SECŢIUNEA 1 – NOŢIUNI INTRODUCTIVE 41

Capitolul IV

Cererea

4.1. Definirea şi caracteristicile cererii

4.2. Forme (variante) ale cererii Concepte cheie:
4.3. Legea cererii
4.4. Condiţiile cererii ! Cerere
4.5. Elasticitatea cererii şi factorii de influenţă individuală

! Cerere derivată
4.1. Definiţie. Caracteristici ale cererii
! Cantitate cerută
Economia în ansamblul ei presupune, pe de o parte, ! Cerere pieţei
activităţi ale agenţilor economici specializaţi în utilizarea unor
resurse şi prelucrarea unor bunuri sau prestarea serviciilor, ! Bunuri
iar pe de altă parte activităţi care să susţină repartiţia şi substituibile
consumul acestor rezultate ale producţiei de către alţi agenţi.
Cadrul acestor activităţi îl oferă piaţa. ! Bunuri
Deducem că se practică o specializare a agenţilor complementare
care acţionează în sferele producţiei, repartiţiei şi consumului
şi un comportament diferit al acestora. ! Extinderea
Rezultatul activităţii unui agent producător sau al mai cererii
multora, asemănător între ei, este cantitatea totală de bunuri
pe care ei le oferă pe piaţă. Răspunsul la întrebările pe care ! Contracţia cererii
ei şi le vor pune în scopul dimensionării activităţilor lor (ce,
cum şi cât să producă?) trebuie să pornească de la ! Bunuri normale
considerarea nevoii existente pe piaţă. Componenta
concretă, exprimată sau exprimabilă numeric a nevoii pentru ! Bunuri inferioare
consum este cererea.
Cererea este un element principal al pieţei prin care ! Efect de
se înţelege cantitatea totală de bunuri (sau servicii) pe care substituire
agenţii economici consumatori sunt dispuşi să o
achiziţioneze la un preţ dat şi la un moment de timp ! Efect de venit
determinat.
! Paradoxul Giffen
Caracteristici ale cererii
1. Cererea poate fi considerată nu numai ca o mărime ! Condiţiile cererii
abstractă, componenta unui model economic ci şi ca o
mărime concretă, cantitativă, exprimată numeric (numărul de ! Elasticitatea
bunuri cerute). cererii
2. Caracterul său concret şi activ se datorează faptului
că cererea este concepută ca exprimată şi solvabilă.
Aşadar, cererea este inferioară ca mărime nevoii
generale existente din care o parte nu este exprimată
concret, o alta nu poate fi acoperită din lipsa resurselor
financiare ale consumatorilor (insolvabilitate), iar o alta se
află în stare latentă, neconceptualizată sau chiar
necunoscută.
42 CAPITOLUL 4 - CEREREA

3. Faptul că, pe de o parte, numărul şi structura

consumatorilor se modifică, iar pe de alta comportamentul
acestora este schimbător conduce la concluzia că cererea
este variabilă în timp.
Agenţii implicaţi în De aceea, are sens considerarea cererii ca legată de
activităţile economice un anumit moment de timp. Datorită variabilităţii, nu are sens
sunt specializaţi: agenţi să considerăm cererea pentru intervale mari de timp, căci pe
producători, agenţi parcursul acestora, ea poate suferii modificări radicale şi
mijlocitori ai variaţii dese.
schimburilor sau De asemenea, adunarea valorilor sale pentru mai
repartiţiei, agenţi multe momente diferite nu are sens matematic.
consumatori. Exprimarea matematică a cererii se face sub forma
unei funcţii de mai multe variabile.
Astfel, considerând n produse existente pe o piaţă, cu
preţurile pi, i = 1,…,n, cererea pentru produsul i este:
Ci = f(p1, p2, …, pi,…, pn, V, Cr, Pb)
unde: pi, i = 1, …,n ← preţurile produselor
V ← venitul consumatorului
Cr ← creditul
Pb ← publicitatea.

Considerând toate variabilele, cu excepţia uneia,

constante, cererea devine o funcţie de o singură variabilă.
Cea mai utilizată formă este cea în care se face
abstracţia de preţul celorlalte produse, de venituri, credit sau
publicitate, rezultând variaţia cererii în funcţie de preţul
produsului:
Ci = f(pi) (Condiţii: pj = ct., j = 1,…,n; j ≠ i.
V = ct,
Cr = ct,
Pb = ct).
Această funcţie este, cu câteva excepţii,
descrescătoare.

