Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova

Institutia Publica Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie

,,Nicolae Testemitanu

Facultatea Farmacie

Catedra
Farmacia Sociala ,,Vasile Procopisin
Referat:

Mediul de marketing al intreprinderii farmaceutice

A pregatit:
studentul anului IV,
grupa 4402,
Creciun Dan

Chisinau 2015

Cuprins:
o Notiuni generale despre mediul de marketing:
1. Micromediul de marketing
2. Tipuri de concurenta
3. Mediul politic si juridic
Analiza mediului de marketing al S.C. BIOFARM S.A.:
o Elemente ale macromediului Biofarm
1. Mediul demografic
2. Mediul economic
3. Mediul tehnologic
4. Obligativitatea standartelor GMP
5. Mediul socio-cultural
6. Mediul politic
7. Mediul institutional
8. Mediul natural
o Elemente ale micromediului Biofarm
1. Furnizorii
2. Clientii
3. Concurentii
4. Organismele publice
5. Resurse material
6. Resurse umane
7. Resurse financiare
8. Aspecte pozitive ale mediilor
o Bibliografie

Micromediul de marketing

Micromediul include factorii si fortele cu actiune imediata asupra ntreprinderii, care influenteaza direct
succesul activitatii desfasurate si asupra carora si ntreprinderea si exercita controlul ntr-o masura mai mica
sau mai mare: ntreprinderea nsasi, furnizorii, intermediarii, concurentii si publicul.
--ntreprinderea si elaboreaza si coordoneaza activitatea de marketing tinnd seama de informatiile
transmise de compartimentele de management, cercetare-dezvoltare, financiar-contabil, aprovizionare,
productie, personal etc.
Deciziile de marketing sunt influentate direct de calitatea personalului din toate compartimentele
ntreprinderii si de circulatia informatiei dintre acestea. Toate aceste compartimente constituie mediul intern
al unei firme si reprezinta partea micromediului ce se afla sub controlul ei total si direct. Asupra celorlalte
elemente ale micromediului ntreprinderea poate avea influenta dar nu poate avea un control total.
-- furnizorii. n timp ce clientii reprezinta o sursa directa de venituri pentru ntreprindere, furnizorii sunt
elementul variabil n structura costului unui produs. Costul unui produs variaza direct proportional cu
cantitatea de materii prime, subansamble si componente pe care ntreprinderea le procura de la furnizori.
Furnizorii reprezinta o forta de influenta prin preturile practicate, calitatea oferita si promptitudine - si putem
spune ca din acest punct de vedere furnizorii n Romnia reprezinta o mare problema, multe ntreprinderi
fiind nevoite sa trateze cu un singur furnizor. Atunci cnd furnizorii intra n competitie pentru client, se vor
stradui sa prezinte ct mai multa credibilitate si sa-si mentina preturile la un nivel ct mai scazut pentru a
atrage ct mai multi clienti.
-- clientii - reprezinta o forta de influenta a competitivitatii pentru ca pot determina reducerea preturilor, pot
solicita o calitate sporita sau mai multe servicii post vnzare si prin aceasta pot influenta piata unui produs.
n primul rnd, clientii influenteaza pozitiv activitatea unei ntreprinderi att timp ct cumpara produsele
acesteia si nu pe cele ale concurentei. Cu ct clientii cumpara mai mult de la o ntreprindere, cu att va creste
si profitul acesteia.
Amenitarea asupra ntreprinderii (forta negativa) apare atunci cnd clientii renunta sa mai faca afaceri cu
aceasta si se ndreapta spre concurentii existenti pe piata. Prin urmare, ntreprinderea trebuie sa dezvolte
strategii de atragere, pastrare si chiar cstigare a clientilor.
--intermediarii sunt persoane fizice sau juridice care fac legatura ntre vnzatorul si cumparatorul unui
produs, al unui serviciu sau care ncheie o tranzactie avnd mputernicirea ambelor parti n schimbul unui
avantaj. Exista 3 tipuri de intermediari care ajuta eforturile de marketing ale unei firme.
- resellerii sunt organizatii al caror rol este de a face produsele mai usor accesibile consumatorului final.
Acestia sunt angrosistii, detailistii, agentii de vnzari sau orice alta forma de ntreprindere al carei scop este
distribuirea produselor altei firme;
- distribuitorii fizici, sunt de obicei operatorii depozitelor de marfuri si firmele de transport implicate n
transportarea bunurilor de la producator la utilizator;
- agentiile prestatoare de servicii de marketing sunt agentiile de publicitate, firmele de sondare a pietei, cele
de consultanta de marketing si orice alta ntreprindere care ofera consultanta sau facilitati ce ajuta clientii lor
sa.si identifice si sa comunice cu consumatorii.
--competitorii sunt organizatii similare care ncearca sa satisfaca aceleasi nevoi ale clientilor si sunt
percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea cerintelor lor. Concurentii unei firme se pot
nscrie n una din urmatoarele categorii:
- rivalitatea existenta pe piata ntre producatorii mai vechi;
- aparitia de noi firme concurentiale;
- produse si/sau servicii alternative.

Tinnd cont de toate aceste forte ce influenteaza gradul de competitivitate a unei ntreprinderi putem
identifica mai multe niveluri ale concurentei, bazate pe gradul de substituire al produsului3 :

Tipuri de concurenta

1. concurenta de solutii -ntreprinderea concureaza cu toate ntreprinderile care solicita un cuantum

aproximativ echivalent din veniturile cumparatorilor;
2. concurenta generica - ntreprinderea concureaza cu toate ntreprinderile care ofera produse si/sau servicii
destinate sa satisfaca aceeasi nevoie;
3. concurenta de produs - ntreprinderea le considera concurente pe toate ntreprinderile care ofera acelasi
produs sau clasa de produse;
4. concurenta de marca - o ntreprindere le considera concurente pe celelalte ntreprinderi care ofera
aceleiasi categorii de consumatori produse si/sau servicii similare, la preturi similare.

Macromediul de marketing

Macromediul de marketing cuprinde fortele externe care actioneaza asupra ntreprinderii si a micromediului
sau stimulnd sau frnnd activitatea desfaturata de aceasta. Aceste forte sunt grupate n mediul demografic,
mediul economic, mediul tehnologic, mediul politic si juridic, mediul socio-cultural si mediul natural. Acesti
factori exercita n permanenta o influenta mai mica sau mai mare asupra activitatii ntreprinderii, aflndu-se
ntr-o permanenta schimbare. Toate firmele sunt constiente de acest lucru dar nu toate sunt la fel de eficiente
n monitorizarea mediului extern, a tendintelor factorilor de mediu si n adaptarea activitatilor desfasurate n
consecinta.
Mediul demografic cuprinde populatia din zona de activitate a ntreprinderii, prezentnd interes att ca
piata a fortei de munca ct si ca piata de desfacere pentru bunuri si servicii. ntreprinderea este interesata de
mai multe aspecte demografice: numarul populatiei din zona de interes, structura populatiei dupa sex si
vrsta, structura familiei(majoritatea autoturismelor n Romnia sunt destinate unei familii si nu doar unei
persoane), densitatea, mobilitatea populatiei, speranta de viata, repartitia populatiei n mediul rural si urban,
etnia, religia, educatia etc.
Aceste atribute sunt utilizate de ntreprindere n determinarea dimensiunilor pietei potentiale, n elaborarea
de estimari privind evolutia cererii de produse si srevicii, n stabilirea celui mai potrivit mix pentru piata
respectiva. Atributele demografice pot furniza indicii clare asupra structurii gamei de produse, asupra
preturilor pe care consumatorii sunt dispusi sa le plateasca pentru aceste produse, asupra modalitatilor
optime de distribuire a lor si a celor mai potrivite actiuni promotionale.

Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenteaza capacitatea ntreprinderii de
a concura n domeniul sau de activitate, dar si posibilitatea si disponibilitatea consumatorilor de a cumpara
diverse bunuri si servicii.4 ntre factorii care influenteaza puterea de cumparare se numara veniturile
curente, veniturile disponibile, preturile, tendinta spre economii sau consum si politica de credite.
Rata de crestere a economiei unei tari are un impact important asupra eforturilor de marketing ale unei
ntreprinderi - o rata nalta de crestere nseamna o economie puternica si prin urmare un potential de
marketing ridicat.

De asemenea, cnd veniturile nominale depasesc rata inflatiei are loc o crestere a veniturilor reale si
consumatorii si pot procura cantitati sporite de bunuri si servicii. n schimb o rata a somajului ridicata
afecteaza activitatea multor ntreprinderi deoarece populatia are tendinta sa renunte la bunurile care nu sunt
de stricta necesitate.

Mediul tehnologic are un rol important n atingerea scopurilor si obiectivelor propuse. Tehnologia poate
determina modul de satisfacere a diferitelor trebuinte ale consumatorilor si influenteaza deciziile de
marketing referitoare la noi produse si servicii, ambalare, promovare, distributie etc. ntreprinderile care nu
se adapteaza la noile tehnologii si pun n pericol existenta pe termen lung, pierznd clientela n favoarea
concurentilor. n acelasi timp tehnologiile avansate necesita pregatirea att a personalului dar si a
consumatorilor care nu sunt ntotdeauna receptivi. Tehnologiile noi fiind costisitoare de obicei, provocare
aconsta n a realiza productie de masa si desfacere maxima ct mai eficient.

Mediul politic si juridic

Mediul politic este format de structurile sociale ale societatii, fortele politice ce actioneaza si de raporturile
stabilite ntre acestea. Toate acestea determina un climat politic stabil sau mai putin stabil cu influente
directe asupra mediului de afaceri dintr-o tara, ca si gradul de interventie a statului n economie si atitudinea
generala a administratiei fata de viata economica a societatii.
Mediul juridic cuprinde ansamblul normelor juridice si actelor normative care reglementeaza desfasurarea
activitatilor comerciale ale ntreprinderilor. Mediul juridic si institutional nu cupronde doar legislatia
comerciala interna ci si reglementarile stabilite de organismele internationale abilitate.
La modul cel mai general, legislatia comerciala poate fi mpartita n trei mari grupe de legi5:
- legi destinate reglementarii concurentei de piata (protejarea ntreprinzatorilor contra concurentei neloiale,
preturilor discriminatorii etc.);
- legi pentru protectia consumatorului (garantarea sigurantei produselor utilizate, protectia mpotriva
practicilor comerciale nselatoare etc.);
- legi de interes general pentru sosietate (reducerea poluarii mediului, conservarerea unor resurse, cresterea
calitatii vietii etc).

Mediul socio-cultural include institutiile si factorii care definesc o societate, conferindu-i un sistem proriu
de valori, de traditii, norme si obiceiuri ce genereaza un anumit comportament etic, moral si cultural pentru
toti membrii sai.
Toti acesti factori influentnd comportamentul de consum si de cumparare al consumatorilor, devine evident
pentru marketeri necesitatea monitorizarii mediului cultural, urmarirea tendintelor si schimbarilor survenite
de la o generatie la alta.

Mediul natural face parte din cadrul ganeral n care o ntreprindere si desfasoara activitatea, exercitnd
asupra acesteia unele constrngeri sau oferindu-i anumite oportunitati.
Pretul produselor este influentat de costul materiilor prime, al energiei si, n ultimul timp, de cheltuielile
pentru reducerea poluarii. Gestonarea optima a resurselor naturale este o problema importanta att pentru
agentii economici ct si pentru organismele de stat.
Monitorizarea tururor factorilor de micromediu si de macromediu trebuie sa aiba loc continuu, fiecare
componenta a mediului de marketing nu trebuie rupta din context ci urmarita n interdependenta cu toti
ceilalti factori. Urmarirea evolutiilor si tendintelor meidului de marketing este o sarcina dificila, dar orice
manager stie ca o schimbare majora a oricarui factor amintit poate avea un impact major asupra obiectivelor
si planurilor de marketing.
Trebuie subliniat si faptul ca daca toti factorii mediului de marketing (att micromediului ct si
macromediului) influenteaza direct sau indirect activitatea pe care o ntreprindere o desfasoara, aceasta la
rndul ei poate controla si infuenta doar un numar redus de factori. Din acest punct de vedere, autorii
americani Joel R. Evans si Barry Berman6 abordeaza mediul de marketing ca fiind alcatuit din factori
controlabili (care, la rndul lor sunt mpartiti n factori condusi de top management - obiective globale,
cultura organizationala etc. - si factori condensi de marketing - obiective si strategii de marketing,
organizarea activitatii de marketing, controlul activitatii de marketing etc.) si factori necontrolabili
(consumatorul, concurenta, factori politici, economici, tehnologici etc.).

Analiza mediului de marketing

al S.C. BIOFARM S.A.
Mediul de marketing al ntreprinderii reprezinta ansamblul factorilor fizici si sociali ce influenteaza
prin actiunea lor directa sau indirecta, sistemul de negociere al ntreprinderii si nivelul de performanta pe
care aceasta din urma l realizeaza, n raport cu obiectivele de piata pe care si le-a fixat.
MEDIUL EXTERN DE MARKETING
Elemente ale macromediului BIOFARM
Mediul demografic
Dimensiunile demografice ale unei tari definesc starea si evolutia istorica, economica, sociala,
politica a acesteia, n strnsa conditionare cu factorii naturali - relief, clima, etc., si sub impulsul mediului
conjunctural national si international. La rndul lor, dimensiunile demografice ale unei tari, influenteaza
starea si nivelul de dezvoltare societala al tarii respective, determinnd pozitiv sau dimpotriva, valorificarea
sanselor, oportunitatilor de care dispune aceasta.Analiza atenta a mediului demografic att din perspectiva
structurii lui, ct si a distributiei geografice asigura informatii necesare stabilirii caracteristicilor potentialilor
clienti ai organizatiei, astfel nct oferta de produse sa aiba coerenta si sa se adreseze unui public tinta bine
definit.
n ideea celor spuse mai sus, se poate afirma ca datele statistice referitoare la situatia populatiei ce
sufera de anumite afectiuni (numarul si structura pe sexe, precum si pe categorii de vrsta) intervin ca factor
decisiv n formularea unor strategii viabile de gestionare a portofoliului de produse.
De asemenea, principalele tendinte n evolutia trasaturilor demografice ale populatiei stau la baza
prognozelor si planurilor de activitate a producatorilor din domeniul farmaceutic.
Tabel 1. Situatia indicatorilor demografici n 2005
INDICATORI
Populatia (mii locuitori)
Densitatea populatiei (loc./kmp )
Natalitate ()
Mortalitate ()
Spor natural ()
Speranta de viata - masculin (ani)
Speranta de viata - feminin (ani)
Ponderea populatiei din urban (%)
Populatia din Bucuresti (mii locuitori)

