CUPRINS

Argument ............................................................................................................... 2
Capitolul I - Piaṭa produsului şi a întreprinderii ................................................... 4
1.1. Structura și factori de influență ai pieței ............................................. 5
1.2. Strategii de piață .................................................................................. 6
Capitolul II – Piața firmei FARMEC S.A. ............................................................ 8
2.1. Prezentarea generală a firmei ............................................................... 8
2.2. Piața firmei ......................................................................................... 12
Concluzii ............................................................................................................. 18
Bibliografie ......................................................................................................... 20

1
 ARGUMENT

Dacă se pleacă de la ideea că însuşi termenul de marketing îşi are originea în substantivul
englezesc market, care înseamnă piaţă, devine foarte clar faptul că piaţa reprezintă miezul
preocupărilor de marketing.
În marketing, piaţa a fost definită cel puţin în două maniere:
 în mod restrâns
 în mod extins. 
Astfel, L. Lendrevie, considera (în maniera restrânsă) că piaţa reprezintă ansamblul de date
numerice cu privire la importanţa, structura şi evoluţia vânzărilor dintr-un anumit produs.
Investigând piaţa într-un mod foarte complex, marketingul i-a dat acesteia şi o definiţie
mult mai cuprinzătoare, plecând, ca şi în cazul cererii, de la următoarele elemente definitorii:
-produsul sau clasa de produse care se vând şi se cumpără pe ea, ce se impun a fi cât mai bine
definite, existând atât pieţe ale unor produse de un anumit fel (piaţa televizoarelor Philips, de
pildă) cât şi pieţe ale tuturor produselor de un gen oarecare (piaţa televizoarelor - din care face
parte şi piaţa televizoarelor Philips, piaţa produselor electrocasnice - cuprinzând şi piaţa
televizoarelor, piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată incluzând şi piaţa produselor
electrocasnice);
-persoanele sau firmele producătoare sau comerciale care supun produsului sau clasa de
produse vânzării, care au calitatea de purtători ai ofertei;
-un teritoriu bine delimitat (care reprezintă spaţiul economico-geografic de realizare a
schimburilor şi pe care se confruntă factorii economici, tehnici, politici, psihologici şi de altă
natură pe care acestea îi implică), care ne conduce la piaţa unui cartier, a unui oraş, a unui judeţ,
a unei regiuni;
-cumpărătorii produsului sau grupei respective de produse, care sunt purtătorii cererii;
-un timp dat, putându-se discuta despre piaţa unei anumite zile, săptămâni, luni etc., cererea,
oferta şi toţi factorii care le influenţează pe acestea înregistrând valori diferite de la o perioadă la
alta;
-un anumit mediu (inclusiv cel concurenţial), cererea fiind mai mare sau mai mică în funcţie
de factorii care determină comportamentul subiecţilor pieţei.
Luând în considerare aceste elemente, piaţa poate fi definită în marketing ca fiind spaţiul
în care se întâlnesc, într-un interval de timp dat, vânzătorii şi cumpărătorii, pentru a pune faţă
în faţă cererea şi oferta dintrun produs (sau clasă de produse) oarecare, în anumite condiţii de
mediu, şi pe care se realizează schimburile.

2
 Piaţa reprezintă totalitatea relaţiilor generate de actele de vânzare cumpărare, împreună
cu  fenomenele legate de manifestarea ofertei şi cererii de bunuri economice, inclusiv titlurile de
credit, în conexiunea lor cu spaţiul şi timpul în care se desfăşoară.
De asemenea, se consideră că o că firmă are (sau nu) piaţă numai dacă produsele sale au
(sau nu) cumpărători.
Importanţa cu totul specială pe care o au clienţii pe o piaţă l-a determinat pe Ph. Kotler să-
i dea acesteia următoarea definiţie:
Piaţa este reprezentată de toţi clienţii potenţiali care au aceeaşi nevoie sau dorinţă şi
care sunt dispuşi şi au capacitatea de a se angaja într-o relaţie de schimb pentru satisfacerea
aceleiaşi nevoi sau dorinţe.
Pe piaţă, întreprinderile concurente îşi dispută, pe de o parte, furnizorii de mărfuri,
prestatorii de servicii, creditele, forţa de muncă şi, pe de altă parte, clienţii, fiecare din ele
căutând să-şi asigure inputurile necesare şi plasarea produselor proprii în condiţii cât mai
avantajoase. Ca urmare, relaţiile de concurenţă pot fi definite ca ansamblul raporturilor de piaţă
în care intră firmele în lupta pentru asigurarea inputurilor necesare obţinerii producţiei şi a
pieţelor de desfacere.
Concurenţa cunoaşte grade diferite de intensitate, în funcţie de doi factori:
• raportul dintre cererea şi oferta existente pe piaţă;
• raportul de forţe în care se plasează firmele pe piaţă.
Deşi este sesizabilă uneori şi în planul aprovizionării firmelor cu resursele necesare,
concurenţa propriu-zisă se desfăşoară însă între întreprinderi în calitatea lor de ofertant.
Gama mijloacelor şi instrumentelor utilizate în lupta de concurenţă este extrem de largă,
mergând de la cele legale până la cele ilegale. În general, ele se delimitează în jurul celor patru
piloni pe care se sprijină marketingul: produs, preţ, plasare (în sens de distribuţie) şi promovare.
Diferenţierile între concurenţi în ce priveşte produsul pot viza calitatea şi prezentarea
(ambalajul), mărcile, service-ul, comunicaţiile cu privire la produs, imaginea Ele însă îşi vor
pune amprenta asupra preţurilor, după cum preţurile pot acţiona în mod independent prin nivelul
lor - ca instrument al competitivităţii.

