sa cumpere mai putin de 100g cand merg la cumparaturi, tot un procent de 35% ar fi dispusi sa cumpere intre 100-200g, 23% ar cumpara intre 200-300g si 7% ar fi dispusi sa cumpere mai mult de 300g. 4. Pentru 100g de prajituri traditionale eco, 35% dintre respondenti ar plati mai putin de 10 lei, un procent de 23% din persoanele chestionate ar plati intre 10 si 15 lei, si tot in acelasi procent ar fi dispusi sa plateasca intre 15-20 de lei, iar 17% ar alege sa plateasca mai mult de 20 de lei pe 100g de prajituri traditionale eco. 5. Referitor la principalul motiv pentru care ar alege sa consume prajituri traditionale eco, 35% dintre respondenti aleg sa consume pentru faptul ca sunt mai sanatoase, 29% pentru ca aceste produse contin ingrediente naturale, 11% mizeaza pe faptul ca nu contin aditivi alimentari, si 23% din persoanele chestionate aleg sa consume aceste produse eco pentru ca procesul lor de fabricatie nu afecteaza mediul inconjurator. 6. Principalul criteriu dupa care sunt alese prajiturile traditionale eco este gustul pentru 35% din persoanele chestionate, aroma pentru inca 35 %, pretul influenteaza decizia de cumparare a 23% din respondenti, iar 5% aleg dupa alte criterii. 7. In achizitionarea prajiturilor traditionale eco, pentru 35% din respondenti, perioada de valabilitate scazuta influenteaza aceasta decizie, iar pentru 65% aceasta perioada de valabilitate mai scazuta nu reprezinta un impediment. 8. Privind informatiile de pe eticheta nutritionala, pentru 47% din persoane ingredientele sunt cele mai importante, acelasi procent de 47% considera valoarea nutritionala ca fiind cea mai importanta informatie de pe eticheta nutritionala, iar 5% din persoane considera alte informatii ca fiind cele mai importante.

9. 23% din respondenti ar prefera sa achizitioneze prajituri traditionale eco din cofetarii, 5% ar alege sa achizitioneze din targuri special amenajate, 35% din supermarketuri, si 37% ar fi dispusi sa achizitioneze aceste produse direct de la producatori. 10. Referitor la ambalaj, 23% din respondenti prefera ambalajul de hartie, 29% il prefera pe cel de plastic, 35% din respondenti a dori ca prajiturile traditionale eco sa fie ambalate in folie de aluminiu, iar 13% din persoanele chestionate ar opta pentru alte ambalaje. 11. Marca de la care ar fi dispusi sa achizitioneze prajituri traditionale eco respondentii este Magura pentru un procent de 23%, Prajitura Casei pentru 42%, Alka pentru 35% din respondenti . 12. 76% din persoanele chestionate sunt de sex feminin, si 24 % de sex masculin. Dintre persoanele de sex feminin, 76% din ele ar fi dispuse sa achizitioneze prajituri traditionale eco, si 24% din ele nu ar achizitiona aceste prajituri traditionale eco. 30% din persoanele de sex feminin care ar fi dispuse sa consume prajituri traditionale eco, ar consuma o data pe saptamana, 30% ar consuma de doua ori pe saptamana, acelasi procent de 30% ar consuna lunar, si 10% ar consuma mai rar aceste produse. Acelasi procent de 30% se atribuie persoanelor care ar fi dispuse sa achizitioneze mai putin de 100g de prajituri traditionale eco la cumparaturi, intre 100 si 200 g, si intre 200-300g, si restul de 10% ar fi dispuse sa achizitioneze mai mult de 300g. Pentru 100g de prajituri traditionale eco, 20% din respondenti ar fi dispusi sa plateasca mai putin de 10 lei, 20% ar plati intre 10 si 15 lei, 30% ar fi dispusi sa plateasca intre 15 si 20 lei, si inca 30% ar plati si mai mult de 20 lei pentru 100g prajituri traditionale eco. Referitor la principalul motiv pentru care ar alege sa consume prajituri traditionale eco, jumatate din respondenti aleg pentru ca sunt mai sanatoase, 30% pentru ca aceste produse contin numai ingrediente naturale, si 20% pentru ca procesul lor de fabricatie nu dauneaza mediului inconjurator. Principalul criteriu in alegerea prajiturilor traditionale eco este pentru 20% din respondenti gustul, aroma pentru 50% dintre ei, si 30% dintre ei iau in considerare ca fiind cel mai important criteriu pretul. Pentru 30% din persoanele chestionate, valabilitatea scazuta a acestor produse este un impediment in achizitionarea lor, iar pentru 70% acest lucru nu reprezinta un impediment. Pentru 60% din respondenti, ingredientele sunt cele mai importante informatii de pe ambalajul produsului, iar pentru 40% din ei, cea mai importanta este valoarea nutritionala. 20% din persoanele respondente ar alege sa-si achizitioneze prajituri traditionale eco din cofetarii, 10% prefera targurile special amenajate, 40% aleg supermarketurile si 30% ar fi dispuse sa achizitioneze produsele direct de la producatori. In ceea ce priveste ambalajul, 40% din respondente il prefera pe cel de hartie, 20% pe cel de plastic, si 40% pe cel din folie de aluminiu. Ca marca de la care ar achizitiona prajituri traditionale eco, Magura a fost aleasa de 10% din persoanele respondente, Praitura Casei de 50%, iar Alka a avut un procent de 40%. Dintre persoanele de sex masculin toate ar alege sa achizitioneze prajituri traditionale eco si 70% din aceste persoane ar consuma o data pe saptamana, 25% de doua ori pe luna, si 5% ar consuma aceste produse lunar. 42% din persoanele chestionate ar fi dispuse sa achizitioneze mai putin de 100g de prajituri

