Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru a-si realiza obiectul de activitate n vederea obtinerii de profit, orice ntreprin
comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza n mod curent tranzactii de cumparari si vnza
Operatiile curente de cumparari si vnzari de bunuri si servicii dau continut functiei efectueaza pe baza politicilor de cumparari si vnzari stabilite de managerii firmei. In capul societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la
tranzactiilor de cumparari si vnzari este nelimitat n cursul unei perioade de gestiune luata n cons
elemente de stocuri care se achizitioneaza n vederea revnzarii fara a suferi modificari sau cu mod
exclud reducerile comerciale operate, adica pretul definitiv negociat ntre vnzator si cumparator. M
Mrfurile reprezint o categorie important de stocuri, care, n circuitul lor de la producto volum foarte mare de operatii economico-financiare ce se efectueaz prin intermediul unui numr
diferite profiluri de activitate comerciala. Astfel, se poate considera c exist 3 categorii import comercial si anume: en gros sau cu ridicata, en detail sau cu amnuntul si mixte.
Unittile comerciale en gros sunt cele care asigura desfsurarea acestei forme de circulatie a mrfu
si de vnzare a lor in partizi (loturi) mari catre alti agenti economici, de regul cu profil comercial e
public. Vnzrile se pot efectua si catre alte unitti patnimoniale, de asemenea, cu profil comercia
Unitatile comerciale cu profil en detail realizeaza aceasta forma de circulatie a marfurilor efectund
regul, de la unitatile en gros, dar si de la producatorii si furnizorii interni, in partizi (loturi) mici sa
catre populatie, inclusiv prin unitati de alimentatie public. Mrfurile se vnd in starea in care au fo
prealabil in vedere consumului n unitati operative special amenajate (restaurante, bufete s.a.). Unittile comerciale mixte efectueaza att operalii comert en gros, cat si en detail.
Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracristic faptul c au ca obiect de activ cumprarea, cat si revnzarea mrfurilor in scopul obtinerii unui profit. Aceste unitati desfoar, diverse domenii de activitate. In categoria mrfurilor, care au o structur eterogen se includ att bunurile pe care agentul in starea in care au fost achizitionate, ct si produsele finite transferate de unittile productoare desfacere, precum si acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor
ambalajebor s.a. devenite disponibile in cadrul patrimoniului unittii economice si care vnd tetilor In ceea ce priveste vnzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus se mentioneaza inregistreaza numai scriptic in debitul contului de marfuri (371), prin corespondenta cu creditul
(301, 302, 303, 381 etc.) si nu ocazioneaza aspecte specifice privind evaluarea si preturile de nre
justificat s se aib in vedere, atunci cnd este cazul, translocarea diferentelor de pret aferente
"Diferente de pret la marfuri" dupa cum sunt favorabibe si respectiv nefavorabile, prin corespond de diferente corespunztoare activelor circulante materiale in cauza (308, 388).
numai cu ceea ce se consum efectiv pentru obtinerea produselor finite, iar pe de alta parte a cheltu privesc vnzarea celorlalte elemente de active circulante materiale.
functie de categoria n care se ncadreaz unitatea patrimonial si implicit de optiunea sa, poat prestabilit (standard), pretu1 cu amnuntul sau en gros. Costul efectiv de achizitie este recomandat in cazul unittilor care comercializeaz un
mrfuri, cu o frecvent redus a intrrilor si iesirilor, dar in cantitti mari. Caracteristica de baza
mrfurilor si implicit a operatiilor de intrari si iesiri la pretul efectiv de aprovizionare, care in co creaza anumite dificultati in legatur cu evaluarea iesirilor din gestiune.
conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau de cumparare (371.01) si cellalt pentru che
alte consumuri similare (371.02), ambele cu functia contabil de activ, ins ultimul cu repartiz
vndute, pe baz de coeficient mediu. Pentru operatiile de iesire din patrimoniu, n functie de speci
se poate adopta una dintre cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.) prezentate in cadrul parag productiei in curs de executie.
Pretul cu amanuntul sau cel de vnzare en gros se utilizeaz numai in cazul marfuri economic cu profil comercial, en detail, en gros sau mixt. De altfel, acest pret se justific in
valorica, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizrii lui si in cazul evidentei cantitativ-valorice pe sor
Pretul analizat, datorit modificrilor cu caracter oarecum frecvent ale pretunilor de cum
cauze, se poate reduce sau majora, dup caz, pe baz de inventar, atunci cnd este necesar. Aceast
Pretul cu amnuntul sau de vnzare en gros se stabileste de ctre agentul economic pnin
comercial, posibil de realizat, ns atunci cnd situatia de pe piat se schimb este normal s
Altfel spus, majorarea sau reducerea pretului cu amnuntul sau a celui de vnzare en gros p
respect regulile si principiile contabile, find un drept exclusiv al agentului economic care poate lu
apreciaza ca este necesar pentru valorificarea in conditii avantajoase a mrfurilor si pentru evitarea In legatura cu pretul de vnzare cu amnuntul se impune precizarea c in cazul agentilor e
anual de afaceri sub 1,5 miliarde lei sau care beneficiaz de prevederi legale exprese) el conti
TVA facturat de furnizori si reprezint att pretul de vnzare ctre populatie, cat si pretul de ev mrfuri.