3
 CAPITOLUL I
PIAṬA PRODUSULUI ṢI A ÎNTREPRINDERII

Piața întreprinderii reprezintă spațiul economico-geografic în care aceasta este prezentă

cu produsele și serviciile sale, unde potențialul său uman, material și financiar îi conferă o
anumită influenṭă şi un anumit prestigiu.
Privită ca sferă de confruntare a cererii cu oferta, piața întreprinderii exprimă raporturile
care se formează între oferta proprie alcătuită din unul sau mai multe produse sau servicii și
cererea pentru acestea.
Făcând abstracție de întreprinderea în numele căreia apare pe piață, produsul însuși își
poate delimita o piață proprie. Ca segment al pieței totale, piața produsului exprimă gradul de
pătrundere a acestuia în consum, gradul de solicitare a produsului de către consumatori, adică
posibilitățile de desfacere a lui .
Între piața unui produs și piața celorlalte produse pot apărea trei categorii de relații:
- relații de asociere - când două sau mai multe produse se asociază în consum pentru a satisface o
anumită nevoie (peria și pasta de dinți).
- relații de substituire - când două sau mai multe produse se înlocuiesc reciproc în consum
(cafeaua naturală și cafeaua solubilă).
- relații de indiferență - când două sau mai multe produse se găsesc în relații neutre, ele vizând
nevoi diferite (pantofii și ciocolata).
Piața produsului și piața întreprinderii se află în raporturi strânse de influență, existând
următoarele situații posibile:
- piață întreprinderii se identific cu piața produsului - atunci când întreprinderea deține
monopolul producerii și /sau desfacerii unui produs;
- piaţa întreprinderii este formată din piețe ale mai multor produse - întreprinderea deține
monopolul producerii și /sau desfacerii mai multor produse (în acest caz, piața fiecărui produs
acoperă un anumit segment din piața întreprinderii);
- piața produsului este constituită din piețe ale mai multor întreprinderi - mai multe întreprinderi
produc și/sau desfac același tip de produs;
- piețele întreprinderilor se întrepătrund cu piețele produselor - fiecare din ele deține o cotă parte
din cealaltă.
În concluzie, sfera pieței unei întreprinderi poate fi urmărită din mai multe puncte de
vedere:
- al unei cote părți pe care o deține în cadrul pieței totale și/sau al pieței produsului;
- al ariei geografice pe care o acoperă prin vânzările proprii;
4
- al numărului și categoriilor de consumatori cărora se adresează produsul;
- al puterii de cumpărare specific consumatorilor-țintă.

1.1 Structură și factori de influență ai pieței

  În funcție de profilul, dimensiunile, și aria de activitate, piața întreprinderii se înscrie în

anumite structuri ale pieței globale, reprezentând o subdiviziune a acesteia. În același timp, piața
întreprinderii se compune din diferite segmente, delimitate după anumite criterii. Ea nu are, deci,
un caracter omogen nici chiar în cazul întreprinderilor cu profil relativ limitat de activitate.
În acest context, apare evidentă necesitatea cunoașterii componenței structurale în cadrul
căreia evoluează întreprinderea, în scopul urmăririi raporturilor de piață în care se găsește. Pentru
aceasta se impune clasificarea mai întâi a aspectelor referitoare la structura pieței globale (totale).
Trebuie remarcat că structura pieței globale în cadrul căreia piața întreprinderii ocupă un anumit
loc are un caracter deosebit de complex. Indiferent de complexitatea structurii sale interne, piața
reprezintă un tot unitar; deși aparent izolate și independente, segmentele de piață nu sunt decât
părți interdependente ale unui tot organic. Ele se întrepătrund, se interferează reciproc, chiar dacă
uneori influențele sunt doar indirecte și de o intensitate mai slabă. În al doilea rând, structura
pieței are un caracter dinamic. Pe fondul unei evoluții de ansamblu a dimensiunilor pieței au loc
mutații în structura acesteia; ele antrenează nu numai schimbări ale unor raporturi cantitative
între componentele pieței, substituirii și redistribuirii între aceste componente, dar și adâncirea
structurii însăṣi a pieței elemente de care trebuie să se țină seama în proiectarea politicii de
marketing a întreprinderii.
Factori ce influențează piața pot fi delimitați prin următorii:
 calitatea activității de distribuție și valorificare;
 raportul dintre nevoile de consum și cererea de consum;
 politica economică a statului privind impozitele, taxele, autorizațiile de funcționare,
licențele de fabricație, standardele de calitate etc;
 elasticitatea cererii de consum în funcție de nivelul prețului;
 valoarea unicat a produsului;
 existența pe piață a unui înlocuitor al produsului;
 dificultatea comparației calității unui produs cu cea a altui produs substituent;
 mărimea cheltuielilor totale de achiziție a produsului în structura veniturilor bănești ale
cumpărătorilor;
 avantajele finale privind costul total al produsului;

5
  participarea la cheltuieli și a unei terțe părți;
 asocierea produsului în utilizare; 
 imaginea produsului și cheltuielile de promovare a produsului;
 posibilitățile de stocare.