traditionale eco la cumparaturi, acelasi procent de 42% ar achizitiona intre 100-200g, iar 16% ar fi dispusi sa achizitioneze intre 200 si 300g. Dintre respondenti, 57% ar fi dispusi sa plateasca mai putin de 10 lei pentru 100g prajituri traditionale eco, 28% ar plati intre 10-15 lei, 15% ar plati intre 15 si 20 lei, si niciun respondent nu ar fi dispus sa plateasca mai mult de 20 lei pentru 100g prajituri traditionale eco. Daca luam in calcul principalul motiv pentru care ar alege sa consume prajituri traditionale eco, 14% din persoanele chestionate ar alege pentru ca sunt mai sanatoase, 42% pentru ca aceste produse contin numai ingrediente naturale, 28% aleg aceste produse pentru ca nu contin aditivi alimentari, si 16% pentru ca procesul lor de fabricatie nu are actiuni negative asupra mediului inconjurator. Pentru 57% dintre respondenti, gustul este criteril cel mai important in alegerea prajiturilor traditionale eco, aroma pentru 28%, iar pentru 15% pretul este cel mai important criteriu. Pentru 42% din respondenti perioada de valabilitate mai scazuta este un impediment in achizitionarea acestor produse, iar pentru 58% dintre ei acest lucru nu reprezinta un impediment. Ca fiind cele mai importante informatii de pe eticheta nutritionala, 28% din persoane au raspuns ca ingredientele sunt cele mai importante, 58% considera valoarea nutritionala ca fiind cea mai importanta, si 14% considera alte informatii ca fiind cele mai importante. 28% din respondenti ar alege sa achizitioneze prajituri traditionale eco din cofetarii, niciun respondent nu prefera targurile special amenajate, 28% din ei aleg supermarketurile, iar 44% din ei aleg sa achizitioneze direct de la producator aceste produse. Referitor la ambalaj, 42% din persoanele respondente prefera ca prajiturile traditionale eco sa aiba ambalajul de plastic, 30% din ei il prefera din folie de aluminiu, si 28% prefera alte ambalaje. Magura este considerata o marca de la care ar fi dispusi sa achizitioneze prajituri traditionale eco 44% din respondenti, urmata de Prajitura Casei si Alka cu cate un procent de 28%. 13. Dintre respondenti, 45% dintre ei au varsta sub 25 de ani, 35% dintre ei fiind de sex feminin, dintre care 60% ar fi dispusi sa consume prajituri traditionale eco, iar 40% nu ar fi dispusi. Din presoanele dispuse sa consume prajituri traditionale eco, acestea sunt distribuite cu un procent relativ egal de 34% in a consuma aceste prajituri o data pe saptamana/ de doua ori pe saptamana, sau mai rar de o data pe luna. 65% din persoanele chestonate ar alege sa achizitioneze mai putin de 100g de prajituri traditionale eco la cumparaturi, iar 35% ar alege sa cumpere intre 100 si 200g din produs, niciun respondent nu intentiona sa achizitioneze din acest produs mai mult de 200g la un cos de cumparaturi. Cu acelasi procent de 33% respondentii ar plati pentru 100g prajituri traditionale eco mai putin de 10 lei, intre 10 si 15 lei, sau intre 15-20 lei, niciun respondent nu intentioneaza sa plateasca mai mult de 20 lei pentru 100g produs. Un procent de 35% din persoanele chestionate de sex feminin care intentioneaza sa consume prajituri traditionale eco prefera aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase, iar 65% din ele pentru ca aceste produse contin numai ingrediente naturale. Luand in considerare perioada de valabilitate scazuta pentru produsul respectiv, 35% din persoane considera acest lucru un impediment, pe cand restul de 65% nu considera acest fapt un impediment

in achizitionarea de produs. Cu un procent total de 100% ingredientele sunt cele mai importante informatii de pe eticheta produsului. Supermarketurile au iesit in proportie de 65% ca locul de unde doresc sa achizitioneze prajituri traditionale eco respondentii, urmat cu un procent de 35% de respondentii care doresc sa achizitioneze prajiturile traditionale eco direct de la producatori. Toate persoanele chestionate, isi doresc ca aceste produse sa aiba ambalajul din hartie, iar ca marci de la care ar fi dispusi sa achizitioneze produsul sunt Magura, Prajitura Case si Alka, cu cate un procent egal de 33%. In cazul respondentilor de sex masculin cu varsta sub 25 de ani, toti ar fi dispusi sa consume prajituri traditionale eco, 25% dintre ei consumand o data pe saptamana din acest produs, 25 % lunar, iar 50% dintre ei ar alege sa consume mai rar din acest produs. La un cos de cumparaturi, 50% dintre respondenti ar alege sa achizitioneze mai putin de 100g prajituri traditionale eco, 25% din ei intre 100 si 200 g, si inca 25% ar alege sa cumpere mai mult de 200g prajituri. Referitor la pretul pentru 100g produs, respondentii au fost distribuiti in mod egal, 25% fiind procentul constant pentru persoanele care ar plati mai putin de 10 lei, intre 10-15 lei, 15-20 lei, si mai mult de 15 lei pentru 100g prajituri traditionale eco. Jumatate dintre persoanele chestionate in aceasta categorie de venit si sex, aleg sa consume aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase decat produsele obisnuite, iar cealalta jumatate pentru ca aceste prajituri contin numai ingrediente naturale. Pentru 25% dintre respondenti, perioada de valablitate reprezinta un impediment in achizitionarea si consumul acestor produse, iar pentru 75% dintre ei nu este un impediment. 