POLUAREA

în industria textilă
IMPACTUL INDUSTRIEI „FAST FASHION”
ASUPRA MEDIULUI

LALA DENISA • IMDDIM • ANUL I

Ce este „FAST FASHION”?

Termenul de „fast fashion”, la fel ca „fast food”, se referă la moda

(îmbrăcămintea) care se „consumă” cu ușurință și care este disponibilă la prețuri
mici. Colecțiile de haine disponibile în magazine se schimbă într-un ritm rapid,
prețurile sunt accesibile și nu reflectă costurile reale de producție. „Fast fashion”
se referă la producția de masă de îmbrăcăminte la modă, la preț redus și, de
obicei, de proastă calitate. Nume mari din industria fast fashion sunt Primark,
Shein, H&M, Zara, dar sunt multe altele.

Circa 100 de miliarde de articole de îmbrăcăminte sunt produse în fiecare an, la

nivel global.
Ce este „FAST FASHION”?

Populația globului este de aproximativ 8 miliarde de oameni. La un calcul simplu,

100:8=12,5. Asta înseamnă douăsprezece obiecte de îmbrăcăminte pentru
fiecare persoană de pe glob, cumpărate în fiecare an. Desigur că media
aritmetică nu înseamnă că hainele produse la nivel global sunt cumpărate în
mod egal, ci unele persoane ajung să cumpere mult mai multe obiecte de
îmbrăcăminte decât îi sunt necesare.

Acest consum irațional duce la o risipă extraordinară, pentru că hainele

cumpărate la prețuri derizorii ajung să aibă o calitate proastă și atunci sunt
aruncate după numai câteva purtări sau, în unele cazuri, fără să fi fost purtate
vreodată.
 Moda rapidă se concentrează pe
comoditate, accesibilitate și
accesibilitate. Accesibilitatea înseamnă
că sunt reduse costurile ori de câte ori
este posibil. Un exemplu al modului în
care se realizează acest lucru este prin
externalizarea producției de
îmbrăcăminte către țări unde forța de
muncă este ieftină: Bangladesh, China,
India și Vietnam sunt unele dintre țările
preferate de industria fast fashion
pentru forța de muncă în producție.
Foto: Maruf Rahman / PIXABAY
De pe podium în magazine, în câteva zile

Înainte de Revoluția Industrială (anii 1850) și de inventarea mașinii de cusut,

moda era… lentă. Oamenii își creeau propriile haine și aveau grijă să le repare
atunci când se rupeau, când cădea un nasture, când materialul se rărea. Hainele
erau croite individual și concepute pentru a rezista toată viața.

Conceptul de „fast fashion” a apărut odată cu producția în masă de

îmbrăcăminte ieftină și de calitate, termenul fiind inventat oficial în anii 1990 de
către publicația New York Times, noul model de producție accelerată de la Zara
fiind inspirația lor. Hainele prezentate la Săptămâna Modei erau produse rapid,
astfel încât să poată fi disponibile în magazine, publicului larg.
Cum poluează industria fast fashion?

Producerea unor cantități imense de îmbrăcăminte la prețuri nesustenabil de

mici insuflă o cultură „de unică folosință”, întrucât îmbrăcămintea nu este menită
să aibă o viață lungă din cauza materialelor ieftine din care este făcută. În ultimii
20 de ani, hainele au o durată medie de 7 purtări.

Îmbrăcămintea ieftină, deseori de unică folosință, care durează doar un sezon

sau două, este produsă în țări care se consumă pentru fabricarea lor
combustibili precum cărbune și gaz. Pentru a crea îmbrăcăminte se folosesc
cantități uriașe de apă, iar vopselurile și alte substanțe chimice cu care sunt
tratate textilele poluează apa, aerul și solul țărilor și așa împovărate.

Foto: CNN (sus), Deutsche Welle (jos)
Industria modei este situată în topul
industriilor care poluează planeta, alături de
industria energetică și cea alimentară și a
creșterii animalelor. „Moda” este
responsabilă pentru până la o cincime din
poluarea apei industriale, în parte din cauza
reglementărilor și aplicării slabe în țările
producătoare precum Bangladesh, unde
apele uzate sunt de obicei deversate direct în
râuri și pâraie. Ceea ce ajunge în râuri este un
cocktail de substanțe chimice cancerigene,
coloranți, săruri și metale grele care nu numai
că dăunează mediului, dar poluează sursele
vitale de apă potabilă.
Moda risipei

Creatorii de conținut de pe rețelele de

socializare cumpără zeci de articole
vestimentare ieftine doar pentru a le
prezenta în fața audienței lor. În mod
evident, nu au cum să poarte toate
hainele pe care le cumpără și tot ce fac
este să încurajeze publicul, adesea
format din tineri, să perpetueze modelul
de a cumpăra doar de dragul de a avea
multe haine. Doar sunt ieftine…
Fast fashion, în câteva cifre

● În anul 2020, industria modei a folosit peste 79 de trilioane de litri de apă

● 150 de miliarde de articole vestimentare ajung la gunoi în fiecare an
● 10% din totalul emisiilor de carbon la nivel mondial sunt cauzate de
industria textilă
● În fiecare secundă, 1 camion de gunoi plin cu haine este ars sau aruncat
într-o groapă de gunoi
● 60% dintre materialele folosite de industria modei sunt realizate din plastic
● 500.000 de tone de microfibre sunt eliberate în ocean în fiecare an din
spălarea rufelor - echivalentul a 50 de miliarde de PET-uri
Bibliografie

● SANVT.com: Fast Fashion Explained

● Greenmatch.co.uk: Fast Fashion: The Second Largest Polluter in The World
● CNN.com: Asian rivers are turning black. And our colorful closets are to
blame
● Sustainably-Chic.com: Squeezing Us Dry: How The Fashion Industry Pollutes
Water