1.2. Strategii de piață

Strategia de piață înmănunchiază toate funcțiile marketingului:

· investigarea pieței;
· raportarea la mediu a întreprinderii;
· satisfacerea la maximum a cerințelor;
· realizarea unei eficienţe ridicată.
Strategia de piață încorporează cele trei elemente care o compun:
· strategia angajării;
· strategia de acțiune;
· strategia rezultatelor.
Strategia de piață este o strategie cuprinzătoare atât prin natura obiectelor cât și prin
amploarea angajamentului material și organizatoric.
Strategia de piață este punctul de pornire pentru toate celelalte strategii. Ea vizează însăși
finalitatea activității întreprinderilor. Reușita unei strategii depinde de realismul ei, de gradul de
fundamentare, de eficienţa mijloacelor folosite. Ca termeni de referință, pentru adoptarea
strategiei de piață servesc pe de o parte posibilitățile întreprinderii care se constituie în factori
endogeni, pe de altă parte mediul extern al întreprinderii sau factorii exogeni.
Factorii endogeni sunt dați de resursele întreprinderi, materiale, umane, financiare, care
reprezintă forța întreprinderii, capacitatea de producție, cantitățile de materii prime,
materiale,reprezintă forṭa de muncă.
Factorii exogeni sunt reprezentați prin dinamica pieței, gradul de segmentare, ritmul
schimbărilor, exigențele pieței, nivelul competiției.
Piața se poate află în trei ipostaze:dezvoltare, regres și stagnare.
Întreprinderea trebuie să adopte: o strategie a creșterii, a menținerii și a restrangerii.
Această strategie se mai numește și strategia de supraviețuire.
Față de gradul de segmentare, strategia poate fi:
- diferențiată, specifică întreprinderi mari care acționează pe piețe mari. Diferența se referă la
produse şi preṭuri;

6
- nediferențiată, este o caracteristică a întreprinderii care se află la început și care are un număr
restrâns de produse;
- concentrată, se referă la concentrarea activității pe anumite piețe din anumite zone cu anumite
venituri.
Față de schimbările pieței avem o:
· strategie activă;
· strategie adaptivă;
· strategie pasivă.
Strategia activă specifică este întreprinderii moderne. Întreprinderea poate acționa pentru
schimbări care să răspundă propriilor cerințe.
Strategia adaptivă este practicată de întreprindere care urmărește să țină pasul cu
schimbările,anticipândule.
Strategia pasivă este specifică întreprinderii cu potențial redus.
Față de exigențele pieței:
· strategie medie;
· strategie ridicată;
· strategie redusă.
Față de nivelul competiției:
· strategie ofensivă specifică întreprinderilor mari cu o poziție pe piață;
· strategie defensivă.
Eficientă uneia sau alteia depinde în mare măsură de cunoașterea de către întreprindere a
evoluției pieței, mobilitatea și flexibilitatea ei.

7
 CAPITOLUL II
PIAȚA FIRMEI FARMEC S.A.

2.1 Prezentarea generală a firmei

S.C.FARMEC S.A. cu sediul în localitatea Cluj-Napoca, Strada Henri Barbusse, numărul

16, Numărul de înregistrare la Registrul Comerțului J12/14/1991, Cod Fiscal R 199150, este o
societate comercială pe acțiuni,cu capital social integral privat. A luat ființă la data de 1 iunie
1945 sub denumirea de Laboratorul Mol-Moss. La început laboratorul avea doar 6 muncitori și
realiza 5 produse. Astăzi compania S.C.FARMEC S.A. a rămas producătorul numărul l de
cosmetice din România, fapt demonstrat în toate studiile de piață realizate până acum. În
momentul de față, compania FARMEC a ajuns la un număr de peste 700 de angajați și este
privatizată integral din anul 1995 prin metoda M.E.B.O. . Cod poṣtal este 400616 , adresa poṣtală
electronică este www.farmec.ro .
Clienții Farmec sunt persoane juridice de drept privat.
Structura acționariatului: Acționariatul este format din 214 acționari care dețin 1.392.690
acțiuni, reprezentând 88,761% din capitalul social total.
Farmec este în prezent lider de piaţă în categoria generală a produselor de îngrijire
facială, cu branduri ca Gerovital şi Doina pe prima poziţie pe segmentul cremelor de faţă şi al
demachiantelor. Succesul produselor Farmec se datorează atât tradiţiei în cercetare, cât şi
faptului că oferta Farmec a fost întotdeauna adaptată nevoilor consumatorilor români, oferind un
raport corect preţ-calitate. Activitatea principală a organizaţiei e fabricarea parfumurilor ṣi a
produselor cosmetice (de toaletă), cod CAEN 2042. Obiectivul înfiinţării este producerea de
produse cosmetice și parfumuri destinată comercializării.