4.2. Forme (variante) ale cererii

În economia politică se înţelege prin cerere ceea ce

s-a descris mai sus. Se mai pot întâlni şi alte tipuri de cerere:
Cererea este a) Cerere abstractă: se referă la nevoia de bunuri
componenta concretă, sau servicii nesusţinută prin capacitatea de a plătii.
exprimată a nevoii, b) Cerere reală: este cererea pentru care există
inferioară ca volum resurse de plată.
nevoii totale. c) Cerere excedentară: este acea parte a cererii
Cererea este o care nu poate fi acoperită de ofertă (partea cererii
categorie economică ce depăşeşte oferta existentă).
abstractă, o mărime d) Cerere individuală: a unui singur individ / menaj /
cantitativă. agent economic.
e) Cererea agregată: a unui agent agregat.
f) Cerere derivată: cerere pentru un factor de
producţie sau pentru un bun rezultată din cererea
 SECŢIUNEA 1 – NOŢIUNI INTRODUCTIVE 43

pentru produsul obţinut cu factorul respectiv sau pentru un

bun asociat în consum cu bunul dat.

Activitatea A:

Arătaţi dacă modificările intervenite în cererea

individuală influenţează cererea pieţei. Cu ce este egală
cererea pieţei pentru un anumit bun?

1. Cererea pentru o anumită marfă destinată

consumului populaţiei se poate extinde sau restrânge, ca
rezultat al influenţei directe a:
a) modificării sistemului de taxe şi impozite;
b) schimbărilor economice provocate de
evenimentele naturale;
c) modificării numărului de firme;
d) reducerii costului de producţie;
e) trecerii la economia de piaţă.

2. Într-o perioadă de un an, cererea pentru o anumită

marfă este influenţată de:
a) creşterea veniturilor;
b) schimbarea preferinţelor consumatorilor;
c) creşterea numărului de emigranţi;
d) modificarea sistemului de taxe şi impozite;
e) modificarea raporturilor între diferitele venituri.
A: a, b, c C: b, c
B: a, c, d D: a, b, c, d, e

4.3. Legea cererii

Cererea reprezintă cantitatea dintr-o anumită marfă

dorită, care poate fi cumpărată de un individ, într-o perioadă
determinată de timp, la un preţ unitar dat. Însumându-se
cererea tuturor cumpărătorilor de pe piaţa unui anumit bun, Cererea este o mărime
rezultă cererea totală de piaţă a acelui bun. variabilă în timp.
În funcţie de natura bunurilor ce fac obiectul cererii, Variabilitatea cererii
se disting: este fundamentală
pentru funcţionarea
" cererea pentru bunuri substituibile; mecanismului
economiei de piaţă.
" cererea pentru bunuri complementare;

" cererea derivată.

Modificarea preţului unitar în sensul reducerii sale,

determină procesul de extindere a cererii, respectiv de
creştere a cantităţii cerute, în timp ce creşterea preţului unitar
determină contracţia, respectiv scăderea cantităţii cerute pe
piaţa unui produs.
44 CAPITOLUL 4 - CEREREA

P
Contracţia cererii

Funcţia cererii exprimă

matematic modul ei de
variaţie în funcţie de
factorii de care ea
depinde: preţul bunului,
preţul altor bunuri,
venitul, creditul, Extinderea cererii
publicitatea.
Q
Fig. nr. 1 Contracţia şi extinderea cererii

Raporturile de cauzalitate dintre modificarea preţului

unitar al unui bun şi schimbarea cantităţii cerute constituie
conţinutul legii generale a cererii.

Corespunzător acestei legi:

" creşterea preţului unitar al unui bun determină
reducerea cantităţii cerute din bunul respectiv;
" reducerea preţului unitar al unui bun determină
creşterea cantităţii cerute din bunul respectiv.
Legea generală a cererii este valabilă pentru bunurile
normale şi pentru majoritatea bunurilor inferioare. Pentru
unele bunuri inferioare, creşterea preţurilor este însoţită de o
extindere a cererii iar reducerea preţurilor de o contracţie a
acesteia.