25% dintre persoane aleg sa achizitioneze produsul de la cofetarii, 50% din ei din supermarketuri, si 25% opteaza sa achizitioneze direct de la producatori. Ambalajul cel mai optat de respondenti este cel de hartie, in proportie de 50% urmat de ambalajul de plastic si cel din folie de aluminiu cu cate un procent de 25%. Marca cea mai aleasa este Prajitura Casei cu un procent de 50% si cu cate un procent de 25% fiecare, marcile Magura si Alka. Persoanele chestionate cu varsta intre 25 si 45 de ani sunt in procent de 40%, iar dintre acestia 62% dintre ei sunt de sex feminin. Toate persoanele din aceasta categorie de varsta si sex sunt dispuse sa consume prajituri traditionale eco. Dintre aceste personae, 40% din ele aleg sa consume aceste produse o data pe saptamana, 20% aleg de doua ori pe luna, iar 40% prefer sa consume din produs lunar. 60% dintre respondenti ar alege sa achizitioneze mai putin de 100g de produs la cumparaturi, 20% dintre ei aleg intre 100 si 200g si 20% intentioneaza sa achizitioneze intre 200 si 300g prajituri traditionale eco. 40% dintre respondent, ar plati mai putin de 10 lei pentru 100g produs, iar cu cate un procent de 20% urmeaza respondentii care ar fi dispusi sa plateasca intre 10 si 15 lei/100g produs, intre 15 si 20 lei, sau mai mult de 20 lei pentru 100g prajituri traditionale eco. Motivul pentru care aleg sa consume aceste produse este in proportie de 60% faptul ca sunt mai sanatoase, si 40% pentru ca aceste produse contin numai ingredient natural. Pentru 20% din persoanele chestionate perioada de valabilitate mai scazuta a acestor produse reprezinta un impediment in achizitionarea lor, iar pentru 80% dintre aceste personae nu reprezinta un impediment. Cea mai importanta informatie de pe eticheta

ambalajului a fost in procent total reprezentata de ingredientele produsului. Persoanele din aceasta categorie doresc sa achiziioneze produsul respectiv de la cofetarii, in proportie de 20%, tot 20% din ei doresc sa achizitioneze din targuri special amenajate, 40% dintre respondent prefer supermarketurile ca punct de achizitionare, iar 20% opteaza direct de la producatori. Ambalajul este preferat de 60% din respondent ca fiind din hartie, urmat de cel din plastic cu un procent de 40%. Ca marca de la care ar dori sa achizitioneze prajituri traditionale eco au iesit cu un procent egal de 40% Magura si Prajitura Casei, urmate cu un procent de 20% de Alka. Persoanele cu varsta de peste 45 de ani sunt in procent de 25%, si doar jumatate din ei doresc sa consume prajituri traditionale eco. Toate persoanele chestionate sunt de sex feminin, si aleg sa consume prajituri de doua ori pe luna, pentru care ar plati intre 10 si 15 lei pentru 100g de produs, si aleg aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase, iar valabilitatea mai scazuta reprezinta un impediment in achizitionarea lor. Cea mai importanta informatie de pe eticheta ambalajului este legata de ingredientele produsului, si aleg sa le achizitioneze din supermarketuri, cu un ambalaj de hartie, si de la marca Prajitura Casei. Persoanele cu varsta peste 45 de ani, reprezinta 10% din totalul persoanelor chestionate si jumatatea din ele intentioneaza sa consume prajituri traditionale eco, iar cealalta jumatate nu sunt interesate de aceste produse. Aceste persoane sunt de sex feminin si intentioneaza sa achizitioneze aceste prajituri de doua ori pe luna, cumparand la un cos de prajituri intre 100 si 200g produs, fiind dispuse sa plateasca un pret cuprins intre 10 si 15 lei pentru 100g prajituri, alegand aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase. Perioada de valabilitate nu este un impediment pentru ele in achizitionarea si consumul acestor produse, si opteaza pentru achizitionarea lor din supermarketuri, marca preferata fiind Magura. 14. Persoanele chestionate cu un venit sub 500 lei reprezinta 60% din totalul esantionului,iar persoanele cu varsta mai mica de 25 de ani, reprezinta 55% din persoanele cu venit mai mic de 500 lei si toate aceste persoane ar fi dispuse sa achizitioneze si sa consume prajituri traditionale eco. 36% din aceste persoane sunt de sex feminin, iar 25% dintre ele ar alege sa consume aceste prajituri de 2 ori pe luna, un procent de 50% dintre aceste persoane aleg sa consume lunar, iar 25% prefera consumul acestor produse mai rar de o luna. Jumatate din respondenti, intentioneaza sa achizitioneze mai putin de 100g produs la un cos de cumparaturi, 25% din ei aleg o cantitate intre 100 si 200g, si tot 25% aleg o cantitate cuprinsa intre 200 si 300g, si niciun respondent nu ar dori achizitionarea unei cantitati mai mari de 300g din produs. Pretul pe care ar fi dispusi sa il plateasca respondenti pentru 100g prajituri traditionale eco este distribuit cu un procent egal de 25% pentru urmatoarele intervale de preturi: sub 10 lei, intre 10 si 15lei, intre 15-20 lei, respectiv mai mult de 20 lei. Motivul pentru care aleg aceste produse este pentru 50% dintre respondenti, faptul ca sunt mai sanatoase, ca aceste produse contin ingrediente naturale pentru 25%, iar pentru faptul ca nu contin aditivi alimentari pentru 25%.