INDICATOR 2018 2019 2020

Cont profit si pierdere

Cifra de afaceri 236.537.648 262.422.160 287.935.337

VENITURI TOTALE 248.375.423 273.218.671 302.993.177

CHELTUIELI TOTALE 237.509.376 256.451.863 275.345.075

Rezultatul brut

Profit/Pierdere 10.866.047 16.766.808 27.648.102

8
 Rezultatul net

Profit/Pierdere 9.218.844 14.236.561 23.784.567

SALARIATI

Nr. mediu salariati 730 720 739

Din analiza indicatorilor economici, putem observa o creștere continuu a cifrei de

afaceri în anii 2019 și 2020, față de anul 2018. De asemenea, putem observa și faptul că situația
pandemică nu a influențat și nu a afectat profitul brut/net al firmei din ultimii doi ani, rezultatele
financiare obținute fiind chiar mai mari ca în anii precedenți.
Pentru activitățile de producere a cosmeticelor și parfumurilor normele de sănătate și
securitate a muncii impun condiții speciale pentru:
A. Clădiri, care trebuie sa îndeplinească urmatoarele condiții:
a. Clădirile destinate fabricării și depozitării cosmeticelor au dimensiuni corespunzătoare, sunt
proiectate și construite astfel încât să permită funcționarea neobstructionată a echipamentului,
depozitarea ordonată a materialelor, efectuarea operațiunilor sanitare, curățarea și întreținerea
corespunzătoare.
b. Podelele, pereții și tavanele au suprafețe netede, ușor de curățat, sunt păstrate curate și în stare
bună de reparație.
c. Țevile, conductele și armaturile sunt instalate astfel încât să nu permită condensare sau
infiltrare ce ar putea contamina materialele, ustensilele, suprafețele de contact cu cosmeticele ale
echipamentelor sau cu produsele finite în stare de vrac.
d. Iluminarea și ventilația sunt suficiente pentru operațiile planificate și pentru confortul
personalului.
e. Furnizarea apei, spațiile pentru spălare și toaletele, sistemul de canalizare și scurgere prin
podea sunt adecvate pentru operațiile sanitare sau pentru curățarea spațiilor, a echipamentelor și
ustensilelor, precum și pentru igiena personalului angajat.
B. Echipamente utilizate
a. Echipamentul și utensilele folosite în operațiile de prelucrare, transfer și încărcare sunt
corespunzătoare din punct de vedere al proiectării, execuției și al materialelor component, astfel
încât să prevină corodarea, acumularea de material, sau amestecarea cu lubrifianți, murdărie sau
agenți sanitizați.
b. Ustensilele, conductele de transfer piping și suprafețele de contact cu cosmeticele ale
chipamentelor sunt păstrate în stare bună, sunt curățate la intervale corespunzătoare.

9
c. Ustensilele și echipamentele portabile curățate și sanitizate sunt depozitate și localizate, iar
suprafețele de contact cu cosmeticele ale echipamentelor sunt acoperite, astfel încât să fie
protejate împotriva stropirii, a prafului sau alte contaminări.
C. Personalul
a. Personalul de supraveghere sau care lucrează în producția sau controlul cosmeticelor poseda
pregătire, instruire și/sau experiență pentru a îndeplini funcțiile atribuite.
b. Persoanele care vin în contact direct cu materiile prime, cu produsele finite în stare de vrac
sau cu suprafețele de contact cu cosmeticele, poartă mănuși și îmbrăcăminte de protecției
corespunzătoare, au părul acoperit, respectă regulile de igienă personală, astfel încât să evite
contaminarea acestora.
c. Consumul de hrană, băutură și fumatul se realizează în spații special destinate acestor
activități.
D. Materii prime
a. Materiile prime și materialele de ambalare sunt depozitate și manipulate astfel încât să se
prevină confundarea, contaminarea cu microorganism sau chimicale, sau degradarea generate de
umiditate, lumina solară, căldura, frigul excesive.
b. Containerele cu materii prime sunt închise și introduse în pungi, saci sau cutii care nu sunt
depozitate direct pe podea.
c. Containerele cu materii prime sunt etichetate în privința identității, identificării lotului starea
de control.
d. Materiile prime sunt eșantionate și testate sau examinate în conformitate cu procedurile pentru
asigurarea absenței contaminării cu murdărie, microorganisme sau substanțe a produsului finit. O
atenție specială trebuie acordată materiilor prime de origine animală sau vegetală si celor folosite
la fabricarea cosmeticelor prin metode de prelucrare ‘la rece’ în privința contaminării cu
murdărie sau microorganisme.
e. Materiile prime care nu respectă criteriile de acceptare din specificatii sunt identificate
corespunzător și controlate pentru a preveni folosirea lor în cosmetice.
f. Operatorul economic folosește în compoziție materii prime interzise in produsele cosmetice.
E. Producția
Se verifică dacă au fost stabilite și sunt menținute proceduri pentru procesele de fabricare
și control, precum și instrucțiuni scrise (ex. Instrucțiuni pentru operațiunile de formulare,
procesare, transfer și încărcare, metode de control interfazic al procesului). Se verifică dacă
aceste proceduri prevăd ca:

