PLAN DE LECTIE

Unitatea de învăţământ: Liceul Economic Nasaud

Aria curriculară: Tehnologii
Filiera: Tehnologică
Profil: Servicii
Calificarea profesională: Tehnician în achizitii si contractari
Modulul VI: Stagiu de pregătire practică in achizitii si vanzari
Clasa: a XII- a D
Profesor: Beudean Cristina
Unitatea de învățare: Aplicații practice privind asumarea responsabilităților privind
Oferta de mărfuri și servicii a firmei
Subiectul: Analiza conținutului ofertei de mărfuri/servicii
Rezultate ale învățării (cunoștințe, abilități, atitudini):
14.1.1. Descrierea ofertei de produse si servicii a firmei.
14.1.2. Precizarea caracteristicilor ofertei de produse ale firmei.
14.1.3. Prezentarea surselor de formare a ofertei de produse ale firmei.
14.1.4.Selectia ofertelor furnizorilor
14.2.1.Identificarea criteriilor de structurare a ofertei de marfuri.
14.2.2.Diferentierea ofertei de produse si servicii a firmei in functie de criteriile date.
14.2.3.Clasificarea surselor de formare a ofertei firmei.
14.2.4.Identificarea criteriilor de selectie a furnizorilor
14.3.1.Manifestarea interesului pentru adaptarea ofertei de produse/servicii la cerintele
pietei.
14.3.2.Colaborarea cu membrii echipei in vederea realizarii sarcinilor de lucru
Tipul lecţiei : mixtă
Data:15.11.2021-CLASA a-XII-a D
Obiectivul fundamental: identificarea conținutului ofertei de mărfuri/servicii
Obiective operaţionale :

1|Page
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1:sa distinga oferta globala de cea individuala;
O2:sa diferentieze fondurile de marfa si stocurile de marfuri ;
O3: sa clasifice oferta de marfuri si sevicii dupa cel putin doua criteri din cele sase criterii
prezentate.
O4 : să manifeste interes şi curiozitate în realizarea sarcinilor de lucru.
Strategii didactice : dirijată, cognitivă, euristică
Procedee de instruire :
 explicaţia în etapa de comunicare
 învăţarea prin descoperire, prin răspunsuri la întrebări
 observatia dirijată
 conversaţia de consolidare.
Forme de organizare: frontal, individual.
Mijloace de invatamant: tablă, calculator,fise de lucru
Metode de evaluare :
 capacitatea de concentrarea a atenţiei
 capacitatea de concentrarea a atenţiei şi de pricepere a noţiunilor comunicate
 capacitatea de aplicare a noţiunilor asimilate în rezolvarea sarcinilor primite
 evaluare continuă pe parcursul lecţiei
 capacitatea de evaluare şi autoevaluare

2|Page
I.Moment organizatoric:
Profesorul face prezenta si noteaza absenti.
Elevi isi pregatesc materialele necesare desfasurarii activitatii.
II.Captarea atentiei:
Aplicații practice privind asumarea responsabilităților privind Oferta de mărfuri și servicii
a firmei
III. Anunţarea temei şi enunţarea obiectelor:
Lectia pentru astazi se numeste: Analiza conținutului ofertei de mărfuri/servicii
La sfarsitul zilei veti fi capabili sa:
O1:sa distinga oferta globala de cea individuala;
O2:sa diferentieze fondurile de marfa si stocurile de marfuri ;
O3: sa clasifice oferta de marfuri si sevicii dupa cel putin doua criteri din cele sase criterii
prezentate.
 IV.Conducerea /Dirijarea învăţării
OFERTA DE MĂRFURI
Oferta de marfuri se refera atât la un anumit volum de bunuri si servicii, cât si la un
proces de miscare a acestora de la productie la consum.

Continutul ofertei de marfuri

Oferta de marfuri poate fi abordata distinct drept:
- oferta individuala - a unei singure firme sau agent economic care exprima cantitatile
dintr-o marfa care sunt puse la vânzare pe piata la un moment dat de catre un agent economic;
- oferta globala - exprima totalitatea cantitatilor din diverse marfuri disponibile pe piata la
un moment dat si la un anumit pret.
Desi apare strâns legata de productie, reprezentând finalizarea acesteia pe piata, oferta de marfuri
se deosebeste de aceasta: daca productia este rezultat al procesului de transformare fizica a
resurselor în bunuri, oferta este legata de procesul de valorificare, de transformare a bunurilor
materiale sau a serviciilor din forma marfa în forma bani.
Daca ne raportam la aspectul fizic al ofertei, aceasta cuprinde totalitatea marfurilor existente pe
piata, în sfera circulatiei într-o anumita perioada de timp, precum si marfurile care pot fi aduse