Principalul criteriu pentru care aleg sa consume prajituri traditionale eco respondentii este gustul, iar pentru 75% pretul reprezinta un criteriu important in achizitionarea acestui produs. Pentru 25% din persoane perioada de valabilitate scazuta reprezinta un impediment in achizitionarea produsului, dar pentru 75% din persoane nu reprezinta un impediment. Cu un procent total, ingredientele au iesit ca fiind cele mai importante informatii de pe eticheta ambalajului. In cate un procent de 25%, respondentii nostri prefera sa achizitioneze prajiturile traditionale eco din cofetari, respectiv targuri special amenajate, iar 50% dintre persoane prefera supermarketurile ca loc de aprovizionare. Magura si Alka au iesit la egalitate in reprezentarea marcii de la care ar vrea respondentii sa achizitioneze prajituri traditionale cu un procent de 25% fiecare, iar 50% dintre ei prefera marca Prajitura Casei. Persoanele de sex masculin reprezinta 64% din persoanele chestionate cu un venit mai mic de 500 lei, si toate ar fi dispuse sa achizitioneze prajituri traditionale eco. Jumatate din aceste persoane aleg sa achizitioneze aceste produse de 2 ori pe luna, iar cealalta jumatate aleg sa consume lunar prajituri traditionale eco. Toate persoanele din acesta categorie aleg sa achizitioneze o cantitate cuprinsa intre 100 si 200g produs la un cos de cumparaturi. 50% dintre aceste persoane ar plati mai putin de 10 lei pentru 100g produs si 50% intre 10 si 15 lei. Cu un procent total de 100% a iesit faptul ca aceste persoane chestionate aleg sa consume prajituri traditionale eco pentru ca sunt mai sanatoase decat produsele obisnuite, iar principalul motiv pentru care opteaza sa consume aceste produse este pentru 50% din persoane gustul si pentru 50% pretul este un criteriu important in alegerea acestor produse. Perioada de valabilitate mai scazuta a prajiturilor eco nu este un impediment in achizitionarea lor pentru toate persoanele din aceasta categorie, care opteaza pentru supermarketuri ca punct de aprovizionare cu aceste produse. 50% din respondenti prefera ca marca de la care ar achizitiona aceste produse Magura iar jumatate prefera Prajitura Casei. Persoanele cu varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani reprezinta 45% din persoanele cu un venit mai mic de 500lei si toate intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco. 60% dintre aceste persoane sunt de sex feminin, iar dintre acestea 35% din ele intentioneaza sa achizitioneze aceste prajituri o data pe saptamana, iar 65% din ele doresc sa achizitineze lunar aceste produse. Cate o treime din persoanele din aceasta categorie sunt dispuse sa achizitioneze la un cos de cumparaturi mai putin de 100g produs, intre 100-200g, si respectiv intre 200 si 300g, si nicio persoana din aceasta categorie nu ar achizitiona mai mult de 300g la un cos de cumparaturi. Pretul pe care l-ar plati pentru 100g prajituri traditionale eco este sub 10 lei pentru 65% din persoane si cuprins intre 10 si 15 lei pentru 35% din ele. Toate persoanele aleg aceste produse pentru ca ele contin numai ingrediente naturale. Pentru jumatate din persoane, gustul este un criteriu important in alegerea acestor produse, iar pentru cealalta jumatate pretul este considerat ca fiind un criteriu destul de important. Toate persoanele nu considera perioada de valabilitate scazuta un impediment in a alege sa consume si sa achizitioneze aceste produse, si tot cu un procent total de 100% au iesit supermarketuri ca punct de

aprovizionare pentru achizitia prajiturilor traditionale eco. Magura a fost aleasa de jumatate din respondentii acestei categori ca fiind marca de la care ar alege sa achizitioneze aceste produse si Prajitura Casei a fost aleasa de cealalta jumatate a respondentilor. Persoanele cu un venit cuprins intre 500 si 1000 lei reprezinta 30% din totalul respondentilor, si dintre acestia, o treime au varsta mai mica de 25 de ani si sunt de sexul masculin. Acestia intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco, jumatate din ei dorind a achizitiona lunar aceste produse si jumatate din ei mai rar de o data pe luna. Toti respondentii din aceasta categorie aleg sa achizitioneze intre 100 si 200g produs la un cos de cumparaturi. 50% din ei ar plati un pret mai mic de 10 lei pentru 100g prajituri traditionale eco, si 50% ar plati un pret cuprins intre 10-15 lei pentru 100g produs. Faptul ca aceste produse contin numai ingrediente naturale este principalul motiv pentru toate persoanele din aceasta categorie pentru care aleg sa consume aceste produse. 50% din ei au ales ca si criteriu important in a alege sa consume aceste prajituri gustul, iar 50% din ei au ales pretul ca fiind criteriul cel mai important in alegerea acestor produse. Perioada de valabilitate mai scazuta pentru prajiturile traditionale eco reprezinta un impediment in achizitionarea lor pentru toti respondentii potrivit categoriei mai sus mentionate si tot pentru acesti respondenti cu un procent de 100% ingredientele sunt cele mai importante informatii de pe eticheta ambalajului, si acestia doresc sa achizitioneze aceste produse din supermarketuri. 