10
a. Echipamentul pentru operațiunile de procesare, transfer și încărcare, ustensilele, și
containerele pentru păstrarea materiilor prime și a produsului finit în stare de vrac sunt curate, în
stare bună de reparare și sanitație.
b. Sunt folosite numai materii prime aprobate.
c. Sunt prelevate eșantioane, după caz, in timpul și/sau după procesare, transfer sau încărcare în
vederea verificării absenței microorganismelor periculoase, a chimicalelor și amestecării cu alte
formule în procesare și conformare la criteriile de acceptare din specificații.
d. Cântărirea și măsurarea materiilor prime este verificată de o a doua persoană, iar containerele
în care se păstrează materiile prime sunt identificate corespunzător.
e. Echipamentele majore, liniile de transfer, containerele și tancurile sunt folosite pentru
procesarea, încărcarea sau păstrarea cosmeticelor sunt identificate pentru a arăta conținuturile,
destinația lotului, starea de control si alte informații pertinente.
f. Etichetele sunt examinate în privința identității înaintea efectuării operațiilor de aplicare a
acestora, astfel încât să se evite confuziile.
g. Echipamentul pentru procesare, păstrare, transfer și încărcarea loturilor este etichetat cu
privire la identitate, identificarea lotului și starea de control.
h. Pachetele cu produsele finite poarta codurile de identificare permanente.
i. Cosmeticele returnate sunt examinate în privința deteriorării sau a contaminării.
F. Analiza în laborator. Se verifică dacă:
a. Eșantioanele din materiile prime, produsele intermediare (interfazice) și produsele finite sunt
testate sau examinate pentru a se verifca identitatea lor si a se determina conformarea la
specificații în privința proprietăților fizico-chimice, contaminării cu microbi, și cu chimicale
periculoase sau indezirabile.
b. Eșantioanele de rezervă (contraprobele) din loturile aprobate ale materiilor prime și ale
produselor finite sunt păstrate pentru o durată specificată, sunt depozitate în condiții astfel încât
să fie protejate de contaminare sau deteriorare, și sunt retestate în vederea conformării continui la
criteriile de acceptare din specificații.
c. Apa tehnologică, în special apa folosită ca ingredient cosmetic, este testată regulat în privința
conformării la criteriile chimice și microbiologice de acceptare din specificații.
d. Eșantioanele și contraprobele din produsele finite sunt testate corespunzător în privința
verificării sistemului de conservare față de contaminarea microbiană ce ar putea avea loc în
condițiile rezonabil previzibiile de utilizare și păstrare ale consumatorului.

2.2 Piața firmei

11
A. CLIENṬI
Publicul țintă al companiei S.C. FARMEC S.A. este format în special din femei, dar și
din bărbați și copii. Femeile care folosesc produsele companiei din Cluj-Napoca, sunt toate acele
femei cărora  le pasă de felul în care arată și vor să fie îngrijite și frumoase.
Piața  căreia se adresează proiectul este cea a produselor cosmetice. Nu putem delimita un
anumit teritoriu sau spaţiu geografic, unde există numai non-consumatori absoluţi sau numai
non-consumatori relativi.
Teritoriul unde se vor comercializa aceste produse cosmetice reprezintă întreaga
Românie.
Clienții reali sunt reprezentați de consumatorii care preferă astfel de produse cosmetice,în
general femeile cu vârstă cuprinsă între 20 și 50 de ani la care le pasă de modul în care arată,
care au venituri medii și provin din mediul urban.
Clienții potențiali sunt reprezentați de consumatori români și străini,cu venituri
medii,care apreciază cosmeticele de calitate. O categorie a clienților individuali este reprezentată
de familiile/cuplurile care achiziționează astfel de produse pentru îngrijire, care apreciază și pun
valoare pe frumusețea exterioară și pe produsele de înalta calitate bazate pe ingrediente naturale.

B. CONCURENṬA
Concurenţa e factorul determinant, esenţial în succesul sau eşecul firmelor. Desemnează
relațiile de competiție, de rivalitate dintre agenții economici în calitate de producători sau
cumpărători, relații specifice economiei de piață. În condițiile concurenței crește eficienţa
economică a producătorului (maximizarea profitului) și a consumatorului (maximizarea
satisfacției).
Principalii concurenți sunt :
SC L’Oreal Paris România SRL
SC L’Oreal Paris România SRL a luat ființă în 1997 și are sediul pe Calea Floreasca 169
A ,etaj 6, Sector 1, București.
L'Oréal este o companie franceză de dimensiuni mari și cea mai importantă corporație din
industria cosmetică și a înfrumusețării.
Lider mondial în industria frumuseții, L'Oréal este prezent în peste 130 de țări de pe cinci
continente. Misiunea grupului este de a oferi ce este mai bun în materie de inovare a
cosmeticelor pentru femeile și bărbații din întreagă lume, respectându-le diversitatea. Compania
L'Oréal, cu o istorie de peste 100 de ani, este prezente pe piața românească de peste 17 ani.