Totodat, se retine c pentru mrfurile lent si greu vandabile Ia care se impune practicare
costului efectiv de achizitie este necesar ca la inventarierea anual, sa se constituie provizioane pen
In legatura cu acest ultim aspect, precum si in ceea ce priveste mrfurile cu perioada d depsite calitativ si totodat neimputabile, se mentioneza c, potrivit reglementarilor in vigoare,
economic, fr vreo alta aprobare, are competente s decid efectuarea operatiei de declasare si cas Pretul de vnzare cu amnuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflect in contul de mrfuri
In ceea ce priveste utilizarea pretului cu amnuntul sau de vnzare en gros se mentioneaz respectrii regulilor generale de evaluare privind intrarea in patrimoniu la costul efectiv de
interpretarilor de natur fiscal se consider ca este necesar si totodat nu contravine reglement conturi analitice distincte la contul sintetic 378 ,,Diferente de pret la mrfuri" si anume:
- 378.01 ,,Diferente de pret la mrfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare", cu fun - 378.02 ,,Diferente de pret la mrfuri privind adaosul comercial", cu functia contabil reveni ulterior.
Pretul cu amnuntul sau de vnzare ctre populatie, exclusiv TVA, se determin prin aduga
negociat cu furnizorul a adaosului comercial considerat de agentul economic ca fiind posibil de rea La rndul su, pretul cu amanuntul total sau de vnzare ctre populatie, inclusiv TVA, se
amnuntul amintit anterior a cotei legale de TVA. Acest pret reprezint pretul de inregistrare in co economici care adopt aceast variant de evaluare.
Metoda inventarului permanent asigura cunoasterea n orice moment a nivelului stocurilor , cu aju
realizndu-se n acest fel un inventar scriptic continuu. In acest sens n contul "Marfuri" se nregist
iesire , ceea ce permite stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si v
Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operatiunile de intrare-iesire sa fie evaluate la ac acesta.
Plecnd de la posibilele preturi de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta n m a) Inventar permanent la cost de achizitie b) Inventar permanent la cost standard c) Inventar permanent la pret de vnzare Metoda inventarului permanent la cost de achizitie
Se caracterizeaza prin evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor la cost de achizitie care de regula sortiment de marfa. Aceasta fluctuatie presupune calculul costului de achizitie aferent marfurilor nume: - procedeul costului mediu ponderat - procedeul epuizarii succesive a stocurilor Pentru reducerile de pret cu caracter comercial (bonificatii, remize, risturne):
Daca reducerile se acorda la facturarea marfii, determina reducerea pretului de vnzare la fur
la client. In consecinta, furnizorul va reflecta n creditul contului 707 "Venituri din vnzarea marfu
ajutorul contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare" si un venit din exploatare la clientul care le pr contului 758 "Alte venituri din exploatare." Metoda inventarului permanent la cost standard
Metoda se poate aplica n conditiile unei relative stabilitati a preturilor, astfel nct, nainte d standard al marfii iesite sa aiba o valoare informationala ( fiind foarte apropiat de costul efectiv de a) Principiile metodei -
evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la cost standard ( prestabilit pe baza Periodic costul standard se actualizeaza n functie de evolutia reala a preturilor.
- calculul si nregistrarea diferentei ntre costul standard si costul de achizitie efectiv att pentru stocuri ct si pentru intrari si iesiri
Evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri se face la pret de vnzare; pretul de v marja bruta.
Consecinta: deoarece evaluarea marfurilor se face la pret de vnzare, unitatea are datoria sa c
dintre pretul de vnzare si costul de achizitie, adica marja bruta aferenta marfurilor intrate, iesite si
Aceasta metoda este agreata de 80% din ntreprinderile cu manuntul si de alimentatie publica
practicata n perioada existentei economiei planificate si centralizate, cnd pretul de vnzare se car
pentru acelasi sortiment de marfa. De aceea era posibila aplicarea ei n conditiile organizarii unei c
pe gestiune.
