Cererea si Oferta agregata

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRARE A AFACERILOR SPECIALIZAREA : MARKETING

LUCRARE DE LICENTA

Anul Universitar 2011-2012

Cererea si Oferta agregata

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRARE A AFACERILOR SPECIALIZAREA : MARKETING

CEREREA SI OFERTA AGREGATA

Student :Pavel Alisa Andreea

Anul Universitar 2011-2012

Cererea si Oferta agregata

Cuprins :

Cap 1. Cererea agregata; Cap 2. Oferta agregata; Cap 3. Echilibrul economiei nationale; Cap 4. Interactiunea dintre cerere si oferta .

Lista figurilor si a tabelelor:

Fig 1.1 Dinamica cererii agregate; Fig 2.1 Evolutia cererii si ofertei agregate; Fig 3.1 Oferat agregata pe termen scurt si lung; Fig 4.1 Interactiunea dintre cerere si oferta.

Cererea si Oferta agregata

CEREREA SI OFERTA AGREGATE Cap 1. Cererea agregata

Macroeconomia se preocupa de factorii determinanti ai productiei totale si ai ratei de crestere, de rata inflatiei si de cea a somajului. ntr-o economie de piata moderna, deschisa spre exterior, comportamentele agentilor economici se concretizeaza, n ultima instanta, sub forma cererii agregate si ofertei agregate. Cererea agregata reprezinta ansamblul cerintelor solvabile de bunuri si servicii produse ntr-o economie, ntr-o perioada de timp si la un nivel mediu general al preturilor acestora. Structura cererii agregate cuprinde patru componente de baza: cererea pentru consumul personal (C), achizitiile guvernamentale (G), cererea pentru investitii (I) si cererea externa formata din exportul net (EN). Deci: CA = C + G + I + EN Cererea pentru consumul personal (C) este reprezentata de totalitatea cheltuielilor de consum ale sectorului privat pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii de consum. Reprezinta componenta principala n structura CA, marimea ei fiind n functie de veniturile consumatorilor si de nivelul preturilor pe care ei trebuie sa le plateasca pentru bunurile respective. Achizitiile guvernamentale (G) se refera la cheltuielile pentru consumul public si investitiile publice. Acestea cuprind cumpararile de bunuri si servicii pentru buna functionare a institutiilor statului, pentru prestarea de servicii publice, achizitii pentru rezervele de stat, precum si refacerea si dezvoltarea infrastructurii nationale, constructia de locuinte etc. nu trebuie confundat cu cheltuielile guvernamentale totale (ale bugetului de stat) care cuprind n plus si transferurile de plati catre alte sectoare (subventii, alocatii, ajutoare, etc). Cererea pentru investitii (I) reprezinta cheltuielile firmelor pentru investitii brute, definite n sensul de adaos la stocul de capital tehnic. Consta n construirea de cladiri, achizitionarea de masini si utilaje necesare continuarii si cresterii productiei. Exporturile nete (EN) reprezinta diferenta dintre exporturi si importuri (EN = EX-IM) si reflecta influenta comertului exterior asupra cererii agregate Unele componente ale CA sunt relativ stabile n timp si evolueaza, de regula, n sens pozitiv.exemplu: cererea pentru consum. n schimb, alte componente ale CA, cum sunt investitiile, se modifica mai rapid si pot cunoaste oscilatii importante, cauznd fluctuatii ale activitatii economice. Curba CA arata, n ultima instanta, pentru orice nivel al preturilor nivelul cererii globale la care cheltuielile reale si veniturile reale sunt simultan n echilibru. O modificare a nivelului general al preturilor modifica n sens invers nivelul veniturilor reale ale cumparatorilor care are ca efect o modificare n acelasi sens a cheltuielilor reale din economie. Procesul descris se numeste efectul venitului asupra cererii daca pretul se modifica, cunoscut de la analiza pietelor individuale (produselor). Barbacioru C considera ca la nivel macroeconomic, o crestere a nivelului general al preturilor echivaleaza cu o reducere a veniturilor reale totale si astfel cumparatorii vor achizitiona un volum mai mic de bunuri si servicii. La nivel macroeconomic creste nivelul general al preturilor si, deci, nu se mai pune problema unor astfel de alternative n alegerile facute de cumparatori. n concluzie, curba CA este descrescatoare, iar panta negativa a acesteia ne arata cum se modifica nivelul cheltuielilor reale, ca raspuns la modificarea nivelului general al preturilor. n concluzie, o crestere generalizata a preturilor n economie va avea ca rezultat contractia cererii agregate prin reducerea tuturor componentelor acesteia. Invers, scaderea nivelului general al preturilor va genera o extindere a cererii agregate