NIVEL
22.430
Sursa: Institutul National de
94,0
Statistica, Anuarul Statistic al Romniei,
10,5
2004
11,8
-1,3
65,5
Mediul economic
73,3
54,6
Romnia a nregistrat, n primul trimestru
din
2004,
o crestere economica n termeni reali
1.996
cu 6,1% fata de aceeasi perioada a anului
precedent, Produsul Intern Brut (PIB) estimat fiind de 405.354,5 miliarde lei preturi curente, conform
Institutului National de Statistica. Cresterea a fost determinata de marirea volumului de activitate si, n
consecinta, a valorii adaugate brute, cu precadere, n industrie (+6,6%) si constructii (+7,2%), ramuri a caror
contributie la Produsul Intern Brut a fost de 35,8%.
Consumul final total a nregistrat o crestere cu 8,1% n perioada 1.I - 31.III 2004, comparativ cu
aceeasi perioada a anului precedent; consumul final efectiv al gospodariilor populatiei a crescut cu 8,4%.

n calculul cheltuielilor efectuate de gospodarii au fost cuprinse sumele alocate pentru cumpararea de
bunuri si servicii si cheltuielile pentru consum individual al administratiei publice si cheltuiala pentru
consumul individual al organizatiilor nonguvernamentale.
Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul somerilor
nregistrati la sfrsitul lunii mai 2005 era de 617,8 mii persoane. Comparativ cu luna mai din anul 2004
numarul somerilor nregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca a fost mai mic cu 75,3 mii
persoane. Din numarul total al somerilor nregistrati, femeile reprezentau 40,9%. Rata somajului nregistrat
n luna mai 2005 a fost de 6,8% n raport cu populatia activa civila totala (7,6% n luna mai 2004).
Cstigul salarial mediu brut n luna mai 2005 a fost de 8.008.210 lei. Cstigul salarial mediu net a
fost de 5.801.110 lei, mai mic cu 2,8% fata de luna precedenta.
Indicele preturilor de consum n luna iunie 2005, fata de iunie 2004, este, pe total economie de
112%, o crestere de 116,8% nregistrnd sectorul serviciilor, n timp ce marfurile alimentare si cele
nealimentare nregistreaza indici de 108,5% si respectiv 113,8%. n ultima luna, preturile au crescut n
medie cu doar 0,6%, iar medicamentele s-au scumpit cu 0,1%.
Pentru prima perioada a anului 2004, situatia balantei comerciale a Romniei se prezenta astfel:
- deficitul comercial FOB/CIF al Romniei a fost de 2,31 miliarde euro, n perioada 1 ianuarie - 31
mai 2004, iar n luna mai 2004 a fost de 672,1 milioane euro, fata de 1,56 milioane euro n primele cinci luni
ale anului 2003 si de 500 milioane euro n luna mai 2003, informeaza Institutul National de Statistica.
- exporturile FOB realizate n primele cinci luni ale anului 2004 au fost de 7,37 miliarde euro, cu
18,4 % mai mare fata de aceeasi perioa
- importurile CIF n primele cinci luni ale acestui an au nsumat 9,69 miliarde euro, cu 20,2 % mai
mult fata de aceeasi perioada a anului precedent. n preturi FOB, importurile din primele cinci luni din 2004
au fost de 8,94 miliarde euro.
n ceea ce priveste investitiile straine pe piata romneasca, se poate afirma ca lipsa unui capital
romnesc solid si lipsa unei cresteri economice sustenabile au ndepartat, mult timp, investitorii straini de pe
piata romneasca a fuziunilor si achizitiilor. n acest context, Integrator, firma producatoare de solutii
informatice pentru management a explicat ca valoarea redusa a fuziunilor si achizitiilor, echivalentul a
aproximativ 1% din produsul intern brut (PIB), a fost determinata n principal de preferinta investitorilor
straini pentru companiile din tarile vecine Romniei, care au nregistrat cresteri economice solide si
sustenabile.
n acelasi timp, lipsa unui capital romnesc puternic, care sa sustina investitiile straine directe n
economia interna, a reprezentat un alt factor ce a defavorizat realizarea de fuziuni.
Se poate afirma ca mediul economic influenteaza n mod decisiv att producatorii autohtoni, ct si
potentialii investitori, ramnnd multe sectoare economice neexploatate.
Mediul tehnologic
Produsele farmaceutice, prin natura lor, nglobeaza un grad nalt de tehnologie. Complexitatea
proceselor implicate n productia de medicamente (fizice, chimice sau biologice) si pun amprenta asupra
calitatii produselor si, implicit, asupra succesului acestora pe piata. De aceea, tehnologia constituie un
element definitoriu al industriei farmaceutice, generator de avantaje competitive.
Cel mai mare impact pe care l are progresul tehnologic n activitatea producatorilor de medicamente
se observa la nivelul procesului de productie, datorita rigurozitatii conditiilor de desfasurare a acestuia. Din
acest motiv, companiile farmaceutice aloca resurse financiare substantiale reconditionarilor, dezvoltarii si

modernizarii liniilor de productie. De asemenea, n planurile de investitii anuale figureaza, de cele mai multe
ori ca avnd o pondere semnificativa, fondurile banesti alocate activitatii de cercetare si dezvoltare de noi
produse, care sa raspunda unor nevoi ale consumatorilor aflate ntr-o continua diversificare si multiplicare.

Obligativitatea standardelor GMP

n ultimii ani, producatorii de medicamente au suportat importante modificari ale sistemelor de
productie n directia alinierii la standardele internationale de calitate, astfel implementarea GMP (engl.
Good Manufacturing Practice reguli de buna practica de fabricatie) devine o conditie imperativa la adresa
tuturor jucatorilor de pe piata devenind obligatorie ncepnd cu data de 31 decembrie 2003, dupa o serie de
mai multe amnari.
Obtinerea standardelor GMP este esentiala n mentinerea competitivitatii companiilor romnesti si
pentru a respecta standardele internationale de calitate n acest sector si care le-ar permite exporturi n tarile
Uniunii Europene si SUA.
Cele mai importante consecinte ale implementarii GMP le constituie:

disparitia firmelor fantoma de pe piata, fiind cazul multor producatori de talie mica a caror
functionare era legata de contracte cu companii straine, pentru care fabricau ntr-un fel de "lohn" unul
sau doua produse. Probabil ca aceste companii straine se vor reorienta catre producatori mai mari;

unele companii se vad nevoite sa renunte la o parte din portofoliu, miznd desigur pe cresterea
vnzarilor la produsele pentru care s-a implementat GMP-ul, avnd un nivel calitativ mai ridicat;

aspecte financiare negative: cresterea costurilor de fabricatie, severitatea normelor, precum si o

anumita pierdere a flexibilitatii;

pentru statul romn vor fi influente legate de pretul medicamentelor si al efortului de compensare
al produselor.
Mediul socio-cultural

Ca element al macromediului unei ntreprinderi, studierea aspectelor socio-culturale ofera un

ansamblu de informatii substantiale referitoare la caracteristicile psihografice ale clientilor efectivi sau
potentiali ai respectivei ntreprinderi. Din acest motiv, ncercarea de a caracteriza publicul tinta doar prin
prisma trasaturilor sale demografice este sortita esecului, analiza efectului conjugat al celor doua
componente asigurnd nsa, premisa unei ntelegeri a profunzimii fenomenului social.
Care sunt valorile, credintele, traditiile si normele dupa care se ghideaza oamenii n societate, ce
anume le motiveaza consumul unor categorii de produse sau utilizarea anumitor servicii, sunt ntrebari la
care poate raspunde analiza mediului socio-cultural.
Atitudinile populatiei fata de problemele de sanatate sunt prezentate n continuare:

Standardul de viata al multor romni nu le permite sa-si ngrijeasca sanatatea asa cum ar
dori ei: 51% din adultii din mediul urban declara ca si-ar face analizele n mod regulat daca
ar avea mai multi bani.

n acelasi timp 47% declara ca prefera sa se refaca fara sa ia vreun medicament iar 48%
declara ca prefera tratamentele medicale alternative.