In prezent, opiniem ca metoda prezinta nenumarate dezavantaje si n plus permite fie ncalcar denaturarea situatiei patrimoniale si a rezultatului aferent vnzarii. a)
Evident, ntreprinderea poate vinde marfa la pretul de vnzare al pietii. Dar, atunc marfa devine un simplu pret de nregistrare fara valoare informationala. calculez un pret daca la vnzare practic altul?"
si n pl
acelasi sortiment de marfa. In acest caz, n lipsa unei contabilitati analitice cantita cantitate se vinde la un pret si ce cantitate la alt pret?
Multe ntreprinderi reevalueaza marfa ramasa n stoc la pretul de vnzare al ultimului lor intr "costului istoric", conform caruia marfa iese din patrimoniu la valoarea la care a intrat. si, n
prelucrari suplimentare pentru a-i adauga sau scadea din valoare. Se ncalca si principiul pru se nregistreaza n contabilitate. c) In situatia n care se descarca gestiunea pentru marfurile vndute global-valoric pe
posibila denaturarea rezultatului si a situatiei patrimoniale. Astfel, daca marfa s-a vndut la u
acesta este si cel mai mare, n situatia vnzarii ntregii cantitati existente n ntreprindere, sol
creditor. Calculnd marja aferenta vnzarii pe baza unui coeficient aplicat la suma ncasata p costul de achizitie al marfii vndute si implicit rezultatul din exploatare.
inventarului permanent reclama o contabilitate analitica cantitativ-valorica pe sortiment de m inexistentei un ei retele de calculatoare n punctele de vnzare. Contabilitatea analitica a marfurilor
In vederea determinarii costului de achizitie al marfurilor vndute si a nivelului stocurilor pe gestiune, este necesara organizarea unei contabilitati analitice.
In principiu aceasta contabilitate este un atribut al gestiunii interne, dar din motive legate d patrimoniale a fost transferata n contabilitatea financiara.
In consecinta, n cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor, r ambalaje, se poate organiza, n functie de specificul activitatii, dupa una din metodele:
materiale, deschise pe fiecare sortiment de marfa. Cuprind: data, explicatia, cantitatile intrate/iesite
operatiune si valorile corespunzatoare (debit, credit, sold) precum si pretul unitar pentru fiecare mi Intrarile se completeaza pe baza notelor de receptie si constatare de diferente, iar iesirile, pe
marfii iesite se calculeaza prin metodele permise de Legea contabilitatii (cost mediu ponderat, FIFO
Permite practicarea de catre agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de a numai la ntreprinderile "en gros"
Da posibilitatea realizarii unei imagini fidele a patrimoniului (respectiv a situatiei marfurilor vnzarea marfurilor corect.
Metoda cantitativ-valorica permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic ntre canti magazie si cele din fisele de cont analitice de la contabilitate.
b) Metoda global-valorica pe gestiune se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont pentru opera Acestea cuprind numai date valorice: valoarea marfurilor intrate (debit) iesite (credit) si a stocului
Desi permite aplicarea unei singure metode de contabilizare a stocurilor si operatiilor cu mar
intermitent, se practica si de catre agentii economici care aplica metoda inventarului permanent la p Respectiv unitati cu amanuntul si de alimentatie publica.
n aceste conditii nu se asigura redarea unei imagini fidele a situatiei marfurilor si determina marfurilor. Metoda inventarului intermitent Caracterizare
Metoda inventarului intermitent se poate aplica la ntreprinderile mici si mijlocii si presupun n contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei. Valoarea iesirilor de marfuri se determina conform relatiei: Costul de achizitie a marfurilor vndute (Camv) (Si) (I) (Sf) = Valoarea stocului initial + Valoarea intrarilor Valoarea stocului final
sau altfel corelate elementele: Cmv = I + (Si - Sf) Relatia Si - Sf semnifica variatia stocurilor. Cnd Cnd stoc. Generaliznd relatia se poate prezenta : Camv = I + Variatia stocurilor
Sf < Si, Camv este mai mare dect costul de achizitie l intrarilor (Camv = I + Si - Sf)
Sf > Si, Camv este mai mic dect costul de achizitie al intrarilor periodei (Camv = I +
,,Mrfuri" si 378 ,,Diferente de pret la mrfuri, care constituie grupa 37 ,,Mrfuri" din cadrul clasei in curs de executie". Contul 371 ,,Mrfuri" este de activ si reflect in debit si, de asemenea, in credit, pretul
intrate si respectiv iesite n si din gestiune, cat si al celor reflectate numai scriptic la intrri si iesiri. Contul analizat se debiteaz prin creditul conturilor care corespund modalittilor de intrare
- 401 "Furnizori", 408 "Furnizori - facturi nesosite" si 542 "Avansuri de trezorerie", pentru ulterioar si respectiv din avansuri spre decontare; - 357 ,,Mrfuri aflate la terti" si 401 ,,Furnizori", cu valoarea mrfurilor aduse din pstrare
- 301 "Materii prime, 302 ''Materiale consumabile", 381 ,,Ambalaje" s.a., pentru vnza materiale in starea in care au fost achizitionate (ca atare); - 345 ,,Produse finite", in cazul transferrii produselor finite obtinute, din activitatea de prezentare si desfacere; - 607 ,,Cheltuieli privind mrfurile" si 7582 ,,Venituri din donatii si subventii primite", inventariere si respectiv primite Cu titlu gratuit;
- 446 ,,Alte impozite, taxe si vrsminte asimilate", pentru taxele vamale aferente marfurilor
- 378 Diferente de pret la mrfuri si 4428 ,,TVA neexigibil", cu adaosul comercial si corespunztoare intrrilor in gestiune, in cazul in care acest pret este cel de inregistrare s.a.