Cererea si Oferta agregata

Cresterea cererii agregate poate fi cauzata si de o expansiune a cheltuielilor publice sau de o reducere a impozitelor pe venit, a gradului de fiscalitate, n general, care pot creste semnificativ cererea de consum si de investitii. Indiferent de cauzele care determina modificarea CA, la o crestere importanta a acesteia firmele vor raspunde prin marirea productiei si/sau ridicnd preturile de vnzare. n ce masura se vor produce cele doua tendinte, aceasta depinde de forma (nclinatia) OA.

Fig.1.1 Dinamica cererii agregate Procesul este ilustrat n figura 1.1. Cresterea cererii agregate este nsotita de o miscare spre dreapta a curbei acesteia de la CA1 la CA2. Drept urmare, nivelul preturilor creste de la P1 la P2 iar al productiei de la Y1 la Y2. Se observa ca atunci cnd curba OA este putin nclinata aproape plata, deplasarea spre dreapta a curbei CA atrage dupa sine cresterea productiei ntr-o masura mult mai mare dect cresterea nivelului general al preturilor. Daca curba OA ia forma unei pante abrupte, aproape verticala, o crestere a CA determina, n principal, cresterea nivelului general al preturilor si doar o crestere nesemnificativa a venitului si productiei reale. Din spusele lui Dornbusch rezulta astfel ca una din problemele fundamentale ale analizei macroeconomice si a efectelor politicii economice o constituie forma curbei ofertei agregate.

Cererea si Oferta agregata

Cap 2. Oferta agregata

Oferta agregata reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor oferite pe piata nationala de catre toti agentii economici, autohtoni si straini. Altfel spus, oferta agregata reprezinta productia totala interna de bunuri economice plus oferta strainatatii. Cel mai important factor de influentare a ofertei agregate este nivelul general al preturilor, care, dupa cum stim, se afla ntr-o relatie direct proportionala cu marimea acesteia. Acest lucru este valabil nsa, daca nivelul preturilor se refera la bunurile marfare care constituie oferta agregata, fara a avea legatura cu costul acestora. Modificarea nivelului general al preturilor se reflecta nsa n oferta agregata, si prin intermediul costurilor cu factorii de productie achizitionati. Astfel, o crestere a acestor costuri poate determina o reducere a ofertei, iar o scadere a lor, marirea ofertei agregate. n consecinta, curba OA pe termen scurt este reprezentata grafic pornind de la ipoteza ca: pe masura ce productia creste, costurile unitare vor avea tendinta sa creasca, chiar si n conditiile n care se presupune ca preturile factorilor de productie ramn constante. Astfel, pe masura ce se urmareste n sens ascendent curba OA, se observa asocierea cresterii productiei cu o crestere tot mai accentuata a nivelului preturilor.

Fig .2.1 Evolutia cererii si a ofertei agregate

Cererea si Oferta agregata

Cap 3. Echilibrul economiei nationale

Cererea agregata (CA) si oferta agregata (OA) sunt analizate n legaturile lor complexe cu nivelul general al preturilor si cu alte variabile macroeconomice. Fortele pietei nationale pot fi privite att n postura de variabile dependente de nivelul preturilor, ct si n cea de variabile independente ale caror conditii si evolutie n timp determina modificarea nivelului general al preturilor si implicit a inflatiei n economie. La o oferta agregata initial constanta, daca cererea agregata creste fata de nivelul de echilibru, atunci nivelul general al preturilor creste, iar productia reala de bunuri se va mari si ea, tinzndu-se spre un nou nivel de echilibru Daca cererea agregata este relativ constanta, iar oferta agregata creste, atunci se nregistreaza o reducere a nivelului general al preturilor si o sporire a productiei totale de bunuri economice, fapt ce va avea efecte pozitive pentru economia nationala, n privinta inflatiei si ocuparii fortei de munca. Curba keynesiana a OA indica faptul ca firmele pot oferi orice cantitate de bunuri la nivelul existent al preturilor si al CA (figura nr. 3.1.). Deoarece n economie exista un grad de neutilizare a factorilor de productie , firmele pot achizitiona orice cantitate de servicii ale factorului munca la marimea curenta a salariilor. Ca urmare, firmele sunt dispuse si pot produce si oferi pe piata, la nivelul dat al preturilor, orice cantitate de bunuri cerute de cumparatori.