Paradoxul Giffen poate fi explicat prin cele două

efecte generale ale creşterii preţului unui bun şi anume:
" creşterea cantităţii cerute din alte bunuri, ale căror
preţuri nu au crescut (efectul de substituire);
" reducerea venitului real (efectul de venit).
Pentru bunurile inferioare, între modificarea veniturilor
Cerere atipică, situaţie reale şi cantitatea cerută există o relaţie inversă. Când preţul
în care cererea de unui bun inferior creşte, iar efectul de venit este mai mare
mărfuri evoluează decât efectul de substituire, cantitatea cerută creşte.
direct proporţional cu Există situaţii care numai aparent contrazic legea
preţul. generală a cererii:
" efectuarea cumpărăturilor după criteriul
economisirii de timp, de proximitate, compensându-se
diferenţa de preţ prin alocarea timpului economisit altor
activităţi;
" creşterea preţului poate fi însoţită de o creştere a
calităţii, cantitatea cerută crescând, deoarece diferenţa de
preţ va fi compensată de diferenţa de calitate câştigată;
" creşterea preţului poate fi însoţită de o creştere a
calităţii , în situaţia creşterii venitului, a numărului de
cumpărători, a preferinţelor.
 SECŢIUNEA 1 – NOŢIUNI INTRODUCTIVE 45
Activitatea B:

1. Presupunem că bunurile x şi y sunt substituibile şi

că preţul bunului x creşte. În această situaţie:
a) cererea pentru x creşte şi pentru y se reduce;
b) cererea pentru x se reduce şi pentru y creşte;
c) cererea pentru ambele bunuri se reduce;
d) cererea pentru ambele bunuri creşte;
e) cererea pentru x creşte şi oferta pentru y se
reduce.

4.4. Condiţiile cererii

Într-o perioadă determinată de timp, cererea pentru un

anumit bun poate să crească sau să scadă în funcţie de
evoluţia condiţiilor cererii, considerându-se că nivelul cererii
nu se modifică.
Principalii factori care determină creşterea sau
reducerea cererii pe piaţa unui anumit bun sunt:
a) Modificarea veniturilor băneşti ale consumatorilor
În cazul bunurilor normale creşterea venitului va
determina o creştere a cererii, iar scăderea veniturilor o
Principalele funcţii ale reducere a cererii.
cererii, sunt funcţia În cazul bunurilor inferioare între venituri şi cerere
cererii ca expresie a există o relaţie negativă, majorarea veniturilor determinând o
ajustării stocurilor şi reducere a cererii, iar scăderea veniturilor, o creştere a
funcţia cererii creată de cererii pentru aceste bunuri.
obişnuinţă. b) Modificarea preţului altor bunuri
În situaţie în care bunurile A şi B sunt substituite, între
modificarea preţului bunului A şi evoluţia cererii pentru bunul
B există o relaţie pozitivă.
În cazul în care bunurile sunt complementare, între
schimbarea preţului bunului A şi evoluţia cererii pentru bunul
B, există o relaţie negativă.
c) Numărul de cumpărători
Între numărul de cumpărători şi cererea pentru un
anumit bun există o relaţie pozitivă.
d) Preferinţele cumpărătorilor
Dacă preferinţele consumatorului pentru un anumit
bun se accentuează, cererea pentru bunul respectiv va
creşte, şi invers în situaţia în care se înregistrează o
diminuare a preferinţelor. Un rol important în crearea
preferinţelor o are reclama.
e) Previziunile privind evoluţia preţului şi a venitului
Când se prevede o creştere a preţului unui bun,
cererea pentru acest bun va creşte, şi invers, cererea se
reduce când se prevede o reducere a preţului.
Când se prevede o creştere a veniturilor băneşti,
cererea prezentă pentru un anumit bun creşte, şi se reduce
când se prevede o scădere a nivelului veniturilor.
46 CAPITOLUL 4 - CEREREA

Dacă se cunoaşte proporţia influenţei fiecărui factor,

prin însumarea algebrică a acestora se obţine modificarea
totală a cererii la un anumit nivel al preţului.

4.5. Elasticitatea cererii şi factorii de influenţă

Elasticitatea cererii exprimă sensibilitatea cererii la

modificarea preţului sau a altei condiţii a cererii. Coeficientul
elasticităţii cererii (Ec) arată gradul, fracţiunea sau procedeul
modificării cererii în funcţie de schimbarea preţului sau a altei
condiţii a cererii.
Coeficientul elasticităţii cererii pentru bunul x în funcţie
de modificarea preţului acestui bun (Ecpx) se poate calcula
astfel:
∆C ∆P C2 − C1 P2 − P1
a) Ecpx = - : =- : Elasticitate, proprietate
C P C1 P1
a unei variabile
unde: ∆C - proporţia modificării cererii; economice (cerere,
C1 - cererea iniţială; ofertă, consum) de a-şi
∆P - proporţia modificării preţului; modifica mărimea sub
P1 - preţul iniţial influenţa altei variabile.
∆C
⋅ 100
% ∆C C1 ∆C P1
b) Ecpx = - = =− ⋅
% ∆P ∆ P ∆P C1
⋅ 100
P1
∆C ∆P ∆C ( P1 + P2 )
c) Ecpx = - =− ⋅
(C + C2 ):2 ( P1 + P2 ):2 ∆P (C1 + C2 )
:
1