Contul 371 ,,Mrfuri" se crediteaz ca urmare a iesirilor din gestiune, prin debitul conturilo de iesire din patrimoniu, dup cum urmeaza:
- 671 ,,Cheltuieli privind calamittile si alte evenimente extraordinare", cu lipsurile din calam
- 357 ,,Mrfuri aflate la terti", in situatia trimiterii sau lsrii de marfuri in pstrare sau in co
marfurilor livrate societtilor din cadrul grupului si respectiv altor societti legate de part - 378 ,,Diferente de pret la mrfuri" si 4428 "TVA neexigibila", cu adaosul comercial si
ambele corespunzatoare mrfurilor iesite din gestiune, atunci cnd evidenta este organizat la acest
Soldul contului 371 ,,Mrfuri poate fi debitor, reprezentnd pretul de inregistrare (costul ef
sau pretul de vnzare cu amnuntul sau en gros) aferent mrfurilor existente in patrimoniu la sfrsi
Soldul contului in cauz, in functie de pretul de nregistrare utilizat, necesit anumite corect
se nscrie in activul bilantului contabil, intr-un post distinct existent in grupa activelor circulante, a a. In cazul utilizrii costului efectiv de achizitie:
Pretul de inregistrare Valoarea net = Cheltuielile de transport-aprovizionare Provizioanele pentru depreciere unde:
- cheltuielile de transport-aprovizionare reprezint soldul debitor al contului analitic d ,,Mrfuri"; -provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului 397 "Provizioane
credi - provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul tor al contului 397 ~Provizioane b. In situatia folosirii pretului prestabilit (standard):
Pretul de nregistrare + Valoarea net = Diferentele de pret la mrfuri Provizioanele pentru depreciere unde: -
diferentele de pret n plus sau n minus la mrfuri sunt stabilite sub forma soldului de
aceeasi denumire si simbolul 378. c. Atunci cnd se utilizeaz pretul cu amnuntul, sau en gros, inclusiv TVA:
Pretul de inregistrare Adaosul comercial Valoarea net = Cheltuielile de transport~aprovizionare TVA neexigibila Provizioane pentru depreciere unde: +
reprezentate de soldul debitor al contului analitic 378.01 ,,Diferente de pret la mrfuri privind ch dup caz; TVA neexigibil se refer la soldul creditor al contului cu aceeasi denumire si simbolul
In cazul in care pretul de inregistrare este cel de vnzare en gros sau cu amnuntul, ambele
cu varianta utilizarii pretului cu amnuntul sau en gros inclusiv TVA (lit. b), aceast tax nu s valorii contabile nete.
In cadrul contului 371 ,,Mrfuri" este necesar s se organizeze evidenta analitic global valo la nivelul depozitelor sau gestiunilor de vnzare en gros, iar pentru acestea din urm se conduce feluri sau articole de mrfuri. Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" este rectificativ, bifunctional, iar continutul lui utilizat pentru mrfuri.
Astfel, atunci cnd se adopt pretul standard, el se utiiizeaz n mod similar cu celelalte cont In cazul in care pretu1 de inregistrare este cel cu amnuntul sau cel de vnzare en gros, contul 378
functioneaz ca un cont de pasiv si reflect numai adaosul comercial, n credit pentru mrfurile apr mrfurile iesite din patrimoniu.