3|Page
acolo în perioada respectiva. Astfel, oferta cuprinde atât bunurile destinate consumului individual
al populatiei cât si cele destinate consumului intermediar.
Faptul ca definirea ofertei are în vedere o anumita perioada de timp face ca din punt de vedere
conceptual oferta de marfuri sa cuprinda atât un anumit volum de bunuri si servicii cât si un
proces de miscare a acestora de la producator la consumator. Aceasta modalitate de abordare face
ca oferta sa fie compusa din doua mari segmente si anume:
- fondurile de marfuri atribuite retelei de distributie în cursul unei perioade de timp spre a
fi realizate sau intrarile de marfuri (oferta efectiva);
- stocurile de marfuri existente în diferite verigi ale circuitului economic (oferta pasiva).
Notiunea de fond de marfa delimiteaza cantitatile de produse pe destinatii, în functie de natura
consumului final, intermediar sau stoc de capital. De asemenea, notiunea de fond de marfuri
separa bunurile de consum negociate de comert cu furnizorii sai, într-o perioada data (an,
trimestru etc) de totalul ofertei de care beneficiaza piata în perioada respectiva. Acesta deoarece
oferta totala este compusa din fondul de marfuri negociat si primit din stocurile ramase în
perioadele anterioare, ea depasind ca volum fondul de marfuri dintr-o anumita perioada cu
marimea stocurilor din reteaua de distributie.
În consecinta, notiunea de fond de marfa, pe lânga delimitarile si structurile operate în
componenta ofertei, îsi pune amprenta si pe modul specific de constituire a acesteia în comert,
adaugând bunurilor componente, noi valente, precum inovarea continua, forme variate de
vânzare, posibilitati variate de combinare în consum cu diverse servicii specifice.
O alta latura3[3] a cunoasterii continutului ofertei de marfuri are în vedere baza materiala a
acesteia, si anume forma pe care o îmbraca produsele destinate schimbului prin intermediul
pietei. În fine, un alt aspect important este legat de dinamica ofertei, care reflecta în permanenta,
trecerea de la conditiile actuale la posibilitatile viitoare ale productiei, respectiv trecerea de la
oferta reala, la oferta potentiala. Oferta potentiala, care trebuie sa reprezinte materializarea în
timp a nevoilor consumatorilor, se contureaza ca rezultat al cercetarilor permanente ale cerintelor
pietei, al urmaririi în dinamica a evolutiei acesteia.
Pornind de la acest fapt, în contextul considerarii ofertei reale ca fiind un rezultat si nu o premisa
a cerintelor pietei, trebuie apreciat ca realizarea si dezvoltarea productiei nu trebuie sa se reduca
la un proces pasiv de adaptare continua la cerintele pietei ci trebuie sa aiba în vedere o politica
activa de piata, bazata pe diversificare continua a sortimentelor de marfuri oferite pietei, prin
multiplicarea posibilitatilor de satisfacere a cerintelor populatiei prin crearea noi produse care sa
duca eventual la aparitia unei noi nevoi.

Structura ofertei de marfuri

Marfurile si serviciile componente ale ofertei de marfuri sunt diferite dupa provenienta, structura,
caracteristici, mod de consum etc. ceea ce impune structurarea lor dupa diverse criterii si anume:

4|Page
a) în functie de destinatia produselor, oferta se grupeaza în trei categorii principale de marfuri:
- produse destinate consumului final (sau bunuri si servicii de consum) alcatuite din ansamblul
obiectelor materiale sau imateriale realizate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane, cu
exceptia locuintelor care sunt considerate investitii neproductive;
- produse destinate consumului intermediar reprezentate de ansamblul bunurilor si
serviciilor oferite agentilor economici pentru a se consuma în procesul de productie în vederea
realizari altor bunuri sau servicii;
- produse de echipament destinate organizarii si desfasurarii procesului de productie si a
caror durata de viata este de minim un an cum ar fi: utilaje, echipamente, masini, cladiri
industriale si comerciale.
b) dupa durata de viata a diferitelor categorii de produse deosebim doua categorii de produse: -
bunuri nedurabile - se caracterizeaza printr-o vânzare de masa, se adreseaza tuturor categoriilor
de consumatori, pot fi substituibile în procesul de productie si participa la un singur ciclu de
productie. Astfel de marfuri sunt: produsele alimentare, detergentii, ziarele, revistele, etc. -
bunuri durabile - au o perioada mai mare de utilizare, sunt de folosinta îndelungata si au un grad
superior de finisaj si tehnicitate. Ele nu sunt distruse într-un singur act de utilizare, ci se uzeaza
progresiv si dupa anumite perioade conserva o anumita valoarea reziduala. Astfel de marfuri
sunt: automobile, televizoare, aparatura electrocasnica, utilaje, îmbracaminte. c) criteriile
merceologice structureaza oferta de marfuri în:
- marfuri alimentare - contin anumite proprietati fizico-chimice care le confera un grad ridicat de
alterabilitate si perisabilitate, ceea ce determina comercializarea lor în decursul unei durate de
garantie, cu obligativitatea respectarii conditiilor de pastrare.
Marfurile alimentare sunt indispensabile consumului, de aceea ele detin un rol bine determinat
în cadrul consumului individual, au o stabilitate ridicata în consum, aparitia noilor sortimente se
realizeaza mai lent, iar înlocuirea lor se realizeaza cu retineri din partea consumatorilor. De
aceea, aparitia sortimentelor noi si înlocuirea ofertei de marfuri vechi se realizeaza mai lent.
Din punctul de vedere al actului de vânzare-cumparare, marfurile alimentare se încadreaza în
categoria bunurilor de cerere curenta, care se caracterizeaza printr-o viteza de circulatie mare, iar
numarul de zile în care ramân pe piata este mic.