Cu privire la creditul pe care l acorda doctorilor, 46% din adultii din mediul urban spun ca
au mai mare ncredere n doctorii din clinicile private dect din cele de stat.

Atunci cnd sunt bolnavi doar 40% din adultii din mediul urban consulta un doctor, iar
18% consulta un farmacist. Un procent semnificativ (23%) declara ca nu consulta pe nimeni.

Totusi, exista suficient de multi romni care au grija de sanatatea personala, 28% din ei
declara ca se duc la doctor sa-si verifice starea de sanatate chiar si atunci cnd nu sunt
bolnavi.

Afirmatii de valoare privind atitudinile si obiceiuri legate de sanatate reies si n urma unei cercetari
desfasurate de Daedalus Consulting n luna mai a anului trecut pe un esantion de 1.072 persoane cu vrsta
cuprinsa ntre 18 si 65 ani, fiind reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de vrsta luata n calcul.
Studiul reliefeaza ca romnii adopta mai degraba o atitudine pasiva dect activa fata de mentinerea
sanatatii. Astfel, doar ceva mai mult de jumatate din romni au respectat orele de somn (52.4%) sau au avut
mese regulate (51.9%), n timp ce mai putin de jumatate dintre acestia (45.2%) au tinut un regim alimentar
echilibrat n ultimele 12 luni. Aproape unul din trei romni au facut un control medical periodic (31.0%) si
cam tot attia au facut exercitii fizice/jogging/fitness/sport (29.0%) sau au tinut post pentru mentinerea
sanatatii (28.3%) n ultimele 12 luni.
Persoanele cu vrsta de peste 50 de ani sunt mult mai preocupate n mentinerea sanatatii prin
comparatie cu persoanele din celelalte categorii de vrsta. Cu exceptia exercitiilor fizice - care par a fi
apanajul tinerilor pna n 30 de ani si a aportului regulat de vitamine - unde nu se constata diferente pe
categoriile de vrsta, persoanele cu vrsta cuprinsa ntre 50 si 65 de ani practica ntr-o proportie semnificativ
mai mare toate celelalte activitati de mentinere a sanatatii.
Ca metode de mentinere a sanatatii, att barbatii ct si femeile se comporta similar n ceea ce priveste
respectarea orelor de somn si a regimului alimentar echilibrat. Cu toate acestea barbatii sunt mai predispusi
dect femeile la mese regulate si exercitii fizice, n timp ce femeile au o nclinatie mai mare catre post si
aport regulat de vitamine ca metode de mentinere a sanatatii.
n ceea ce priveste activitatile considerate a fi cele mai potrivite pentru mentinerea sanatatii, pe
primele locuri se situeaza regimul alimentar echilibrat (59.7%), exercitiile fizice (50.3%) si mesele regulate
(47.7%). 36.0% dintre respondenti considera controlul medical periodic ca fiind important pentru
mentinerea sanatatii, n timp ce aportul regulat de vitamine este considerat ca fiind o modalitate de
mentinere a sanatatii de 17.9% dintre respondenti.
Persoanele cu vrsta de peste 50 de ani sunt mai nclinate sa considere regimul alimentar echilibrat
ca dezirabil pentru mentinerea sanatatii, n timp ce persoanele cu vrsta sub 30 de ani au tendinta sa
considere mai degraba exercitiul fizic (sub diverse forme exercitii fizice, jogging, fitness, sport) ca pe o
modalitate dezirabila de mentinere a sanatatii.
Prin comparatie, barbatii sunt mai nclinati sa considere exercitiile fizice (55.5% barbati comparativ
cu 46.0% femei) n timp ce femeile sunt mai nclinate sa considere controlul medical (40.5% femei
comparativ cu 30.7% barbati) ca fiind modalitati potrivite pentru mentinerea sanatatii.
Promovarea unui stil de viata care sa maximizeze, n limitele unor conditii date, sanatatea,
bunastarea si mplinirea umana, reprezinta un obiectiv a carui realizare presupune actiune conjugata a
disciplinelor medicale si comportamentale, a factorilor economici, politici, sociali si culturali. Programul
OMS Sanatate pentru toti se bazeaza, n mare masura, pe capacitatea oamenilor de a-si cunoaste si
optimiza stilul propriu de viata, de a corija deficientele constatate n structurarea lui, de a opera modificari,
remodelari, n sensul realizarii unui stil de viata sanatos. Stilul de viata are o importanta majora n
determinarea starii de sanatate a oamenilor. Astfel, ponderea celor patru factori determinanti ai sanatatii este
urmatoarea:

1.

stilul de viata 51%

2.

factorul biologic 20%

3.

mediul ambiant 19%

4.

sistemul ngrijirilor de sanatate 10%

Mediul politic
Nu putine campanii electorale au inclus n programele lor referiri directe la stimularea economiei
nationale prin atragerea unor investitori strategici. Sectorul farmaceutic nu face exceptie, dovada fiind
amplele miscari de preluare a unor producatori autohtoni de catre mari grupuri internationale.
Organismul implicat n dezvoltarea proiectelor de investitii prin atragerea si mentinerea capitalului
strain n economie este Agentia Romna pentru Investitii Straine(A.R.I.S.), institutia abilitata sa aplice
politica Guvernului Romniei pentru promovarea si atragerea investitiilor straine directe n economie
Obiectivele pe care si le propune A.R.I.S. sunt:
1.

Cresterea semnificativa a volumului investitiilor straine n Romnia

2.

Crearea unei imagini pozitive a Romniei ca destinatie pentru investitori la nivel de tara,
regiune, ramura economica.

3.

Abordarea pro-activa a investitorilor straini prin realizarea unei oferte de proiecte si

propuneri concrete de investitii.

4.

Oferirea unor servicii profesionale de asistenta predecizionala, pe durata si ulterior

realizarii investitiei.