In situatia utilizrii in activitatea practic a celor dou conturi analitice amintite anterior, co
are continut si corespondente specifice, ceea ce se poate observa prin prezentarea continutului fie amintite anterior.
anume: 401 ,,Furnizori", pentru cele facturate att de furnizorii de marfuri, inclusiv pierderile norm
de beneficiar), cat si de unittile de profil, 542 ,,Avansuri de trezorerie", cu ceea ce se p1teste d impozite, taxe si varsminte asimilate", cu taxele vamale aferente mrfuribor importate s.a.
corespondent cu debitul conturilor: 607 ,,Cheltuieli privind mrfurile", pentru vnzri, 6582 ,,
,,Cheltuieli privind calamittile si alte evenimente extraordinare", respectiv, in cazul donatiilor, lip calamitti s.a. Sumele care se nscriu in credit se stabibesc pe baz de coeficient mediu, ce se cumulate de la inceputul anului.
Soldul contului analitic prezentat este debitor si reprezint cheltuielile de transport-aproviz stoc la sfrsitul perioadei de gestiune.
Contul analitic 378.02 ,,Diferente de pret la mrfuri privind adaosul comerclal" este rect
,,Mrfuri", adaos care se determina pe baz de coeficient mediu de repartizare, ce se calculeaz dup
Soldul initial de la contul 378.02 + Rulajul creditor cumulat de la nceputul Coeficient anului, aferent contului 378.02 de repartizare Soldul initial de la contul371 + Rulajul debitor, cumulat de la nceputul anului aferent contului 371 =
a. Datele privind contul de mrfuri, de la numitorul fractiei, nu contin TVA, fapt pentru diminueze fiecare element in cauz cu suma aferenta, folosindu-se cota de 15,966% care se aplic TVA.
Acest calcul se poate efectua si prin diminuarea pretului de vnzare total, inclusiv TVA,
determin astfel: Soldul initial creditor de la contul 4428 + Total rulaj creditor cumulat de la incepu
constitui soldul creditor, de la sfrsitul lunii pentru care se face calculul, al contului de diferen comercial (378.02).
c. Suma astfel obtinut se deduce din soldul creditor al contului 378.02 ,,Diferente de pret
cont si credituL contului 371 ,,Mrfuri", cu prilejul descrcarii gestiunii pentru iesirile din cursu
conturile: 607 ,,CheLtuieli privind mrfurile", pentru costul de achizitie si 4428 ,,TVA neexigibil corespunztoare marfurilor iesite din gestiune.
Agentii economici cu cifr de afaceri de pn la 1,5 miliardc lei sunt scutiti de plata TVA, fapt pen
aprovizionate de la tertii pltitori de TVA se include in costul de achizitie al mrfurilor, iar cu prile
mrfurile iesite din patrimoniu nu se mai are n vedere aceast tax, att sub aspectul determinrii c adaosului comercial, cat si in ceea ce priveste utilizarea contului 4428 ,,TVA neexigibil".
Soldul contului 378.02 ,,Diferente de pret Ia mrfuri privind adaosul comercial" este cre
aferent mrfurilor existente in stoc la sfrsitul perioadei de gestiune, care se stabileste asa cum s-a p
unora dintre ele, cum este cazul celor lent si greu vandabile, stabilindu-se o valoare de utilitate mai
deprecierca mrfurilor", in corespondent cu debitul contului 6814 ,,Cheltuieli de exploatare pri activelor circulante~.
Contul 397 ,,Provizioane pentru deprecierea mrfurilor se debiteaz in exercitiile care urme
iesirii din patrimoniu a mrfurilor pentru care s-au constituit provizioanele sau in cazul in care de
mica dect cea preconizat, creditndu-se contul 7814 ~Venituri din provizioane pentru depreciere
Soldul contului analizat poate fi creditor atunci cnd unitatea are in stoc mrfuri depreciate pentru care a cons
Formular cu regim special de tiparire, nseriere si numerotare. Tiparit n carnete cu cte 100 de file. 1. Serveste ca: document justificativ pentru depunerea unei sume n numerar la casierie;
2. Se ntocmeste n doua exemplare, pentru fiecare suma ncasat, de catre contribuabilul sau c acesta pentru primirea sumei.
3. Circula la depunator (exemplarul 1). Exemplarul 2 ramne n carnet, fiind folosit ca docum efectuate n Registrul-jurnal de ncasari si plati. 4. Se arhiveaza, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2.) FACTURA SI FACTURA FISCALA Formular cu regim special de tiparire, nseriere si numerotare.
Tiparit n blocuri cu cte 150 de file, formate din 50 de seturi cu cte 3 file n culori diferite: a
serviciilor prestate;
document de nsotire a marfii pe timpul transportului; document de ncarcare n gestiunea primitorului; document justificativ de nregistrare n contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
lucrarilor si la prestarea serviciilor, pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de nsotire a marfii sau executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de emitent.
