PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Liceul Economic Nasaud

Aria curriculară: Tehnologii
Filiera: Tehnologică
Profil: Servicii
Calificarea profesională: Tehnician în achizitii si contractari
Modulul VI: Stagiu de pregătire practică in achizitii si vanzari
Clasa: a XII- a D
Profesor: Beudean Cristina
Unitatea de învățare: Aplicații practice privind cererea de marfuri pe piata

Subiectul: Identificarea formelor de manifestare a cereri.

Rezultate ale învățării (cunoștințe, abilități, atitudini):

14.1.5 Prezentarea formelor de manifestare a cererii
14.1.6 Descrierea factorilor de influenta ai cererii
14.2.5 Identificarea formelor de manifestare a cererii
14.2.6 Stabilirea factorilor care influenteaza cererea de marfuri
14.3.3 Argumentarea intr-un mod idependent si riguros a factorilor de influenta a cereri

Tipul lecţiei : mixtă

Data:21.02.2021-CLASA a-XII-a D
Obiectivul fundamental: Identificarea formelor de manifestare a cererii
Obiective operaţionale :
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1:sa clasifice cererea in functie de gradul de corelare a acesteia cu oferta de marfuri ;
O2:sa identifice criteriile de clasificare a cererei;
O3: sa defineasca cererea spontana.
Strategii didactice : dirijată, cognitivă, euristică
Procedee de instruire :
 explicaţia în etapa de comunicare

1|Page
  învăţarea prin descoperire, prin răspunsuri la întrebări
 observatia dirijată
 conversaţia de consolidare.
Forme de organizare: frontal, individual.
Mijloace de invatamant: tablă, calculator,fise de lucru
Metode de evaluare :
 capacitatea de concentrarea a atenţiei
 capacitatea de concentrarea a atenţiei şi de pricepere a noţiunilor comunicate
 capacitatea de aplicare a noţiunilor asimilate în rezolvarea sarcinilor primite
 evaluare continuă pe parcursul lecţiei
 capacitatea de evaluare şi autoevaluare

2|Page
I.Moment organizatoric:
Profesorul face prezenta si noteaza absenti.
Elevi isi pregatesc materialele necesare desfasurarii activitatii.
II.Captarea atentiei:
Cine nu deschide ochii, deschide punga.
III. Anunţarea temei şi enunţarea obiectelor:

Lectia pentru astazi se numeste: Forme de manifestare a cererii de marfuri

La sfarsitul zilei veti fi capabili sa:

O1:sa clasifice cererea in functie de gradul de corelare a acesteia cu oferta de marfuri ;
O2:sa identifice criteriile de clasificare a cererei;
O3: sa defineasca cererea spontana.
 IV.Conducerea /Dirijarea învăţării

Forme de manifestare a cererii de marfuri

In cele ce urmeaza ne vom referi in exclusivitate la cererea de marfuri a populatiei care

este mult mai mobila, mai mult supusa influentei unor factori greu de anticipat, cererea de
marfuri a intreprinderilor si societatilor comerciale manifestandu-se intre niste coordonate mai
fixe, mai usor de stabilit.

Aflata sub influenta unui numar mare de factori, atat de natura obiectiva cat si subiectiva,
cererea de marfuri se manifesta in mod diferit de la un produs la altul, de la o categorie de
cumparatori la alta.

a)     In functie de modul de manifestare in timp, ca frecventa, cererea de marfuri poate

fi cerere curenta, periodica  si rara.

3|Page
 Cererea curenta se manifesta la marfurile de prima necesitate, la intervale mici de timp,
uneori chiar zilnic. Acesta frecventa ridicata este impusa de caracterul presant al consumului
precum si de modul de consumare a produselor (sunt produse care participa la un singur ciclu de
consum, ele dispar fizic in momentul consumului).

Cererea periodica se manifesta si ea cu o anumita regularitate dar la intervale mai mari

de timp si este specifica produselor de imbracaminte, incaltaminte, obiecte de uz casnic.

Exista doua situatii in care apare caracterul periodic al cererii. Astfel la produsele cu o
anumita durata de intrebuintare, cererea privita din punct de vedere individual a consumatorului
apare ca o cerere periodica in functie de momentele de inlocuire a acestor produse. Privita din
punct de vedere a comertului, cererea isi pierde caracterul periodic dat fiind faptul ca inlocuirea
produselor se face la termene individuale diferite, astfel ca magazinele care vand produse de
imbracaminte, incaltaminte etc., o fac zilnic asemanator cu cele care desfac produse alimentare.

In cazul produselor cu consum sezonier, caracterul periodic al cererii este evident, atat
din punct de vedere al consumatorului cat si din punct de vedere al comertului.

Cererea rara se intalneste la produsele de folosinta indelungata si cu valoare mare sau la

unele produse cumparate ocazional (articole de arta, artizanat).