Sub incidenta atributiilor A.R.I.S. se nscriu: asistenta pentru implementarea proiectelor de investitii si
promovarea investitiilor straine n conformitate cu strategiile celorlalte institutii si organizatii implicate n
procesul de atragere a capitalului strain n economie (Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea
Participatiilor Statului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ministere, etc.), precum si a
imaginii Romniei si a climatului investitional existent, utiliznd toate mijloacele specifice de promovare.
n cadrul derularii Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003, s-a realizat un studiu
amplu, al carui document final l-a reprezentat Politica nationala a medicamentului n Romnia.Conform
acestui document, statul este obligat sa garanteze, prin legi si reglementari specifice, dreptul populatiei la
serviciile de sanatate, n cadrul carora serviciul terapeutic, avnd ca obiectiv medicamentul, are un rol
important.
Politica nationala a medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor domenii:
1. mbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic, armonizarea cu cerintele Uniunii
Europene:
- inspectia farmaceutica, statutul inspectorului;
- regulile de buna practica, inclusiv reglementari privind donatiile de
medicamente;

- sustinerea industriei locale;

- autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase;
- reglementarea circulatiei medicamentelor orfane.
2. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor:
- asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice, referitoare la
consumul de medicamente;
- elaborarea listei medicamentelor compensate;
- elaborarea listei medicamentelor esentiale;
- asigurarea cu medicamente n zonele defavorizate;
3. ncurajarea consumului rational de medicamente:
- formarea continua a farmacistilor, medicilor, informarea publicului
automedicatia;
- elaborarea ghidurilor terapeutice;
- mbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor;
- relatia medic farmacist pacient.
4. Definirea, mbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi:
- politica de preturi;
- finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea
medicamentului n sistemul de sanatate);
- compensarea n cadrul sistemului national de asigurari de sanatate.
n vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE, Romnia trebuie sa-si defineasca n prezent un
program adecvat, n concordanta cu cerintele UE, pentru transpunerea n propria legislatie, avnd la baza
urmatoarele principii cheie: echitate, accesibilitate, transparenta, parteneriat, competitie corecta, calitatea
ngrijirii si continutul costului.
Cteva dintre cele mai importante obiective pe care si le propune politica nationala a medicamentului
n ceea ce priveste mbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic si armonizarea cu
cerintele Uniunii Europene sunt:
Sustinerea industriei locale. Datorita faptului ca asigurarea populatiei Romniei cu medicamente cu
calitatea, siguranta si eficacitatea dovedite, n cantitatile necesare si la preturi accesibile nu poate fi realizata
fara o industrie locala puternica, strategia de sustinere a industriei locale trebuie sa includa:

sustinerea din partea statului a industriei farmaceutice si a industriei chimice producatoare de

materii prime utilizate n industria farmaceutica,n scopul asigurarii conditiilor pentru implementarea
GMP si a celor pentru materiile prime, se poate realiza prin crearea unor facilitati adecvate ;

elaborarea de catre Ministerul Sanatatii si Familiei a reglementarilor referitoare la: a) metodologie

de formare a pretului medicamentului care sa nu discrimineze produsele romnesti n raport cu cele
de import;
b) substitutia generica;

identificarea cailor si masurilor care sa conduca la cresterea calitatii produselor medicamentoase

romnesti si a calitatii pregatirii profesionale continue a personalului implicat;
intensificarea actiunilor de promovare a medicamentelor romnesti;
realizarea unui parteneriat ntre Ministerul Sanatatii, industria farmaceutica si Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate.

Autorizarea de punere pe piata. Asigurarea populatiei cu produsele medicamentoase cu calitatea, siguranta si

eficacitatea dovedite reprezinta un obiectiv primordial al politicii nationale a medicamentului si nu se poate
realiza dect n baza unei proceduri de autorizare la nivelul standardelor internationale. Autorizarea de
punere pe piata a produselor medicamentoase este atributia Agentiei Nationale a Medicamentului.
Mediul institutional
Primordiale n stabilirea cadrului legal de desfasurare a unei activitati economice intervin actele
normative care protejeaza concurenta.
Consiliul Concurentei reprezinta Romnia n relatiile cu organizatiile si institutiile internationale de
profil si coopereaza cu autoritatile de concurenta comunitare si extracomunitare, fiind desemnat de Guvernul
Romniei sa coordoneze negocierea referitoare la Politica concurentei n procesul de aderare a Romniei
la Uniunea Europeana.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, organ de specialitate al administratiei
publice centrale, n subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, nfiintat n anul 2001, si desfasoara
activitatea n conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Prin H.G. 681 / 19.07.2001, pe lnga Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
functioneaza Comitetul interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia
Consumatorilor, a carui principala atributie este asigurarea colaborarii dintre autoritatile administratiei
publice centrale, pe de o parte si colaborarea dintre aceste autoritati si structurile civile n vederea
perfectionarii Sistemului national de supraveghere a pietei produselor si serviciilor, perfectionarii cadrului
legislativ, accelerarii procesului de armonizare a legislatiei nationale cu legislatia Uniunii Europene.
Specificitatea sectorului farmaceutic este reglementata de:
Agentia Nationala a Medicamentului (ANM) autoritate centrala a Guvernului, misiunea ANM
fiind aceea de a contribui la protejarea si promovarea sanatatii publice prin:
-evaluarea la cel mai nalt nivel de competenta stiintifica a documentatiei de autorizare n vederea
punerii pe piata a unor produse medicamentoase de buna calitate, sigure si eficace ;
-supravegherea sigurantei produselor medicamentoase aflate n circuitul terapeutic prin activitatea de
inspectie si farmacovigilenta;
-asigurarea pentru pacienti si personalul medico-sanitar a accesului la informatii utile si corecte
privind produsele medicamentoase autorizate de punere pe piata n Romnia .
Institutul de Sanatate Publica Bucuresti este unitate specializata proprie a Ministerului Sanatatii,
institutie publica cu personalitate juridica si efectueaza activitati de asistenta de sanatate publica si
ndeplineste rolul de for tehnic si profesional al Ministerului Sanatatii pentru elaborarea si fundamentarea
stiintifica si profesionala a strategiilor de politica sanitara.

Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci - a elaborat o serie de propuneri de acte normative privind
armonizarea si implementarea de noi reglementari n domeniul protectiei proprietatii industriale prin
conceperea unui certificat complementar al medicamentelor si produselor fitofarmaceutice.
Un alt aspect de interes ce vizeaza piata de medicamente este reprezentat de restrictiile referitoare la
publicitatea si mijloacele media specifice acestei categorii de produse de aplicarea acestora ocupanduse Consiliul National al Audiovizualului.
Legea nr. 504/2002, enunta:
Art. 31 - Publicitatea sau teleshoppingul pentru produsele medicale si tratamentele medicale pentru care
este necesara o prescriptie medicala este interzis.
Art. 34, punct (3) - Sponsorizarea programelor de catre persoane ale caror activitati includ fabricarea ori
comercializarea produselor medicale sau a tratamentelor medicale se poate face numai prin promovarea
numelui sau a imaginii persoanei respective.
Lege nr. 148 din 06/26/2000 privind publicitatea,din Monitorul Oficial nr. 359 din 08/02/2000
prevede n Art. 17:Publicitatea este permisa numai pentru produsele medicamentoase care se elibereaza
fara prescriptie medicala, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agentia Nationala a
Medicamentului.
La nivel international, organismul abilitat n domeniul medical si farmaceutic este Organizatia
Mondiala a Sanatatii (OMS) agentie specializata a ONU.
Strategia de Medicamente a OMS pentru perioada 2000-2005 include:
- mbunatatirea accesului la medicamente pentru problemele majore de sanatate;
- mbunatatirea accesului la medicamente noi si generice esentiale;
- existenta unor standarde pentru masurarea accesului la medicamente esentiale create si
testate;
- acces la medicamente promovat prin intermediul contractelor internationale de comert.