Atunci cnd factura nu se poate ntocmi n momentul livrarii din cauza unor conditii obiective
marfurile livrate sunt nsotite pe timpul transportului de avizul de nsotire a marfii. In vederea core si data avizului de nsotire a marfii se nscriu n formularul de factura. 3. Circula: exemplarul 1 la cumparator; exemplarul 2 la desfacere; exemplarul 3 pentru nregistrarea n contabilitate MONETAR Formular cu regim special de tiparire si numerotare. Formularul este tiparit n carnete cu cte 100 file. 1. Serveste ca: -
document justificativ pe baza caruia se preda contribuabilului numerarul ncasat prin catre vnzator.
sa corespunda cu suma din registrul de casa emis de aceste aparate, inclusiv cu suma nregistrata de defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale.
Valoarea nscrisa n monetar trebuie sa corespunda cu valoarea nscrisa n raportul de gestiun 2. Se ntocmeste n doua exemplare de catre casier sau de catre persoana mputernicita, la sfrsitul zile, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote si 4. Circula: -exemplarul 1 pentru nregistrarea n Registrul-jurnal de ncasari si plati; -exemplarul 2 ramne n carnet.
NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
1. Serveste ca: document pentru receptia bunurilor aprovizionate; document justificativ pentru ncarcarea n gestiune
act de proba n litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la recep document justificativ de nregistrare n contabilitate;
a) bunurilor materiale cuprinse ntr-o factura sau aviz de nsotire a marfii, care b) bunurile materiale primite spre prelucrare n custodie sau n pastrare; c) bunuri materiale procurate de la persoane fizice ; d) bunurilor materiale care sosesc nensotite de documente de livrare; e) bunuri materiale care prezinta diferente la receptie;
In cazurile mentionate mai sus, precum si pentru materialele nestocate a caror valoare se nregistrea
ncarcarea n gestiune se fac pe baza documentului de livrare care nsoteste transportul (factura, av
masura efectuarii receptiei. In situatia n care la receptie se constata diferente. Nota de rec ntocmeste n 3 exemplare de catre comisia de receptie legal constituita.
In cazul cnd bunurile materiale sosesc n transa se ntocmeste cte un formular pentru fiecare factura sau la avizul de nsotire a marfii.
document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau a altor valori m document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare;
document de baza pentru ntocmirea avizului de nsotire a marfii sau a facturii, dupa
2.
3. Circula: -
la compartimentul desfacere, pentru nregistrarea cantitatilor livrate n evidentele ac nsotire a marfii sau facturii, dupa caz (exemplarul 2).
5. Se arhiveaza: la magazie (exemplarul 1); la compartimentul desfacere (exemplarul 2) JURNAL PENTRU CUMPARARI Format X4, tiparit pe ambele fete n carnete a 50 si 100 file. 1. Serveste ca: -
jurnal auxiliar pentru nregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila; document de control al unor operatii nregistrate n contabilitate.
Se ntocmeste un jurnal separat pentru cumparari de bunuri si servicii pentru nevoile firmei si, (marfuri) care se vnd ca atare.
referitoare la taxa pe valoare adaugata. Se arhiveaza la compartimentul financiar-con JURNAL PENTRU VNZARI Format X4, tiparit pe ambele fete, n carnete a 100 file. l. Serveste ca: 3.
jurnal auxiliar pentru nregistrarea vnzarilor de valori materiale sau a prestarilor de document de stabilire lunara a taxei pe valoare adaugata colectata; document de control al unor operatii nregistrate n contabilitate.
stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a TVA colectata
documente nlocuitoare) privind vnzarile de valori, materiale sau prestari de servicii, precum si pe (ncasare) din ziua de.. 4. Circula;
- la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor nscrise n conturi si a res la taxa pe valoarea adaugata. 5. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Cap.5. Particularitati ale contabilitatii marfurilor la o ntreprindere comerciala cu amanuntul.
comercializeaza masini si utilaje agricole pentru persoane fizice si juridice. A. CAZUL INVENTARULUI PERMANENT
11.900.000 lei la pret cu amanuntul inclusiv TVA ( Valoarea TVA - 1.900.00 lei ) cu o diferenta fa 2.000.000 lei.
n cursul perioadei de gestiune au loc urmatoarele operatii privind marfurile, asa cum rezulta d
1. Se achizitioneaza marfuri: pret de cumparare 14.000.000 lei, TVA deductibila 2.660.000 lei,
TVA inclus n pretul de vnzare 3.325.000 lei, pret de vnzare inclusiv TVA 20.825.000 lei.