Incadrarea unui produs in una din categoriile de cerere prezentate mai sus se reflecta in
planul comercializarii acesteia si al amplasarii retelei comerciale. Unitatile comerciale care
desfac marfuri de cerere curenta se vor amplasa cat mai aproape de consuamtor, pe cand cele
care desfac marfuri de cerere rara se vor amplasa in centrul comercial al orasului.

b)     Dupa modul de fixare a cumparatorilor asupra marfii care face obiectul cererii,

cererea de marfuri poate fi cerere ferma si cerere spontana.

Cererea ferma se manifesta atunci cand fixarea cumparatorilor asupra marfii care
urmeaza a fi achizitionata are loc inainte de luarea contactului cu unitatea comerciala, fiind
exclusa inlocuirea marfii respective cu o alta marfa. Un astfel de tip de cerere se manifesta la
produsele de prima necesitate, nelipsite din consumul populatiei, precum si la produsele realizate
in sortiment simplu.

4|Page
 Cererea spontana se intalneste atunci cand fixarea cumparatorilor asupra marfii care
urmeaza a fi achizitionata are loc dupa luarea contactului cu unitatea comerciala. O astfel de
cerere se intalneste atunci cand la satisfacerea unei nevoi pot concura mai multe produse. De
exemplu, cumpararea unui produs pentru a fi oferit drept cadou.

c)     In functie de evolutia in timp a cererii sub aspect cantitativ (valoric) cererea de

marfuri poate fi: cerere constanta, cerere crescanda  si cerere descrescanda.

Cererea constanta caracterizeaza acele nevoi care raman neschimbate o perioada de timp

mai indelungata, indiferent de factorii care influenteaza marimea cererii (oferta, preturi,
venituri).

Cererea crescanda se manifesta intr-o proportie insemnata la majoritatea marfurilor, ca

urmare a cresterii veniturilor populatiei, a ofertei de marfuri si a cresterii populatiei.

Sunt insa marfuri la care cererea de marfuri inregistreaza o

dinamica descrescanda datorita influentei a o serie de factori cum ar fi: aparitia unor produse
superioare calitativ, a unor produse cu parametrii functionali superiori, a unor produse care le
substituie pe cele utilizate la un moment dat. De exemplu, aparitia televizoarelor color a dus la
descresterea cererii de televizoare alb-negru, deasemenea cresterea veniturilor populatiei poate
conduce la descresterea cererii pentru produse confectionate din inlocuitori.

d)     In functie de gradul in care participa la satisfacerea trebuintelor, cererea de marfuri

poate fi: cerere de baza, cerere suplimentara si cerere complementara.

Cererea de baza se intalneste la acele marfuri care satisfac o anumita trebuinta

determinata a consumatorului (de exemplu cumpararea unui stilou).

Cererea suplimentara se manifesta fata de o marfa care este obligatoriu a fi achizitionata

pentru a satisface necesitatea consumatorului, venind in ajutorul marfii de baza (cumpararea
cernelii pentru a putea utiliza stiloul).

5|Page
 Cererea complementara se refera la acele marfuri care amplifica gradul de satisfacere
asigurat de cererea de baza (cumpararea unui port-stilou).

Cunoasterea unor asemenea forme ale cererii de marfuri este importanta pentru
intreprinzatorii comerciali, in sensul de a comercializa toate marfurile care satisfac cele trei
forme ale cererii de marfuri mai sus enuntate.

e) In functie de gradul de corelare a cererii cu oferta de marfuri cererea de marfuri se

structureaza in doua categorii: cerere satisfacuta si cerere nesatisfacuta.

Cererea satisfacuta cuprinde aceea parte a nevoii solvabile care in momentul manifestarii

sale pe piata ca cerere isi gaseste in masa marfurilor din componenta ofertei corespondentul
volumului si structurii sale. Se apreciaza ca aceasta forma a cererii se identifica cu volumul
desfacerilor de marfuri dintr-o anumita perioada.

Cererea nesatisfacuta se refera la aceea parte a nevoii solvabile care in momentul si locul
manifestarii sale ca cerere nu-si gaseste corespondentul sau ca volum, structura, sortiment.

f)      In sfarsit, in functie de posibilitatea de manifestare a cererii, aceasta se clasifica

in cerere efectiva si cerere potentiala[1].

Cererea efectiva se refera la acele nevoi care se manifesta pe piata si exista posibilitatea
solvabilitatii lor (exista venituri banesti care sa permita cumpararea de marfuri sau servicii care
satisfac aceste nevoi).

Cererea potentiala cuprinde acele nevoi reale care nu se manifesta insa pe piata fie din
cauza faptului ca desi exista veniturile care sa le faca solvabile, marfa solicitata nu se
comercializeaza sau se comercializeaza la un nivel cantitativ inferior, fie ca cererea nu se poate
manifesta pe piata ca urmare a lipsei veniturilor, pana la sigurarea acestora ea fiind o cerere in
formare.

V.Asigurarea feed-bak-ului
Cum se clasifica cererea in functie de gradul de corelare a acesteia cu oferta de marfuri?
Care sunt criteriile de clasificare a cererei?
Cum definiti cererea spontana?
6|Page