Mediul natural
Mediul natural intervine n activitatea producatorilor din sectorul farmaceutic ca un important
furnizor de materii prime, fie de origine animala, fie vegetala. O analiza completa a acestei componente a
macromediului devine cruciala n stabilirea celor mai adecvate surse de aprovizionare att n termeni de cost
cat si de calitate.
n conformitate cu politicile industriale elaborate de Ministerul Economiei si Comertului, preconizate
a fi aplicate n perioada 2008-2025, asa cum rezulta si din Strategia de dezvoltare durabila a Romniei,
ORIZONT 2025, se estimeaza tendintele si mutatiile ce vor avea loc n structura industriei prelucratoare.
ntregul program strategic porneste de la realitatile pietei interne si externe n continua dezvoltare,
ca urmare a actiunilor ntreprinse de actualul guvern. n acest context, se poate afirma ca realizarile
perioadei 2001-2003 constituie fundamentul dezvoltarii durabile bazata pe competitivitate, ce va avea loc n
anii urmatori.
Astfel, transformarile structurale n perioada 2008-2025 vor cuprinde:

dezvoltarea normelor pentru bune practici n probleme de mediu n ramurile industriale;

diminuarea ponderii sectoarelor ce utilizeaza materii prime si produse rezultate din resurse
neregenerabile (petrochimie, transporturi rutiere, metalurgie);

generalizarea sistemului de reciclare pentru toate sectoarele industriale;

dezvoltarea sectoarelor care realizeaza echipamente pentru mari programe globale: energie din surse
regenerabile, informational, protectia si monitorizarea mediului.

Preocuparea pentru utilizarea de tehnologii nepoluante a luat amploare n ultimii ani, fiind investite
substantiale resurse financiare n directia modernizarii si reconditionarii liniilor de productie.
Responsabilitatea privind protectia mediului revine autoritatii centrale pentru protectia mediului Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si inspectoratelor sale teritoriale. Activitatea de protectia
mediului n Romnia este reglementata de Legea Protectiei Mediului nr.137/1995 (republicata n anul 2000).

Elemente ale micromediului BIOFARM

O situatie a principalilor furnizori de echipamente si aparatura ai BIOFARM, la nceputul lunii
iulie a acestui an, aduce n prim plan societatea croataPharmalab, care detine o pondere de 34,4% din
totalul echipamentelor achizitionate. Pharmalab reprezinta un furnizor strategic pentru toate liniile de
productie ale BIOFARM oferind o gama eterogena de produse industriale: cuve si rezervoare de diferite
capacitati pentru depozitare, malaxoare, sisteme de purificare a apei si generare a aburilor, sisteme de
preparare si transfer al zaharului, pompe si sisteme de distribuire a preparatelor medicamentoase, etc.
BIOFARM importa de la Kevin Engineering din India (al doilea furnizor ca importanta cu o cota de
aproximativ 17%) granulatoare, mixere si cabinete mobile.
Lista celorlalti furnizori se prezinta astfel:
o
o

IMA Precision Gears LTD, India senzori de detectie, mese rotative;

DEV Industrial Enterprises, India vase de diferite capacitati, sisteme de rotire, silozuri de
amestecare, granulatoare;

PALL, New York sisteme de filtrare;

Carrier, Connecticut racitoare;

GIC Engineering INC, Florida masini de laborator pentru producerea de capsule gelatinoase;

Tooltronics, Texas echipamente pentru linia de capsule gelatinoase;

Watson Marlow LTD, Anglia pompe peristaltice;

IMA Industria Macchine Automatiche Spa., Italia sisteme de ambalat substantele;

Precision Gears, Noua Zeelanda masini de ambalat n cutii de carton;

Maschinpex, Germania sisteme de sortare automatica;

Roca Industrial SRL dispozitive de manipulat;

Viola Total SRL echipamente si aparatura de laborator;

INCDT Comoti RA matrite;

MJ Maillis, Romnia echipamente de ambalat n folie PONY - Gramegna;

Marcom RMC 94 SRL echipamente pentru producerea aerului comprimat;

Minex INT SRL aspiratoare industriale;

Sitma SRL sisteme de transport;

Hidrotica SRL pompe centrifugale;

ELK Connect International SRL sisteme centralizate de comunicare;

Donau Lab SRL cntare;

CMC Machinery Co., India alte echipamente.

BIOFARM colaboreaza cu urmatorii furnizori de ambalaje:

o
o

Polirom Co. hrtie si folii adezive, ambalaje din carton simplu si ondulat, funii de legat;
Argo-Rom Plastics S.A. flacoane din PE, PVC, flacoane din PP pentru solutii injectabile
sterilizabile la 120 C, flacoane cu picurator;

Stirom S.A. Bucuresti recipiente din sticla de diferite capacitati;

Saint-Gobain, Franta gama larga de recipiente din plastic.

Pe fondul diminuarii considerabile a activitatii industriei chimice din tara noastra, aprovizionarea cu
materii prime se realizeaza prin importuri de la firme straine (80%), restul necesarului fiind acoperit prin
achizitii de la firmele romnesti (18%) incluznd la aceasta categorie si reprezentantele firmelor straine, iar
circa 2% reprezinta materii prime produse chiar n incinta societatii BIOFARM (o mare parte a extractelor
de origine animala).
Lista furnizorilor de materii prime grupati dupa produsele oferite se prezinta astfel:
Hoffmann La Roche, Elvetia acid ascorbic (vitamina C), acid nicotic, betacaroten, pantotenat de
calciu;
o Colorcon, Anglia vitamine;
o

S&D, Anglia estradiol, hidrocortizon;

Dolner, Elvetia acetoftalat de celuloza;

ICE, Italia bila de bovine;

Loba, Spania clorhidrat de naftoza, dimetil sulfoxid;

Aarhus Olie, Danemarca cebao;

Diosinth, Danemarca efedrina HCI, heparina, oxitocina;

Induken, Canada silimarina;

Magitech, Romnia CMC 300-600;

Medchim, Romnia atropina sulfat.

Buna desfasurare a actelor de piata presupune intercorelarea cu succes a activitatilor societatii

caracterizate de un grad nalt de eterogenitate. De aceea, alegereaprestatorilor de servicii trebuie sa fie
subordonata criteriilor de eficienta n materie de cost si calitate.
Lista colaboratorilor BIOFARM, clasificati n functie de natura serviciilor oferite este urmatoarea:

o
o

GO-Trans 98 SRL comisionar vamal;

Institutul pentru Tehnica de Calcul (ITC) furnizor al sistemului de gestiune a resurselor
ntreprinderii BAAN ;

Serviciile financiare sunt oferite de ABN AMRO Bank pentru operatiunile de import-export si
de Banca Comerciala Romna la nivel national.

n directia organizarii si desfasurarii actiunilor promotionale, BIOFARM apeleaza la agentii specializate

astfel:
o
o

Direct Distribution agentie de publicitate full-service ;

Zenith Media planificare media (cumpararea si gestionarea spatiului media);

Quick Monitoring Media monitorizare media;

Zadvertising si Profile Grafics design de ambalaj;

Seriprint Promotions obiecte promotionale : truse protocol, pixuri, tricouri, sepci, port card-uri,
bannere, tiparituri de orice fel;

GECEDIM furnizor al programului informatic de cercetare de piata PADDS.