50% dintre ei prefera Magura ca marca de la care ar achizitiona prajituri traditionale eco si pentru 50% dintre ei, Prajitura Casei este marca pe care o prefera pentru aceste produse. Doua treimi din persoanele cu venitul cuprins intre 500 si 1000 lei au varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani. 75% dintre ei sunt de sex feminin si intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco. O treime din aceste persoane consuma aceste produse o data pe saptamana, inca o treime consuma de doua ori pe luna, si cealalta treime consuma lunar aceste produse. 65% din persoanele chestionate din aceasta categorie intentioneaza sa achizitioneze o cantitate mai mica de 100g produs la un cos de cumparatori si 35% dintre ei o cantitate intre 100 si 200g produs. Pretul pe care ar fi dispus sa-l plateasca 33% din respondenti este mai mic de 10 lei pentru 100g prajituri, tot un procent de 33% sunt dispusi sa plateasca intre 10 si 15 lei pentru 100g produs si restul respondentilor ar plati intre 15 si 20 de lei pentru aceeasi cantitate mentionata. 35% din aceste persoane aleg prajiturile traditionale eco pentru ca sunt mai sanatoase, iar 65 % din ele pentru ca acestea contin numai ingrediente naturale. Referitor la care sunt cele mai importante informatii de pe eticheta ambalajului, 65% dintre respondenti au spus ca ingredientele, si 35% dinte ei considera valoarea nutritionala ca fiind cea mai importanta pe eticheta ambalajului. Supermarketul este ales cu un procent total ca fiind locul de unde se doreste sa fie achizitionate prajiturile traditionale eco. Persoanele cu venitul intre 1000 si 2000 lei, reprezinta 10% din totalul respondentilor, si au o varsta mai mare de 45 de ani si intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco. Aceste persoane sunt de sex feminin si intentioneaza sa achizitioneze aceste prajituri

de doua ori pe luna, cumparand la un cos de prajituri intre 100 si 200g produs, fiind dispuse sa plateasca un pret cuprins intre 10 si 15 lei pentru 100g prajituri, alegand aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase. Perioada de valabilitate nu este un impediment pentru ele in achizitionarea si consumul acestor produse, si opteaza pentru achizitionarea lor din supermarketuri, marca preferata fiind Magura. 15. Dintre persoanele chestionate, 70% dintre ele provin din mediul urban, si dintre acestea 85% intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco, iar 15% nu intentioneaza acest lucru. Dintre persoanele care sunt dispuse sa consume prajituri traditionale eco, 60% dintre ele au un venit sub 500 lei,iar persoanele cu varsta mai mica de 25 de ani, reprezinta 55% din persoanele cu venit mai mic de 500 lei. 36% din aceste persoane sunt de sex feminin, iar 25% dintre ele ar alege sa consume aceste prajituri de 2 ori pe luna, un procent de 50% dintre aceste persoane aleg sa consume lunar, iar 25% prefera consumul acestor produse mai rar de o luna. Jumatate din respondenti, intentioneaza sa achizitioneze mai putin de 100g produs la un cos de cumparaturi, 25% din ei aleg o cantitate intre 100 si 200g, si tot 25% aleg o cantitate cuprinsa intre 200 si 300g, si niciun respondent nu ar dori achizitionarea unei cantitati mai mari de 300g din produs. Pretul pe care ar fi dispusi sa il plateasca respondenti pentru 100g prajituri traditionale eco este distribuit cu un procent egal de 25% pentru urmatoarele intervale de preturi: sub 10 lei, intre 10 si 15lei, intre 15-20 lei, respectiv mai mult de 20 lei. Motivul pentru care aleg aceste produse este pentru 50% dintre respondenti, faptul ca sunt mai sanatoase, ca aceste produse contin ingrediente naturale pentru 25%, iar pentru faptul ca nu contin aditivi alimentari pentru 25%. Principalul criteriu pentru care aleg sa consume prajituri traditionale eco respondentii este gustul, iar pentru 75% pretul reprezinta un criteriu important in achizitionarea acestui produs. Pentru 25% din persoane perioada de valabilitate scazuta reprezinta un impediment in achizitionarea produsului, dar pentru 75% din persoane nu reprezinta un impediment. Cu un procent total, ingredientele au iesit ca fiind cele mai importante informatii de pe eticheta ambalajului. In cate un procent de 25%, respondentii nostri prefera sa achizitioneze prajiturile traditionale eco din cofetari, respectiv targuri special amenajate, iar 50% dintre persoane prefera supermarketurile ca loc de aprovizionare. Magura si Alka au iesit la egalitate in reprezentarea marcii de la care ar vrea respondentii sa achizitioneze prajituri traditionale cu un procent de 25% fiecare, iar 50% dintre ei prefera marca Prajitura Casei. Persoanele de sex masculin reprezinta 64% din persoanele chestionate cu un venit mai mic de 500 lei, si toate ar fi dispuse sa achizitioneze prajituri traditionale eco. Jumatate din aceste persoane aleg sa achizitioneze aceste produse de 2 ori pe luna, iar cealalta jumatate aleg sa consume lunar prajituri traditionale eco. Toate persoanele din acesta categorie aleg sa achizitioneze o cantitate cuprinsa intre 100 si 200g produs la un cos de cumparaturi. 50% dintre aceste persoane ar plati mai putin de 10 lei pentru 100g produs si 50% intre 10 si 15 lei. Cu un procent total de 100% a iesit faptul ca aceste persoane chestionate aleg sa consume prajituri traditionale eco pentru ca sunt mai sanatoase decat produsele obisnuite, iar