Cunoscând aceste particularitati ale marfurilor alimentare, producerea si comercializarea lor sunt
reglementate prin acte normative speciale legate de verificarile si analizele de laborator asupra
parametrilor si a conditiilor sanitar-veterinare pe care trebuie sa le îndeplineasca, obligativitatea
respectarii retetelor si a tehnologiilor de productie, precum si a conditiilor de comercializare. -
marfuri nealimentare - satisfac cerinte variate de ordin fiziologic, social-cultural sau de confort a
populatiei, unele nevoi ale consumului intermediar sau de investitii. Tocmai de aceea grupa
marfurilor nealimentare este mult mai variata decât cea a marfurilor alimentare.

5|Page
Cererea pentru marfurile nealimentare se caracterizeaza printr-o mobilitate ridicata, iar procesul
lor de reînnoire variaza în limite mult mai mari (unele marfuri cum ar fi încaltamintea sau
îmbracamintea se reînnoiesc de la sezon la altul, iar altele precum produsele electrocasnice,
mobilier -la intervale de câtiva ani).
Marfurile nealimentare au o cerere periodica si sunt caracterizate de o viteza de circulatie mai
mica si de un numar de zile mai mare în care ramân în circulatie.
d) în functie de locul produselor în consumul populatiei si de modul de solicitare a acestora de
catre consumatori întâlnim:
- bunuri primare de consum destinate satisfacerii nevoilor fiziologice ale populatiei cum ar
fi: hrana, îmbracaminte, încaltaminte, locuinta, etc;
- bunuri de necesitate medie necesare satisfacerii nevoilor de confort, hobby-uri,
mentinerea sanatatii, medicamente, pentru petrecerea timpului liber etc. Acest tip de bunuri sunt
solicitate de consumatori la intervale mai mari de timp sau foarte rar, desi în ultimul timp
consumul acestor bunuri a crescut simtitor.
- bunuri de lux (de prisos) sunt produse cu o semnificatie mai mult sociala, achizitionarea
si cumpararea lor producând o satisfactie periodica sau mai putin practica, potentialul de consum
devenind nelimitat.
e) structurarea ofertei dupa posibilitatile de identificare a produselor în masa ofertei:
- produse anonime se identifica prin simpla denumire a sortimentelor: zahar tos, zahar
pudra, pâine alba, pâine neagra, unt de masa, margarina etc;
- produse de marca se identifica prin denumirea lor (marca de fabrica sau marca de
comert) care le deosebeste de masa produselor anonime. Marca poate fi reprezentata de numele
firmei producatoare (Coca-cola), o denumire geografica (Carpati), istorica (Dacia) sau un
personaj din literatura (Dracula).
f) în functie de locul bunurilor în cadrul pietei bunurilor de utilizare productiva în procesul de
realizare a produsului finit se evidentiaza:
- materiile prime - cuprind bunurile care vor intra în structura viitoarelor produse. Ele au
suferit doar un proces simplu de prelucrare, care sa le asigure si sa le mentina un nivel
corespunzator în timpul procesului de transport si stocare;
- semifabricatele - produsele industriale care vor deveni o parte a produsului finit. Ele au
suferit un grad mai ridicat de prelucrare decât materiile prime;
- echipamentele industriale - reprezentate de produsele care nu sunt o parte integranta a
produsului finit dar sunt utilizate efectiv în procesul de productie. Acestea cuprind: instalatii de
baza, echipamente (strunguri, freze, raboteze, masini linotip, boilere) si echipamente auxiliare
(autocamioane, utilaje de transport, ridicat sau stivuit, micro-aparatura etc.);
- furniturile - bunurile de utilizare productiva care nu intra în componenta produsului finit,
dar care se consuma în cadrul activitatii de productie: carburanti, energie, lubrifianti, rechizite de
birou etc.

6|Page
  V. Asigurarea transferului

Tema pentru acasa

Fisa de lucru

1.Dati cate cinci exemple pentru fiecare din notiunile urmatoare:

a.oferta individuala
b.oferta globala
c.produse destinate consumului final
d.produse destinate consumului intermediar
e.produse de echipament
f.bunuri durabile
g.bunuri nedurabile
h.marfuri alimentare
i.marfuri nealimentare
j.bunuri primare de consum
k.bunuri de necesitate medie
l.bunuri de lux
m.produse anonime
n.produse de marca
o.materii prime
p.semifabricate
q.furniturile.

7|Page