Nota: La contul 378 s-a nregistrat adaosul comercial, respectiv valoarea de 14.000.000 lei x 25 23.485.000 lei % = % 23.485.000 lei 16.660.000 lei
2. S-au vndut marfuri cu plata n numerar, asa cum rezulta din jurnalul pentru vnzari: y Valoarea marfurilor vndute ( inclusiv TVA ) Din care: TVA 14.000.000/1.19*19% Valorea la pret de vnzare fara TVA 5311 ,, Casa n lei " = % 14.000.000 lei 2.235.294 lei 11.764.706 lei 14.000.000 lei 11.764.706 lei
2.235.294 lei
3. Descarcarea la sfrsitul lunii a gestiunii, cu valoarea marfurilor, vndute presupune calcule a) determinarea coeficientului mediu de diferente de pret ( adaos comercial) k = TSC ct.378/ TSD ct.371 - TSC ct.4428 x 100 = 5.500.000/27.500.000 x 100 = 20% *
b) determinarea diferentei de pret aferente marfurilor n stoc ( s ) aplicarea cotei procentuale de d ramase n stoc ( sold final cont 371 - sold final cont 4428) s = (18.725.000 - 2.989.706 ) x 20/100 = 15.735.294 x 20/100 = 3.147.059 lei c) determinarea diferentei de pret ( adaos comercial ) aferent marfurilor vndute ( v ): v = TSC ct.378 - s = 5.500.000 - 3.147.059 = 2.352.941lei d) calculul costului marfurilor vndute: 14.000.000 - ( 2.235.294 + 2.352.941 ) = 9.411.765 lei Articolul contabil va fi urmatorul: % 4428 ,, TVA neexigibila " 378 ,, Diferente de pret la marfuri " 607 ,, Cheltuieli privind marfurile " = 371 ,, Marfuri " 14.000.000 lei 2.235.294 lei 2.352.941 lei 9.411.765 lei
Dupa aceste nregistrari, soldul contului de marfuri 18.725.000 lei reprezinta valoarea
faptic, cu soldul scriptic al contului de marfuri, rezultnd fie minus, fie plus de inventar la pret cu a
Pentru un calcul ct mai corect este indicat ca att la numaratorul ct si la numitorul acestu
initial la 01.01 si rulajul creditor/debitor pe perioada de la 01.01 pna la sfrsitul perioadei de calcu
prin scaderea acestor elemente se afla valoarea la pret de cumparare a marfurilor const cheltuielile privind marfurile.
Exemplu: Se considera ca n urma inventarului s-a stabilit totalul faptic de 18.735.000 lei. Deci: y Sold faptic y Sold scriptic y Plus de inventar ( n pret de vnzare, inclusiv TVA ) y TVA = 10.000/1.19x19% = 1.597 lei y Plus de inventar la pret fara TVA y Adaos comercial = ( 8.403 x 20 )/100=1.681 lei y Costul marfurilor n plus 371 ,, Marfuri " = % 378 ,, Diferente de pret la marfuri " 4428 ,, TVA neexigibila " 607 ,, Cheltuieli privind marfurile " 6.722 lei 10.000 lei 1.681 lei 1.597 lei 6.722 lei 18.735.000 lei 18.725.000 lei 10.000 lei 1.597 lei 8.403 lei 1.681 lei
In cazul minusurilor de inventar neimputabile, articolul contabil va fi cel anterior, doar invers % = 371 ,, Marfuri " 10.000 lei
378 ,, Diferente de pret la marfuri " 4428 ,, TVA neexigibila " 607 ,, Cheltuieli privind marfurile "
In cazul minusurilor imputabile, alaturi de nregistrarea de mai sus, efectuata pentru descar lipsei, se va ntocmi, pentru imputarea lipsei, urmatorul articol contabil: 461 ,, Debitori diversi " = % 10.000 lei 8.403 lei
7711 ,, Venituri din despagubiri si penalitati " 4427 ,, TVA colectata "
1.597 lei
5. Pentru regularizarea taxei pe valoare adaugata se efectueaza nregistrarea: % = 4426 ,, TVA deductibila " 2.660.000 lei 2.235.294 lei 424.706 lei
Observatie: Conturile 607 ,, Cheltuieli privind marfurile " si 707 ,, Venituri din vnzarea marfurilor " se nchid pe seama contului de rezultate 121 ,, Profit si pierdere ". Exemplu nostru se refere la comertul cu amanuntul si ntruct evidenta acestor gestiuni se
considerentele mai nainte prezentate, se folosesc conturile 4428 ,, TVA neexigibila " si 378
aprovizionarii, evident evalundu-se la pretul efectiv de cumparare, astfel ca nu mai este neces
nainte a conturilor 4428 ,, TVA neexigibila " si 378 ,, Diferente de pret la marfuri " asa cum se con
8.000.000 lei
2. nregistrarea costului marfurilor aprovizionate: % = 401 ,, Furnizori " 16.660.000 lei 14.000.000 lei 2.660.000 lei
607 ,, Cheltuieli privind marfurile " 4426 ,, TVA deductibila " 3. nregistrarea vnzarii marfurilor cu numerar: 5311 ,, Casa n lei " = %
707 ,, Venituri din vnzarea marfurilor " 4427 ,, TVA colectata "
2.235.294 lei
4. nregistrarea la sfrsitul lunii a costului marfurilor n stoc pe baza inventarierii n valoare de 12. 371 ,, Marfuri " = 607 ,, Cheltuieli privind marfurile " 12.594.957 lei
Determinarea costului marfurilor vndute care se va transfera, ca si n cazul anterior, asupra efectueaza pe baza relatiei: E = Si+I-Sf = 8.000.000 + 14.000.000 - 12.594.957 = 9.405.043 lei.