principalul motiv pentru care opteaza sa consume aceste produse este pentru 50% din persoane gustul si pentru 50% pretul este un criteriu important in alegerea acestor produse. Perioada de valabilitate mai scazuta a prajiturilor eco nu este un impediment in achizitionarea lor pentru toate persoanele din aceasta categorie, care opteaza pentru supermarketuri ca punct de aprovizionare cu aceste produse. 50% din respondenti prefera ca marca de la care ar achizitiona aceste produse Magura iar jumatate prefera Prajitura Casei. Persoanele din mediul urban cu varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani reprezinta 40% din persoanele cu un venit mai mic de 500lei si toate intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco. 60% dintre aceste persoane sunt de sex feminin, iar dintre acestea 35% din ele intentioneaza sa achizitioneze aceste prajituri o data pe saptamana, iar 65% din ele doresc sa achizitineze lunar aceste produse. Cate o treime din persoanele din aceasta categorie sunt dispuse sa achizitioneze la un cos de cumparaturi mai putin de 100g produs, intre 100-200g, si respectiv intre 200 si 300g, si nicio persoana din aceasta categorie nu ar achizitiona mai mult de 300g la un cos de cumparaturi. Pretul pe care l-ar plati pentru 100g prajituri traditionale eco este sub 10 lei pentru 65% din persoane si cuprins intre 10 si 15 lei pentru 35% din ele. Toate persoanele aleg aceste produse pentru ca ele contin numai ingrediente naturale. Pentru jumatate din persoane, gustul este un criteriu important in alegerea acestor produse, iar pentru cealalta jumatate pretul este considerat ca fiind un criteriu destul de important. Toate persoanele nu considera perioada de valabilitate scazuta un impediment in a alege sa consume si sa achizitioneze aceste produse, si tot cu un procent total de 100% au iesit supermarketuri ca punct de aprovizionare pentru achizitia prajiturilor traditionale eco. Magura a fost aleasa de jumatate din respondentii acestei categori ca fiind marca de la care ar alege sa achizitioneze aceste produse si Prajitura Casei a fost aleasa de cealalta jumatate a respondentilor. Persoanele din mediul urban cu un venit cuprins intre 500 si 1000 lei reprezinta 30% din totalul respondentilor, si dintre acestia, o treime au varsta mai mica de 25 de ani si sunt de sexul masculin. Acestia intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco, jumatate din ei dorind a achizitiona lunar aceste produse si jumatate din ei mai rar de o data pe luna. Toti respondentii din aceasta categorie aleg sa achizitioneze intre 100 si 200g produs la un cos de cumparaturi. 50% din ei ar plati un pret mai mic de 10 lei pentru 100g prajituri traditionale eco, si 50% ar plati un pret cuprins intre 10-15 lei pentru 100g produs. Faptul ca aceste produse contin numai ingrediente naturale este principalul motiv pentru toate persoanele din aceasta categorie pentru care aleg sa consume aceste produse. 50% din ei au ales ca si criteriu important in a alege sa consume aceste prajituri gustul, iar 50% din ei au ales pretul ca fiind criteriul cel mai important in alegerea acestor produse. Perioada de valabilitate mai scazuta pentru prajiturile traditionale eco reprezinta un impediment in achizitionarea lor pentru toti respondentii potrivit categoriei mai sus mentionate si tot pentru acesti respondenti cu un procent de 100% ingredientele sunt cele

mai importante informatii de pe eticheta ambalajului, si acestia doresc sa achizitioneze aceste produse din supermarketuri. 50% dintre ei prefera Magura ca marca de la care ar achizitiona prajituri traditionale eco si pentru 50% dintre ei, Prajitura Casei este marca pe care o prefera pentru aceste produse. Doua treimi din persoanele cu venitul cuprins intre 500 si 1000 lei au varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani. 75% dintre ei sunt de sex feminin si intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco. O treime din aceste persoane consuma aceste produse o data pe saptamana, inca o treime consuma de doua ori pe luna, si cealalta treime consuma lunar aceste produse. 65% din persoanele chestionate din aceasta categorie intentioneaza sa achizitioneze o cantitate mai mica de 100g produs la un cos de cumparatori si 35% dintre ei o cantitate intre 100 si 200g produs. Pretul pe care ar fi dispus sa-l plateasca 33% din respondenti este mai mic de 10 lei pentru 100g prajituri, tot un procent de 33% sunt dispusi sa plateasca intre 10 si 15 lei pentru 100g produs si restul respondentilor ar plati intre 15 si 20 de lei pentru aceeasi cantitate mentionata. 