Principalii furnizori de forta de munca sunt, datorita specificului activitatii BIOFARM, urmatoarele
institutii de nvatamnt superior:
o
o

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila;

Universitatea Bucuresti Facultatea de Chimie si Facultatea de Biologie;

Universitatea Politehnica Bucuresti;

Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca intervine de asemenea, ca un important plasator de

mna de lucru.
Clientii BIOFARM
n functie de statutul lor, clientii carora le se sunt adresate produsele BIOFARM se mpart n firme
distribuitoare, consumatori finali, iar o pondere de 5% din volumul vnzarilor se ndreapta catre spitale.
Tabel 2.Comerciantii cu care BIOFARM colaboreaza
o

DITA Import-Export SRL Bucuresti

Mediplus Bucuresti

o Montero SRL Bucuresti

Iassyfarm Iasi

o ChPM SRL Bucuresti

o Fildas Bucuresti

o Farmacom S.A. Brasov

A.D.M. Bucuresti

o Biosfarm SRL Piatra Neamt

Arochim Ploiesti

o Farmexpert D.C.I. SRL Bucuresti

Deltafarm Suceava

o Geranium SRL Timisoara

o Pharma Distribution Group Cluj Napoca

Desigur, majoritatea acestor comercianti si-au creat n timp si lanturi proprii de farmacii, nsa
numarul acestora detine o pondere de doar circa 25% din numarul total al farmaciilor n care se
comercializeaza produsele BIOFARM.

Trebuie precizat ca, n conformitate cu prevederile legale n domeniu, producatorii de medicamente

nu-si pot vinde direct productia catre farmacii, fiind prevazute conditii severe de desfasurare a contractelor
de vnzare-cumparare.
Cantitatea contractata determina procentul de discount acordata distribuitorilor precum si termenul
de plata al comenzii, perioada medie a unui credit comercial acordat fiind de 30, 45 respectiv 60 de zile.
Productia companiei este destinata n proportie de 80% farmaciilor, restul reprezentnd livrarile de produse
cerute n mod constant de spitale.
Spitalele
detin
doar
20%
din
volumul
de
vnzari, datorita
neatractivitatii
acestui sector, amenintat permanent de blocajele financiare concretizate n neplata la termen a datoriilor
catre furnizorii de medicamente. Pentru produsele cu care BIOFARM aprovizioneaza spitalele (ca unic
furnizor), se ncaseaza contravaloarea acestora pe loc.
Produsele BIOFARM acopera o mare varietate de clase terapeutice fiind destinate, n functie de
acestea, unei largi palete de consumatori, eterogena att din punct de vedere al categoriei de vrsta ct si al
afectiunilor de care acestia sufera.
BIOFARM si-a pozitionat produsele pe piata medicamentelor ca avnd un pret inferior comparativ cu
cele ale concurentei, de aceea printre clientii BIOFARM se regasesc segmentele de populatie cu venituri
medii si mici. Categoria suplimentilor nutritivi se adreseaza, nsa, si celor cu venituri peste medie, deoarece
ei pot aloca sume de bani suplimentare n directia achizitionarii de produse care sa le asigure o structura
sanatoasa a elementelor nutritive din organism.

Concurentii BIOFARM
Pentru a vizualiza pozitionarea BIOFARM pe piata farmaceutica romneasca am apelat la graficul
poligoanelor competitivitatii. Indicatorii luati n calcul n vederea stabilirii pozitiei companiei sunt: cifra de
afaceri, cota de piata, rata rentabilitatii,capacitatea de autofinantare.Se considera ca fiecare dintre cei sase
indicatori au aceeasi importanta pentru fiecare companie analizata si sunt evaluati pe o scala de la 1 la 5,
unde 1 indica un nivel scazut al indicatorului.
Competitorii a caror situatie am analizat-o sunt cei prezentati sunt: GSK Europharm, NOVARTIS,
PFIZER, SICOMED Bucuresti, TERAPIA Cluj si ANTIBIOTICE Iasi. Cifra de afaceri pozitioneaza GSK
Europharm n fruntea clasamentului, urmata de companiile NOVARTIS, PFIZER si producatorul
bucurestean SICOMED. Cota de piata n expresie volumetrica pune pe primul loc pe SICOMED, care se
bucura de asemenea, de o mare capacitate de productie, n timp ce restul companiilor obtin unul de 3 puncte.
n privinta ratei rentabilitatii, GSK Europharm, PFIZER si TERAPIA obtin scorul de 4 puncte.
Capacitatea de autofinantare (cash-flow) se constituie n slabiciune pentru majoritatea producatorilor
de medicamente, datorita blocajelor de fonduri din sectorul sanatatii, spitalele nerespectnd termenele de
plata pentru medicamentele livrate. Se ajunge astfel la situatia unor grade de nencasare a cifrei de afaceri de
pna la 60%. Din acest punct de vedere sunt avantajate companiile ale caror produse sunt destinate n
ponderi mici spitalelor cazul BIOFARM.
Planurile investitionale au fost, pe parcursul ultimilor ani, pentru toti producatorii, de amploare,
datorita obligativitatii implementarii standardelor GMP. Alocarea fondurilor s-a facut n directia
retehnologizarii liniilor de productie, n infrastructura si IT. GSK este cel mai mare investitor al pietei
farmaceutice 55 de milioane de dolari pentru construirea fabricii de la Brasov.
Trebuie mentionat ca, piata de medicamente se afla ntr-o continua schimbare, datorita fuziunilor si
achizitiilor care se pregatesc si care pot aduce modificari importante n clasament.

Organismele publice
Principalele organisme sub a caror incidenta intra activitatea BIOFARM sunt:
o

asociatiile profesionale nfiintate de catre producatorii de medicamente pentru a-si putea apara
interesele, lund astfel nastere:
Asociatia Romna a Producatorilor de Medicamente si
Asociatia Romna a Producatorilor Internationali de Medicamente

mediile de informare n masa: posturi de televiziune si de radio, presa scrisa (n special revistele
specializate Farmacist, Info Medica, Orizonturi Medicale,Viata Medicala Romneasca, British
Medical Journal, dar si reviste care contin n structura editoriala sectiuni de
sanatate: SANA, Formula AS, Olivia, Ioana,etc.) Internetul capata o importanta din ce n ce mai mare
n spectrul media exista pagini Web specializate n domeniile farmaceutic si medical:
www.farmaline.ro, www.farma.ro, www.naturaplant.ro, www.ed-medicala.ro, etc; trebuie considerata
de asemenea, influenta pe care o au portalurile romnesti n directionarea utilizatorului catre adresele
companiilor, Internetul intervenind astfel ca un mediu ieftin, dar eficient pentru promovarea
companiei si a produselor acesteia.
o marele public receptioneaza mesajele companiei prin intermediul mass-media. Componenta
acestui element de micromediu este data de totalitatea segmentelor carora compania li se poate
adresa, mpartindu-se astfel n consumatori efectivi, potentiali si nonconsumatori. n functie de
pozitia lor fata de produsele companiei, sunt elaborate strategii de comunicatie potrivite fiecarui
segment.
o

MEDIUL INTERN DE MARKETING

Resursele materiale
Resursele materiale reprezinta suportul fizic al activitatii oricarui producator. Generatoare de valoare,
atunci cnd nglobeaza un grad nalt tehnologic, baza materiala poate diferentia competitorii pe o piata
dinamica, asa cum este cea a produselor farmaceutice.
n conditiile impuse de Ministerul Sanatatii, de implementare a normelor GMP, s-a impus ca
obligatorie evaluarea bazei materiale existente si nlocuirea acesteia, acolo unde a fost cazul, pentru a fi
conforma cu cerintele normelor de buna practica de fabricatie.
n prezent, BIOFARM detine trei linii de productie operative astfel:
o
o
o

linia de capsule gelatinoase moi (engl. soft gels) singura din Romnia;
linia de lichide are cea mai mare capacitate din Romnia, BIOFARM pozitionndu-se ca
lider pe piata siropurilor si solutiilor;
linia de tablete filmate.