12
 L’Oréal România a luat ființă ca entitate juridică distinctă în iunie 1997, ajungând la ora
actuală să numere un portofoliu de 16 branduri distribuite în întreagă țară, reunite sub 4 divizii
distincte ce sunt operate de cei peste 150 de angajați ai noștri.
SC L’Oreal Paris SRL pune accent pe următoarele elemente:
 Frumusețea este un limbaj;
 Frumusețea este universal;
 Frumusețea este o știință;
 Frumusețea este un angajament.
L'Oreal deține poziția de lider pe piață de Care, cu o cota valorică de 24,2%. Segmentul de
piață pe care se poziționează L'Oreal cu marca L'Oreal Plenitude este așa-numitul "Up Mass
Market" - vârful segmentului de masă.
Indicatori economico – financiari a SC L’ Oreal Paris România SRL pe perioada 2017-2021:
An Cifra de afaceri Profit
2021 266.123.004 25.111.002
2020 235.001.234 16.435.567
2019 219.256.172 17.342.174
2018 236.012.123 15.896.005
2017 238.561.222 12.864.028

SC  Beiersdorf Romania SRL

SC Beiersdorf Romania SRL a fost fondată în 1999 si are sediul Calea Şerban Vodă
133, corp C, et 2, cod 040205 sector 4, Bucuresti.
Beiersdorf este o companie globală de îngrijire a pielii cu peste 150 de afiliați în întreaga
lume. Succesul nostru internațional se bazează pe mărci puternice. NIVEA, de exemplu, este una
dintre cele mai mari mărci de îngrijire a pielii din lume cu o prezență în peste 200 de țări.
Beiersdorf România este unul dintre cei peste 150 de afiliați internaționali ai companiei
de cosmetice Beiersdorf AG, cu sediul în Hamburg, Germania. De peste 130 de ani, ne-am
dedicat împlinirii nevoilor individuale ale consumatorilor noștri și suntem considerați a fi
inventatorii îngrijirii moderne a pielii. Succesul nostru internațional se bazează pe expertiza
noastră în cercetare și dezvoltare, pe produsele noastre inovative și pe mărcile noastre puternice.
SC Beiersdorf Romania SRL are următoarele valori de bază :
 Grijă - Ne comportăm cu responsabilitate față de colegi, consumatori, branduri, societate
și mediu;

13
  Simplitate - Credem în claritate și consecvență, luăm decizii rapide și pragmatice și ne
concentrăm pe ceea ce este esențial;
 Curaj - Ne asumăm obiective îndrăznețe, avem inițiativă, învățăm din greșeli și vedem
schimbarea ca pe o oportunitate;
 Încredere - Spunem ceea ce credem, ne ținem promisiunile și îi tratăm pe cei din jur cu
respect.
Indicatori economico – financiari a SC Beiersdorf Romania SRL pe perioada 2017-2021:
An Cifra de afaceri Profit
2021 212.317.695 7.252.168
2020 199.539.141 1.628.798
2019 183.861.295 1.364.241
2018 168.578.862 10.573.853
2017 179.019.410 18.295.513

C. POZIṬIONAREA PRODUSELOR SOCIETĂṬII COMPARATIV CU CONCURENṬA

FARMEC S.A. se va diferenția de ceilalți concurenți prin avantaje ca:
 Profesionalismul personalului;
 Renumele mărcii;
 Compoziția naturală a produselor;
 Calitatea superioară a produselor;
 Produsele respectă cele mai ridicate standarde;
 Produse oferite la prețuri mult mai avantajoase privind raportul calitate-preț față de
produsele oferite de concurenți;
 Raportul calitate- preț este unul real.

D. SISTEMUL DE DISTRIBUṬIE ACTUAL ṢI PREVIZIONAT

Sistemul de distribuție a produselor cosmetice respectă aceeași schemă peste tot în lume,
fiind foarte fragmentat cu un număr mare de detailiști răspândiți pe întreg teritoriul României.
Sistemul de distribuție este format din canale de distribuție en-detail destinate
consumatorului intern (lanțuri de supermarket-uri,farmacii,plafare).
Sistemul de distribuție previzionat va avea în vedere în primul rând îmbunătățirea
canalelor de distribuție și realizarea unor forme atractive de comercializare a noului produs
cosmetic.

14
E. ACTIVITĂṬI DE PROMOVARE A VȂNZĂRILOR
Compania SC FARMEC S.A. se face cunoscută pe piața cosmeticelor prin mijloace
promoționale precum:
 Publicitate prin intermediul internetului;
 Reclame radio, reclame TV;
 Broșuri și pliante distribuite prin poștă;
 Participarea la târguri și expoziții de profil;
 Publicitate prin intermediul presei.
S.C. Farmec S.A. își promovează produsele sale prin intermediul mass-media: televizor,
radio, prin spoturi publicitare, dar apelează la afișe publicitare, bannere, publicitatea în reviste,
ziare, piantul, catalogul de prezentare etc.
Firma apelează la reclamele cu impact asupra cumpăratorilor, încercând să-i
convingă( publicitatea de convingere) că produsele sale sunt cele mai bune, folosind ingrediente
naturale, iar prețurile sunt accesibile tuturor. Reclamele sunt originale, prezintă idei noi
comparativ cu celelalte suporturi publicitare ale concurenței, oferă raspunsuri la nevoile
consumatorilor, îl incită la achiziționarea de produse.
Realizarea unor produse de calitate , nu numai că vor multumii consumatorii și îi vor
transforma în clienți constanți, ci îi va transforma și în agenți de publicitate gratuită.
Farmec apelează la publicitatea de informare, atunci cand lansează pe piață o nouă categorie de
produse.
Mesajul transmis în spotul publicitar trebuie să aibă un înțeles, scoțând în evidență
avantajele care fac produsul mai interesant pentru utilizatori ( ,,Bucură-te de FARMECUL tău
natural!’’, sugerând frumusețea fiecarei femei, în mod natural)
Un alt mod important de promovare este reprezentat de afișul publicitar, care este adresat
în exculsivitate marelui public, adesea definit ca un aviz publicitar amplasat într-un loc public.
Farmec își propune să atragă atenția prin intermediul publicității asupra produselor sale.