este aplicabila ntr-o economie n care pretul de vnzare s-ar caracteriza prin unicitate si caracter fi In conditiile de azi ale economiei din Romnia, metoda prezinta nenumarate dezavantaje
valorica n favoarea metodei cantitativ valorice, pe sortimente de marfa, solutie greu de optat corespunzatoare cu calculatoare a retelei comerciale.
Pentru exemplificarea metodei de evidenta la pret de vnzare n conditiile contabilitatii anali pentru simplificare se ia un singur sortiment V ), se considera urmatoarele date: I. Stoc la nceputul perioadei: sortimentul V la pret de vnzare marja bruta redusa ( Mr ) cost de achizitie ( pret de cumparare ) 100 u x 5000 lei = 5.000.000 lei 20% 1.000.000 lei 4.000.000 lei
Nota: Pentru simplificare se face abstractie de TVA II. Operatii n cursul exercitiului:
1) cumpararea de marfuri: 600 u, sortimentul V Pc Mb 600 u x 4.500 lei = 2.700.000 lei 25% x 2.700.000 lei = 675.000 lei
Pv total
3.375.000 lei 5.625 lei/u 3.375.000 lei 2.700.000 lei 675.000 lei
Pv unitar 3.375.000 lei / 600 u = 371 ,, Marfuri " =% 401 ,, Furnizori "
Pv Mr
800 u x 5.000 lei = 4.000.000 lei 20% = 800.000 lei = 3.200.000 lei
a) vnzarea marfurilor catre clienti 411 ,, Clienti " = 707 ,, Venituri din vnzarea marfurilor " 4.000.000 lei
b) iesirea din gestiune a marfurilor % = 371 ,, Marfuri " 4.000.000 lei 3.200.000 lei 800.000 lei
607 ,, Cheltuieli privind marfurile " 378 ,, Diferente de pret la marfuri " 3) Cumparari de marfuri: 400 u, sortimentul V Pc Mb 400 u x 4.600 lei = 25% x 1.840.000 lei 1.840.000 lei = 460.000 lei
2.300.000 lei = 5.750 lei 2.300.000 lei 1.800.000 lei 460.000 lei
4) Vnzare de marfuri: 900 u, sortimentul V, din care: 200 u din stoc ( attea au mai ramas din
op.2, 800 u ), 600 u din primul lot intrat ( op.1 ) si se completeaza cu 100 u din urmatorul lot int
200 u x 5.000 lei 600 u x 5.625 lei 100 u x 5.750 lei Pv Mr 20%
= = =
1.000.000 lei 3.375.000 lei 575.000 lei 4.950.000 lei 990.000 lei 3.960.000 lei
a) Vnzarea marfurilor catre clienti 411 ,, Clienti " = 707 ,, Venituri din vnzarea marfurilor " 4.950.000 lei
b) Iesirea din gestiune a marfurilor % = 371 ,, Marfuri " 4.950.000 lei 3.960.000 lei 990.000 lei
607 ,, Cheltuieli privind marfurilor " 378 ,, Diferente de pret la marfuri " Dupa operatiile efectuate, situatia conturilor se prezinta astfel:
D 371 ,, Marfuri " C
Si: 1.000 x 5.000 = 5.000.000 1) 3) 600 x 5.625 = 3.375.000 400 x 5.750 = 2.300.000
2) 4)
800 x 5.000 = 4.000.000 200 x 5.000 = 1.000.000 600 x 5.625 = 3.375.000 100 x 5.750 = 4.950.000
TSD SFD
D
8.950.000
2) 800.000 4) 990.000
TSD 1.790.000
Calculul Costului de achizitie ( pretul de cumparare ) al marfurilor n stoc: - Stoc pret de vnzare - marja stoc 20% 1.725.000 lei 345.000 lei 1.380.000 lei