Terenul, privit ca factor de productie, intervine ca baza de desfasurare a activitatii, pe el fiind

amplasate cladirile companiei (cladirea administrativa, si cele de productie si depozitare). BIOFARM are
sediul n Str. Logofat Tautu Nr. 99.
Resursele umane

Marii producatori ai pietei farmaceutice s-au vazut nevoiti a opera restructurari ale fortei de munca,
datorita implementarii treptate a normelor GMP. La baza deciziei de reducere a personalului a stat pe de o
parte, cresterea gradului de automatizare a liniilor de productie, iar pe de cealalta parte, rationalizarea
costurilor aferente factorului uman (implementarea GMP presupunnd semnificative eforturi financiare).
Specificul activitatii BIOFARM impune apelarea la un personal calificat, care sa corespunda
cerintelor n continua schimbare ce intervin n procesul productiei de medicamente, specializarea angajatilor
constituindu-se ntr-un factor determinant al calitatii produselor oferite de organizatie si, implicit, al
succesului acesteia pe piata de referinta.
BIOFARM are, n prezent un numar de 395 de angajati, dintre care
o
o

125 de angajati (32%) personal administrativ;

270 de angajati (64%) personal productiv.

La nivel organizatoric, BIOFARM are constituite departamentele traditionale specifice fiecarui agent
economic aflat n calitate de producator: de personal,financiar-contabil, de marketing si vnzari,
de aprovizionare, de IT, de managementul calitatii, de cercetare-dezvoltare, de protectia muncii.
La nivel operativ, de o importanta cruciala sunt laboratoarele locul de testare a formulele
medicamentoase. De asemenea, desfasurarea tuturor proceselor ce intervin n cadrul productiei necesita o
atenta organizare si coordonare, astfel nct o buna pregatire a personalului direct implicat se impune ca o
conditie absolut necesara. Nu trebuie neglijata nici importanta angajatilor cu rol de supraveghere, ntretinere
si reparatie a echipamentelor de productie.
Resursele financiare
Pe data de 15 iulie, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor
S.C. BIOFARM S.A. a
luat hotarrea de majorarea a capitalului social. Valoarea totala cu care a fost majorat capitalul social este de
217.815.086.000 lei. Noul capital social este n valoare de 277.114.008.000 lei, integral subscris si varsat,
din care 269.087.001.660 lei si 945.466 USD.
Majorarea capitalului social s-a facut cu:
-

rezervele constituite din profitul net aferent anilor 1997, 1998,1999 repartizat pentru modernizarea
societatii, n valoare totala de 14.574.406.219 lei;

profitul net nerepartizat aferent anilor 2001, 2002, 2003, n valoare totala de 203.240.679.781 lei.
Evolutia situatiei financiare a BIOFARM
Tabel 3 Principalele date din contul de profit si pierdere
31.12.2003

Cifra de afaceri

208.546.709

30.06.2004
120.308.900

31.12.2004
234.546.432

Sursa: Contul de profit si

pierdere al BIOFARM 2002,
2003
-mii
lei-

n 2004, BIOFARM
S.A. a nregistrat o cifra de
Cheltuieli totale
199.208.128
100.830.790
204.447.791 afaceri de 234 miliarde lei, n
crestere cu doar 12,46% (26
Profitul brut
27.805.905
26.612.185
31.037.744 miliarde lei) fata de anul
Profitul net
21.826.219
20.659.774
22.903.098 anterior, ceea ce, la o rata a
inflatiei de 14,1% anul trecut,
releva o scadere, n termeni reali, de 1,64%. Cifra de afaceri prevazuta pe 2003, de 240 miliarde lei, a fost
realizata n proportie de 97,5%. Administratorii companiei motiveaza evolutia modesta a cifrei de afaceri
Venituri totale

227.014.033

127.442.976

235.485.535

prin influenta nefasta a concurentei manifestata la nivelul pietei, n special la licitatiile electronice organizate
de catre unitatile spitalicesti, ceea ce a impus reducerea preturilor pentru o parte din produsele licitate, n
vederea adjudecarii unui volum sporit de contracte.
Profitul brut a nregistrat o evolutie asemanatoare cifrei de afaceri, cu o crestere de 11,62% (3,2
miliarde lei), ceea ce n termeni reali se traduce printr-o diminuare de 2,48%. Estimarile privind profitul brut
au fost realizate n proportie de 92%.
Veniturile din exploatare au fost de 233 miliarde lei si reprezinta 99% din veniturile totale. Aceste
venituri au corespondent n partea de cheltuieli de exploatare valori de 197 miliarde lei, fapt ce a condus la
nregistrarea unui profit din exploatare de 35 miliarde lei, cu 2 miliarde lei n crestere fata de anul 2002.
Veniturile financiare nregistrate n anul 2004 au fost de 2,51 miliarde lei, ponderea principala avndo veniturile din diferente de curs valutar, aferente creantelor si obligatiilor n valuta nregistrate n cursul
acestui exercitiu financiar.
Pentru profitul brut nregistrat la finele anului 2003, conform reglementarilor fiscale aplicabile
acestui exercitiu s-a nregistrat un impozit pe profit de 8,13 miliarde lei, ceea ce a condus la evidentierea
unui rezultat net de 22,9 miliarde lei, n crestere cu 4,93 miliarde lei fata de 2002 (ceea ce reprezinta o
scadere de 9,17% n termeni reali, la o rata a inflatiei de 14,1%).
Aspecte pozitive- Mediul intern

Experienta de 80 de ani a BIOFARM n fabricarea de produse medicamentoase

Gradul nalt de acoperire a pietei

Raportul calitate-pret avantajos

nglobarea de tehnologii superioare

Pozitia de lider pe piata siropurilor si solutiilor

Exclusivitate n producerea de capsule gelationoase

Mediul extern
o
o

Potentialul ridicat al pietei

Deschiderea pietelor externe odata cu implementarea GMP

ncurajarea de catre stat a ntreprinderilor romnesti prin acordarea unor facilitati

Bibliografie:
1. http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Dogotari_Marketing_farmaceutic_2013/Do
gotari_Marketing_farmaceutic_2013.pdf
2. http://www.qreferat.com/referate/marketing/Mediul-de-marketing-in-domeniu731.php
3. http://ru.scribd.com/doc/145756319/Referat-Marketing-Farmaceutic#scribd
4. http://www.e-referate.ro/search.php?word=referat+marketing+farmaceutic
5. Kotler, Philip; Kevin Lane Keller (2009). "1". A Framework for Marketing
Management(4th ed.).
6. Goldstein, D.; Lee, Y. (2005). "The rise of right-time marketing". The Journal of
Database Marketing & Customer Strategy Management
7. Marketing Management: Strategies and Programs", Guiltinan et al., McGraw Hill/Irwin,
1996