15
 Sloganul publicitar este concis și ușor de memorat, este folosit și în recamele radio sau
TV. Farmec apelează la slogan simplu precum ,,Cu FARMEC te îndrăgostești de
viață’’ , ,,Bucură-te de FARMECUL tău natural!’’ (slogan folosit în anul 2021pentru
promovarea gamei de produse ,, Farmec Natural’’).
O altă metodă de promovare a vânzărilor este site-ul www.farmec.ro, unde potențiali
cumpărători se pot informa despre produsele cosmetice comercializate  de această companie.
Pe site-ul www.farmec.ro, vizitatorii (cumpărătorii/posibilii cumpărători, sau numai cei
curioși și interesați de noutăți) sunt întâmpinați cu întreaga gamă de produse ale companiei
prezentate în detaliu, însoțite și de o imagine corespunzătoare (sunt prezenate ingredientele,
modul de utilizare al produselor, beneficiile atât ale produselor, cât și ale ingredientelor folosite,
prețul produselor). Este prezentată firma încă de la înființare, astfel încât oamenii să cunoască cu
exactitate evoluția firmei Farmec pe parcursul anilor.
De asemenea, prin intermediul site-ului, vizitatorii au acces la datele importante despre
firmă precum: date de contact, adresă, email, sediul central, puncte de distribuție, etc. Pe site-ul
web, Farmec prezintă și propriile certificate de calitate câștigate pe parcursul timpului,
certificatele ISO, care atestă calitatea excepțională a produselor comercializate.
Pentru a scuti clienții Farmec să meargă în magazine pentru cumpărarea de produse,
aceștia au posibilitatea de a comanda de pe site, acesta fiind un element modern, la care
compania s-a adaptat precum marile companii din întreaga lume.
Un avantaj al site-ului de prezentare web, (pe lângă faptul că este un mod de promovare
al produselor mult mai eficient), este acela că oamenii sunt informați 24 de ore din 24 în legătură
cu ofertele firmei Farmec, deoarece odată postat, conținutul va fi accesibil celor care îl caută, cu
un minim de efort. De asemenea, oferta nu este valabilă doar pentru consumatorii din România,
ci au acces și consumatorii din alte țări, pentru că Farmec este o companie cunoscută
internațional; din acest motiv, site-ul nu este prezentat doar în limba română ci și în engleză, dar
este accesibil cumpărătorilor din Polonia și Ungaria. Astfel, firma se mândrește cu un site bine
organizat de care beneficiază clienții Farmec.
Site-ul este în permanență actualizat de către personalul specializat din cadrul firmei,
fiind în pas cu noile cerințe/nevoi ale consumatorilor de produse cosmetice; are un design
atrăgător, fundalul fiind alb, iar descrierea produselor fiind cu violet.
Vizitatorii au posibilitatea să trimită sugestii pentru îmbunătățirea site-ului sau a
produselor comercializate de firmă, dar și să adreseze întrebări în legătură cu bunurile dorite.

F. ALTE ELEMENTE REFERITOARE LA STRATEGIA DE MARKETING

16
 Ținând seama de importantă strategiei de piață pentru activitatea firmei, această
reprezintă de fapt punctul de plecare în elaborarea și fundamentarea tuturor celorlalte opțiuni
strategice ale firmei. În acest context, elementele în funcție de care sunt construite diversele
tipuri de strategii de marketing se pot concretiza în:
 Poziția față de dinamică pieței
Întreprinderea va apela la strategia creșterii (dezvoltării activității pe piață) sau în cazul când
piața este saturată va trece la strategia de menținere a unui volum de activitate.
 Atitudinea față de structurile pieței
Piața cosmeticelor cuprinde mai multe segmente. Segmentul cel mai important este cel al
cosmeticelor stabilizate care poate fi divizat în mai multe categorii: produse pentru îngrijirea
fetei , pentru hidratarea,protecția și îngrijirea mâinilor, cosmetice pentru îngrijirea corporală , a
părului cât și produse cosmetice pentru protecția solară.
 Poziția față de schimbările pieței
Cum evoluția cerințelor pieței s-a făcut în ritmuri neașteptate, întreprindere va fi capabilă să se
racordeze la schimbări și, implicit, la noile cerințe ale pieței, adoptandu-se astfel o strategie
adaptivă .
 Atitudinea față de exigențele pieței
Strategia adoptată va fi cea a exigențelor ridicate,ce presupune venirea în întâmpinare a
exigențelor pieței, respective, satisfacerea acestora la un nivel foarte înalt. Acest lucru necesită o
politică fermă de investiții.
O altă strategie ce va fi adoptată va fi cea de preț, prin practicarea unor prețuri sub cele
practicate de concurență.

