NURSING COMUNITAR

Factorii care influențează starea de sănătate:

Starea noastră de sănătate este influențată direct de anumiți factori, interni sau externi.

Factorii biologici care vor determina dacă suntem sănătoși sau bolnavi sunt:
• ereditatea
• caracteristicile demografice ale populației

Ereditatea joacă un rol destul de important în sănătatea noastră, dar în multe cazuri putem să ne
gândim la moștenirea genetică ca la o „sugestie de funcționare” a organismului. Dacă părinții au
avut probleme cardiovasculare, nu înseamnă că automat vom avea și noi astfel de probleme de
sănătate, decât dacă urmăm exact același stil de viață pe care l-au urmat și părinții. Dacă ne trăim
viața făcând sport, consumând alimente sănătoase, fără exces de grăsimi, zahăr, sare, fără grăsimi
saturate, hidratându-ne suficient și neconsumând alcool și tutun, este foarte posibil să nu avem
aceleași boli ca și părinții noștri. Copilul unui părinte diabetic nu trebuie să facă această boală.
Poate să o facă, dar dacă are grijă de felul în care se alimentează și de stilul de viață pe care îl duce
(fără zahăr, alcool, grăsimi, stres, cu multă mișcare) are mai puține „șanse” să se îmbolnăvească.

În ce privește caracteristicile demografice, sexul și vârsta sunt cele care influențează cel mai mult
starea de sănătate a populației. În funcție de sex, oamenii sunt predispuși la a face anumite boli, iar
odată cu înaintarea în vârstă, crește riscul de îmbolnăvire cu boli specifice vârstei a treia.
Bineînțeles că și acești factori pot fi influențați de stilul de viață: la bătrânețe culegem ceea ce am
semănat în tinerețe.

Factorii ambientali:
• factorii mediului fizic (apa, aerul, solul, vegetația, alimentele) și social (factori socio-culturali,
educationali)
• factorii socio-economic, care includ și factorii ocupaționali: profesia, calificarea, locul de muncă
și activitatea la locul de muncă, condiții de muncă.

Apa, solul și aerul sunt extrem de importante, pentru că sunt atât direct, cât și indirect,
combustibilul pentru organismul nostru. Noi ne hrănim cu alimente care trebuie să provină dintr-un
sol curat, fără pesticide, apa trebuie să fie curată și nu poluată de chimicale, iar aerul curat, bine
oxigenat, ajută creierul să funcționeze optim.
Locul de muncă joacă un rol important în starea noastră de sănătate. Un muncitor care își desfășoară
activitatea într-o fabrică cu un mediu toxic nu are aceleași șanse de a fi sănătos la bătrânețe ca unul
care a muncit într-un birou cu aer condiționat (cu toate că și într-un birou poate fi „mediu toxic”,
pentru că poate să existe presiune, stres, angajatul stă nemișcat în fața unui calculator opt ore având
sarcini repetitive). În schimb, un agricultor care-și petrece jumătate de zi în natură, făcând mișcare,
poate fi mult mai sănătos, cu condiția să nu se expună prea mult la soare și să se alimenteze
corespunzător, să nu bea, să nu fumeze etc.

Factorii comportamentali:
• atitudini
• obiceiuri

Așa cum am mai menționat, o atitudine pozitivă, chiar și în fața unei boli grave, poate să facă
minuni. Poți să afli că ai cancer și să fii dărâmat, să capitulezi în fața bolii sau poți să îți dai seama
că ai făcut această boală pentru că ai procedat greșit cu ceva și să schimbi obiceiurile care te-au
adus aici. Poți să nu mai hrănești celulele canceroase cu zahăr și alimente procesate și să treci pe o
dietă bazată pe plante, legume și fructe, pe alimente neprocesate. De asemenea, gândirea pozitivă
este și ea extrem de importantă.
Obiceiurile nesănătoase nu pot să aibă urmări pozitive, de aceea trebuie să avem obiceiuri
sănătoase. Se spune că este nevoie de minimum 3 săptămâni pentru a ne forma un obicei. După cele
21 de zile critice, în care trebuie să facem conștient activitățile pe care vrem să le transformăm în
obiceiuri, ele pot deveni automatisme. Totul e să perseverăm.

Serviciile de sănătate:
• preventive
• curative
• recuperatorii

Membrii familiei regale britanice – și în general familiile nobile – au o stare de sănătate probabil
perfectă și nu doar pentru că ar avea acces la cele mai noi tehnologii și cele mai scumpe tratamente,
ci pentru că fac uz de cea mai importantă unealtă pe care o avem cu toții la dispoziție: prevenția. O
zicală veche spune că este mai bine să previi decât să tratezi. Nimic mai adevărat. Un control de
rutină, o dată la șase luni sau cel puțin o dată pe an, un set de analize de rutină pot duce la
descoperirea unor boli potențial grave în stadiul lor incipient, ceea ce ne va permite să le tratăm
înainte să apuce să facă prea multe ravagii în organismul nostru.
Odată instalată boala, nu trebuie să cădem pradă disperării și să ne dăm bătuți. O atitudine pozitivă,
însoțită de o alimentație bazată pe plante și alimente cât mai puțin procesate, cât mai aproape de
starea în care le luăm din natură, pot face mai mult decât un tratament medicamentos aplicat unui
bolnav depresiv, care refuză să se ridice din pat și care și-a semnat singur condamnarea la boală
grea sau chiar moarte.

În modelul epidemiologic pentru evaluarea politicii sanitare (Georgia 1973) sunt prezentate
ponderile acestor factori în apariția diferitelor boli dominante – concluzia este că în multe situații
stilul de viață are un rol dominant.

Cel mai important pentru organismul nostru este „combustibilul”, cu ce îl alimentăm pentru ca el să
funcționeze optim. El trebuie să primească nutrienții necesari pentru ca toate organele să
funcționeze bine, să fie hidratat corespunzător, să aibă parte de mișcare și de aer curat, pentru că
oxigenarea creierului ajută la o bună funcționare a întregului organism. De asemenea, este esențial
să relaționăm cu alți oameni. Singurătatea duce la depresie și boală, avem nevoie să socializăm.