Fig nr.3.1 Oferta agregata pe termen scurt si pe termen lung Opusul acestei situatii este curba neoclasica a OA, care indica faptul ca aceeasi cantitate de bunuri va fi produsa si oferita pe piata, indiferent de nivelul preturilor Situatiile descrise reprezinta cele doua cazuri extreme, ca modele ipotetice de analiza, considernd OA fie perfect elastica (curba orizontala), fie perfect inelastica (curba verticala). Situatiile reale din economie si analizele macroeconomistilor moderni se ncadreaza ntre cele doua extreme. Intersectia curbelor CA si OA duce la determinarea simultana a nivelului productiei de echilibru si a preturilor de echilibru. n graficul din figura 3.1, PE reprezinta nivelul preturilor de echilibru, iar YE pe cel al productiei de echilibru.

Cererea si Oferta agregata

Cap 4 Interaciunea dintre cerere i ofert. Echilibrul pieei

In condiiile economiei de pia forele concurente contribuie la sincronizarea preului cererii cu preul ofertei, ceea ce duce la egalarea volumului cererii cu cel al ofertei. Pe parcursul dezvoltrii pieei are loc procesul de acomodare reciproc a vinztorilor i cumprtorilor. Un rol important aici il joac preurile, care favorizeaz schimbul rapid al informaiei necesare. Ele fac condiii de schimb mai simple, clare i mai standardizate, pentru toi participanii la economia de pia. Punctul de echilibru se noteaz prin E. In punctul de echilibru PE = PS = PD De aici rezult c QE = QS = QD Preul de echilibru este preul ce echilibreaz cererea i oferta ca urmare a aciunii forelor concurente. Formarea preului de echilibru este un proces ce necesit un anumit interval de timp. Ca urmare a stabilirii echilibrului catig atat consumatorii i productorii intrucat preul de echilibru de obicei e mai mic decat preul maxim propus de consumatori, atunci consumatorul are de catigat. Preul de echilibru este de obicei superior preului minim, pe care ar putea s-l propun firmele inaintae. Exist dou direcii de baz de analiz a stabilirii preului de echilibru: dup L.Wallras i dup A. Marshall. Esena concepiei lui Wallras este diferena volumului cererii. Dac exist surplus de cerere Q2 Q1 la preul P1, atunci in rezultatul concurenei cumprtorilor are loc majorarea preului pan in momentul cand dispare surplusul. In cazul surplusului de ofert (la P2) concurena vanztorilor duce la dispariia surplusului. Esena concepiei lui A. Marshall reprezint diferena preului P1 P2. Marshall reiese din faptul c vanztorii reacioneaz inainte de toate la diferena dintre preul cererii i preul ofertei. Cu cat este mai mare aceast diferen, cu atat e mai mare stimulul pentru creterea ofertei. Sporirea cantitii oferite micoreaz aceast diferen i astfel contribuie la atingerea preului de echilibru.

Fig 4.1 Interactiunea dintre cerere si oferta. Perioada scurt de timp e caracterizat mai bine de modelul lui L. Wallras, iar cea indelungat de modelul lui A. Marshall.

Cererea si Oferta agregata

Bibliografie :

1. FUDULU, P. 2. www.scribd.com

Macroeconomie, Editura Hiroyuky, Braov, 1995; accesat in data de 12 octombrie 2011;

3.Brbcioru C., Popescu D. - Macroeconomie, Editura Universitaria, Craiova, 2001. 4. Dornbusch R., Fischer S. - Macroeconomia, Editura Sedona, Timioara, 1997.