În funcţie de mărimea acestui coeficient, cererea

pentru diferite bunuri poate înregistra următoarele forme:
" cererea elastică, când Ecp > 1;
" cererea inelastică, când Ecp < 1;
" cererea cu elasticitate unitară, când Ecp = 1;
" cererea perfect elastică, când Ecp ⇒ ∞;
" cererea perfect inelastică, când Ecp = 0.
Coeficientul elasticităţii cererii funcţie de venit (Ecvx)
se calculează ca un raport al procentului modificării cantităţii
cerute şi procentul modificării venitului, ceilalţi factori
rămânând neschimbaţi.

% ∆C
Ecvx =
% ∆V

Dacă:
Ecvx > 1 şi venitul creşte, ponderea cheltuielilor pentru
marfa „x” în cheltuielile totale va creşte;
Ecvx < 1 şi venitul creşte, ponderea cheltuielilor pentru
marfa „x” în cheltuielile totale va scădea;
SECŢIUNEA 1 – NOŢIUNI INTRODUCTIVE 47

Coeficientul elasticităţii cererii pentru marfa „x” în

funcţie de modificarea preţului altor bunuri „y” şi „z”, în
condiţiile în care ceilalţi factori rămân neschimbaţi se
calculează astfel:
% ∆C
Ecpx (y) (z) =
% ∆P
unde. P - preţul bunului „y” şi „z”
Când creşte cererea pentru bunul „x” datorită majorării
preţului la bunul „y”, atunci bunul „x” poate fi substituit cu „y”
şi Ecpx (y) > 0.
Când scade cererea pentru bunul „x” datorită creşterii
preţului bunului „z”, atunci „z” este complementar bunului„x”
şi Ecpx (z) < 0.
Factorii care determină elasticitatea cererii sunt:
1. Ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun în
bugetul total al unei familii. Cu cât ponderea respectivă este
mai ridicată, cu atât coeficientul elasticităţii cererii la preţ
este mai mare, în situaţia în care celelalte condiţii rămân
neschimbate.
2. Gradul de substituire a bunurilor. Coeficientul
elasticităţii cererii este cu atât mai mare cu cât gradul de
substituire este mai mare şi invers.
3. Gradul necesităţii în consum. Nivelul coeficientului
elasticităţii cererii pentru bunurile de lux, în funcţie de preţul
acestora, este mai mare decât al celui pentru bunurile
normale. Bunurile de lux au o cerere elastică, iar cererea
pentru bunurile vitale este inelastică.
4. Durata perioadei de timp de la modificarea preţului.
Între durata perioadei de timp de la schimbarea preţului unui
bun şi mărimea coeficientului de elasticitate al cererii la preţ
există o relaţie directă.

Activitatea C:

1. Dacă preţul unei mărfi se reduce, cheltuielile totale

cresc, scad sau rămân constante în funcţie de forma cererii.
Care din afirmaţiile următoare este corectă:
a) cererea este inelastică, cheltuielile totale cresc;
b) cererea este inelastică, cheltuielile totale rămân
constante;
c) cererea este inelastică, cheltuielile totale scad;
d) cererea este elastică, cheltuielile totale rămân
constante;
e) cererea este elastică, cheltuielile totale se reduc.

2. Presupunând că preţul bunului x scade cu 5%, iar

veniturile încasate se reduc cu 5%, in acest caz, cererea
este:
a) elastică; d) perfect elastică
b) inelastică; e) perfect inelastică.
c) cu elasticitatea unitară
48 CAPITOLUL 4 - CEREREA

3. Preţul unitar şi cererea cerută dintr-un produs sunt următoarele:

Preţul unitar Cererea Modificarea Modificarea Cheltuielile Elasticitatea

(mii lei) (unit.) cantităţii preţurilor totale cererii
cerute (%) (%) (col 1 * 2) ( col 3 : 4 )
1 2 3 4 5 6
60 2000
48 4000
36 6000
24 8000
12 10000

a) Pe baza datelor din tabelul de mai sus să se determine coeficientul elasticităţii

cererii şi totalul cheltuielilor;
b) Precizaţi nivelurile de preţ unde se înregistrează o cerere elastică, unitară şi
inelastică;
c) Care este tendinţa cheltuielilor totale, când cererea este elastică şi, respectiv,
inelastică.

4. Reprezentaţi grafic creşterea sau reducerea cererii pieţei unui anumit bun în
situaţia în care preţul bunului respectiv rămâne constant.