17
 Concluzii

Legătura dintre marketing şi concurenţă este foarte strânsă, deoarece marketingul dă

naştere concurenţei şi, totodată, înviorează lupta concurenţială.
Antreprenorul deseori activează pe piaţă în condiţii de concurenţă. Succesul pe piaţă îl
are acel agent economic, care a atras atenţia consumatorilor potenţiali în modul cel mai reuşit, a
diversificat sortimentul producţiei fabricate, şi-a concentrat toate eforturile pentru cucerirea unor
noi segmente ale pieţei.
Capacitatea de concurenţă caracterizează posibilităţile de adaptare a antreprenorului la
condiţiile de concurenţă mereu schimbătoare. Există câteva niveluri ale capacităţii de concurenţă
ale antreprenorului. Astfel, la primul nivel se presupune orientarea spre o anumită stabilitate a
situaţiei pe piaţă datorită alegerii reuşite a segmentului pieţei. În acest caz, influenţa
concurenţelor este neînsemnată, iar conducerea activităţii întreprinderii este îndreptată spre
soluţionarea sarcinilor de ordin interior. La al doilea nivel e necesară cercetarea atentă a
concurenţelor, în special atunci când întreprinderile tind să imite concurenţii-lideri în organizarea
activităţii de producţie, de deservire a consumatorilor. Al treilea nivel se caracterizează prin
faptul că succesul în lupta de concurenţă depinde nu numai de funcţia de producţie, dar şi de
funcţia gestiunii, organizarea dirijării şi eficacitatea sistemului de gestiune în ramură.
Căile de atingere a competitivităţii întreprinderiii sunt următoarele: reducerea costurilor
de producţie ce duc la creşterea priorităţii întreprinderii date, faţă de concurenţi; determinarea
factorilor de producţie (naturali, de muncă, financiari), creşterea capacităţii de creare a
priorităţilor mărfii sau serviciului întreprinderii date faţa de marfă (serviciul) concurenţilor.
Antreprenorul poate obţine prioritate în raport cu concurenţii în trei cazuri:
1. Cucerind poziţia de lider pe produs, care reiese din comportamentul consumatorilor şi
este orientată spre piaţă în general. Această poziţie este cea mai eficace în condiţiile
nesatisfacerii pieţei şi concurenţei slabe pe piaţă.
2. Ocupând poziţia de lider pe preţ, care reiese din acţiunile concurenţelor. Ea este mai
eficace în condiţiile unei pieţe mature, atunci când inovaţiile de pe ea se manifestă
nesemnificati.
3. Obţinând poziţia de lider pe piaţă pentru orientarea spre un anumit segment al ei şi
atragerea unei atenţii deosebite din partea concurenţilor mai puternici.
Un rol important în activitatea concurenţială a firmelor îl ocupă şi strategiile de firmă.
Strategia firmei trebuie să prevadă o astfel de amplasare şi utilizare a resurselor economice care

18
dă posibilitatea să fie maximizate avantajele ei faţă de concurenţi. Esenţa strategiei de marketing
poate fi concis formulată astfel: „Ce produse trebuie fabricate şi pe ce pieţe livrate?"
Din multitudinea de strategii, marketologii le selectează pe cele mai convenabile, care
garantează firmei creşterea vînzărilor, profitabilitate şi imaginea dorită. În ceea ce urmează vom
examina câteva strategii aplicate de firmă cu scopul obţinerii succesului pe piaţă.
Strategia businessului existent (A) constă în comercializarea produselor vechi pe pieţe vechi.
Această activitate e cel mai puţin riscantă: piaţa e valorificată, clienţii sînt cunoscuţi. Totodată,
volumul vânzărilor poate spori atât pe contul creşterii numărului de cumpărători, cât şi pe contul
marketingului agresiv, care asigură competitivitatea produsului.

19
 BIBLIOGRAFIE

1. Balaure, V. (coord) – Marketing – editia a II-a revizuita si adaugita, Editura Uranus,

Bucuresti, 2002.
2. Dobre, C., Negrut, C., Venczel, M., - Marketing, Editura Amphora, Timisoara, 2001.
3. Foltean, F., Ladar, L., (coord), Dobre, C., Ionescu, G. Gh., Negrut, C., - Marketing, Ed.
Brumar, Timisoara, 2007.
4. Kotler, Ph., - Managementul marketingului - Editura Teora, Bucuresti, 2002.
5. Maxim, O., - Marketing, Editura Mirton, Timisoara, 2005.
6. Negrut,C., (s.a.) - Initiere in Marketing, Editura Augusta, Timisoara, 2002.
7. Paina N. , Pop D. M. – Cercetari de marketing, Editura „Vasile Goldis”, Arad, 1999.
8. Paina, N., Pop, D., M., - “Marketing, Probleme–Teste”, Univesitatea Crestina “Dimitrie
Cantemir”, Cluj-Napoca, 1996.
9. Pop, Al., N., (coord.), colectiv - Marketing strategic, Editura Economica, Bucuresti, 2000.

20