35% din aceste persoane aleg prajiturile traditionale eco pentru ca sunt mai sanatoase, iar 65 % din ele pentru ca acestea contin numai ingrediente naturale. Referitor la care sunt cele mai importante informatii de pe eticheta ambalajului, 65% dintre respondenti au spus ca ingredientele, si 35% dinte ei considera valoarea nutritionala ca fiind cea mai importanta pe eticheta ambalajului. Supermarketul este ales cu un procent total ca fiind locul de unde se doreste sa fie achizitionate prajiturile traditionale eco. Persoanele din mediul urban cu venitul intre 1000 si 2000 lei, reprezinta 10% din respondenti, si au o varsta mai mare de 45 de ani si intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco. Aceste persoane sunt de sex feminin si intentioneaza sa achizitioneze aceste prajituri de doua ori pe luna, cumparand la un cos de prajituri intre 100 si 200g produs, fiind dispuse sa plateasca un pret cuprins intre 10 si 15 lei pentru 100g prajituri, alegand aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase. Perioada de valabilitate nu este un impediment pentru ele in achizitionarea si consumul acestor produse, si opteaza pentru achizitionarea lor din supermarketuri, marca preferata fiind Magura. Persoanele care provin din mediul rural, reprezinta 30% din totalul persoanelor chestionate, iar dintre acestea, 75% intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco si 25% dintre ele nu intentioneaza achizitionearea acestor produse. Dintre persoanele dispuse sa achizitioneze aceste prajituri, 60% dintre ele au un venit sub 500 lei,iar persoanele cu varsta mai mica de 25 de ani, reprezinta 55% din persoanele cu venit mai mic de 500 lei. 36% din aceste persoane sunt de sex feminin, iar 25% dintre ele ar alege sa consume aceste prajituri de 2 ori pe luna, un procent de 50% dintre aceste persoane aleg sa consume lunar, iar 25% prefera consumul acestor produse mai rar de o luna. Jumatate din respondenti, intentioneaza sa achizitioneze mai putin de 100g produs la un cos de cumparaturi, 25% din ei aleg o cantitate intre 100 si 200g, si tot 25% aleg o cantitate cuprinsa intre 200 si 300g, si niciun respondent nu ar dori achizitionarea unei cantitati mai mari de 300g din produs. Pretul pe care ar fi dispusi sa il plateasca

respondenti pentru 100g prajituri traditionale eco este distribuit cu un procent egal de 25% pentru urmatoarele intervale de preturi: sub 10 lei, intre 10 si 15lei, intre 15-20 lei, respectiv mai mult de 20 lei. Motivul pentru care aleg aceste produse este pentru 50% dintre respondenti, faptul ca sunt mai sanatoase, ca aceste produse contin ingrediente naturale pentru 25%, iar pentru faptul ca nu contin aditivi alimentari pentru 25%. Principalul criteriu pentru care aleg sa consume prajituri traditionale eco respondentii este gustul, iar pentru 75% pretul reprezinta un criteriu important in achizitionarea acestui produs. Pentru 25% din persoane perioada de valabilitate scazuta reprezinta un impediment in achizitionarea produsului, dar pentru 75% din persoane nu reprezinta un impediment. Cu un procent total, ingredientele au iesit ca fiind cele mai importante informatii de pe eticheta ambalajului. In cate un procent de 25%, respondentii nostri prefera sa achizitioneze prajiturile traditionale eco din cofetari, respectiv targuri special amenajate, iar 50% dintre persoane prefera supermarketurile ca loc de aprovizionare. Magura si Alka au iesit la egalitate in reprezentarea marcii de la care ar vrea respondentii sa achizitioneze prajituri traditionale cu un procent de 25% fiecare, iar 50% dintre ei prefera marca Prajitura Casei. Persoanele de sex masculin reprezinta 64% din persoanele chestionate cu un venit mai mic de 500 lei, si toate ar fi dispuse sa achizitioneze prajituri traditionale eco. Jumatate din aceste persoane aleg sa achizitioneze aceste produse de 2 ori pe luna, iar cealalta jumatate aleg sa consume lunar prajituri traditionale eco. Toate persoanele din acesta categorie aleg sa achizitioneze o cantitate cuprinsa intre 100 si 200g produs la un cos de cumparaturi. 50% dintre aceste persoane ar plati mai putin de 10 lei pentru 100g produs si 50% intre 10 si 15 lei. Cu un procent total de 100% a iesit faptul ca aceste persoane chestionate aleg sa consume prajituri traditionale eco pentru ca sunt mai sanatoase decat produsele obisnuite, iar principalul motiv pentru care opteaza sa consume aceste produse este pentru 50% din persoane gustul si pentru 50% pretul este un criteriu important in alegerea acestor produse. Perioada de valabilitate mai scazuta a prajiturilor eco nu este un impediment in achizitionarea lor pentru toate persoanele din aceasta categorie, care opteaza pentru supermarketuri ca punct de aprovizionare cu aceste produse. 50% din respondenti prefera ca marca de la care ar achizitiona aceste produse Magura iar jumatate prefera Prajitura Casei. Persoanele din mediul urban cu varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani reprezinta 40% din persoanele cu un venit mai mic de 500lei si toate intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco. 60% dintre aceste persoane sunt de sex feminin, iar dintre acestea 35% din ele intentioneaza sa achizitioneze aceste prajituri o data pe saptamana, iar 65% din ele doresc sa achizitineze lunar aceste produse. Cate o treime din persoanele din aceasta categorie sunt dispuse sa achizitioneze la un cos de cumparaturi mai putin de 100g produs, intre 100-200g, si respectiv intre 200 si 300g, si nicio persoana din aceasta categorie nu ar achizitiona mai mult de 300g la un cos de cumparaturi. Pretul pe care l-ar plati pentru 100g prajituri traditionale eco este sub 10 lei pentru 65% din persoane si cuprins intre 10 si 15 lei pentru 35% din ele. Toate persoanele aleg aceste produse pentru

ca ele contin numai ingrediente naturale. Pentru jumatate din persoane, gustul este un criteriu important in alegerea acestor produse, iar pentru cealalta jumatate pretul este considerat ca fiind un criteriu destul de important. Toate persoanele nu considera perioada de valabilitate scazuta un impediment in a alege sa consume si sa achizitioneze aceste produse, si tot cu un procent total de 100% au iesit supermarketuri ca punct de aprovizionare pentru achizitia prajiturilor traditionale eco. Magura a fost aleasa de jumatate din respondentii acestei categori ca fiind marca de la care ar alege sa achizitioneze aceste produse si Prajitura Casei a fost aleasa de cealalta jumatate a respondentilor. Persoanele din mediul urban cu un venit cuprins intre 500 si 1000 lei reprezinta 30% din totalul respondentilor, si dintre acestia, o treime au varsta mai mica de 25 de ani si sunt de sexul masculin. Acestia intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco, jumatate din ei dorind a achizitiona lunar aceste produse si jumatate din ei mai rar de o data pe luna. Toti respondentii din aceasta categorie aleg sa achizitioneze intre 100 si 200g produs la un cos de cumparaturi. 50% din ei ar plati un pret mai mic de 10 lei pentru 100g prajituri traditionale eco, si 50% ar plati un pret cuprins intre 10-15 lei pentru 100g produs. Faptul ca aceste produse contin numai ingrediente naturale este principalul motiv pentru toate persoanele din aceasta categorie pentru care aleg sa consume aceste produse. 50% din ei au ales ca si criteriu important in a alege sa consume aceste prajituri gustul, iar 50% din ei au ales pretul ca fiind criteriul cel mai important in alegerea acestor produse. Perioada de valabilitate mai scazuta pentru prajiturile traditionale eco reprezinta un impediment in achizitionarea lor pentru toti respondentii potrivit categoriei mai sus mentionate si tot pentru acesti respondenti cu un procent de 100% ingredientele sunt cele mai importante informatii de pe eticheta ambalajului, si acestia doresc sa achizitioneze aceste produse din supermarketuri. 50% dintre ei prefera Magura ca marca de la care ar achizitiona prajituri traditionale eco si pentru 50% dintre ei, Prajitura Casei este marca pe care o prefera pentru aceste produse. Doua treimi din persoanele cu venitul cuprins intre 500 si 1000 lei au varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani. 75% dintre ei sunt de sex feminin si intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco. O treime din aceste persoane consuma aceste produse o data pe saptamana, inca o treime consuma de doua ori pe luna, si cealalta treime consuma lunar aceste produse. 65% din persoanele chestionate din aceasta categorie intentioneaza sa achizitioneze o cantitate mai mica de 100g produs la un cos de cumparatori si 35% dintre ei o cantitate intre 100 si 200g produs. Pretul pe care ar fi dispus sa-l plateasca 33% din respondenti este mai mic de 10 lei pentru 100g prajituri, tot un procent de 33% sunt dispusi sa plateasca intre 10 si 15 lei pentru 100g produs si restul respondentilor ar plati intre 15 si 20 de lei pentru aceeasi cantitate mentionata. 35% din aceste persoane aleg prajiturile traditionale eco pentru ca sunt mai sanatoase, iar 65 % din ele pentru ca acestea contin numai ingrediente naturale. Referitor la care sunt cele mai importante informatii de pe eticheta ambalajului, 65% dintre respondenti au spus ca ingredientele, si 35% dinte ei considera valoarea nutritionala ca fiind cea mai importanta

pe eticheta ambalajului. Supermarketul este ales cu un procent total ca fiind locul de unde se doreste sa fie achizitionate prajiturile traditionale eco. Persoanele din mediul urban cu venitul intre 1000 si 2000 lei, reprezinta 10% din respondenti, si au o varsta mai mare de 45 de ani si intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco. Aceste persoane sunt de sex feminin si intentioneaza sa achizitioneze aceste prajituri de doua ori pe luna, cumparand la un cos de prajituri intre 100 si 200g produs, fiind dispuse sa plateasca un pret cuprins intre 10 si 15 lei pentru 100g prajituri, alegand aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase. Perioada de valabilitate nu este un impediment pentru ele in achizitionarea si consumul acestor produse, si opteaza pentru achizitionarea lor din supermarketuri, marca preferata fiind Magura.